Sunteți pe pagina 1din 29

Ministerul Educaţiei şi Tineretului

din Republica Moldova

Colegiul de Transporturi
din Chişinău

Catedra: „Disciplini reale”

Lucrare metodică
La disciplina „Informatica”

Tema:Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul

A elaborat:
Sclearenco Elena,
profesor de informatică

2008
Recenzie

Lucrarea metodică la tema „Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul” elaborată de


profesoara de informatică, Elena Sclearenco corespunde cerinţelor programei de studii.
Conform planului tematico-calendaristic la tema dată sunt repartizate 8 ore (2 ore teorie,
6 ore laborator). Cred că este binevenită lucrarea dată pentru profesorii de informatică,
deoarece este prezentată o tratare a temei după manualele „Informatica. Structura
calculatorului” cl.X, A. Gremalschi, I.Mocanu, L.Gremalschi, Chişinău, Ştiinţa, 2004,
„Bazele informaticii aplicate ”, I.Bolun, I.Covalenco, Chişinău: Editura ASEM, 2001.
Sunt elaborate 2 proiecte didactice (1 teorie şi 1 practică).
Cred că este binevenită lucrarea dată pentru profesorii de informatică, deoarece este
prezentată o tratare a noţiunii de

Profesor de informatică M. Ciurari


Cuprins

1. Introducere
2. Sisteme de numeraţii. Sistemele : binar, octal şi hexazecimal. Conversia
numerelor dintr-un sistem în altul.
3. Operaţii aritmetice în binar.
4. Reprezentarea numerelor naturale, numerelor întregi şi a numerelor reale
în calculator.
5. Bibliografie
Introducere
În calculatoarele digitale informaţia de orice categorie este reprezentată, stocată şi
prelucrată în formă numerică. Numerele se reprezintă prin simboluri elementare denumite
cifre.
Organizarea oricărui computer depinde considerabil de reprezentarea numerelor şi
caracterelor. În continuare se vor prezenta modurile în care calculatorul memorează şi
manipulează caractere şi informaţii.
Unitatea de bază de memorare a informaţie se numeşte bit (contragere de la Binary
Digit, în traducere cifră binară). Concret, bitul nu este decât starea de „închis”-„deschis”
sau „sus”-„jos” dintr-un circuit.
Noţiunea de bit a fost utilizată pentru prima dată în teza de doctorat a
matematicianului Claude Shannon, care a „inventat” prin teza sa un nou domeniu numit
teoria informaţiei.
În 1964 proiectanţii calculatorului mainframe IBM System/360 au stabilit ca şi
convenţie folosirea grupurilor de 8 biţi ca unitate de bază a memoriei calculatorului.
Astfel a apărut octetul (o) sau byte-ul (B).
Un cuvânt este format din doi sau mai mulţi octeţi adiacenţi adresaţi şi manipulaţi
împreună. Mărimea cuvântului reprezintă mărimea datelor care sunt optim manevrate de
către o anumită arhitectură. Cuvinteşe pot fi succesiuni de 16, 32, 64 de biţi. O succesiune
de 4 biţi (jumătate de octet) se numeşte nibble.

4
Capitolul I
Totalitatea regulilor de reprezentare a numerelor, împreună cu mulţimea cifrelor
poartă denumirea de sistem de numeraţie. Numărul cifrelor defineşte baza sistemului de
numeraţie.
Există următoarele tipuri de sisteme de numeraţie:
1. sistemul zecimal este un sistem în baza de numeraţie 10, numărul de cifre utilizate
fiind 10, respectiv, 0,1,2,...,9;
2. sistemul binar este un sistem de numeraţie în baza 2, numărul de cifre utilizate
fiind 2, adică 0 şi 1. Cifrele respective se numesc cifre binare sau biţi;
3. sistemul ternar este un sistem de numeraţie în baza 3, numărul de cifre utilizate
fiind 3, respectiv, 0,1 şi 2;
4. sistemul octal este un sistem de numeraţie în baza 8, conţinînd 8 cifre: 0,1,2,...,7;
5. sistemul hexazecimal este un sistem de numeraţie în baza 16 şi conţine respectiv
16 cifre: 0,1,2,...,9, A(zece), B(unsprezece), C(doisprezece), D(treisprezece), E
(paisprezece), F(cincisprezece).
Regula de reprezentare a numerelor în sistemul zecimal rezultă din următorul
exemplu:
 4593,54 10  4  10 3  5  10 2  9  10 2  3  101  5  10 1  4  10 2
Din următorul exemplu se observă că cifrele 4 şi 5 se întîlnesc de două ori. Pentru cifra 5
odată are semnificaţia 500, iar odată 0,5.
Sistemele în care semnificaţia cifrelor depinde de poziţia ocupată în cadrul
numerelor se numesc sisteme de numeraţie poziţionale.
Orice sistem de numeraţie poziţional are asociat o bază de numeraţie definită
prin:
 un număr întreg de simboluri (cifre, grup de cifre, litere, combinaţie de
cifre şi litere, semne, etc.) folosite pentru reprezentarea numerelor în
sistemul de numeraţie respectiv, şi care dă denumirea acestuia precum şi a
bazei de numeraţie asociate;
 regula de reprezentare a numerelor în acest sistem, unică pentru toate
bazele de numeraţie existente.

