Persoană vizată în știrea din 25 martie 2021: Sergiu FURDUI

IDNP: 0961511203907
domiciliul: municipiul Chișinău, strada Mihail Sadoveanu nr. 28, apartamentul nr. 44.
e-mail: sergiu.furdui@gmail.com

Organul mass media:

1. Stiri.md
E-mail: news.sales@stiri.md
E-mail: info@stiri.md
999@999.md;

2. Agora.md
Persoana juridică: „Interact Media” SRL
adresa fizică: R. Moldova, Chişinău, str. Calea Iesilor 10 (Acvila), et. 4,
adresa juridică: R. Moldova, Chișinău, str. Alba Iulia, nr. 194/3, ap.(bir.) 15,
Cod Fiscal: 1010600000671
Email: publicitate@interakt.md, info@agora.md

3. Tv8.md
Persoană juridică: Asociația obștească „Media Alternativa” IDNO 1017620001716;
Email: office@tv8.md; redactia@tv8.md;

4. Deschide.md
Email: contact@deschide.md
www.deschide.md

5. Cotidianul.md
adresa redacției: mun. Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab nr. 52.
Email: redactia@cotidianul.md; cristian@cotidianul.md;

6. Anticoruptie.md
Adresa redacției: mun. Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab nr. 52.
Email: info@anticoruptie.md

CERERE PREALABILĂ
în ordinea prevăzută de articolul 15 din Legea cu privire la libertatea de exprimare

1. La 25 martie curent, în spațiul public a fost difuzată știrea privind demisia:

conform Decretului Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, nr. 51-
09 din 23 martie 2021, publicat în Monitorul Oficial din 26 martie 2021, în temeiul
articolelor 25 alin.(1), lit. a) și 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului sunt
eliberat din funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
Unele organe mass media, vizate în prezenta cerere prealabilă, au răspândit acest
eveniment important din viață, în mod distorsionat, efectuând o interpretare vădit
greșită a cazului din 20 ianuarie 2012 cu privire la scrisoarea nr. 1g-1370 din 24

Pagina 1 din 44
octombrie 201, semnată de mine în funcție de vicepreședinte al Colegiului penal la
Curtea Supremă de Justiție.
Știrea în cauză este preluată automat din unele surse mediatice aservite unor
interese de grup la acel timp anul 2012. Căzut în dizgrația unor persoane influente
asupra sistemului judecătoresc,în timpul când exercitam interimatul funcției de
președinte al Colegiului penal la CSJ, am fost supus unui atac mediatic agresiv,
pretext servind scrisoarea menționată.
Cu privire la cazul din 20 ianuarie 2012 am reacționat imediat după difuzare în
spațiul public, expunând opinie plasată pe site-ul www.ajm.md și inclusă în cartea
„Probleme de drept și soluții în activitatea judecătorească”, Chișinău 2012, pag. 330
– 333.
Deși opinia a fost publicată în februarie 2012 și n-a fost contestată până în
prezent, se observă că lozinca de altă dată „nimeni nu-i uitat, nimic nu se uită.”,
rămâne pentru cineva valabilă și în prezent, fiind ignorat chiar și termenul de
prescripție.

2. Știrea, în redacția difuzată, încalcă protecția drepturilor la reputația

profesională și la promovarea în funcție, constituind o tentativă de defăimare și de
lezare a onoarei și demnității umane.
Este reprobabil, că până la difuzarea știrii nu s-a solicitat opinia personală
asupra cazului dat, or concluziile formate sunt unilaterale și tendențioase. Regretabil
este și faptul că ulterior a fost neglijat și dreptul la replică de care beneficiez, potrivit
legii.
Mediatizarea incorectă a unui subiect politic sensibil ce nu ține de competența
instanței de judecată, provoacă relații tensionate în societate, fiind încurajate
provocările ostile pe fonul situației complicate ce persistă în partea stângă a râului
Nistru de pe teritoriul Republicii. Moldova.
Prin urmare, este inadmisibil ca un organ mass media ce se respectă și tinde să
contribuie la făurirea și edificarea statului de drept – Republica Moldova , să opteze
pentru măsuri populiste, de formă, fără fond, cu priorități și interese străine unei
societăți democratice, prin conservarea sinelui, distorsionarea realității, încurajarea
acțiunilor de intimidare şi defăimare a cetățeanului.

3. Din start declarăm cu tărie și fermitate că atacurile mediatice sunt depășite de

lege, motiv pentru care înaintăm prezenta cerere.
Fără a pretinde la adevărul în ultimă instanță, subliniem că observațiile și
precizările asupra cazului relatat în știre nu conțin sindromul victimizării, sau
compasiunii, sau justificării, scopul principal urmărit fiind informarea completă și
obiectivă a societății despre acest caz nefericit din cariera judecătorească.

