SINTEZA ISTORIE - BACALAUREAT

TEMA 1 _ ROMANITATEA ROMANILOR iN VIZIUNEA ISTORICILOR

Romanitatea romdnilor presupune urmitoarea abordare: ideea descendentei romane a

romdnilor, a stdruinlei elementului daco-roman, a unitdtii de neam gi de limbd, dar gi congtiinta romdnilor
despre originea lor romanicS.
Etnogeneza romdneascd se referi la procesul de formare a poporului romdn gi a limbii romdne,
proces incheiat in linii mari la sfdrgitul secolului al Vlll-lea. Rom6nii s-au format pe un teritoriu vast care se
intindea la nordul gi la sudul Dundrii, inglobdnd fostele provincii romane Dacia gi Moesia. Cuceritorii
romani s-au suprapus peste populatriile tracice, inrudite intre ele: daco-getii gi moesii. Poporul romdn este
rezultatul unei duble sinteze, la fel ca toate popoarele romanice.
Prima sintezd este cea dintre elementul autohton daco-moesic ai colonigtii romani gi std la baza
formdrii poporului rom6n. Prin asimilarea culturii romane autohtonii se romanizeazi deplin. Este vorba
despre procesul de romanizare. Romanizarea s-a desfSgurat in trei etape: prima etapd a avut un caracter
preliminar, precedd cucerirea gi are loc prin intermediul imprumuturilor din cultura materiald romand; a
doua etapi este cea propriu-zis5, in timpul ocupatiei romane, intre L06 gi 27I gi la ea contribuie o serie de
factori precum: administralia, armata, veteranii, colonigtii, urbanizarea, religia, cultura, dreptul roman,
elementul esenlial fiind cel lingvistic, adicd limba latind; a treia etapd este cea dupd retragerea aureliani
din 27L-274, un factor esential fiind in acest caz cregtinismul.
A doua sintezd se referd la asimilarea migratorilor de cdtre populalia daco-romand. in perioada
marilor migralii populaliei daco-romane i se aldturd populalii germanice (secolul al lll-lea) gi slave (secolul
al Vl-lea). in anul 602 slavii trec masiv in lmperiul Roman de Rdsdrit, la sudul Dundrii, unde se stabilesc.
Astfel are loc separarea latinitSlii din Peninsula Balcanicd de cea nord-dundreani, La nordul Dundrii slavii,
mai pulin numero$i, sunt asimilali de populalia romanicd, pe cdnd la sud de Dundre se intdmpld invers.
Limba romdni este o limbd neolatinS, la formarea cdreia au concurat trei elemente: substratul
daco-moesic, stratul latin, adstratul slav.
S-au impus doud teorii despre formarea poporului romdn gi a limbii rom6ne:
1. Teoria continuitdtiisi romanit5lii, cu urmdtoarele argumente:
- Elementul tracic reprezintS baza etnicd a poporului romdn
- Suprapunerea elementului roman
- Continuarea procesului de romanizare dupd retragerea aureliand (anul 27t) prin cregtinism gi
menlinerea legdturilor cu lmperiul Roman de lb sudul Dundrii
- Originea romanici a poporului romdn este demonstratd de latinitatea limbii romdne, urmele
Romane rdmase in Dacia, numele pe care romdnii 9i strdinii l-au dat populaliei - rumdni
- Daco-romanii s-au retras in munli din calea migratorilor
- Existi numeroase dovezi ale continuitdtii dacilor gi daco-romanilor la nordul Dundrii - dovezi
a rheologice, toponim ia, oronimia, hidronim ia

- Elementul slav a contribuit la formarea poporului gi limbii romdne (a doua sintezd)