5
Presupunem că numărul N are partea întreagă formată din n+1 cifre, iar partea
fracţionară- din m cifre:
N  c n c n 1 ...c1c 0 , c 1c  2 ...c  m

Valoarea acestui număr se evaluiază în funcţie de baza sistemului după cum urmează:
( N ) b  c n b n  c n 1b n 1  ...  c1b1  c 0 b 0  c 1b 1  ...  c  m b  m

După următoarea formulă se poate realiza conversia numărului (N)b din baza b în sistemul
zecimal:

Exemplu: 111,01 10  1 10 2  1 101  1 100  0 10 1  1 10 2  111,01


111,1 16  1  16 2  1  161  1  16 0  1  16 1  273,0625

Formal, sistemul zecimal nu prezintă nici un avantaj deosebit faţă de alte sisteme de
numeraţie.
Un calculator poate fi prevăzut să funcţioneze în orice sistem de numeraţie. Pe
parcursul dezvoltării tehnicii de calcul, s-a stabilit că cel mai avantajos este sistemul binar.
Acest sistem a fost preferat din urătoarele considerente:
 Simplitatea regulilor pentru operaţiile aritmetice şi logice;
 Materializarea fizică a cifrelor în procesul prelucrării sau stocării se face mai
uşor prin 2 simboluri decît prin 10;
 Circuitele care trebuie să diferenţieze 2 stări sunt mai sigure în funcţionare
decît cele pentru diferenţierea a 10 stări.

Conversiunea numărului zecimal (N)10 în echivalentul său în baza b se efectuiază


conform următoarelor reguli:
 Partea întreagă se împarte la baza respectivă b şi cîturile obţinute după fiecare
împărţire pînă se obţine cîtul zero. Rezultatul conversiunii părţii întregi este obţinut
din resturile primite, considerate în ordinea inversă de apariţie.
 Partea fracţionară se înmulţeşte cu baza, apoi toate părţile fracţionare obţinute
din produsul anterior, pînă cînd partea fracţionară a unui produs este zero sau pînă
la obţinerea unui număr di cifre fracţionare dorit. Rezultatul conversiunii părţii
fracţionare este constituit din părţile întregi ale produselor, considerate în ordinea
apariţiei.

6
Exemplu: Să se transforme numărul zecimal 53,40625 în echivalentul său
binar.
532=26 + 1/2 262=13 + 0/2 132=6 + 1/2
62=3 + 0/2 32=1+ 1/2 12=0 + 1/2
Prin urmare, partea întreagă a numărul binar va fi: 110101.
0,40625  2 = 0,81250 0,81250  2 = 1,625 1,625  2 = 1,250
1,250  2 = 0,5 0,5  2 = 1
Partea fracţionară a numărului binar va fi : 01101.
Prin urmare (53,40625)10= (110101,01101)2
Întrucît 8 = 23, conversiunea binar-octală şi octal-binară se poate face direct. Orice cifră
octală e reprezentată prin 3 cifre binare:
0 = 000 4 = 100
1 = 001 5 = 101
2 = 010 6 = 110
3 = 011 7 = 111
Exemple:
(247,315)8 = (010 100 111, 011 001 101)2
(11,011101)2 = (011,011 101)2 = (3, 35)8
În mod similar se procedează şi în cazul sistemului hexazecimal, baza căruia 16 = 2 4.
Orice cifră hexazecimală se reprezintă prin patru cifre binare:
0 = 0000 8 = 1000
1 = 0001 9 = 1001
2 = 0010 A = 1010
3 = 0011 B = 1011
4 = 0100 C = 1100
5 = 0101 D = 1101
6 = 0110 E = 1110
7 = 0111 F = 1111
Exemple:
(6AF3,B2)16 = (0110 1010 1111 0011, 1011 0010)2
(11,01101)2 = (0011, 0110 1000)2 = (3,68)16
7
Capitolul II
Operaţiile aritmetice cu numerele binare sunt foarte simple. Regulile de operare
în sistemul binar sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Adunarea binară Scăderea binară Înmulţirea binară