4. În acest sens, respingem total, ca fiind nefondate, afirmațiile cuprinse în știrea

difuzată de:
- https://stiri.md/article/social/un-judecator-care-declara-transnistria-drept-stat-
separat-a-fost-demis, cu titlul: Un judecător care declara Transnistria drept stat
separate a fost demis, prin care se afirmă: „ … Potrivit documentului semnat de magistrat,

Pagina 2 din 44
regiunea transnistreană ar fi „un stat separat”, iar deciziile emise de instanțele acestuia nu
ar ține de competența CSJ.”;
- https://agora.md/stiri/85027/judecatorul-sergiu-furdui-de-la-curtea-de-apel-
chisinau-a-scris-cerere-de-demisie-iar-csm-i-a-aprobat-o-in-aceeasi-zi cu titlul:
Judecătorul Sergiu Furdui, de la Curtea de Apel Chișinău, a scris cerere de
demisie, iar CSM i-a aprobat-o în aceeași zi, prin care se afirmă: „ ...
Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al
Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect
independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea
transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar
ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de
societatea civilă și atenționat de CSM”;
- https://tv8.md/2021/03/25/doc-un-judecator-care-indirect-ar-fi-recunoscut-
independenta-transnistriei-eliberat-din-functie/, cu titlul: Un judecător, care indirect
ar fi recunoscut independența Transnistriei, eliberat din funcție, prin care se afirmă: „
... Potrivit documentului semnat de magistrat, regiunea transnistreană ar fi „un
stat separat”, iar deciziile emise de instanțele acestuia nu ar ține de competența
CSJ.”;
- https://deschide.md/ro/stiri/politic/82415/DOC--Maia-Sandu-a-semnat-
decretul-de-demisie-a-judec%C4%83torului-care-a
%E2%80%9Erecunoscut%E2%80%9D-Transnistria-drept-stat-separat.htm, cu titlul:
Maia Sandu a semnat decretul de demisie a judecătorului care a „recunoscut”
Transnistria drept stat separat, prin care se afirmă: „ ... Având calitatea de
vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ), Furdui a
recunoscut, indirect, independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului
semnat, regiunea transnistreană ar fi „un stat separat”, iar deciziile emise de
instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Ca urmare, Consiliul Superior al
Magistraturii l-a atenționat pe magistrat, iar ulterior acesta a fost retrogradat, fiind
numit judecător la Curtea de Apel Chișinău.”;

- https://cotidianul.md/2021/03/25/maia-sandu-a-semnat-decretul-de-demisie-a-
judecatorului-care-a-recunoscut-independenta-transnistriei/, cu titlul: Maia Sandu a
semnat decretul de demisie a judecătorului care a recunoscut „independența
Transnistriei”, prin care se afirmă: „ ... Potrivit documentului semnat de magistrat,
regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele
acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ…”;
- https://anticoruptie.md/ro/stiri/judecatorul-sergiu-furdui-de-la-curtea-de-apel-a-
demisionat-cariera-si-dosarele-de-rezonanta-ale-magistratului: cu titlul știrii
Judecătorul Sergiu Furdui de la Curtea de Apel a demisionat. Cariera și
dosarele de rezonanță ale magistratului, prin care se afirmă: „ ... Retrogradarea lui
Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ,
a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii
transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat,
iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ.”;

