FIȘĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

Numele şi prenumele copilului: B.E.

I. DATE GENERALE DESPRE COPIL SI FAMILIA SA

1.Date biografice despre copil :

- data naşterii : 14 iunie 2014
2. Date medicale
a. Antecedente patologice
Naşterea copilului a fost normalǎ, travaliul mamei a durat 2 ore, iar poziţia copilului a fost cu cordonul
ombilical în jurul gâtului. Greutatea la naştere 3,400 kg, iar copilul a fost alǎptat un an. A stat în şezut la 7
luni, a mers singur la 9 luni, iar primul cuvânt a fost la 2 ani: apa.
b. Evoluţia psiho-fizică
In perioada până la venirea la grădiniţă, copilul achiziţionează multiple experienţe care îi
marchează evoluţia psihică ulterioară. Aceste experienţe sunt acumulate, mai ales, în cadrul
jocurilor iniţiate de colegii lui, dar şi prin intermediul părinţilor care îi citesc mult, care comunică
cu el. De asemeanea, copilului îi place să privească la televizor şi să se joace pe calculator.
Datorită experienţei acumulate, copilul are dezvoltate în limitele normalului, dimensiunile
activităţilor psihice.
Din punct de vedere fizic, copilul înregistreză după vârsta de 2 ani, progrese vizibile în ceea
ce priveşte rezistenţa la efort, greutate corporală , participare mai intensă la jocuri dinamoce şi de
mişcare.
3. Date despre familia copilului
Copilul locuieşte cu pǎrinţii şi 2 fraţi (o fată şi un băiat). Fraţii sǎi nu prezintǎ deficienţe. Mama este
educatoare, iar tatapompier.

4.Profesiunea părinţilor
 Tata : pompier
 Mama : educatoare
 5. Condiţii de locuit
Familia împreună cu cei 3 copii locuieşte la bloc, într-un apartament cu trei camere, copilul
îmărțind camera cu un frate mai mare. Camera copiilor este dotată cu mobilier corespunzător, cu
multe jocuri şi jucării, dar şi o bibliotecă bogată in cărţi pentru copii.
6. Climatul educativ în familie
In urma observărilor făcute cu prilejul vizitelor la diferiti prieteni de familie, dar şi ca
urmare a discuţiilor purtate cu acestia, am putut constata că în familie domneşte un climat
favorabil, bazat pe afectivitate, responsabilitate şi grija faţă de copil. Ambii părinţi acordă timp
copilului, care are nevoie de multă încurajare şi afectivitate, fără însă a-l răsfăţa. De aceea se poate
constata unitatea de cerinţe a noastra, a părintilor, perseverenţa şi consecvenţa în formularea unor
cerinţe, în respetarea unui program, a ordinii şi curăţeniei,etc.
7. Comportarea copilului în familie
In relaţiile dintre părinţi şi copil se remară modul de adresare politicos, bazat pe respect
reciproc. Părinţii cer copilului să fie ordonat, să respecte un program al zilei atunci când stă acasă
dar şi urmăresc permanent realizarea acestor lucruri. Am remarcat tendinţa copilului de a apela mai
des la ajutorul mamei atunci când i se cere să facă ordine la jucării, la cărţi, când trebuie să se
îmbrace pentru a ieşi la joacă. Acelaşi lucru îl încearcă şi la grădiniţă, când trebuie să iasă la joacă
în curte, apelând la ceilalţi copii pentru a-l imbrăca sau încheia, deşi poate face acest lucru foarte
uşor şi singur. Ii place să fie protejat şi ocrotit.
8. Aspecte ale activităţii copilului în familie
Copilul manifestă un interes sporit pentru activităţile intelectuale : îi place să i se citească,
urmăreşte emisiunile de pe programul Animal Planet de la televizor, alături de părinţi, citeşte după
imagini utilizând un vocabular bogat şi un limbaj corect, întreabă şi doreşte de fiecare dată să i se
răspundă la întrebări. Preferă jocurile de perspicacitate, logico-matematice.

II. ACTIVITATEA COPILULUI IN GRADINITA SI IN AFARA GRADINITEI

Rezultate obţinute de copil în cadrul categoriilor de activităţi structurate în conţinutul