0+0=0 Exemple: 0 – 0 =0 0 x 0 =0
0+1=1 1. 1–0=1 Se propune 0 x 1 =0
1+0=1 1 – 1 =0 adunarea în 1 x 0 =0
1 + 1 = 10 10 – 1 =1 binar a 1x1=1
numerelor zecimale 1356 şi 1564:
(1356)10 = (10101001100)2 ;
(1564)10 = (11000011100)2
10101001100
+
11000011100
101101101000
Verificare: (101101101000)2 = (2920)10 , rezultatul este corect, întrucît (1356)10+ (1564)10
= (2920)10
2. Se propune scăderea în binar numărului zecimal 1996 din numărul zecimal 51:
(1996)10 = (11111001100)2 ;
(51)10 = (110011)2
Verificare: (11110011001)2 = (1945)10 , rezultatul
este corect, deoarece 11111001100 (1996)10 - (51)10 = (1945)10
3. Se - propune înmulţirea în binar a numerelor
zecimale 110011 3,25 şi 7,125:
11110011001 (3,25)10 =
(11,01)2
(7,125)10 = (111,001)2
11,01
x
111,001
1111
0000
0000
1101
1101
1101
10111,00101

Verificare: (10111,00101)2 = (23,15625)10 , rezultatul este corect, întrucît (3,25)10 


(7,125)10 = (23,15625)10

8
4. Se propune împărţirea în binar a numărului zecimal 46 la numărul zecimal
2:
(46)10 = (101110)2
(2)10 = (10)2
101110 10
10 10111
11
10
11
10
10
10
0

Verificare: (10111)2 = (23)10 , rezultatul este corect, deoarece (46)10 : (2)10 = (23)10

9
Capitolul III
În calculator nu există posibilitatea introducerii directe a semnelor + şi −, ataşate
numerelor pozitive şi negative. Din acest motiv, reprezentarea semnului numărului x se
face cu ajutorul unei cifre binare, denumită cifră semn, aşezată în poziţia n-1:
n-1 n-2 ... 1 0

S 2n-2 ... 21 20
În calculatoare datele sunt reprezentate în sistemul de numaraţie binar. În funcţie de
caracterul numărului şi precizia necesară, se utilizează următoarele forme de reprezentare:
 În virgulă fixă;
 În virgulă mobilă;
 În coduri numerice.
Reprezentarea numerelor întregi în calculator în virgulă fixă se foloseşte pentru
numerele scrise în formă naturală. Fiecare număr este reprezentat în calculator pe o celulă
de memorie. Prima poziţie din celulă se utilizează pentru reprezentarea semnului
numărului, folosind, de obicei, cifra „0” pentru „+” şi cifra „1” pentru semnul „-”.
Celelalte poziţii formează cîmpul numărului.
Reprezentarea în virgulă fixă poate fi efectuată în trei forme de bază:
 Prin mărime şi semn (cod direct);
 Prin complement faţă de 1 (cod invers);
 Prin complement faţă de 2 (cod complementar).
Toate aceste forme pentru numerele pozitive folosesc una şi aceeaşi reprezentare.
De exemplu, numărul zecimal 46, căruia în binar îi corespunde 101110, pentru n=7 şi
m=0 va fi reprezentat astfel:
1. numere pozitive 0 0101110 +46
2. cod direct 1 0101110 -46
3. cod invers 1 1010001 -46
4. cod complementar 1 1010010 -46

Reprezentarea în cod direct a unui număr negativ se deosebeşte de reprezentarea aceluiaşi


număr, dar pozitiv, prin valoarea poziţiei binare pentru reprezentarea semnului numărului.
În acest caz ea va fi 1 şi nu 0.

10
Drept exemplu, reprezentăm numărul +52 şi -52 pe 8 poziţii binare:
7 6 5 4 3 2 1 0
0 0 1 1 0 1 0 0 +52
S
7 6 5 4 3 2 1 0
1 0 1 1 0 1 0 0 -52
S
Codul direct se utilizează rar în calculatoare, deoarece necesită algoritmi complicaţi de
executare a operaţiilor aritmetice şi verificare a rezultatelor.
Reprezentarea în cod invers a unui număr negativ se efectuează prin inversarea cifrelor
binare ale numărului, în loc de cifra 0 indicînd cifra 1 şi invers.
Drept exemplu, numărul +52 şi -52 pe 8 poziţii binare.
7 6 5 4 3 2 1 0
0 0 1 1 0 1 0 0 +52
S

7 6 5 4 3 2 1 0
1 1 0 0 1 0 1 1 -52
S
Reprezentarea în cod complementar a numerelor negative se efectuează prin scrierea
lor în codul invers şi apoi adăugînd 1 la cifra cea mai puţin semnificativă a numărului.
Drept exemplu, numărul +52 şi -52 pe 8 poziţii binare.
7 6 5 4 3 2 1 0
0 0 1 1 0 1 0 0 +52
S

7 6 5 4 3 2 1 0
1 1 0 0 1 0 1 1 -52
S

7 6 5 4 3 2 1 0
1 1 0 0 1 1 0 0 -52
S
Codul complementar este utilizat în marea majoritate a calculatoarelor datorită
facilităţilor pe care le oferă la efectuarea operaţiilor aritmetice şi uşurinţei cu care se face
verificarea rezultatelor.
Numerele reale se reprezintă în calculator sub formă fracţionară prin intermediul
reprezentării în virgulă fixă sau în virgulă mobilă.