lstorici care scriu despre originea romand a poporului romdn:
Secolul al XV-lea: Poggio Bracciolini, Flavio Biondo, Enea Sivio Piccolomini, Antonio Bonfini
Secolul al XVI-lea: Nicolaus Olahus - Hungaria, Johannes Honterus
Secolul al XVll-lea: Grigore Ureche, Miron Costin - De neamul moldovenilor
Secolul al XVlll-lea: Dimitrie Cantemir, Constantin Cantacuzino
Secolul al X|X-lea: -$coala Ardeleane (A. T. Laurian) - gcoala latinistd -susline originea pur latind a limbii
romdne, negdnd elementul dacic $i pe cel migrator
-8. P. Hagdeu - Pierit-au dacii? (1860) - repunerea in drepturi a elementului dacic
-A. D, Xenopol - Teoria lui Boesler, Studii a.supra stifui.ntei rondnilor in Dacia Traiand (1884) - cea mai
importantd lucrare din acest secol care susline romanitatea gi continuita.tea rom6nilor
Secolul al XX-lea:
-N. lorga - lstoria romdnilor
-V. P6rvan - Getica
-Gh. Brdtianu - O enigmd $i un miracol istoric. Poporul rom6n
-Al. Rosetti - O istorie a limbii romAne
2. Teoria imigralionisti (roesleriani), cu urmdtoarele argumente:
- Romdnii nu se trag din colonigtii romani
 - Dacii au fost exterminati in timpul rdzboaielor daco-romane
- Pdrasirea completd a Daciei in timpul retragerii aureliene (27L)
- Absenla cuvintelor dacice din limba romdnd
- lmposibilitatea romanizdriiin cei 165 ani de stdp6nire romand
- Rom6nii s-au format ca popor la sud de Dunire, de unde au trecut la nordul Dundrii in secolul Xll
- Romdnii sunt un popor de nomazi
- Inexistenla izvoarelor istorice anterioare secolului al Xlll-lea care s5-i ateste pe romdni la nord de
Dunire
lstqrici cpre suqtin teoria imie.rqtionist6,(rogsleriafi?):
Secolul XVll-lea: Szamoskozy lstvan; loan Lucius
al
Secolul al XVlll-lea: Franz Sulzer (1781), Johann Eder, Christian Engel, Bolla Marton
Secolul al XIX-lea: - Robert Roesler-Studii,romdnesti. Cercetiri asupra istoriei vechi a-rom6nilor (L87Ll
Secolul al XX-lea: Mihail Roller - lstoria rominilor

TEMA 2 - SECOLUL XX INTRE DEMOCRATIE $l TOTALITAR|SM.

TDEOLOGI| 5t PRACTICI POLIICE iN ROMANIA $l iN EUROPA
Formaliune politicS = partid politic.
Disidentd = opozilie
Represiune = indbugirea actiunilor de opozilie la adresa puterii

Democratia = ideologie politicd caracterizatd prin:

-respecta rea d repturilor om u ui;
I

-pluralismul politic ai de opinie;

-organizarea de alegeri libere;
-alternanla pagnicd la guvernare.
in secolul XX, perioada interbelicd se caracterizeazi printr-o extindere a democraliei in Europa, ca
urmare a dispariliei imperiilor multinalionale la sf6rgitul Primului Rdzboi Mondial.
Practici politice democratice= caracteristici/trdsdturi ale democratiei care sunt utilizate in mod frecvent.
Ex:
-organizarea de alegeri libere;
-alternanla pagnici la guvernare.
in perioada postbelicd , Europa este divizatd in lurnea liberd, democraticd, in Occcident, gi lumea
comunistS, totalitarS, in est. Simbolul divizdrii Europei este zidul Berlinului, ridicat ?n 1961 de autoritalile
comuniste din Germania de Est. Rdzboiul rece (1947-1991) reprezintd confruntarea politico-ideologicd
dintre cele doud superputeri postbelice, S.U.A., simbolul democratriei ti U.R,S.S., simbolul comunismului.
Fiecare superputere a pus bazele unei alianfe politico-militare:
- S.U.A. - NATO ,in t949
- Tratatul (Pactul) de la Vargovia, ?n 1955
- U.R.S.S
Prdbugirea regimurilor comuniste din Europa in 1989 a permis revenirea la democratrie a statelor din estul
continentului.
Totalitarismul =ideologie politicd care se consideri cea mai avansatd etape a evolutiei gi delindtoarea
adevdrului absolut.
Ca racteristici/Trisdtu ri :
-nerespectarea d repturilor om ul ui;
-existenla unui singur partid politic;
-lichidarea opozitiei de orice fel;
-statul este superior individului.
Practici politice totalitare:
-fraudarea alegerilor sau suspendarea organizdrii lor;
-cultul personalitSlii conducdtorul ui;
-infiinfarea unor organizalii de masi pentru inregimentarea cetdfenilor in scopul educirii lor in
conformitate cu ideologia totalitarS.
Clasificarea ideologiilor tota I itare :
a. ldeologii totalitare de extrema stdng5: Comunismul (Bolgevismul) - s-a impus in Rusia in 7917,
printr-o loviturd de stat. Primul conducdtor a fost Lenin, urmat de Stalin.in 1922 Rusia a devenit URSS
( Uniunea Sovieticd). Specifice comunismului sunt desfiinlarea proprietalii private, controlul absolut al
2
statului in economie care devine sigurul proprietar al mijloacelor de produclie gi desfiinlarea claselor
sociale.
b. ldeologii totalitare de extrema dreaptd:
- Fascismul - in !922, printr-o loviturd de stat. Conducdtorul Partidului Fascist a
s-a impus in ltalia
fost Benitto Mussolini. Specific fascismului este sistemul social-politic-economic numit corporatism.
- Nazismul - a ajuns la putere in Germania in 1933, prin cdgtigarea alegerilor democratice de
cdtre Partidul Nazist. Conducdtorul a fost Adolf Hitler. Specifice nazismului sunt rasismul 9i antisemitismul
(ura fatr5 de evrei).

