Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea Petrol–Gaze Ploieşti

Facultatea de Litere şi Ştiinţe


Specializarea Română-Engleză

PORTOFOLIU PENTRU
ABSOLVENŢII D.P.P.D.

St
udent :
St
animir Ruxandra Loredana
Gr
upa 4055

Ploieşti 2011

1
CARTEA GESTURILOR:
Cum putem citi gandurile elevilor/oamenilor din actiunile lor
- recenzie -

Peter Collett este autorul bestseller-ului “Cartea gesturilor”. Profesor şi membru al


Departamentului de Psihologie Experimentală din cadrul Universităţii Oxford, psiholog al
emisiunii Big Brother, Peter Collett abordează teme care ţin deopotrivă de domeniul psihologiei
sociale, studiului personalităţii individuale sau limbajului trupului. Titlul original al cartii este:
The Book of Tells, How to Read People's Minds from Their Actions Publicatã de: Transworld
Publishers, divizie a The Random House Group Ltd., Londra, 2003 Limba originalã: englezã
“Cartea gesturilor” analizeaza comunicarea nonverbala intr-un mod original, folosind un limbaj
cuprinzator si accesibil si poate fi considerata un ghid pentru decodarea mesajelor transmise prin
gesturile facute de persoanele din jurul nostru sau chiar de propria persoana.Oricat de importanta
este comunicarea verbala intotdeauna gesturile tradeaza adevaratele idei, conceptii, sentimente si
intentii.
Aceasta carte prezinta o serie de concepte referitoare la semnificatia gesturilor pe care
autorul le sustine prin numeroase exemple si, pe alocuri, imagini si este de un real ajutor celor
care sunt interesati de realizarea unei comunicari eficiente. In capitolul I autorul vorbeste despre
cuvantultell (“indicator comportamental”) care desemneaza un gest repetitiv care da informatii
despre calitatea cartilor pe care un jucator le are in mana sau despre strategia pe care o foloseste.
In capitolele urmatoare acesta arata ca notiunea de indicator comportamental nu se rezuma doar
la jocul de carti si ca poate fi aplicata la o gama larga a activitatilor din viata de zi cu zi.
Indicatorii comportamentali sunt diversi. Unii se pot intalni la majoritatea oamenilor, iar altii pot
lasa impresia de unicitate si au o valoare de semnatura sau chiar de marca personala.Multi
indicatori pot fi total constienti, insa nu pot fi controlati. De exemplu cascatul venit in momente
de plictiseala datorata lipsei de activitate sau lipsei de interes in ceea ce priveste o anumita
activitate. Insa cascatul nu denota numai plictiseala, ci si momente tranzitorii, detensionare sau
chiar
amenintare. De aceea trebuie sa urmarim o serie de factori cand analizam si incercam sa
descifram limbajul nonverbal transmis, unul nefiind de ajuns.
In cartea sa, Peter Collett realizeaza practic o comparatie intre om si animal. Plecand de la
ideea ca omul este tot un animal, el face analogii intre gesturile, reactiile, expresiile umane si
cele existente in lumea animala. Totodata realizeaza si o clasificare a indicatorilor
comportamentali dupa tipul lor: indicatori ai dominantei, indicatori ai supunerii, indicatori ai
anxietatii, indicatori ai minciunii, , etc.
Indicatori ai dominatiei
-cresterea inaltimii aparente prin adoptarea unei posturi in care spatele este drept;
-adoptarea “posturii de calaret”, cu picioarele intinse si talpile departate, indica mai multa
atitudine dominatoare decat “pozitia de drepti”;
-in pozitia asezat, persoanele dominante tind sa ocupe cat mai mult spatiu –fie prin pozitia
“nicovala” (picioarele indoite, coapsele rasfirate, ambele talpi asezate ferm pe sol), fie prin
pozitia “cifra patru” (glezna unui picior se odihneste pe coapsa celuilalt astfel incat membrele
sunt asezate in forma cifrei patru);
-asezarea unei maini sau a ambelor pe solduri;
-indivizii dominanti iau primii cuvantul, intrerup mai des, ii descurajeaza prin ridicarea tonului