11
Reprezentarea în virgulă mobilă. Operaţiile în virgulă fixă sunt comode pentru
circuitele omogene de date, cînd toate numerele reale sunt subunitare. Însă această
reprezentare este ineficientă în calculele ştiinţifice, unde se lucrează simultan cu numerele
foarte mari şi numere foarte mici, al căror ordin de mărime adesea este imprevizibil.
Pentru astfel de probleme se utilizează reprezentarea în virgulă mobilă.
Numerele reprezentate în virgulă mobilă pot fi numere întregi sau fracţionare a căror
valoare este dată de relaţia:
x  M bE ,
unde b este valoarea bazei, M este un număr subunitar numit mantisă, iar E este un
exponent. În calculatoarele actuale se utilizează b=2 sau 16.

Exemple:
1. Numărul 23 se va exprima în virgulă mobilă astfel:
23= (10111)2 = 0,10111  25,
unde M=0,10111, b=2, E=5.
2. Numărul 4,9375 se scrie în virgulă mobilă în felul următor:
4,9375= (100,1111)2 = 0,1001111  23
unde M=0,1001111, b=2, E=3.
3. Numărul -0,375 se scrie în virgulă mobilă astfel:
-0,375 = (-0,011)2 = -0,11  2-1,
M=-0,11, b=2, E=-1.
Se observă că poziţia reală a virgulei în cadrul numărului depinde de valoarea
exponentului, adică virgula este mobilă (flotantă).

12
Proiect didactic(teorie)
La disciplina: Informatica
Subiectul lecţiei: Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul. Sisteme de numeraţie.
Sistemele: binar, octal şi hexazecimal. Conversia numerelor dintr-un sistem în altul.
Operaţii aritmetice în binar. Reprezentarea numerelor naturale, întregi şi a numerelor reale
în calculator.
Tipul lecţiei: Teorie
Profesor: Sclearenco Elena
Durata lecţiei: 80 min

Obiectivele lecţiei:
1. Obiective cadru. Obiective de referinţă:
 Cunoaşterea aritmeticii de calculator:
 Să definească noţiunea de sistem de numeraţie;
 Să cunoască tipurile de sisteme de numeraţie;
 Să utilizeze aceste tipuri de sisteme de numeraţie la rezolvarea
exerciţiilor.

2. Obiective operaţionale:
O1: să definească noţiunea de sistem de numeraţie;
O2: să recunoască tipurile de sisteme de numeraţie;
O3: să efectuieze conversia numerelor dintr-un sistem în altul;
O4: să utilizeze tipurile de sisteme de numeraţie la rezolvarea exerciţiilor.

3. Obiective afective:
- necesitatea de a cunoaşte aritmetica de calculator.

Strategii didactice
a) Metode: testare, conversaţie, chestionarea orală, expunerea, explicaţie,
instruire programată, conspectare, exerciţiul.
b) Forme de activitate: frontală şi individuală.
c) Mijloace didactice: fişe didactice, planşe.

Bibliografia
1. „Structura calculatorului”, A.Gremalschi, I.Mocanu, L.Gremalschi – Chişinău,
Ştiinţa 2004.
2. Literatura on-line (Internet)

13
Scenariul lecţiei

operaţionaleObiectivele
Evenimente Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode
instrucţionale utilizate

Salutarea elevilor;
Verifică prezenţa elevilor la lecţie;
Anunţarea subiectului pentru lecţia
respectivă.

1. Captarea Pentru captarea atenţiei elevilor li se


atenţiei propune să-şi amintească:
2. Reactualizar - Noţiunea de alfabet.Exemple de Răspund la întrebările Conversaţia,
ea cunoştinţelor alfabete. propuse de profesor. chestionarea
- Noţiunea de imagine; orală,
- Evaluarea cantităţii de evaluare
informaţie dintr-o imagine frontală.
monocromă.
3. Enunţarea Se anunţă obiectivele noi şi se Meditează asupra celor Instruire
obiectivelor pe motivează alegerea lor. propuse spre realizare. programată.
înţelesul elevilor.
4. Prezentare 1. Noţiunea de sistem de numeraţie.
noului conţinut şi 2. Exemple de sisteme de numeraţie.
a sarcinelor de 3. Noţiunea de sistem de numeraţie
învăţare. poziţional.
Dirijarea învăţării. 4. Transformaţi în sistemul binar Elevii fac notiţe în
numărul zecimal: caiete.
(53,536)10 = (110101,10001...)2
53 : 2 = 26 + ½ 0,536 * 2= 1,072
26 : 2= 13 + 0 0,072 * 2= 0,144
2
13 : 2= 6 + ½ 0,144 * 2= 0,288
6 : 2= 3 + 0 0,288 * 2 =
2
0,576
3 : 2 = 1+ ½ 0,576 * 2 = 1,152 Expunere
1:2=0+½ .. . . . . . . Analizează exemplele, orală,
5. Transformaţi în sistemul octal rezolvă exerciţiile explicaţie
numerele binare: propuse în caiete.
11110001,101 = 011110001,101=361,5
11111,0010001=011111,001000100=
37,104
6. Reprezentaţi în cod direct pe 8 poziţii
binare: +12 şi -64
7 6 5 4 3 2 1 0
0 0 0 0 1 1 0 0
S
7 6 5 4 3 2 1 0
1 1 0 0 0 0 0 0
S