învăţământului preşcolar
 Dimineaţa, E. ajunge la grădiniță adus de obicei de mama lui. Se descalţǎ singur şi se încalţǎ cu
papucii de interior, cu sprijin fizic îşi dǎ jos şi haina de exterior. Este vesel când ajunge , dar uneori este
foarte agitat.
La partea ritmicǎ este agitat şi se aruncǎ pe jos. Bate din palme şi din picioare ritmul. Se lasă ţinut
de mână pentru a sta în cerc dar dacă stă lângă cineva care nu îl ţine ferm, nu se ţine de mână.
Dupǎ ce ajunge în grupă, se aşeazǎ în bancǎ dacǎ i se dǎ comanda „E. stai jos“. Spune „bunǎ
dimineaţa. Bate ritmul cu sprijin fizic şi verbal cu palmele pe bancǎ. Banca este aşezatǎ în aşa fel încât sǎ
nu poatǎ ieşi uşor, câteodatǎ sare şi peste bancǎ dacǎ vrea sǎ scape de activitate sau dacǎ se plictiseşte. Se
descalţǎ foarte des, iar când se încalţǎ, de multe ori îşi ia papucii invers. La ora de bazǎ stǎ de obicei liniştit,
acceptǎ ghidajul fizic la scriere, aşteaptǎ şi îi face placere sǎ fie implicat în activitate dar fiecare activitate
trebuie sǎ fie scurtǎ (aproximativ 5-10 minute). Îi place sǎ vinǎ în faţa grupei pentru a sǎri pe traseele de pe
jos (fǎcute din sfoarǎ sau hârtie), care sunt predate în ziua respectivǎ. De asemenea îi place sǎ fie aplaudat
în faţa grupei. La activitatea de pictură, picteazǎ şi singur, acceptǎ ghidajul fizic, la abilitare manualǎ
lipeşte cu sprijin fizic, rupe hârtii singur, mototoleşte hârtia cu sprijin fizic. Are tendinţa sǎ mǎnânce
lipiciul. La activitatea de educaţie fizicǎ executǎ prin imitaţie mişcǎrile sau cu ajutor dacǎ nu le-a înţeles,
dar este agitat tot timpul.
Nu se implică în activităţi de grup, nu îi place sǎ se joace cu alţi copii.
La mese, mǎnâncǎ singur fǎrǎ ajutor, dar are tendinţa sǎ mǎnânce mult şi sǎ ia mâncarea şi de la
ceilalţi copii. Bea apǎ din canǎ.
E. reuşeşte să urce şi să coboare singur scările şi să identifice sala degrupă. Îşi cunoaşte locul în
grupă şi la sala de mese şi nu se aşează pe alt scaun.
Pe parcursul programului acesta îşi menţine hiperactivitatea care scade în intensitate dacă este pus
să stea în băncuţa lui fără să facă nimic timp de 5 minute. De obicei este bucuros să îşi vadă mama la
plecare, deşi uneori este foarte implicat într-o sarcină şi nici nu o salută până când nu termină ce are de
făcut. La încheierea programului acesta este la fel de energic precum a venit dimineaţa la şcoală. Înainte de
a pleca, acesta îşi salută colegii şi profesorul educator cu „pa”.

III. CARACTERISTICI ALE COPILULUI

Copilul prezintă indiferenţă faţă de persoane, nu le acordă atenţie, pare a nu le auzi. Comunicarea
verbală şi non verbală este aproape absentă, este prezentă emisia unor sunete stereotipe, nearticulate, cu un
ritm sacadat, în momente de bucurie sau în orice alt moment. Pipăie sau loveşte în mod repetat obiectele,
utilizare bizară, personală a obiectelor, îi place sǎ le suceascǎ în mâini şi sǎ le fluture în aer. Învârte
obiectele, dar nu acordă atenţie obiectelor manipulate, şi apoi lasă obiectul să cadă în mod pasiv sau chiar
le aruncǎ mai departe. Dǎ din mâini foarte mult şi când nu este implicat în activitǎţi este şi mai agitat.
Nu foloseşte cuvinte şi propoziţii pentru a comunica, pronunţǎ grupuri de sunete dar, doar la cerere.
Sunetele cunoscute de E. sunt : a, e, i, o, u, b, d, m , n, p, l, t. Grupurile de sunete cunoscute sunt : au, bau,
di, ham, mu, mimi, miau, da, pa, bine, mama, tata, papa, apa, adi, dia, bine, ba-na-na, pipi, nu. Când vrea
la baie spune “pipi”, iar când îi este foame spune „papa”. Daca este întrebat cum îl cheamǎ, rǎspunde „E-
di”. De asemenea, rǎspunde la nume cu „da”. Rǎspunde şi la întrebarea „ce faci?” cu „bi-ne”. Pentru a i se
atrage atenţia şi a i se da o comandǎ, trebuie sǎ i se spunǎ: „E., eşti atent la mine”, iar el este atent la ce
urmeaza sǎ i se spunǎ. Are nevoie de timp sǎ rǎspundǎ, în jur la 50, 60 secunde.
Înţelege instrucţiunile verbale care conţin o singură comandă şi le execută, însă câteodată are nevoie
de sprijin fizic.
Dacǎ nu reuşeste sǎ realizeze o activitate (care îi face placere), te trage de mâna sǎ îl ajuţi.
 Când nu doreşte sǎ se implice într-o activitate, se ridicǎ de pe scaun şi vrea sǎ plece sau împinge de
masǎ obiectele necesare în sarcinǎ.
Nu îi place sǎ se joace cu ceilalţi copii, câteodata sare la ei sǎ îi loveascǎ, sǎ îi prindǎ de gât, mai ales
dacǎ el aleargǎ sau se învârte prin clasǎ si aceştia se aflǎ în drumul lui, sau dacǎ au un obiect pe care îl vrea
el. Se întâmplǎ sǎ îi loveascǎ şi fǎrǎ motiv. De asemenea prinde de mâna şi ciupeşte şi cadrele didactice de
la clasǎ, zgârie sau muşcǎ farǎ nici un motiv aparent şi de cele mai multe ori acesta este modul lui de a
reacţiona la interdicţii
IV. TRASATURI DE CARACTER
Copilul manifestă sociabilitate, capacitate de comunicare, este prietenos, cooperant, politicos,
respectuos cu colegii şi adulţii. Este educat în ceea ce priveşte ordinea, stăpânirea de sine,
încrederea în forţele proprii.

V. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Consider că acest copil a achiziţionat şi dobândit cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi abilităţi

care îi vor permite să se adapteze la noile situaţii pe care i le va oferi viaţa de viitor scolar.
Imi propun ca pe viitor să-l ajut mai mult pentru a-şi învinge complet teama de greşeală iar
învăţătorului să îl încurajeze şi să-l stimuleze permanent în ceea ce face, să îl antreneze într-o gamă
variată de activităţi (fără a le neglija pe cele care vizează dezvoltarea fizică).