Pagina 3 din 44
 5. Știrea difuzată de persoanele juridice menționate, sub aspectul afirmațiilor
expuse public, nu corespunde realității și adevărului, or circumstanțele cazului din 20
ianuarie 2012 sunt următoarele:
5.1.La 20 ianuarie 2012, pe pagina web a site-lui www.promolex.md, a fost
difuzată Declarația ai cărei semnatari sunt indicați: Asociația Promo-LEX, Asociaţia
Juriștii pentru Drepturile Omului, Asociația Mamelor pentru Drepturile Omului,
Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii MEMORIA şi Ambasada Drepturilor
Omului.
5.2.Urmare a Declarației nominalizate, unele mijloace mass – media au
declanșat un val isteric de critici nefondate în adresa mea, susținând eronat precum că
prin scrisoarea nr. 1g-1370 din 24 octombrie 2011 „…recunoaște existența unui
presupus stat pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unor decizii
„judecătorești” emise de entitățile ilegale de la Tiraspol”.
5.3.În aceiași zi, din oficiu, am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii,
prezentând Notă informativă cu privire la cazul dat.
Prin Hotărârea CSM nr. 89/7 din 21 februarie 2012 s-a luat act de răspunsul nr.
1g-1370 din 24 octombrie 2011, fiind atenționat.
În motivarea Hotărârii menționate se invocă: „…Or, asociațiile obștești
sesizează o gravă abatere disciplinară admisă de către judecătorul Sergiu Furdui,
acuzându-l de interpretarea şi aplicarea intenționată şi neuniformă a legislației,
precum şi refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu. Analizând starea
de lucruri, Consiliul consideră că sus-numitul judecător a comis o greșeală
mecanică, din neatenție, fără să între în esența răspunsului respectiv pregătit de
consilier. Or, nu există temei de pedeapsă.”
Altfel spus, prin Hotărâre dată de CSM, rămasă irevocabilă, s-a statuat că în
cazul dat n-am comis abatere disciplinara sau de altă natură juridică. Or, atenționarea
primită nu este o sancțiune juridică.
5.4.Prin urmare, sunt total neîntemeiate și nemotivate afirmațiile, precum că:
„…potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat…” și
„…recunoaște existența unui presupus stat pe teritoriul Republicii Moldova, precum
şi a unor decizii „judecătorești” emise de entitățile ilegale de la Tiraspol ”.

6. Deși scrisoarea nr. 1g-1370 din 24 octombrie 2011 conține o inexactitate

incontestabilă în ultima sintagmă: „...deoarece se contestă o hotărâre judecătorească
a unui alt stat”, acest document nu poate fi atribuit la categoria de acte procedurale
privind soluționarea fondului cauzei.
Or, scrisoarea de corespondență, prin prisma articolului 341 Cod de
procedură penală, nu echivalează cu o hotărâre judecătorească şi, deci, nu
produce efectele juridice a actului de justiție. Prin natura sa juridică, acest
document nu presupune o interpretare judiciară și/sau o aplicare a normei de drept.
Fiind un act (document) cu caracter tehnic, de comunicare procedurală, scrisoarea
menționată nu constată fapte juridice, ori nu produce consecințe juridice, ori nu
creează impedimente de a sesiza din nou instanța judecătorească.
Această inexactitate strecurată în scrisoarea menționată echivalează cu o eroare
evidentă admisă la redactare și dactilografiere de către consultantul juridic din Secția

Pagina 4 din 44
Grefă a Colegiului penal al CSJ care, conform atribuțiilor funcţionale, a analizat
recursul în anulare.

7. În cazul în care se comit inexactități, erori, omisiuni etc., legiuitorul prevede

remedierea lor, reglementându-le prin modificarea în actele procedurale, corectarea
erorilor materiale şi înlăturarea unor omisiuni vădite.
Prin scrisoarea cu nr. 1g-1846 din 20 ianuarie 2012 am anulat scrisoarea nr. 1g-
1370 din 24 octombrie 2011 și imediat am informat persoanele abilitate prin lege că
sunt în drept, din nou, să înainteze recursul în anulare remis.

8. La 10 februarie 2012, în Secția Grefă a Colegiului penal al CSJ, urmare a

scrisorii nr.1g-1846 din 20.01.2012, a fost înregistrat recursul în anulare declarat de
condamnații P.M., D.M., G.I. şi C.M. împotriva sentinţei „judecătoriei orășenești” de
la Bender din 27 mai 2011 şi încheierii „judecătoriei supreme a rmn” de la Tiraspol
din 19 iulie 2011, din aşa-zisa republică moldovenească nistreană.
Prin încheierea din 10 aprilie 2012, s-a dispus admisibilitatea recursului în
anulare menționat și trimiterea la judecare în Colegiul lărgit al CSJ.
Conform deciziei din 10 iulie 2012, Colegiul penal lărgit al CSJ a decis:
„Admite recursul în anulare declarat de P.M., D.M., G.I. şi C.M, casează
sentința Judecătoriei orășenești Bender din 28 mai 2011 şi decizia Judecătoriei
Supreme pronunțate în numele autoproclamatei republici moldovenești nistrene din
19 iulie 2011, ca hotărâri adoptate de organe judiciare neconstituționale. Copia
materialelor se expediază Procuraturii Generale a Republicii Moldova pentru a
întreprinde în cauză toate măsurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.
Decizia este irevocabilă” (dosarul nr.1 re-130/12).
Prin urmare, scrisoarea nr. 1g-1370 din 24 octombrie 2011 n-a constituit
impediment pentru soluționarea recursului menționat, ba mai mult, nici nu avea cum
să creeze asemenea obstacole.
Or, corectarea erorii admise accidental, fără culpă gravă și fără consecințe
ireparabile, era pasibilă de a fi remediată pe cale amiabilă, or la prima sesizare
directă, fie și verbală, exista disponibilitate deplină, în acest sens, - lucru confirmat
prin acțiunile efectuate.