5. Asigurarea Propune tema pentru acasă:


retenţiei şi a 1) De însuşit tema predată;
transferului. 2) De rezolvat exemplele:
 Transformaţi în sistemul octal,
hexazecimal numerele zecimale: Notează tema pentru Explicaţie,
(5818,961); (9336,491) acasă. conversaţie.
 Calculaţi în sistemul binar:
68-7; 25+56; 32:4;
 Reprezentaţi în cod invers
pe 8 poziţii binare:
+10 ; +65 ; -112; -101
6. Notarea Notează elevii şi comentează răspunsul Ascultă notele Explicaţie
anunţate de profesor.

15
Proiect didactic(practica)
La disciplina: Informatica
Grupa: TMP 084c
Subiectul lecţiei: Sisteme de numeraţie. Conversia numerelor dintr-un sistem în altul.
Tipul lecţiei: Practică
Data: 21.09.08
Profesor: Sclearenco Elena
Durata lecţiei: 80 min
Locul desfăţurării: sala de curs

Obiectivele lecţiei:
1. Obiective cadru. Obiective de referinţă:
 Cunoaşterea aritmeticii de calculator:
 Să definească noţiunea de sistem de numeraţie;
 Să cunoască tipurile de sisteme de numeraţie;
 Să utilizeze aceste tipuri de sisteme de numeraţie la rezolvarea
exerciţiilor.

2. Obiective operaţionale:
O1: să definească noţiunea de sistem de numeraţie;
O2: să recunoască tipurile de sisteme de numeraţie;
O3: să efectuieze conversia numerelor dintr-un sistem în altul;
O4: să utilizeze tipurile de sisteme de numeraţie la rezolvarea exerciţiilor.

3. Obiective afective:
- necesitatea de a cunoaşte aritmetica de calculator.

Strategii didactice
a) Metode: testare, conversaţie, chestionarea orală, expunerea, explicaţie,
instruire programată, conspectare, exerciţiul.
b) Forme de activitate: frontală şi individuală.
c) Mijloace didactice: instrucţiuni pentru lucrare practică, fişe didactice,
planşe.

Bibliografia
1. „Structura calculatorului”, A.Gremalschi, I.Mocanu, L.Gremalschi – Chişinău,
Ştiinţa 2004.
2. Literatura on-line (Internet)
Scenariul lecţiei

operaţionaleObiectivele
Evenimente Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode
instrucţionale utilizate

Salutarea elevilor;
Verifică prezenţa elevilor la
lecţie;
Anunţarea subiectului pentru
lecţia respectivă.

1.Captarea atenţiei Pentru captarea atenţiei


2.Reactualizarea elevilor li se propune să-şi
cunoştinţelor amintească:
O1 - noţiunea de sistem de Conversaţia,
numeraţie; Răspund la întrebările chestionarea
O2 - tipurile de propuse de profesor; orală,
sisteme de numeraţie; rezolvă la tablă evaluare
O3 - conversia exemplele propuse. frontală.
O4 numerelor dintr-un sistem
în altul;
- rezolvarea exerciţiilor
utilizînd tipurile de sisteme
de numeraţie.
3.Enunţarea Se anunţă obiectivele noi şi se Meditează asupra celor Instruire
obiectivelor pe motivează alegerea lor. propuse spre realizare. programată.
înţelesul elevilor.

4.Prezentare noului Anunţă că pe parcursul Se vor pregăti pentru


conţinut şi a lucrării practice vor rezolvarea acestor Metoda
sarcinelor de implimenta problemele probleme şi vor fi conversaţiei.
învăţare. discutate în cadrul orei de atenţi la enunţul
Dirijarea învăţării. teorie. acestora.

Studiază lucrarea,
cercetează materialul Explicaţie,
Se prezintă conţinutul lucrării referitor la sistemele conversaţie.
practice. de numeraţie din
Propune elevilor spre caiete.
realizare lucrarea practică. Analizează exemplele,
rezolvă exerciţiile
propuse în caietele de
lucrări.