Forme de guvernare (forme de organizare statal6):

- Monarhia
- Republica
Regimuri politice:
- Regimul democratic
- Regimul totalitar
- Regimul autoritar.

R9MANtnirurnr DEMocRATtE gt rorALrrARrsM. tDEoLoGu 5t PRAcncl PouncE

Acliuni din Rom6nia postbelicd prin care comunigtii au preluat puterea, anterioare etapei stalinismului:
-6 martie 7945 -guvernul Petru Groza
-19 noiembrie 1946 - falsificarea alegerilor de cdtre comunigti
-iulie - octombrie 7947 - lichidarea PNJ 9i PNL
-30 decembrie 1947 - abdicarea forfatd a regelui Mihai I

l.Perioada staliniste - 1948-1965

-Acliuni interne: - L948 - nalionalizarea industriei
- t949-L962 - colectivizarea agriculturii
-Represiune gi disidenli anticomunistd: - 1948 -infiinlarea Securitdlii =>lichidarea opoziliei
- t945-I962 - rezistenla armatd din munli
-Rdzboiul Rece
-Ig48-tratatul de prietenie dintre Rom6nia 9i Uniunea Sovieticd
- 1949 - aderarea la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER)
n
-1955 - aderarea la Tratatul de la Vargovia
-1956 - sprijinirea intervenliei militare sovietice in Ungaria impotriva revoluliei anticomuniste
=>retragerea trupelor sovietice din Rom6nia in 1958 =>distantarea Rom6niei fali de URSS
-Practici politice totalitare:
-lichidarea opoziliei
-desfiintrarea propriet5lii private prin nalionalizarea industriei realizatd in 1948 9i colectivizarea
agriculturii, realizatd in perioada lg4g-tg62, statul devin unicul proprietar al mijloacelor de producfie. in
acelagi timp, locuinlele persoanelor considerate ostile regimului au fost confiscate.
-fa lsifica rea alegeri lor
-inregimentarea populaliei in cadrul unor organizalii de masd in scopul educdrii in spiritul ideologiei
comuniste gi al subordondrii fatr5 de partid gi conducdtor - copiii de v6rstd pregcolard devin $oimi ai
patriei, apoi la vdrsta gcolari devin pionieri, de la 14 ani utecigti (UTC = Uniunea Tineretului Comunist), iar
la maturitate comunigti.
2.Perioada nafional - comunistd - 1955 - 1989
-Acfiuni interne:
-1966 - decretul de interzicere a avorturilor
-1968 - reforma administrativd
-L97L-tezele din iulie => cultul personalitdlii lui Nicolae Ceaugescu
-L974- crearea functiei de pregedinte de republicd pentru Nicolae Ceaugescu
-Represiune gi disidenta anticomunistS:
Represiunea se leagi de Securitate, care folosette metode mai pulin brutale( arest la domiciliu, exil)
Disiden;a: -7977 - greva minerilor din Valea Jiului
-1987 - revolta muncitorilor din Bragov
-Rizboiul Rece:
-1967 - Romdnia menline relaliile diplomatice cu statul lsrael
3
 -1967 Romdnia este primul stat comunist care recunoa$te Republica FederalS Germania
-
-1968 - Romania critici intervenlia militari a trupelor Tratatului de la Vargovia in Cehoslovacia pentru
lichidarea revoluliei anticomuniste => distantrarea de URSS gi apropierea de Occident
-Practici politice tota litare :
-cultul personalitdlii conducdtorului Nicolae Ceaugescu - dupd vizitele din China 9i Coreea de Nord din
!g7!, Ceaugescu impune adorarea sa dupi modelul comunismului oriental. intreaga operd culturald este
subordonati slavirii conducdtorului, cdruia i se acordi titulaturi pompoase: ( eroul din Carpafi, cel mai
iubit fiu al patriei), i se dedici poezii, spectacole, piese de teatru, competifii sportive 9i artistice ( Daciada,
Cdntarea Romdniei) , este considerat intruparea calitdlilor tuturor conducdtorilor anteriori agreali de
regim.
-intervenlia statului in viala privati a cetilenilor - interzicerea avorturilor di dreptul autoritdlilor sd ia
mdsuri de control al vietrii cetilenilor. Femeile erau periodic supuse la locul de muncd unor controale
ginecologice. intreruperea de sarcind era interzisd. Produsele anticonceplionale sunt interzise. Peste
10.000 de femei au murit ca urmare a unor avorturi ilegale, iar zeci de mii de copii nedoriti au fost
abandon a\i ( decreteii l.
Revolutia din decembrie 1989 - are loc din cauza crizei economice gi sociale din Romdnia din anii
1980, provocatd de decizia lui Ceaugescu de a rambursa datoria externi inainte de termen. in 22
decembrie 1989 Ceaugescu este inliturat gi conducerea ldrii este preluati de Frontul Salvirii Nalionale,
condus de lon lliescu.
Reconstrucfia democratiei postdecembriste s-a realizat prin:
- Revenirea la pluralism politic prin reinfiinlarea vechilor partide politice PNI PNL, PSD, dar gi prin
formarea unor partide politice noi;
- Organizarea de alegeri libere - primele alegeri libere au avut loc in 20 mai 1990 9i au fost cdgtigate
de FSN gi lon lliescu;
- Adoptarea in 1991 a unei noi Constitulii, democratice;
- Alternanla pagnicd la guvernare: alegerile din 1996 au fost cdgtigate de CDR 9i Emil
Constantinescu;
- Formarea societdlii civile, care a devenit activi prin intermediul organizaliilor nonguvernamentale
precum Alianla CivicS, Grupul pentru Dialog Social, Liga pentru Apdrarea Drepturilor Omului etc.