2
vocii sau semne pe cei care incearca sa-i intrerupa, folosesc mai putine semne de nehotarare (ca
“aaa” sau “hmm”);
-vocile “joase” sunt asociate cu dominarea si amenintarea, in timp ce vocile “inalte” sunt
asociate cu supunerea si atitdinea impaciuitoare;
-atingerile pot fi “orizontele”, intre membrii gupului care au statut social asemanator si
“verticale”, intre membrii cu statut social diferit;
-intr-o conversatie, persoanele dominante isi privesc mai mult interlocutorul in timp ce vorbesc
(pentru a-si asigura controlul conversatiei) si mai putin atunci cand asculta (pentru a arata ca nu
sunt gata sa il flateze pe celalt si ca nu vor sa ramana mult timp in pozitia de ascultatori).

Indicatori ai supunerii
-ridicatul din umeri - transmite un mesaj de neajutorare (nu pot, nu stiu, nu e vina mea);
-in pozitia asezat, persoanele submisive tind sa-si traga picioarele inapoi sau chiar sa si le
ascunda pentru a nu deranja alte persoane prin patrunderea in spatiul public. Ele tind, de
asemenea, sa-si apropie sau sa-si incruciseze picioarele la nivelul coapselor sau al gleznelor;
-cand stau in picioare, persoanele submisive tind sa adopte “pozitia paralela”
(picioarele drepte si paralele), “pozitia foarfecelui” (picioarele drepte si incrucisate) sau “pozitia
lamei indoite” (toata greutatea corpului se afla pe un picior, iar celalalt este indoit);
-gesturi de autolinistire: mangaierea parului, “coada de porumbel” in care degetele mainilor se
intrepatrund, asezarea mainilor una peste alta, asezarea bratelor peste corp ca si cum persoana ar
fi imbratisata de cineva, impreunarea mainilor la ceafa (adultii le sustin copiilor foarte mici gatul
atunci cand ii iau in brate);
-capul este lasat in jos sau intr-o parte;
-persoanele submisive isi feresc privirea in mod inconstient pentru a reduce sentimentul de frica
pe care il resimt fata de persoanele dominate si pentru a le indica acestora ca nu au de gand sa
atace: fie privesc in jos, fie isi misca privirea de la un capat la altul al campului vizual fara a-si
misca si capul, fie arata ca sunt dezarmati folosind privirea “cu ochii mariti”;
-sprancenele ridicate arata ca oamenii sunt atenti, impresionati. Sprancenele ridicate si unite
arata atat supunere, cat si ingrijorare;
-in situatiile tensionate, persoanele subordonate zambesc mai mult decat persoanele dominante.
Zambetul lor are rolul de a calma. In situatiile prietenoase persoanele subordonate zambesc la fel
de mult, iar cele dominante zambesc mai mult decat in situatiile tensionate. Femeile zambesc
mai mult decat barbatii. O femeie care zambeste putin este perceputa ca fiind nefericita, in
schimb un barbat care zambeste putin este perceput ca domnant. Cu cat puterea unui barbat
creste, cu atat el zambeste mai putin. Aceasta scadere a numarui de zambete in functie de pozitie
nu a fost observata si la femei. Persoanele subordonate adopta un numar mai mare de
zambete false. Acestea se deosebesc de cele sincere prin mai multe elemente (vezi sectiunea
Indicatori ai minciunii).

Indicatori ai anxietatii
-transpiratia - apare uneori ca raspuns la situatiile incarcate emotional;
-respiratia este mai accelerata cand ne este frica. Persoanele cu respirarie lenta si profunda sunt
in general mai stabile emotional si au mai multa incredere in ele. Se poate evalua usor starea
emotionala a unei personae observand atent felul in care respira;
-miscari ale corpului agitate, neregulate. Cand o persoana bate din picior arata ca ar vrea sa se
retraga cat mai repede, la fel si cand se joaca cu mainile sau cu diferite obiecte. Posturile sunt
cele descrise mai sus in cazul indicatorilor supunerii;

3
-persoanele anxioase isi mangaie corpul in locul unde le-ar placea sa fie mangaiati de o persoana
protectoare - barbia, gatul, obrajii, parul. De asemenea ele manipuleaza diferite obiecte: chei,
ochelari etc;
-persoanele anxioase evita privirea partenerului atunci cand apar dezacorduri. De asemenea,
aceste persoane cilpesc mult mai des;
-cei mai importanti indicatori sunt cei legati de tractul gastro-intestinal (buze, gura, gat, esofag,
stomac, intestine): uscarea gurii, tusea, greutatea de a inghiti, muscarea buzelor, tragerea buzelor
inauntru si tinerea lor intre dinti, muscarea unghiilor, bagarea unui obiect in gura;
-vocea devine mai ascutita sau tremurata, oamenii vorbesc mai repede si mai putin. Uneori poate
sa apara chiar balbaiala.

Indicatori ai minciunii
-se spune ca mincinosii obisnuiesc sa evite privirea interlocutorului, insa acesta nu este un mod
prea sigur de a detecta minciuna, deoarece “vinovatii” pot controla foarte usor acest indicator.
Clipitul este mult mai greu de controlat, dar el apare nu doar in cazul minciunii, ci si in cazul
unei stari tensionate;
-frecarea palmelor, scarpinatul in cap, folosirea mainilor pentru a mangaia diferite parti ale fetei
pot indica minciuna. Deoarece mincinosii fac efortul de a-si controla partea de sus a corpului,
minciuna e mai usor de detectat privind partea de jos a corpului: modificarea pozitiei picioarelor
si talpilor ofera informatii mai de incredere decat mainile sau fata;
-acoperirea totala sau partiala a gurii si scarpinatul nasului (deoarece atunci cand o persoana
minte fluxul sanguin in regiunea nasului creste, creand o senzatie neplacuta);
-mascarea emotiilor negative care insotesc minciunile se poate face printr-o “expresie
impasibila” si prin zambet. Majoritatea oamenilor nu reusesc sa faca diferenta intre un zambet
fals si unul autentic. Zambetele false dureaza mai mult, se “formeaza” mai usor si sunt
“descompuse” mai rapid, implica doar gura (nu si regiunea aflata in partea exterioara a ochilor)
si de cele mai multe ori sunt asimetrice (apar doar pe o singura parte a fetei); Contrar parerii ca
cel mai usor minciuna se detecteaza din gesturi, ea se detecteaza cel mai usor urmarind
discursul unei persoane:
-mincinosii deviaza de la subiect, povestind cu totul altceva decat ce sunt
intrebati;
-dau informatii generale, iar cand li se cer detalii de obicei nu dau un plus de informatii, ci
repeta ce au spus inainte. O persoana onesta ofera detalii degate de spatiu, timp si sentimentele
celor implicati, iar cand i se cer detalii aduce multe informatii noi;
-dau raspunsuri care starnesc confuzia, invitand la interpretari;
-folosesc in masura mult mai mare negarea. Nixon a sustinut, in scandalul Wategate: “Nu sunt
un excroc.”, si nu: “Sunt un om cinstit.”;
-mincinostii vorbesc foarte putin despre ei (folosind “eu”, “mie”, “mine” etc) si folosesc multe
generalizari: “nimeni”, “niciodata”, “oriune”, “toata lumea” etc;
-mesajul este transmis mult mai formal, fara a folosi eliziunea (de exemplu folosesc “nu imi” in
loc de “nu-mi”);
-daca minciuna nu a fost repetata inainte, oamenii tind sa faca o pauza inaintea ei si sa o spuna
vorbind mai lent decat atunci cand spun adevarul;
-pauzele intre cuvinte si propozitii sunt mai dese decat de obicei, in ele aparand “aaa” sau
“hmm”. Se intampla chiar ca mincinosii sa abandoneze o propozitie inceputa pentru a veni cu
una noua.
Probabil cu totii ne dam seama cand cineva zambeste “din suflet” si cand cineva
zambeste fals, dar de cele mai multe ori nu facem nici o diferenta intre ele fiindca ne dorim ca
zambetul sa fie autentic. Oricat s-ar stradui o persoana suparata, zambetul ei nu va reusi
niciodata sa para