17
5. Asigurarea Propune elevilor unele Evaluare
feedbak-ului întrebări (înainte Anexa 1): frontală,
- daţi noţiunea de sistem de Susţin lucrarea activitate
numeraţie; practică realizată, independentă,
- tipuri de sisteme de prezintă răspunsuri/ explicaţia.
numeraţie; întrebări.
- conversia unui număr
zecimal în echivalentul său în
binar.
6. Asigurarea Propune tema pentru acasă:
retenţiei şi a 3) De însuşit următoarea
transferului. temă:„Operaţii
aritmetice în binar”
4) De rezolvat
exemplele:
 Evaluaţi numerele ce
urmează: Notează tema pentru Explicaţie.
(201,12)3 ; (341,02)8 acasă.
 Transformaţi în
sistemul octal
numerele zecimale:
(5818,961); (9336,491)
 Transformaţi în
sistemul hexazecimal
numerele binare ce
urmează:
(111110,01111); (111,01)
7. Notarea Notează elevii şi comentează Ascultă calificativul
calificativul „admis” şi anunţat de profesor. Explicaţie.
„respins”.

18
Lucrare practică
Tema: Sisteme de numeraţii. Sistemele: binar, octal, hexazecimal. Conversia numerelor
dintr-un sistem în altul.

Obiectivele lecţiei:
- să definească noţiunea de sistem de numeraţie;
- să recunoască tipurile de sisteme de numeraţie;
- să efectueze conversiunea numerelor dintr-un sistem în altul;
- să utilizeze tipurile de sisteme de numeraţie la rezolvarea
exerciţiilor.

Mijloace didactice: instrucţiuni pentru lucrarea practică, fişe didactice, planşe.


Cunoştinţe preliminare:
În calculatoarele digitale informaţia de orice categorie este reprezentată, stocată şi
prelucrată în formă numerică. Numerele se reprezintă prin simboluri elementare numite cifre.
Totalitatea regulilor de reprezentare a numerelor, împreună cu mulţimea cifrelor
poartă denumirea de sistem de numeraţie. Numărul cifrelor defineşte baza sistemului de
numeraţie.
Se cunosc următoarele tipuri de sisteme de numeraţie:
 Sistemul binar este un sistem de numeraţie în baza 2, numărul de cifre utilizate este 2, adică
0 şi 1. Cifrele respective se numesc cifre binare sau biţi.
 Sistemul ternar este un sistem de numeraţie în baza 3, numărul de cifre utilizate fiind 3,
respectiv, 0,1 şi 2;
 Sistemul octal este un sistem de numeraţie în baza 8, conţinînd 8 cifre: 0,1,2,3,4,5,6,7.
 Sistemul zecimal este un sistem de numeraţie în baza 10, numărul de cifre utilizate fiind
respectiv 10: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9;
 Sistemul hexazecimal este un sistem în baza 16 şi conţine 16 cifre:
0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A(zece),B(unsprezece),C(doisprezece),D(treisprezece),E(paisprezece),
F(cincisprezece).
Regula de reprezentare a numerilor în sistemul zecimal rezultă din rmătorul exemplu:
Exemplu:  4593,54  10  4  10 3  5  10 2  9  10 2  3  101  5  10 1  4  10 2
Din următorul exemplu se observă că cifrele 4 şi 5 se întîlnesc de două ori. Pentru cifra 5 odată
are semnificaţia 500, iar odată 0,5.

Sistemele în care semnificaţia cifrelor depinde de poziţia ocupată în cadrul numerelor se


numesc sisteme de numeraţie poziţionale.
Presupunem că numărul N are partea întreagă formată din n+1 cifre, iar partea fracţionară-
din m cifre:
N  c n c n 1 ...c1c 0 , c 1c  2 ...c  m
Valoarea acestui număr se evaluiază în funcţie de baza sistemului după cum urmează:
( N ) b  c n b n  c n 1b n 1  ...  c1b1  c 0 b 0  c 1b 1  ...  c  m b  m
După următoarea formulă se poate realiza conversia numărului (N)b din baza b în sistemul
zecimal:
Exemplu: 111,01 10  1 10 2  1 101  1 100  0 10 1  1 10 2  111,01
111,1 16  1  16 2  1  161  1  16 0  1  16 1  273,0625

Formal, sistemul zecimal nu prezintă nici un avantaj deosebit faţă de alte sisteme de
numeraţie.
Un calculator poate fi prevăzut să funcţioneze în orice sistem de numeraţie. Pe parcursul
dezvoltării tehnicii de calcul, s-a stabilit că cel mai avantajos este sistemul binar. Acest sistem a
fost preferat din urătoarele considerente:
 Simplitatea regulilor pentru operaţiile aritmetice şi logice;
 Materializarea fizică a cifrelor în procesul prelucrării sau stocării se face mai uşor
prin 2 simboluri decît prin 10;
 Circuitele care trebuie să diferenţieze 2 stări sunt mai sigure în funcţionare decît
cele pentru diferenţierea a 10 stări.