TEMA 3 - CO\STlrUTllLE DIN ROMAruln

Constitulie = lege fundamentalS.

Plebiscit = referendum = consultarea cetdlenilor cu drept de vot

Clasificare dupd regimul politic :

Clasificare dupd forma de guvernare :

1866 - constitu[ii
1923 - democratice 1866 - constitutii
1991 t923 - monarhice
1938
1948 - constitulii
1952 - totalitare 1948 constitutii
1965 - comuniste 1952 republicane
1965
1938 - constitulia autoritard a regelui Carol al 1991
ll-lea

Proiecte cu rol de constitutie:

-1831-1832 - Regulamentele Organice
-1858 - Conventia de la Paris
-1864 - Statutul Dezvoltetor al Conventiei de la Paris

1. Constitutia din 1856

Cauzele adoptdrii acestei constitulii sunt dorinta de menlinere a unirii 9i aducerea in fruntea Romeniei
a

unui prinl striin. promulgatd de domn la 1 iulie 1866. Are 8 titluri 9i 133 de articole. Are la bazi textul constitutiei
 Belgiei din 1831, intrucat aceasta era o tard de dimensiuni comparabile cu Romenia, se afla de asemenea sub
influenta modelului francez, dar mai ales, avea cea mai democraticd lege fundamental; din acea vreme.
Principiile de baze )principii esenliale ale ideologiei liberale:
-suveranitatea nalionald
-guvernarea reprezentativd gi responsabili
-responsabilitatea ministerialS
- separarea puterilor in stat