9. Cazul din 20 ianuarie 2012, prin modul cum a fost declanșat, desfășurat și
mediatizat, provoacă suspiciuni rezonabile, de vreme ce:
- a fost lansat în spațiul public spontan și agresiv, fără o procedură prealabilă de
verificare a circumstanțelor și, respectiv, de soluționare amiabilă;
- nu a fost inițiat de persoanele ale căror interese legitime se pretind a fi
prejudiciate prin scrisoarea criticată și nici de reprezentanții acestora;
- Declarația difuzată: a) nu cuprindea împrejurările în care a fost adoptată (locul,
timpul, modul și consecințele reale ale documentului de corespondență criticat),
datele cu privire la persoanele împuternicite să reprezinte organizațiile obștești
indicate și semnăturile acestora și b) nu conținea elemente improprii actului de
soluționare juridică, fiind transformat premeditat în „scandal public” în timpul
desfășurării procedurii privind numirea mea în funcție de vicepreședinte al Colegiului
penal al CSJ pentru al 2-lea mandat consecutiv.
Pagina 5 din 44
 10. Prezentându-mă la sediul Asociației Promo-LEX, dl Ion Manole, director
executiv, în prezența colaboratorului responsabil de Declarația menționată, mi-a
comunicat că „am fost selectat” din lista judecătorilor care admit erori judiciare
similare, prezentând copii de pe hotărâri judecătorești, nesemnate de mine, în care se
conțineau fraze cu privire la regiunea transnistreană. Subliniem, că nu a fost
prezentată nici-o hotărâre judecătorească semnată de mine care să conțină erori de
drept comise la judecarea cauzei. Asemenea hotărâri judecătorești nici nu există.
Contactându-l telefonic, dl Vitalie Nagacevschi, președintele Asociației Juriștii
pentru Drepturile Omului, mi-a comunicat că este surprins de Declarația menționată,
negând semnarea acestui document.
Prin urmare, pretinsa Declarație care a servit declanșarea cazului dat, în realitate
nici n-a fost semnată, fiind învăluită de circumstanțe misterioase și stranii după
modul cum a apărut în spațiul public.
Dacă organizatorul și autorii acestui caz, cu adevărat au dorit să contribuie la
rezolvarea problemei de drept semnalizată în Declarația menționată, credem că ar fi
fost binevenită o abordare civilizată care să demonstreze măsura intențiilor, prin
acțiuni legale.
Percepția subiectivă şi tendențioasă, combinată cu principiul potrivit căruia
scopul urmărit scuză mijloacele aplicate, reprezintă o amenințare serioasă asupra
comunicării şi colaborării instituționale.

11. Se observă că afirmațiile din prezenta știre sunt identice cu cele răspândite în
știrile „Magistrați implicați în dosare scandaloase vor să fie promovați” din 23
decembrie 2019; „Bătălie pentru CSJ / Cine sunt magistrații care vor să ajungă
acolo” din 08 iunie 2020 și „ Lupta pentru Curtea Supremă de Justiție. Cariera și
dosarele de rezonanță ale magistraților” din 21 iulie 2020, autor M. Colun,
coordonatoare de proiecte la Centrul de Investigații Jurnalistice.
La 29 iunie 2020, urmare a știrilor difuzate pe portalul www.Anticorupție.md.,
am remis, cu titlu de replică, opinia asupra cazului din 20 ianuarie 2012, însă, cu
regret, până în prezent nu a parvenit nici-un răspuns sau vreo reacție.
La fel, se mai observă că acest caz nefericit din cariera judecătorească, deși s-a
consumat cu 9 ani în urmă, a fost reanimat surprinzător, inclusiv și prin știrea
difuzată odată cu demisia onorată din funcție de judecător.