4
convingator. Autorul analizeaza complet acest limbaj. Pornind cu sprancenele si terminand cu
talpile, fara a scapa din vedere postura si situatia dand exemple posturi sau gesturi ale unor
persoane celebre.
Poate ca deseori v-ati intrebat de ce anumiti oameni sunt considerati buni oratori si
reusesc sa convinga, sa mobilizeze oameni, sa se faca auziti, iar altii cu un discurs similar ori
chiar mai bun, sunt considerati ca neavand charisma sau chiar fiind plictisitori. De ce anumite
femei sunt considerate a avea sex-appeal iar altele care spun aceleasi lucruri sunt considerate
vulgare sau false. De cele mai multe ori secretul sta in detalii, exact lucrurile pe care le
consideram ca nefiind importante. Acest volum cu siguranta va va raspunde la o parte din
intrebari.
Citind cartea gesturilor am putut cunoaste mai bine oamenii de langa mine si am stiut sa-
mi aleg persoanele in care sa am incredere. M-a ajutat foarte mult si o recomand tuturor celor
care nu vor sa dea gres in alegerile facute in ceea ce priveste mediul social si relatiile cu cei din
jur.

Dictionar de termeni pedagogici:

1. MODULI DIDACTICI: seturi de cunostinte, situatii didactice, activitati si mijloace de


invatamant delimitate, menite a se aplica pe cerintele si posibilitatile unor grupe sau clasa de elevi.

2. METACOGNITIE: autoevaluare, autoreactie, autoreflectie autoreglare, comportamentului


de invatamant.

5
3. OBIECTIVE AFECTIVA: vizeaza formarea convingerilor sentimentelor atitudinilor.

4. OBIECTIVE CADRU: sunt obiecte cu un grad ridicat, de generalitate si complexitate.

5. OBIECTIVE COGNITIVE: scopuri, tendinte educationale care se refera la transmiterea


si asimilarea cunostintelor.

6. OBIECTIVE PSIHOMOTORII: obiective centrate pe formarea unor conduite si operatii


manuale.

7. OBIECTIVITATEA SCOLARA : reprezinta o norma sociala legiferata la nivelul


sistemelor moderne de invatamant care vizeaza responsabilitatea comunitatilor
educative,nationale teroriste si locale in contextual lor politici de democratizare a
invatamantului.

8. ORAR SCOLAR: reprezinta un document de planificare a instruirii aplicabil in cadrul


fiecarui institutii scolare.

9. PARADIGME : teorie educationala

10. PREDARE: reprezinta actiunea cadrului didactic de transferare a cunostintelor la nivelul


unui model de comunicare.

11. PEDAGOGIE SCOLARA: domeniul al pedagogiei interesat de identificarea


problematicii si tehnicii educative valabile pentru copilul integrat in institutia scolara.

12. PEDAGOGIE FILOZOFICA: o forma de pedagogie bazata pe reflectie, pe educatie


filozofica pe institutii ale marilor ganditori.

13. PERMANENTA: educatie care dureaza tot timpul vietii, care debuteaza in scoala sip e
care o urmeaza fiecare pe cont propriu in functie de interese si dorinta sa.

14. PLURIDISCIPLINARITATE: constituie o intergare accentuate si bazata pe o comunicare


siemetrica intre diferite paradigme explicative.

15. PROCES DE INVATARE: reprezinta principalul subsistem al sistemului de invatamant


specializat in proiectarea si realizarea obiectivelor pedagogice.

16. PROCES COGNITIV: proces mental.

17. PROIECTARE PEDAGOGICA: reprezinta activitatea de structurare a actiuniilor si


operatiilor care asigura functionalitatea sistemului si a procesului de invatamant la
nivelgeneral.

18. PROIECTARE DIDACTICA: reprezinta procesul deliberative, la nivel macro, micro, de


fixare mentala a pasiilor ce vor fi parcursi in realizarea institutiei si educatiei.

19. PEDAGOGIA Ştiinţă care se ocupă cu metodele de educaţie şi de instruire a oamenilor ,


are ca obiect un studio specific dimensiunea functional-structuralaa educatiei adorabila.

6
20. SISTEM DE INVATAMANT DEMOCRATIC: capacitatea sistemului de invatamant de
a crea conditiile activitatiilor tuturor dispozitilor si predisponibilitatilor.

