Tema seminarului: Indicatorii medii.

1. Mărimi medii
2. Modul. Mediana
Media aritmetică simplă:
Aplicație 1. Valoarea vânzărilor realizate la nivelul unei firme pe o perioadă de 6 luni se
prezintă astfel (mii lei): 700, 650, 850, 750, 500, 450.
Să se calculeze valoarea medie lunară a vânzărilor firmei.
Rezolvare: Utilizăm media aritmetică simplă:
n
x
x́ = ∑ i
i=1 700+650+850+ 750+ 500+450 mii lei
= =650
n 6
Media aritmetică ponderată:

Aplicație 2. Gruparea salariaților după producție a unei întreprinderi se prezintă astfel

(buc.):

De calculat producția medie pe un salariat.

Rezolvare: Utilizăm media aritmetică ponderată:
n

∑ xifi 280∗11+225∗28+310∗15+450∗7+340∗14 21940

i=1
x́ p= n
= = =292,53
11+28+15+ 7+14 75
∑ fi
i=1

Media armonică simplă:

Aplicație: calculi pentru AP1:

n 6 6
= = =618,62
x́ = n
1 1 1 1 1 1 0,00969905911
∑ xi1 + + + + +
700 650 850 750 500 450
i=1
Media armonică ponderată:
n

∑ fi 11+28+ 15+7+14 75
i=1
x́ = n
= = =279
11 28 15 7 14 0,268849282
∑ xi1 fi + + + +
280 225 310 450 340
i=1

Aplicație 3. Salariul mediu și fondul de salarizare pe 4 subdiviziuni în întreprindere se

caracterizează astfel:

De calculat salariul mediu pe 4 subdiviziuni.

Rezolvare: Utilizăm formula mediei armonice ponderate.
x́ h=
n

∑ fi 132,5+140,8+200,7+ 197,1 671,2 671,

i=1
n
= = =
1 1 1 1 0,09+0,09+0,14 +0,13 0,45
∑ xi1 fi 1455,0
∗132,5+
1525,5
∗140,8+
1480,5
∗200,7+
1543,0
∗197,1
i=1

=1491,56 lei
Media geometrică simplă:

Aplicație 4. Dinamica indicelui prețurilor de consum pentru anii 2006-2009 se

caracterizează astfel (%):

De calculat indicele mediu al prețurilor de consum pentru perioada întreagă.

Rezolvare: Utilizăm formula mediei geometrice.
x́ g=√4 124∗112∗108∗139=120%

Media cronologică simplă:

Aplicație 5. Numărul salariaţilor unei firme într-un semestru a evoluat astfel:

Să se determine numărul mediu lunar al salariaţilor.
Rezolvare: Utilizăm formula mediei cronologică simplă:
700 650
+710+750+650+640+
x́cr= 2 2
=
3425
=685
salariati
6−1 5
Media cronologică ponderată se calculează atunci când intervalele de timp dintre termenii
seriilor de momente sunt inegale.

Aplicație 6. Numărul salariaţilor

unei firme la diferite momente de timp se caracterizează astfel:

Să se determine numărul mediu lunar al salariaţilor.

Rezolvare: Dat fiind faptul că intervalele de timp dintre termenii seriilor de momente sunt
inegale: t1 = 1 lună, t2 = 2 luni, t3 = 2 luni, t4 = 1 lună, utilizăm formula mediei
cronologică ponderate:
400+450 450+500 500+ 520 520+480
+ + +
x́cr= 2 2 2 2
=
1910
=318
salariati
1+2+2+1 6
Media pătratică. Este o mărime medie calculată prin extragerea rădăcinii pătrate din media
aritmetică a pătratelor termenilor seriei:

Aplicație 7. Gruparea persoanelor după veniturile săptămânale se caracterizează astfel:

Să se determine veniturile medii săptămânale cu ajutorul mediei pătratice.
Rezolvare: Prezentăm în tabelul de mai jos date intermediare pentru determinarea mediei
pătratice.
Tabel 1. Date intermediare pentru determinarea mediei patratice
Veniturile sapt. Nr. pers. xi x i2 x 2i * f i
(lei) (fi)
100-140 3 120 14400 43200
140-180 10 160 25600 256000
180-220 30 200 40000 1200000
220-260 20 240 57600 1152000
260-300 12 280 78400 940800
Total 75 - - 3592000

Utilizând datele tabelului, determinăm veniturile medii săptămânale ale persoanelor

analizate:
3592000
x́ patr=
√ 75
=218,8 lei
Deci veniturile medii săptămânale ale persoanelor reprezintă 218,8 lei.

Indicatori de poziţie: modulul și mediana

Modulul (modul sau dominanta) reprezintă valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul
colectivităţii statistice analizate. El corespunde frecvenţei maxime, ceea ce îl face uşor de
identificat în cazul seriilor simple. În seriile de intervale se stabileşte întâi intervalul modal
(cel care are frecvenţa maximă), apoi se determină valoarea efectivă a modulului, prin
relaţia:

unde: Mo – modulul; x0 – limita inferioară a intervalului modal; f2 – frecvenţa intervalului

modal; f1 – frecvenţa intervalului anterior; f3 – frecvenţa intervalului următor; k –
mărimea intervalului modal.
Se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii analizate.

Aplicație 8. Gruparea salariaţilor unui atelier după producţia zilnică (metri) se prezintă
astfel:

De calculat producţia medie zilnică cu ajutorul modulului.

Rezolvare: frecvenţa maximă = 15, interv. modal = 4,
15−7
M0=14+4 15−7+15−10 =16,46 metri

Mediana este acea valoare a unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care
împarte seria în două părţi egale.
Aplicație 9. Presupunem că 9 echipe de muncitori realizează zilnic următoarea producţie
(nr. piese): 30, 25, 10, 27, 18, 9, 20, 11, 22. Să se determine producţia medie zilnică cu
ajutorul medianei.
Rezolvare:
1) Ordonam seria in sens crescator: 9,10,11,18,20,22,25,27,30
9+1
2) Determinam rangul medianei= =5
2
Mediana va fi al cincilea termen al seriei ordonate
Me=20 piese
Aplicație 10. Să se determine producţia medie săptămânală a unei firme, cu ajutorul
medianei, în baza datelor (mii tone): 30, 28, 35, 25, 40, 32.
Rezolvare:
1) Ordonam seria in sens crescator: 25,28,30,32,35,40
2) Calculam mediana ca semisuma termenilor centrali ai seriei ordonate:

30+32
Me= 2
=31mii tone

În cazul în care distribuţia de frecvenţe s-a obţinut prin gruparea pe intervale, mediana se
determină cu ajutorul următoarei formule:

Mediana se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii respective.

Aplicație 11. Gruparea salariaţilor după producţia zilnică (buc.) se prezintă astfel:

Să se determine producţia medie zilnică cu ajutorul medianei.

Rezolvare:
 1
( 23+34 +45+75+70+ 63+18 )−(23+34+ 45)
Me= 2 =13,65 bucati
12+2
75

Mediana este mărimea medie care corespunde cel mai bine imaginii de mijloc a seriei. Ea
are o largă aplicabilitate în practica economică, servind la determinarea duratei medii de
viaţă, la studiul mortalităţii etc.