.in ce privegte definirea statutului extern al Rom6niei nu se fdcea niciun fel de referire la dependenla fali de
Poartd,
.Forma de guvernare - monarhia constitutionalS.
.Succesiunea la tron -
ereditarS, pe principiul primogeniturii masculine ) Dinastia de Hohenzollern -
Sigmaringen.
.Teritoriul Rominiei era definit ca inviolabil; impdrtit in unitdti administrative: judete, pldsi, comune urbane gi
rura te.
.Separarea puterilor in stat:
a) Puterea executivd) Domnul Si Guvernul
b) Puterea legislativd ) Domnul gi Adunarea (Parlamentul) bicameral:Senatul $i Camera Deputatilor
Proiectele de legi erau aprobate de Parlament, apoi promulgate de domn. Domnul avea drept de veto, putea
dizolva Parlamentul. Acordi sau retrage increderea Guvernului. Parlamentul avea drept de interpelare a
guvernului.
c) Puterea judecatoreascS ) mai multe niveluri ale instanlelor, pane la instanta suprem6, lnalta Curte de
Casaiie Si Justitie.
. Drepturi $i libefteti cetdtenesti.
-libertatea de asociere, libertatea persoanei, inviolabilitatea domiciliului, proprietatea privatd era declaratd sacra
5i era garantatd de lege, libertatea congtiinlei, cuventului Si a presei, dreptul la educatie, votul cenzitar, drepturi
politice doar pentru cre$tini (ort 4.
Constitutia a fost modificatd ln mai multe rAnduri, urmare a obtinerii independenlei Si tratatului de la
Berlin, reducerii numdrului colegiilor electorale $i a definirii proprietdlii,
2. Constitutia din 1923
Era necesard datoritd realizdrii Marii Ufiiri din 1918 Si a evoluliei politice, economice, sociale, etnice Si
institutionale a Romeniei. A fost adoptat5 la 27 marlie 1923 gi menline principiile generale ale Constitutiei din
1866. Are 8 titluri Si 138 de articole.
.Noutiti: art. 1 preciza clar coracterul statului) Romania este un,,stat national, unitar Si indivizibil";
-dreptul de proprietate nu mai este un drept absolut ci este nuanlat prin referire la utilitatea sociald. Bogitiile
subsolului sunt declarate proprietate de stat.
-votul universal pentru birbatii peste 21 de ani.
-drepturile cetdtenesti sunt garantate, fdre deosebire de origine etnicS, de Iimbi gi de religie.
-Biserica Ortodoxe este biserica dominantd in stat, dar se acordi un statut special Bisericii Greco-Catolice,
privilegiatd in raport cu celelalte.
3. Constitutia dln 1938
in urma crizei politice apdrute ca urmare a alegerilor din 1937, cand niciun partid politic nu a obtinut
majoritatea, regele Carol al ll-lea va instaura un regim de guvernare personald. La 20 februarie 1938, regele
propune poporului o noud constitulie, acceptatd printr-un plebiscit. Noua constitulie era un abuz, nu mai emana
de la naliune, prin Parlament, ci de la puterea executiv5,
.Principiile noii Constitulii nu mai sunt liberale, vizibil in Titlul Il, care tratand despre drepturile omului, vorbe$te
mai intei ,,Despre datoriile romdnilor" gi abia dupd aceea ,,Despre drepturile romdnilor". Dreptul de vot era
acordat persoanelor peste 30 de ani, inclusiv femei, care Stiau s6 citeasci.
Era desfiinlatd separarea puterilor in stat, atAt puterea legislativd, cet Si cea executivd fiind concentrate in
m6inile regelui.
Romdnia devenea o monarhie autoritara, in care regele nu numai cd domnea, dar gi guverna.
4. Constitutia din 1948
Dupd Al Doilea Rdzboi Mondial, in conditiile preludrii puterii de cdtre comunisti $i a inleturArii monarhiei, a
fost adoptatd o noui constitutie. Avea ca model constitulia sovieticd din 1936.
 Noua Constitutie a fost adoptatS la 13 aprilie 1948, de cdtre Marea Adunare Nationale, noul organ
reprezentativ. statul era numit Republica PopularS Romand 5i se preciza caracterul sdu de,,stat popular, unitar,
independent Si suveran". Principiul puterii poporului inlocuiegte principiul suveranit5tii nationale
.Aparent, consfiniea principii democratice, precum votul universal (de la 18 ani, atet pentru berbali cet 5i pentru
femei), suveranitatea poporului, egalitatea in fala legii, indiferent de sex, nalionalitate, rase, religie sau grad de
culturd, dreptul la muncd, la odihne, ?nvdldturd, egalitatea in drepturiintre femei Si birbati, acordarea de drepturi
pentru minoritdtile nalionale, libertatea conStiintei Si libertatea religioasd, libertatea individuald a cet6teanului,
libertatea presei, a intrunirilor, a cuvantului. Aceste drepturi afirmate nu erau insd garantate Si au fost in mare
oarte incdlcate de statul comunist.
.Nu mai era prevezut principiul separ6rii puterilor in stat ) Marea Adunare Nalional5 (M.A,N.) devenea organul
suprem al puterii de stat al R.P.R., deci legislativul Si executivul se confundau.
M.A.N. avea prerogative largi: alegea Prezidiul M,A,N,; forma guvernul R.P.R.; vota bugetul, fixa impozitele;
modificarea Constituliei; stabilirea ministerelor; convocarea referendumului.
-Puterea executivd apa4inea Consiliului de Minigtri.
-Puterea judecdtoreascd aparlinea instanlelor de judecatd in frunte cu Curtea Supremd de Justitie, dar
independenla justitiei era desfiiniatd de interventia factorului politic.
-Degi garanta proprietatea privatS, Constitulia anunta li mdsurile de cooperativizare.
-Constitulia nu prevedea expres c6 rolul conducetor revenea Partidului Muncitoresc Roman, dar organele de stat
erau subordonate acestuia.
5. Constitutia din 1952
Adoptatd de M.A.N. in 24 septembrie 1952. Nu aducea modificiri esentiale fald de cea din 1948.
Consolida rolul conducetor al partidului unic, lmpune modelul sovietic de organizare administrativ-teritoriald, in
regiuni gi raioane (intre care Regiunea Autonom5 Maghiard).
5, Constitutia din 1965
Reflectd progresele inregistrate de statul comunist ti distanlarea Romaniei fale de U.R.S.S. Adoptati la 21
august 1965, O noud denumire a statului )Republica Socialiste Romania. Preciza explicit cd forla conducdtoare a
societdlii este Partidul Comunist Roman. M.A.N. rdmane organul suprem al puterii de stat.
oprevede o inegafitate intre c&dleni, precizAnd cd membrii Portidului Comunist sunt cei moi inaintdti cetdleni.
.Consfinlea caracterul socialist Si cooperatist al proprietalii $i economiei. Statul era proprietarul bogetiilor
subsolului, cdilor de comunicatii, mijloacelor de transport, fondului de clSdiri 5i locuinte'
.Modificatd in 1968, prin reorganizarea administrjativd a teritoriului ) revenirea la iudete 5i crearea denumirii de
municioii pentru marile orage. Modificatd in 1974, prin crearea functiei de presedinte al R,S.R. pentru Nicolae
ceausescu. Ales de M.A.N., pregedintele se bucura de prerogative foarte largi.
7. Constitutia din 1991
Este rezultatul revoluliei din decembrie 1989 carea adus la inliturarea regimului comunist. Adoptatd in
21 noiembrie 1991 Si validatd prin referendum in 8 decembrie 1991. Consfinteste revenirea la traditiile
democratice dinainte de Al Doilea Rdzboi Mondial. Romdnia era definitd ca ,,stat notional, unitor, independent,
suveran, indivizibil al cdrui teritoriu este inolienabil" ,Forma de guvernare: republica semiprezidengiali.
Seoararea outerilor in stat:
-Legislativdt Parlamentul, impAr!it in Senat 5i Camera Deputatilor
Vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat.
-Executivd ) Guvernul rdspunde in fala Parlamentului
-Judecdtoreascd ) instanlele de judecatd Siinalta Curte de Casalie 9i Justilie'
presedintele Romeniei ) reprezinta statul rom6n Si este garantul independentei nalionale Si mediator intre
instituliile statului Si lntre acestea $i cetiteni. Ales prin vot direct, pentru un mandat de patru ani, de cel mult
doud ori.
Constitulia a fost modificatd in 2003: mandatul Presedintelui a fost prelungit la cinci ani, Si s-a renuntat la
serviciul militar obligatoriu.

EVUL MEDIU -TEMA 4

AUTONOMII LOCALE Sl INSTITUTII CENTRALE lN SPATIUL ROMANESC (SECOLELE IX-XVlll)

) Autonomii locale = cnezate givoievodate; formaliuni politice prestatale'

Descelecat - intemeiere de larS; reprezintd contribulia rom6nilor din Transilvania la intemeierea
statelor medievale extracarpatice, Tara Romaneasci $i Moldova.
secolul lX - documentul Gesta Hungororum menlioneazd voievodatele lui Gelu, Glad, Menumorut - in spaliul
intracarpatic (Transilvania gi Banat) - au intrat in conflict cu ungurii, stabilili in Pannonia in anul 896 9i aflali in
plinA expansiune.
Secolul Xf -documentul Legendo Sf, Gerhord menlioneazi in spaliul intracarpatic doi voievozi Gyla, in
Transilvania gi Ahtum, in Banat - ambii au intrat in conflict cu regele ungariei 9i au fost invinti
Autonomiile locale din spatiul intracarpatic (Transilvania gi Banat) se aseamdnS prin faptul cd au intrat in conflict
cu ungurii.
Secolul Xlfl (12471 documentul Diptomo Cavoleritor toonili menlioneaze in spafiul extracarpatic (la sud de
-
Carpati) voievodatele lui Litovoi 9i Seneslau 9i cnezatele lui loan Si FarcaS. Acestea depind de Regatul Ungariei.
Autonomiile locale din spaliul extracarpatic (Tara Romeneascd 9i Moldova) se aseamdni prin faptul cd depind de
Regatul Ungariei; se mai aseamdn5 prin faptul cd reprezintd nuclee in jurul carora s-au format statele medievale
romanegti Tara Romeneasce gi Moldova.
> Statele medievale romanesti
Statele medievale romane$ti Tara Rom6neascd 9i Moldova s-au format in secolul al XlVJea la sud 9i respectiv
la est de Carpali. Tara Romaneascd a fost intemeiatd de Basarab | (1310-1352) prin unificarea autonomiilor locale
dintre Carpati gi Dundre. La inceput el a fost vasal regelui Ungariei, Carol Robert d'Anjou, dar prin victoria de la
Posada in 1330 $i-a obtinut independenla, Moldova a luat na$tere ca stat medieval prin doui descSlecaturi :
- Dragog, voievod roman din Maramureg intemeiaze prin 1352-1353 in nordul Moldovei, o marcd de
granit; subordonatd regelui Ungariei Ludovic ld'Anjou;
- Bogdan | (1359-1355) un alt voievod rom6n din Maramureg trece munlii in Moldova, ii alungd pe urma$ii
lui Drago$, este acceptat ca 9i conduc6tor de boierii moldoveni, invinge mai multe armate maghiare 9i obline
independenla Moldovei
> lnstitulii centrale: Tara Rom6neasci $i Moldova sunt state ortodoxe=> instituliile lor imite modelul
bizantin. Principalele institutii medievale sunt Domnio ri Biserica.
Domnia - caracteristici/prerogative: este -electiv-ereditdrd, viogerd, de origine divind; domnul are atribulii in
toate domeniile vielii de stat.
-prerogative militare - este geful armatei, calitate in care are 9i titlul de voievod,
-prerogative religioase - numegte gi revocd mitropolitul 9i episcopii; decide infiintarea m6nestirilor;
-prerogative judecetore$ti - este judecetor suprem, are drept de viatd 9i de moarte asupra supu$ilor;
S-au format dinastii: Dinastia Basarabilor in Tara Som6neascS; Dinastia Mu$atinilor in Moldova.
in secolul XVlt (secolut fanoriot) domnii sunt numiti de sultanul otoman $i sunt greci din cartierul Fanar din
Constantinopol. Domnia pierde prerogativele militare gi pe cele de politice externe'
Biserica - este principalul sprijin al domnului gi principalul factor de culturd. Viala religioasi este coordonatd de
mitroooliile ortodoxe de la :
-Curtea de Argeg, in Jara RomAneasc5, infiinlatd de domnitorul Nicolae Alexandru in 1359;
-Suceava, in Moldova, infiinlate de domnitorul Petru I Mutat in 1387 9i recunoscute de Patriarhia de la
Constantinopol in 1401,ln timpul domnitorului Alexandru cel Bun'
Mitropolitul este cel mai important dregdtor gi are un rol important in actul incorondrii domnului. M;ndstirile
reprezintd focare de culture, centre de copiat manuscrise 9i de picture.
Alte institutii: Sfatul domnesc, Adunarea Tdrii, armata, administralia teritorialS etc'

EPOCA MODERNA TEMA 5

STATUL ROMAN MODERN. DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (SECOLELE XVIII-XX}

F sf6rsitul secolului XVlll debuteazd criza orientale - decdderea lmperiului Otoman 9i rezboaiele dintre
La
Rusia, Austria 9i Poarti pentru mogtenirea otomand in Europa.
Turcii impun regimul fanariot in Moldova $i Tara RomaneascS;
- Durata - Mold ova :77]-I - L827
Tara Romaneasctt: L7!6 - t82L
-
Caracteristicile regimului fanariot:
- Limitarea autonomiei Principatelor Rom6ne ( Moldova Si Tara Rom6neascd)
- Numirea domnilor de cdtre sultanul otoman dintre grecii din Fanar, prin cumpdrarea domniei
- Principatele Romene devin teatru de rSzboiintre marile puteri => pierderi teritoriale:
 . 1599 - Transilvania -anexate de Austria
. ]-7I8 - Banat - anexat de Austria
. 1775 - Bucovina - anexati de Austria
. 78tZ - Basarabia - anexati de Rusia