21. TRANSDISCILPINARITATEA: este intrepatrundere a mai multor discipline de studii

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

7
I. Date personale

1. Numele şi prenumele: Stanimir Loredana Ruxandra

2. Locul şi data naşterii: Campina, 05-04-1989

3. Domiciliul: Str Zorilor, nr1, bl5, sc A, ap16

4. Ruta şcolară a elevului: Sc Gen nr 7 B.P.Hasdeu Campina, Grup Sc Ind


Constantin Istrati Campina

5. Şcoala şi clasa în care învaţă elevul: Universitatea de Petrol si Gaze Ploiesti,


Facultatea de Litere, Specializare: Romana-Engleza, Grupa 4055

II. Date familiale

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor: mama lucreaza la o firma de


artizanat, iar tata ca operator pe strung

2. Structura familiei şi relaţiile dintre membrii familiei: familia mea este formata
din 3 membri si o pisicuta, relatiile dintre membrii familiei este una foarte buna
bazata pe comunicare

3. Condiţii de viaţă şi de învăţătură ale elevului: conditiile de viata ale elevului


sunt la un nivel mediu, iar conditiile de invatatura sunt foarte bune.

4. Influenţe din afara familiei: nu au existat influente din afara familiei

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

1. Caracteristici ale dezvoltării fizice: din punct de vedere fizic m-am dezvoltat
normal, inaltimea mea fiind putin mai mare decat cea obisnuita, 1,77 m.

2. Îmbolnăviri şi deficienţe (mintale, senzoriale, fizice): nu au existat

IV. Dezvoltarea psihică

8
1. Gândirea (analitică/sintetică, concretă/abstractă, reproductivă/creativă etc. ):
analitica, concreta, creativa

2. Memoria (vizuală/auditivă, mecanică/logică, de scurtă durată/de lungă durată


etc.): vizuala, logica, de scurta durata

3. Limbajul (exprimarea corectă/incorectă, vocabularul bogat/sărac) : exprimarea


corecta, vocabular bogat

4. Afectivatea (sentimente, pasiuni, dispoziţii predominante) : sentimente

5. Motivaţia (intrinsecă/extrinsecă, cognitivă/afectivă, pozitivă/negativă) :


intrinseca, cognitiva, pozitiva

V. Rezultate obţinute de elev şi stilul de muncă

1. Discipline cu rezultate cele mai bune : toate disciplinele de pedagogie

2. Discipline cu rezultate cele mai slabe: tot ce tine de engleza

3. Cercuri frecventate de elev şi participarea la concursuri şcolare şi


extraşcolare: cercurile de prieteni si participarea la olimpiade

4. Stilul de lucru (organizat/dezorganizat, autonom/dependent,


conştiincios/superficial, constant/inconstant) : organizat, autonom, superficial,
constant

VI. Conduita în grup, integrarea socială a elevului

1. Participarea la viaţa de grup (sociabil / izolat, extrovert / introvert etc.): nu


intotdeauna sociabil, extrovert, timid,

2. Atitudinea colegilor faţă de elev:

VII. Trăsături de personalitate

9
1. Trăsături temperamentale: uneori delasatoare, incapatanata, ambitioasa,
orgolioasa

2. Trăsături de caracter:

a) atitudinea faţă de muncă: dependenta sa-mi rezolv toate atributiile date in


ziua respectiva

b) atitudinea faţă de alţii: cand simt ca au nevoie de ajutorul meu incerc sa-i ajut
cum pot eu mai bine

c) atitudinea faţă de sine: ma descurajez singura

3. Aptitudini, înclinaţii, interese şi aspiraţii: mi-as dorii sa fac cu adevarat ceva ce


mi-ar placea

10
Fişă de observare / evaluare a lecţiei

Şcoala: Liceul I. L. Caragiale


Clasa: XI
Data: 10.03.2011
Profesor / Institutor / Student: Stanimir Loredana
Aria curriculară: Romana
Disciplina: Limba si Literatura Romana
Unitatea de învăţare:
Subiectul: Teme si motive simboliste
Tipul lecţiei: de insusire de noi cunostinte
Obiective generale / fundamentale:
-utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si
producerea mesajelor in diferite situatii de comunicare

-folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in


receptarea diferitelor texte literare

Obiective instrucţionale / operaţionale / comportamentale:


-sa identifice in textele date trasaturi ale liricii simboliste

-sa recunoasca din ce specie literara face parte textul respectiv

-sa identifice si sa explice simbolurile in poeziile date

-sa recunoasca teme si motive simboliste

-sa interpreteze un text la prima vedere

Nivel de atingere a
Nr.
Indicatori standardelor
crt.
Minim Mediu Maxim
1. Calitatea proiectării

Concordanţa cu programa şcolară x


Corelarea între componentele actului didactic,
strategii didactice şi de evaluare

11
Elemente de originalitate
2. Desfăşurarea activităţii
Organizarea mediului fizic al clasei
Organizarea conţinuturilor în structuri
informaţionale (sistematizare, esenţializare,
corelaţii intra şi interdisciplinare)
Adecvarea strategiilor şi tehnicilor de instruire la
particularităţile colectivului de elevi;
individualizarea învăţării
Integrarea mijloacelor de învăţământ în lecţii
Orientarea acţiunilor şi a gândirii elevilor
Calitatea comunicării
Evaluarea randamentului şcolar
Gestionarea timpului didactic
3. Aprecieri privind:
Nivelul pregătirii elevilor (deţinerea cunoştinţelor
de bază, gradul de operaţionalitate a acestora,
nivelul structurării competenţelor
Capacitatea institutorului de a raporta propriul
comportament la standardele profesiei

Concluzii
Puncte tari Puncte slabe

12
PROIECT DE LECŢIE

Data: 10-03-2011

Şcoala: Liceul IL Caragiale

Clasa: XI

Propunător: Loredana Stanimir

Aria curriculară: Limba si literatura romana

Obiectul:

Unitatea de învăţare: liceu

Subiectul: Teme si motive simboliste

Tipul lecţiei: de insusire de noi cunostinte

Obiective generale / fundamentale:

-utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si


producerea mesajelor in diferite situatii de comunicare

-folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in


receptarea diferitelor texte literare

Obiective instrucţionale / comportamentale / operaţionale:

-sa identifice in textele date trasaturi ale liricii simboliste

-sa recunoasca din ce specie literara face parte textul respectiv

-sa identifice si sa explice simbolurile in poeziile date

-sa recunoasca teme si motive simboliste

-sa interpreteze un text la prima vedere

Metode şi procedee didactice:

Mijloace didactice:

13
Desfăşurarea lecţiei:

14
Instrume
Etapele lecţiei Activitati de invatare Activitatea elevilor Metode si nte de
procedee evaluare
didactice

1. Moment organizatoric Este organizat contextul educativ, astfel Elevii pregătesc caietele şi textele
2 min încât demersul didactic să atingă un grad suport
înalt de eficienţă, se asigură liniştea în
clasă, se pregătesc materialele necesare
desfăşurării activităţii.

2. Verificarea temei Se verifică efectuarea temei , calitativ şi Elevii cer lămuriri în privinţa Conversaţia Observaţi
3 min cantitativ. lucrurilor ce nu au putut fi rezolvate e curentă
acasă.

3.Actualizarea Profesorul cere elevilor sa definească Definiţie : Simbolismul este curentul


cunoştinţelor anterioare simbolismul. modernist apărut în Franţa şi în
Belgia după 1886 şi răspândit apoi în Conversaţia
10 min întreaga Europă şi care se euristică
prelungeşte până la primul război
mondial. Explicaţia Observaţi
Simbolismul apare ca reacţie e curentă
împotriva poeziei retorice a roman Argumentare
ticilor şi a impersonalităţii reci a
parnasienilor.
Problematizar
e
Elevii răspund...: manifestul literar al
Profesorul cere elevilor sa spună care este simbolismului este articolul lui Jean
manifestul literar al simbolismului. Moreas, publicat în suplimentul
literar al ziarului Le Figaro la 18
septembrie 1886. Articolul Le
symbolisme propune numele noului
curent, opus celui propus de Paul
Verlaine, şi anume decadentism.
Arta poetica a lui P. Verlaine şi
Corespondentele lui Charles
Baudelaire anunţă şi ele elementele
doctrinei simboliste.

