1. Plathelminti: sunt hermafroditi, nu au tub digestiv si se hranesc direct prin tegument; se gasesc cu precadere
la nivelul tubului digestiv.
Se impartin doua clase: trematode si cistode.
Trematode: nu sunt segmentati. Viermele reprezentativ pentru aceasta clasa este Fasciola hepatica. Are forma de
frunza. Se gaseste la nivelul ficatului, al cailor biliare sau al duodenului provocand icter. In popor este cunoscut
prin prezenta la oi, determinand galbeaza oilor.
Cestode: sunt segmentati si apar sub forma de panglica (teniile).
• Trichinellidae: Trichinella spiralis provoaca trichineloza. Este un parazit mic, de numai cativa centimetrii,
spiralat si se localizeaza in muschi. Cele mai multe cazuri sunt intalnite in zone ale tarii unde carnea nu este
foarte bine preparata.
• Ascaris lumbricoides (limbrici)
• Oxyuridae: oxiuri
Cei 2 paraziti fac parte din clasa Plathelminti, ordinul Cestode si prezinta o morfologie asemanatoare.
Teniile prezinta:
un cap mic de 2 mm,denumit scolex
un gat scurt si
corpul turtit ca o panglica(de unde si denumirea populara de “panglica” sau “cordica”), format din cca.
2.000 segmente, numite proglote.
In functie de varsta, proglotele au forme diferite.Cele tinere (mai apropiate de scolex) sunt mai late decat
lungi.
Proglotele mature sunt patrate , au o organizare completa, cel mai bine fiind reprezentat aparatul
reproducator.
Proglotele batrane (ovigere), in care uterul este foarte dezvoltat si ramificat, contin numeroase oua (80.000)
care se elimina odata cu materiile fecale ale persoanei parazitate si sunt inghitite de gazdele intermediare, la care
embrionii hexacanti (cu 6 carlige),onchosfere, traverseaza peretele intestinal si formeaza cisticerci in muschi, in
stratul adipos sau conjunctiv la bovidee si respectiv la porc.
Componenta masculina este reprezentata de un numar mare de folicuri testiculari legati de o papilla genitala
situata alternativ stanga-dreapta pe marginea fiecarui proglot.(Taenia solium).
Omul se infesteaza prin ingerare de carne insuficient prelucrata termic si infestata cu cisticerci.
Acesta este mecanismul cel mai frecvent de infestare care detemina teniaza, deoarece cisticercul (Cysticercus
cellulosae) evaginandu-si scolexul se fixeaza prin ventuzele sale si eventual carlige (Taenia solium), pe mucoasa
intestinului subtire, dupa care se transforma in adult cu numeroase proglote.
Proglotele se elimina una cate una sau inlantuite si numai odata cu scaunul fecal.
In mod obisnuit, in intestinul gazdei parazitate exista cate o singura tenie adulta ce poate supravietui cativa
ani,uneori chiar si 25 de ani. Daca contaminarea se face prin oua, in special de Taenia solium (deci fara gazda
intermediara), omul face cisticercoza, boala foarte grava. Prezenta stadiului adult al teniei determina o
simptomatologie minora si nespecifica: tulburari digestive, dureri abdominale, greata, alterarea poftei de
mancare, pierderi in greutate, dureri de cap.
Tratamentul in teniaza se face cu albendazol 2x200 mg 3 zile cu repetare la 3 săptămâni.
Eficienta tratamentului se apreciaza dupa eliminarea scolexului.
Daca acest lucru nu se produce este de asteptat ca portiunea proliferativa a teniei sa fi ramas viabila si in
urmatoarele luni viermele sa se refaca.
2.Botriocefaloza este o parazitoza intalnita la om, porc, pisica, provocata de un alt cestod numit
Diphyllobotrium latum, a carui larve infestante se gasesc in carnea sau icrele unor pesti.
Ouale se elimina prin materiile fecale ale gazdei parazitate.