> Proiecte politice din secolul al XVllllea referitoare la statul roman modern
a)1769 - partida nalionale din Moldova condusd de mitropolitul Gavriil Callimachi, cere Marilor Puteri renunlarea
la domniile fanariote $i revenirea la domniile pim6ntene; propunea o republicd aristocraticS, in frunte cu 12 mari
boieri.
df772 - partida nalionale din Moldova gi Tara Romaneascd inainteazi un memoriu Marilor Puteri, cu prilejul
tratativelor de pace de la Focaani, in care cer revenirea la domniile pdmantene gi unirea Moldovei cu Tara
Romdneascd sub garanlia marilor puteri cre$tine
c\f797 tratativele de pace de la $i$tov - boierii munteni cer desfiintarea raialelor, domn pdmantean,
-
neutralitate gi independenld sub prote4ia Rusiei $iAustriei

> Proiecte politice din prima jum;tate a secolului al XIX-lea referitoare la statul rom6n modern
Revofutia condusi de Tudor Vladimirescu, 1821 - programul revolutiei, Cererile norodului rorndnesc, este un
proiect politic care solicite: domn pdm6ntean ales de lard, desfiintarea privilegiilor boiereSti, suveranitatea
poporului, reformd fiscalS, reinfi inlarea armatei.
Regulamentele Organice din Tara Romdneasci gi Moldova, 1831-1832 - documente cu rol de constitulie,
elaborate in timpul ocupaliei militare ruse. Aduc principii moderne referitoare la organizarea politicd a

Principatelor Rom6ne, cum ar fi separarea puterilor in stat, lista civilS a domnitorului, reinfiinlarea armatei etc.
Proiectul politic al revolutiei din 1848
a\Dofinlete portidei nalionole in Moldovd - !848 - revolulionarii cer unirea Moldovei cu Tara Romeneasca
blPinlipiile nodstre pentru relormorea pot ei - 1848 $i formarea statului rom6n modern'

> Statul roman modern

Constituirea (Formarea) statului romSn modern:
Actiuni interne:
- 1857 - Adundrile ad-hoc de la Bucure$ti $i lagi cer unirea Moldovei cu Tara RomAneascd intr-un stat numit
Romania, prinl strdin, neutralitate
-
- 1859 Romdnii pun Europa in fala faptului implinit => dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza ca domn ?n
ambele principate : 5 ianuarie - Moldova; 24 ianuarie Tara Rom6neascd (Valahia )

Actiuni externe:
- 1856 Congresul de la Paris : Se menline suzeranitatea Podii in Principate; garantia colectivd a celor 7 mari
-
puteri; Rusia restituie Moldovei 3 judele din sudul Basarabiei; se decide consultarea rom6nilor in problema unirii.
- 1858 - Conventia de la Paris : puterile garante decid o unire par1ial5, intr-un stat numit Principatele Unite ale
Moldovei Si Valahiei; doi domni , doud guverne, douA parlamente.

F €onsolidarea statului rom6n modern:

-1864 reforma agrari - improprietdrirea a 500.000 de ldrani cu 1,8 milioane ha de pdmdnt, diferenliat, in
-
funclie de forta de lucru, cu despdgubire pldtibild in 15 ani.
-1864 - legea invildmentului - invdlSmentul primar de 4 ani devine gratuit 9i obligatoriu.
-1856 - aducerea in fruntea Rom6niei a printului str5in, Carol I

-1856 - adoptarea primei Constitutii a Romeniei

> Actiuni prin care se formeazi Romania Mare:

-27 martie 1918 - unirea Basarabiei cu Romania
-15 noiembrie 1918 - unirea Bucovinei cu Romdnia
-1 Decembrie 1918 - unirea Transilvanei cu Romania
 > Perioada interbelice
Politica internS:
-regim democratic
-practici politice democratice: organizarea de alegeri libere, alternanta pa$nicd la guvernare, respectarea
dreoturilor omului.
-principalele partide politice din perioada interbelicd sunt Partidul Nalional Liberal $i Partidul Nalional TerAnesc'