Brainstormin
Elevii răspund: .—toamna, tristeţea, g Observaţi
trecerea timpului, întoarcerea în e curentă
trecut, singurătatea, moartea,
Profesorul cere elevilor să numească natura ostilă, cadrul nocturn, Conversaţia
principalele teme şi motive simboliste. obsesia parfumurilor, a euristică
instrumentelor muzicale, a culorilor
şi a pietrelor preţioase, spaţii
exotice, somnul, visul, iubirea, motiv
de reverie, de nevroză, marile
plecări, decorul citadin, monotonia,
melancolia.

Elevii răspund: Simbolişti români:


Profesorul cere ca elevii să numească George Bacovia si Alexandru
câţiva reprezentanţi ai simbolismului Macedonski , Ion Minulescu, Stefan
românesc, apoi ai simbolismului Petica, Dimitrie Anghel si Traian
francez Demetrescu.---Simbolişti francezi
Stephane Mallarme, Paul Verlaine, Conversaţia
Charles Baudelaire, Arthur euristică
Rimbaud, Edgar Allan Poe, Rainer
Maria Rilke, Jules Laforgue

G. Bacovia a scris: „Plumb”, „Scântei


galbene”, „Cu voi”, „Stanţe
burgheze”
. Ce volume de poezii a scris G. Bacovia? Conversaţia
15
Elevii răspund că temele fundamentale
ale universului bacovian sunt: oraşul dezbaterea
Profesorul poartă o discuţie cu elevii de provincie ce ilustrează o lume
16
6.Dirijarea învăţării Profesorul face referire la mai multe volume
20 min de poezii bacoviene, din care fac parte
textele selectate. Observaţia
curentă
Aceste poezii sunt reprezentative pentru
creaţia lui G. Bacovia datorită cromaticii, dar
7.Asigurarea feed-back-ului şi.Profesorul
a atmosfereivatriste, melancolice
cere elevilor prezentă
să prezinte oralîn Lectura Evaluarea
5 min toate creaţiile trăsături
principalele sale. simboliste prezente în Elevii vor sintetiza oral trăsăturile explicativă
Explicaţia formativă
-În ce specie poezia literară se încadrează
lui Bacovia. simboliste.
8.Evaluarea activităţii majoritatea
La sfârşitultextelor selectateva
orei profesorul ? aprecia şi va
3 min nota răspunsurile elevilor şi-i va încuraja pe
-Ce este
elevipastelul?
pentru participările lor viitoare. Elevii răspund că sunt pasteluri. Activitate Evaluare
Profesorul specifică diferenţa dintre pastelul frontală sumati-vă
9.Asigurarea retenţiei şi lui Vasile Alecsandri şi pastelul lui Bacovia.
transferului Tema pentru acasă. Îşi vor nota tema pentru acasă Evaluare
2 min Pastelul este specia literară în versuri în Explicaţia frontală
-Vom citi poeziile după care vom discuta care se descrie un tablou din natură, iar
temle şi motivele existente în acestea. poetul îşi exprimă în mod direct
Ce impresie v-a lăsat lectura acestora? sentimentele trăite în faţa peisajului.

Convesaţia
Care sunt elementele simboliste Elevii citesc textele. euristică
reprezentative pentru aceste poezii?
Observaţia
Elevii răspund. curentă

Expunerea
Ce vă sugerează titlurile acestor poezii?
Elevii răspund că temele se încadrează în
lirica simbolistă, alături de cromatică şi
Ce semnifică amurgul, plumbul, decorul, de elemente precum: amurgul, plopul,
nervii şi lacustra la Bacovia? turnul, toamna, e.t.c.

Care sunt temele poeziilor? Titlurile poeziilor sugerează stările de Lectura


depresie, de halucinaţie ale poetului. explicativă

Elevii interpretează simbolistica titlurilor.


Evaluare
Ce sentimente sugerează anumite cuvinte din frontală
câmpurile semantice existente?
Elevii răspund.
Ce sugerează repetarea refrenului?
Explicaţia

Elevii
17interpretează cuvintele.
Care sunt cuvintele cheie ale acestor poezii? Observaţia
Convesaţia curentă
Ce imagini artistice găsiţi în text? euristică
18