Saptesate Ion FI181

1. Conceptul esential prezent in cadrul hipertextului este cel al legaturilor (ce

apar in cadrul aceluiasi document si/sau intre documente diferite).
Un sistem hipertext este compus din noduri (concepte) si legaturi (relatii).
Un nod reprezinta un concept unic (o idee), putind contine orice tip de
informatie (text, grafica, animatie, audio, video, imagini sau programe) si
avind asociat un tip (detaliu, propozitie, colectie, observatie etc.) - o
informatie semantica. Nodurile sint conectate de alte noduri prin
intermediul legaturilor. Nodul sursa al unei legaturi se denumeste referinta,
iar cel destinatie poarta numele de referent, putind fi numite si noduri
ancora.
Modalitatea de stocare a informatiei in cadrul nodurilor variaza de la
sistem la sistem, dar cele mai folosite tehnici utilizeaza limbajele de
marcare (SGML - Standard Generalized Markup Language sau, mai nou,
XML - Extensible Markup Language.
Legaturile sint conexiuni intre noduri (sau concepte) dependente unul de
altul, putind fi bidirectionale sau doar unidirectionale. Si legaturilor li se pot
asocia tipuri (legatura de specificare, de elaborare, legatura membru,
legatura de opozitie etc.), definind natura relatiei dintre noduri. Dupa
Conklin, legaturile pot fi referentiale (nonierarhice, utile pentru realizarea
referintelor incrucisate, ele fiind cele deosebesc cel mai bine hipertextul de
celelalte forme de stocare a informatiei) sau organizationale (denumite
ierarhice sau structurale, ilustrind relatiile parinte-copil dintre noduri,
folosite la organizarea nodurilor in maniera ierarhica intr-o structura stricta).
Legaturile organizationale sint esentiale pentru liniarizarea hipertextului si
permit autorilor sa verifice coerenta structurii hipertext.
Nodurile si legaturile pot fi considerate drept obiecte proiectate, pentru
asigurarea coerentei putindu-le fi asociate proprietati (semantici). Partea de
continut contine obiecte purtatoare de informatie, acestea fiind noduri
continut care contin date si legaturi de tip continut care conecteaza nodurile
continut pe baza unor relatii semantice.

2.Pentru a analiza functia DESTEPTATOR am ales modelul Redmi Note7

de la XIAOMI .
Initial voi descrie pasii de accesare a functiei Desteptator aceasta se afla in
folderul Instrumente de pe descktopul de baza a telefonului .

Fig.1 Instrumente
Acesand aplicatia Ceas se deschide o fereasatra nou in care sunt afisate toate
alarmele (atat cele active cat si cele inactive ).Doar ca cele active sunt scrie
cu bold si switch-ul este pe active ,iar cele inactive sunt blocate ,insa cu un
click pe fiecare alarma o putem active sau dezactiva ,sau sa o customizam
(sa alegem o alta ora decat cea indicata sa schimba si multe alte setari
aditionale).

.
Iar pentru adauga o alarma noua tastam butonul plus si astfel alegem
alegem ora la care sa primim alarma .Atunci cand adaugam o alarma se
deschide o fereastra noua si mai intai de toate alegem ora prin miscari in sus
si in jos si la fel si minutele ,dupa parerea mea este un lucru destul de comod
si accesibil caci nu trebuie noi sa scrim manual ora si minutele .Plus la asta
deja putem sa accesam si setarile aditionale alegem de cate ori sa se repete
alarma ,ceea ce este foarte util este ca putem bifa din start sa se repete doar
in zilele Luni-Vineri dar putem sa alegem si alte cateva zile .
Potrivit sarcinii ar fi trebuit de setat o alarma care ar suna de luni panavineri
de la 8 diminiata pana la 18 si sa se repete la o ora jumate .O partea a
sarcinii in desteptatorul oferit de mine nu este posibil de realizat deoarece
acesta propune o maxima amanare de 30 minute si nu mai mult de 10 ori
sa se repete .

Insa acesta situatie se poate de rezolvat prin crearea mai multor alrme astfel
customizandu-le pe fiecare aparte cu melodii si etichete diferite .

In concluzie vreu sa spun ca sistemul de alarma oferit de cei de la XIAOMI

este unul foarte comod si usor de utilizat ,avant un design intuitiv si usor de
utilizat de toti utilizatorii indiferent de nivelul lor de cunostere si conctact cu
noile tehnologii.