Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
Chisinău 2020
Scopul lucrării: Verificarea experimentală a metodei generatorului echivalent de tensiune.
Sarcina teoretică
Îndrumări metodice
Noţiuni generale
Metoda generatorului echivalent de tensiune se aplică de cele mai dese ori pentru
determinarea curentului într-o ramură anumită a unui circuit electric ramificat. Esenţa
metodei constă în faptul că, în raport cu bornele ab ale ramurii alese (fig.1) cu rezistenţa R3,
restul curentului cu surse de FEM şi de curent este înlocuit cu un dipol activ (fig.2).
În raport cu ramura aleasă ab cu rezistenţa R3, dipolul activ poate fi înlocuit cu un
generator echivalent de tensiune (GET), cu doi parametri: FEM a GET-Ee; rezistenţa
a b
R R R
R
1 R3 R2 Ee
3
Re
E1 4 5
c Dipol activ
Fig.1 Fig.2
interioară a GET-Re.
Parametrii GET pot fi determinaţi experimental şi analogic. Pentru determinarea
experimentală a parametrilor GET se fac două experienţe:
a) experienţa mersului în gol (ramura cu rezistenţa R3 este deconectată), cînd cu ajutorul
ampermetrului se măsoară tensiunea între bornele ab – Uab m.g.. Această tensiune este egală cu
FEM a generatorului echivalent:
Ee=Uab m.g. (1)
b) experienţa de scurt circuit (rezistenţa ramurii ab este egală cu zero – R3=0) cînd cu
ajutorul ampermetrului se măsoară curentul Iab s.c în această ramură.
Utilizând rezultatele obţinute în aceste experienţe, se calculează rezistenţa interioară a
generatorului echivalent. În corespundere cu schema echivalentă (fig.2), curentul în ramura
cu rezistenţa R3 se determină conform legii lui Ohm:
Ee
I3=
Re + R3 (2)
Substituind în expresia (2) pentru regimul de scurtcircuit R3=0 obţinem:
E
I 3 s . c .= 3
Re
(3)
a b
R
R R
3
1 I1 2
R
5
E I11
1 c
Ee U abm . g .
Re = =
de unde I 3 s. c I 3 s .c .
(4)
În cazul cînd sînt cunoscuţi parametrii circuitului electric (fig.1), calcularea
parametrilor generatorului echivalent se execută cu următoarea succesiune: se întrerupe
ramura cu rezistenţa R3 şi se determină potenţialele punctelor a şi b în schema mersului în
gol. Conform legii lui Ohm se determină curenţii ′ şi I″ în ramurile circuitului mersului în
gol:
E1 E2
I' = I' ' =
R1 + R 4 ; R 2 + R5
Dacă admitem convenţional că potenţialul punctului C este egal cu zero φc=0, obţinem:
a b
R R R
R3 R2
1
E 4 c 5
1 Fig.4
E1 R 4 E R
ϕ a=ϕc + Ι ' R 4 = ; ϕb =ϕc −Ι ' ' R5 = 2 5
R1 + R4 R2 + R 5
Prin urmare, FEM a generatorului echivalent de tensiune, cu tensiunea mersului în
gol între punctele a şi b, se calculează în modul următor:
Ee =U abm . g.=ϕa −ϕ b (5)
1. Se şuntează sursele ideale de FEM (se deconectează ramurile cu sursele ideale de curent )
şi se determină rezistenţa de intrare a dipolului pasiv în raport cu punctele ab-Rab int (fig.4).
Această rezistenţă este egală cu rezistenţa internă a GET
Re=Rab int (6)
Rezistenţa de intrare (fig.4) se determină conform expresiei:
R R R R
Re =R ab int = 1 4 + 2 5
R 1 + R 4 R2 + R5 (7)
Având calculaţi parametrii GET, curentul în ramura ab se determină conform legii lui Ohm
în corespundere cu schema echivalentă (fig.2):
Ee U abm . g .
Ι3= =
Re + R3 R ab int + R3 (8)
Puterea ce se transmite de la dipolul activ sarcinii (fig.2) poate fi exprimată în felul următor:
2
2 Ee R3
P3 =I 3 R 3= 2
( R e + R3 ) (9)
1. Montaţi circuitul din fig. 5 şi stabiliţi valorile FEM în limitele indicate de lector.
2. Fixaţi comutatorul K1 în “regimul mersului în gol”. Introduceţi în tabela 1. Indicaţia
voltmetrului V3 (FEM a generatorului echivalent).
Tabela 1
fig.5
3. Transferaţi comutatorul K1 în “regimul de scurtcircuit” şi introduceţi în tabela1 indicaţia
ampermetrului A1(curentul de scurtcircuit Iab.s.c.).
4. Transferaţi comutatorul K1 în “regimul de lucru” şi introduceţi în tabela1 indicaţiile
voltmetrului V3 şi a ampermetrului A1 (Uab şi Iab –tensiunea şi curentul prin rezistenţa R3).
Determinaţi valorile Re, R3 introduceţi-le în coloanele respective ale tabelului 1.
5. Cu ajutorul rezultatelor obţinute verificaţi metoda generatorului echivalent, conform
formulei:
Ee U ab .m . g.
I3= =
Re + R3 R ab . m . g. + R3
Varianta-4.
Calcul teoretic:
R ( e )=R ¿25.53
E1R2 E2R 4
U ( ab m . g ) = − =14.66 V
R 1+ R 2 R 4+ R 5
U (ab m . g)
I 3= =0.201 A
R (e )+R 3
E ( e)
I 3 ( sc )= =0.574 A
R ( e)
U ab
R3 = 11.405
I ab =30.01
= 0.38 kΩ
Varianta 1:
Varianta 2:
Varianta 3:
Concluzie: