ROLUL DERIVATEI A DOUA ÎN STUDIUL FUNCŢIILOR

Cu metodele studiate până în prezent, putem obţine o serie de informaţii despre o funcţie dată: intersecţiile graficului cu axele, limitele, asimptotele,
intervalele de monotonie, punctele de extrem. Pentru trasarea graficului, aceste elemente nu sunt în general suficiente.
Să presupunem de exemplu că f este o funcţie continuă şi crescătoare pe un interval [a, b].
Putem atunci realiza graficul unind punctele A(a, f(a)) şi B(b, f(b)) în mai multe moduri:

În primul caz, funcţia este liniară, în al doilea caz este concavă, în al treilea caz,convexă, iar în ultimul caz, intervalele de
concavitate şi convexitate alternează. Deci,pentru trasarea cât mai corectă a graficului este necesar un studiu al
convexităţii.
concavitătii sau convexităţ ii
Definiţie:
Fie f: I R, o funcţie definită pe un interval I.
• f este convexă pe I, dacă pentru orice x1, x2 e I şi orice t e [0, 1], are loc inegalitatea f[(l - t)x1 + tx2] ≤ (1 –
t)∙f(x1) + t∙f(x2).
• f este concavă pe I, dacă pentru orice x1, x2 e I şi orice t e [0, 1], are loc inegalitatea f[(l - t)x1 + tx2] ≥ (1 –
t)∙f(x1) + t∙f(x2).
Definiţia de mai sus exprimă în limbaj matematic următoarele: convexă
Funcţia f:
• Funcţ f IR, este convexă pe intervalul I, dacă oricare ar fi a, b e I,
coarda ce uneşte punctele A(a, f(a)) şi B(b, f(b)) ale graficului este situată deasupra
graficului.
graficului
Funcţia f :IR, este concavă pe intervalul I, dacă oricare ar fi a, b e I,
• Funcţ
coarda ce uneşte punctele A(a, f(a)) şi B(b, f(b)) ale graficului este situată sub grafic.
grafic.
concavă
Funcţia de gradul întâi este în acelaşi timp concavă şi convexă pe R, condiţiile din
definiţia convexităţii şi concavitătii se verifică, inegalităţile devenind egalităţi.

Prof:Ciocotişan Radu -Carei

Studiul concavitătii sau convexităţii pe baza definiţiei este dificil chiar în cazul funcţiilor foarte simple.
Pentru funcţiile derivabile de două ori,
determinarea intervalelor de concavitate sau convexitate se reduce la studiul semnului derivatei a doua.

Teoremă: Fie f ,o funcţie derivabilă de două ori pe intervalul I.

Dacă f "(x) ≥ 0 pe intervalul I, atunci f este convexă pe I.
Dacă f "(x) ≤ 0 pe intervalul I, atunci f este concavă pe I.

Observaţie.
Observaţ
Fie f: [a, b]  R continuă pe [a, b] şi derivabilă de două ori pe (a, b).
dacă f "(x) ≥ 0 pe (a, b) atunci f este convexă pe [a, b];
dacă pe f "(x) < 0 pe (a, b), atunci f este concavă pe [a, b].
Exemplu.
Funcţia f: RR, f(x) = x3 - 3x are derivata a doua f "(x) = 6x. Rezultă că funcţia este concavă pe (-∞, 0] şi convexă pe [0, ∞).

Puncte de inflexiune
Fie f : I R o funcţie continuă şi x0, un punct interior intervalului I.
Spunem că x0 este punct de inflexiune al funcţiei f (sau că (x0, f(x0)) este punct de inflexiune al graficului) dacă
a) f are derivată în x0, finită sau infinită (adică graficul are tangentă în punctul de abscisă x0) şi
b) funcţia este convexă de o parte a lui x0 şi concavă de cealaltă parte.

Prof:Ciocotişan Radu -Carei

Observaţii.
1. Fie f derivabilă de două ori pe I. Atunci
• dacă f este convexă,
convexă tangenta în orice punct al graficului este sub grafic
• dacă f este concavă,
concavă tangenta în orice punct al graficului este deasupra graficului.
graficului

2. Într-un punct de inflexiune,

inflexiune tangenta traversează graficul .

3. Dacă în punctul x0 interior intervalului f funcţia este continuă şi are derivata +∞ sau -∞
( adică graficul are tangenta verticală), atunci x0 este punct de inflexiune .

4. Dacă o funcţie este convexă pe fiecare dintre intervalele I şi J, nu rezultă că este convexă pe reuniunea lor.

Prof:Ciocotişan Radu -Carei

Prof:Ciocotişan Radu -Carei
Prof:Ciocotişan Radu -Carei