Conversiunea numărului zecimal (N)10 în echivalentul său în baza b se efectuiază conform


următoarelor reguli:
 Partea întreagă se împarte la baza respectivă b şi cîturile obţinute după fiecare
împărţire pînă se obţine cîtul zero. Rezultatul conversiunii părţii întregi este obţinut din resturile
primite, considerate în ordinea inversă de apariţie.
 Partea fracţionară se înmulţeşte cu baza, apoi toate părţile fracţionare obţinute din
produsul anterior, pînă cînd partea fracţionară a unui produs este zero sau pînă la obţinerea unui
număr di cifre fracţionare dorit. Rezultatul conversiunii părţii fracţionare este constituit din părţile
întregi ale produselor, considerate în ordinea apariţiei.
Exemplu: Să se transforme numărul zecimal 53,40625 în echivalentul său binar.
532=26 + 1/2 262=13 + 0/2 132=6 + 1/2
62=3 + 0/2 32=1+ 1/2 12=0 + 1/2
Prin urmare, partea întreagă a numărul binar va fi: 110101.
0,40625  2 = 0,81250 0,81250  2 = 1,625 1,625  2 = 1,250
1,250  2 = 0,5 0,5  2 = 1
Partea fracţionară a numărului binar va fi : 01101.
Prin urmare (53,40625)10= (110101,01101)2

Întrucît 8 = 23, conversiunea binar-octală şi octal-binară se poate face direct. Orice cifră
octală e reprezentată prin 3 cifre binare:
0 = 000 4 = 100
1 = 001 5 = 101
2 = 010 6 = 110
3 = 011 7 = 111
Exemple:
(247,315)8 = (010 100 111, 011 001 101)2
(11,011101)2 = (011,011 101)2 = (3, 35)8
În mod similar se procedează şi în cazul sistemului hexazecimal, baza căruia 16 = 2 4.
Orice cifră hexazecimală se reprezintă prin patru cifre binare:
0 = 0000 8 = 1000
1 = 0001 9 = 1001
2 = 0010 A = 1010
3 = 0011 B = 1011
4 = 0100 C = 1100
5 = 0101 D = 1101
6 = 0110 E = 1110
7 = 0111 F = 1111
Exemple:
(6AF3,B2)16 = (0110 1010 1111 0011, 1011 0010)2
(11,01101)2 = (0011, 0110 1000)2 = (3,68)16

20
Variante de lucru:
1. Evaluaţi numerele ce urmează:
(328)9 (1010,01)2
(201,12)8 (1010,01)8
2. Transformaţi în sistemul zecimal numerele ce urmează:
(1221,1112)3 (100,100)16
(4231,124)4 (100001,01111)2
3. Transformaţi în sistemul binar numerele zecimale ce urmează:
(38,668)10 (70,212)10
(39,764)10 (29,261)10
4. Transformaţi în sistemul octal numerele zecimale ce urmează:
(358,932)10 (347,607)10
(649,113)10 (886,526)10
5. Transformaţi în sistemul hexazecimal numerele zecimale ce urmează:
(4985,995)10 (9721,678)10
(1424,699)10 (5818,961)10
6. Transformaţi în sistemul binar numerele octale ce urmează:
(15,006)8 (771,25)8
(21,626)8 (44,523)8
7. Transformaţi în sistemul octal numerele binare ce urmează:
(1111,000101)2 (1,000001)2
(10110,001011)2 (101,10101)2
8. Transformaţi în sistemul binar numerele hexazecimale:
(FFF,AAA)16 (F,1A)16
(3,1AB)16 (942,14A)16
9. Transformaţi în sistemul hexazecimal numerele binare ce urmează:
(111,01)2 (111011,0010000)2
(11,001011101)2 (101,01011)2

Concluzii.

Întrebări de control:
1. Cum se defineşte un sistem de numeraţie.
2. Daţi exemple de sisteme de numeraţie.
3. Cum se efectuiază conversiunea unui număr zecimal în echivalentul său în
baza b.

Bibliografie:
1. „Structura calculatorului”, A.Gremalschi, I.Mocanu, L.Gremalschi –
Chişinău, Ştiinţa 2004.
2. Literatura on-line (Internet).
21
Anexa 1
1. (328)9 = 3  9  2  9  8  9  269
2 1 0

(201,12)8 = 2  8 2  0  81  1  8 0  1  8 1  2  8 2  129,15
(1010,01)2 = 1  2 3  0  2 2  1  21  0  10  0  2 1  1  2 2  10,25
(1010,01)8 = 1  8 3  0  8 2  1  81  0  8 0  0  8 1  1  8 2  520,01

2. (1221,1112)3 = 1  2 3  2  3 2  2  31  1  3 0  1  3 1  1  3 2  1  3 3  2  3 4
(4231,124)4 = 4  4 3  2  4 2  3  41  1  4 0  1  4 1  2  4 2  4  4 3
(100,100)16 = 1  16 2  0  161  0  16 0  1  16 1  0  16 2  0  16 3
(100001,01111)2= 1  25  0  24  0  23  0  22  0  21  1  20  0  21  1  22  1  23  1  24  1  25
3. (38,668)10 = (101110,10101...)2
0.668  2  1.336
38  2  19  0
2 0.336  2  0.672
0.672  2  1.344
19  2  9  1
2 0.344  2  0.688
0.668  2  1.376
92  4 1
2 