Pentru embrionare ouale trebuie sa ajunga in mediul acvatic:lacuri, balti, unde este eliminat embrionul
ciliat:acesta este apoi ingerat de un crustaceu Cyclops strenuous, in organismul caruia se transforma intr-o larva
procercoida.
Ciclopii parazitati sunt inghititi de anumite specii de pesti: stiuca, biban, mihalt iar larva procercoida se
transforma in larva plerocercoida, paraziteaza muschii si icrele pestilor (in special de stiuca), care daca nu sunt
prelucrate suficient termic, infesteaza omul, pisica, porcul care reprezinta gazdele definitive.
In intestine larva devine botriocefal adult dupa trei luni iar ouale sunt eliminate prin fecalele gazdei.
Botricefaloza poate evolua asimptomatic sau bolnavul prezinta anorexie, tahicardie,anemie.
Diagnosticul de laborator consta in punerea in evidenta, in materiile fecale, a oualor operculate si neembrionate.
Tratamentul se face la fel ca la teniaze.
Profilaxia: prelucrarea termica suficienta a pestilor de apa dulce.
1.Ascaridioza este o boala determinata de un parazit din clasa Nemathelminti, ordinul Nematode si
anume Ascaris lumbricoides.
Acest parazit are o forma cilindrica de 20-25 cm lungime.El se localizeaza la om in intestinul subtire de unde
femela elimina 200.000 de oua zilnic.
Acestea ajung odata cu materiile fecale pe sol, unde, in functie de temperatura si umiditate, embrioneaza in
intervalul 9-45 de zile.
Ouale astfel embrionate ajung din nou in organismul uman odata cu apa sau alimentele infestate.
In intestinul subtire, larvele sunt puse in libertate, traverseaza peretele intestinal si apoi din aproape in aproape,
fie prin aparatul circulator ajung in ficat unde raman timp de 3-4 zile, dupa care prin calea venoasa
suprahepatica, ajung in pulmon.
In continuare, larvele persista vreo 10 zile in capilarele alveolare, dupa care strabat prin efractie peretele
alveolelor pulmonare, ajung in caile respiratorii superioare, de unde sunt reinghitite.
Larvele ajunse din nou in intestinul subtire, devin adulti, dupa un interval de 2-3 luni si traiesc 1-2 ani, fiind
eliminate prin defecare si mai rar pe cale bucala.
Boala este mai frecventa la copii care se infesteaza prin consum de fructe, legume, nespalate, maini murdare, apa
infestata si adesea evolueaza asimptomatic.
Uneori ascaridioza se manifesta cu tulburari digestive, cefalee, prurit anal, nervozitate, convulsii; alteori poate
determina complicatii prin ocluzie intestinala, obstruarea cailor biliare, apendicita cu ascarizi
(ascaridiozaeratica)etc.
Diagnosticul de laborator consta din punerea in evidenta in materiile fecale a oualor de ascarizi: elipsoidale,cu
un invelis extern neregulat, mamelonat (neembrionate in momentul pontei).
Tratamentul ascaridiozei se face cu albendazol, mebendazol, levamisol.
Profilaxie: igiena individuala, spalare pe maini inainte de masa, consum de fructe, legume bine spalate (in
special ridichi, salata, ceapa verde).
Faza enterala: simptome majore apar in situatia unor doze infectante de cel putin 1.000 de larve.
Manifestarile digestive se instaleaza cel putin dupa 48ore de la pranzul infectant, dar uneori chiar mai tarziu,
dupa 5-7 zile.
Pacientul manifesta crampe, voma, scaune diareice, toate acestea pe un fond subfebril.
Faza parenterala este rezultatul raspunsului inflamator care insoteste migrarea larvelor si localizarea lor in
musculatura. Cele mai frecvente simptome sunt: febra ridicata, peste 38 C, mialgie, edeme faciale, dureri de cap,
manifestari cutanate, disfagie.
In cazurile grave pot apare complicatii neurologice sau cardiace.