42  2 1
2
2  2  1 0
2 (39,764)10 = (100111,11000...)2
1 2  0  1
2 39  2  19  1
2
19  2  9  1
2 0.764  2  1.528
0.528  2  1.056
92  4 1
2 0.056  2  0.112
0.112  2  0.224
42  2 0
2 0.224  2  0.448

2  2  1 0
 
2
1 2  0  1
2
(70,212)10 = (1000110,00110...)2

22
70  2  35  0
2
35  2  17  1
2
0.212  2  0.424
17  2  8  1
2 0.424  2  0.848
0.848  2  1.696
82  4 0
2 0.696  2  1.392
0.392  2  0.784
42  2 0
2 

2  2  1 0
2
1 2  0  1
2

23
(29,261)10 = (11101,010000...)2
29  2  14  1
2
0.261  2  0.522
14  2  7  0
2 0.522  2  1.044
0.044  2  0.088
7 2  3 1
2 0.088  2  0.176
0.176  2  0.352
3  2  1 1
2 

1 2  0  1
2

4. (358,932)10 = (546,73513...)8
0.932  8  7.456
358  8  44  6
8 0.456  8  3.648
0.648  8  5.184
44  8  5  4
8 0.184  8  1.472
0.472  8  3.776
58  0  5
8 

(649,113)10 = (1211,07166...)8
649  8  81  1
8 0.113  8  0.904
0.904  8  7.232
81  8  10  1
8 0.232  8  1.856
0.856  8  6.848
10  8  1  2
8 0.848  8  6.784

18  0  1

8

(347,607)10 = (533,46662...)8
0.607  8  4.856
347  8  43  3
8 0.856  8  6.848
0.848  8  6.784
43  8  5  3
8 0.784  8  6.272
0.272  8  2.176
58  0  5
8  

(886,526)10 = (1566,41523...)8
886  8  110  6
8 0.526  8  4.208
0.208  8  1.664
110  8  13  6
8 0.664  8  5.312
0.312  8  2.496
13  8  1  5
8 0.496  2  3.968

18  0  1

8

24
5. (4985,995)10 = (1379,FEB85...)16
4985  16  311  9
16 0.995  16  15.92
0.92  16  14.72
311  16  19  7
16 0.72  16  11 .52
0.52  16  8.32
19  16  1  3
16 0.32  16  5.12

1  16  0  1
  
16

(1424,699)10 = (590,B2F1A)16
0.699  16  11 .184
1424  16  89  0
16 0.184  16  2.944
0.944  16  15.104
89  16  5  9
16 0.104  16  1.664
0.664  16  10.624
5  16  0  5
16  

(9721,678)10 = (25F9,)
9721  16  607  9
16 0.678  16  10.848
0.848  16  13.568
607  16  37  15
16 0.568  16  9.088
0.088  16  1.408
37  16  2  5
16 0.408  16  6.528

2  16  0  2

16

(5818,961)10 = ()
5818  16  363  10
16 0.961  16  15.376
0.376  16  6.016
363  16  22  11
16 0.016  16  0.256
0.256  16  4.096
22  16  1  6
16 0.096  16  1.536

1  16  0  1

16
6. (15,006)8 = (001 101,000 000 110)2
(21,626)8 = (010 001,110 010 110)2
(771,25)8 = (111 111 001,010 101)2
(44,523)8 = (100 100,101 010 011)2

7. (111 1,000 101)2 = (001 111,000 101)2 = (17,05)8


(101 10,001 011)2= (010 110,001 011)2 = (26,13)8
(1,000 001)2 = (001,000 001)2 = (1,01)8
(101,101 01)2 = (101,101 010)8 = (5,52)8
8. (FFF,AAA)16 = (1111 1111 1111,1010 1010 1010)2
(3,1AB)16 = (0011,0001 1010 1011)2
(F,1A)16 = (1111,0001 1010)2
(942,14A)16 = (1001 0100 0010,0001 0100 1010)2
25
9. (111,01)2 = (0111,0100)2 = (7,4)16
(11,0010 1110 1)2= (0011,0010 1110 1000)2 = (3,2E8)16
(11 1011,0010 000)2 = (0011 1011,0010 0000)2 = (3B,20)16
(101,0101 1)2 = (0101,0101 1000)2 = (5,58)16

Bibliografie

26
1. „Informatica. Structura calculatorului” cl.X, A. Gremalschi, I.Mocanu,
L.Gremalschi, Chişinău, Ştiinţa, 2004.
2. „Bazele informaticii aplicate ”, I.Bolun, I.Covalenco, Chişinău: Editura
ASEM, 2001.
3. Literatura on-line (Internet)

27
29