12. În context, este denaturată afirmația, precum că „am fost retrogradat din
motivul că am recunoscut Transnistria ca stat independent.”
Înlăturarea din funcție de judecător, vicepreședinte al Colegiului Penal al CSJ și
transferul la Curtea de Apel Chișinău are la bază alte temeiuri, astfel încât, în
realitate, este vorba de acțiuni arbitrare și abuzive admise de persoane certate cu
bunul simț, cu normele juridice, morale și etico-profesionale.
În ședința operativă a judecătorilor CSJ din 20 noiembrie 2012, ora 14.00,
convocată urgent după ședința CSM, M. Poalelungi, președinte la CSJ, fără a oferi
detalii și explicații cu privire la hotărârea adoptată pe marginea chestiunii „Cu privire
la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de judecător
în alte instanţe judecătorești”, a scos din buzunar o fițuică boțită și a citit, așa numita
Pagina 6 din 44
„lista neagră”, menționând că judecătorii nominalizați urmează a fi transferați la
instanța ierarhic inferioară ori să demisioneze în legătură cu reorganizarea instanței
supreme.
Se observă că imediat, după înlăturarea de la CSJ, a fost fixată pentru judecare,
în ordinea recursului ordinar, cauza penală privindu-i pe Viorel Țopa și Victor Țopa,
parvenită cu mult mai devreme în instanță.
Subliniem că așa numita reorganizare a CSJ și, respectiv, transferul la Curtea de
Apel Chișinău sa făcut abuziv, fără respectarea procedurilor prevăzute de lege ( a se
vedea opinia anexată).

13. Urmare a știrii, în partea contestată, mi-au fost lezate onoarea, demnitatea și
reputația profesională, or sunt răspândite informații vădit false cu privire la fapte ce
nu corespund adevărului.
În atare situație, potrivit legii, se impune ca autorii și persoanele juridice care au
răspândit știrea în cauză, vizați în prezenta cerere prealabilă, în termen de 15 zile
calendaristice să dezmintă informația defăimătoare ce mă afectează ca cetățean,
judecător și savant.

14. În conformitate cu prevederile articolului 15 din Legea cu privire la

libertatea de exprimare, înaintăm cerere prealabilă prin care solicităm respectuos:
- dezmințirea afirmațiilor menționate supra, cuprinse în știrea din 25 martie
2021, difuzată de mass media sesizată;
- informarea societății despre Hotărârea CSM nr. 89/7 din 21 februarie 2012
privind soluționarea cazului din 20 ianuarie 2012, prin care s-a statuat: „ … Analizând
starea de lucruri, Consiliul consideră că sus-numitul judecător a comis o greșeală
mecanică, din neatenție, fără să între în esența răspunsului respectiv pregătit de
consilier. Or, nu există temei de pedeapsă.”
- informarea societății că nu corespund realității și adevărului afirmațiile
cuprinse în știrea menționată, precum că „ am recunoscut independența
Transnistriei”, lipsind cu desăvârșire componența unei fapte ilegale la exercitarea
atribuțiilor funcționale. Or, cu privire la cazul din 20 ianuarie 2012, prin Hotărârea
CSM nr. 89/7 din 21 februarie 2012, definitivă și irevocabilă, s-a stabilit cu
certitudine că n-am comis abatere disciplinara sau de altă natură juridică;
- informarea societății că, prin decretul Președintelui Republicii Moldova,
doamna Maia Sandu, nr. 51-09 din 23 martie 2021, publicat în Monitorul Oficial din
26 martie 2021, în temeiul articolelor 25 alin.(1), lit. a) și 26 din Legea cu privire la
statutul judecătorului, sunt eliberat din funcție de judecător la Curtea de Apel
Chișinău. În atare situație, am statutul de judecător în demisie onorată.
Considerentele și precizările cu privire la demisia din funcție de judecător se
anexează.

15. Pe această linie de acțiuni, organul mass media /agora. Md. / urmează să
precizeze afirmația, precum că „ Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în
calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a
recunoscut indirect independența regiunii transnistrene”.

Pagina 7 din 44
 În acest sens, solicităm respectuos să fie informată societatea că prin Decretul
nr. 448-VII din 28 decembrie 2012, emis de Președintele Republicii Moldova, dl
Nicolae Timofti, prin transfer, am fost numit în funcție de judecător la Curtea de Apel
Chișinău;
Transferul propriu-zis este efectuat în legătură cu reorganizarea Curții Supreme
de Justiție, operată prin Legea nr. 153 din 5 iulie 2012 privind modificarea şi
completarea unor acte legislative, publicată în Monitorul Oficial nr. 185 din 31
august 2012.
Procedura de transfer a opt posturi de judecător de la CSJ către curțile de apel
sau judecătorii nu a fost precedată de nici-o acțiune prevăzută de legislație privitor la
reducerea statelor în legătură cu reorganizarea instanței supreme.
Deși acest transfer s-a produs sub pretextul reformei judiciare, în realitate „a fost
creată o astfel de arhitectură procesuală, încât prin intermediul CSJ poate fi
controlată întreaga justiție, iar deciziile instanțelor de fond și apel nu mai au
relevanță. Grație acelor „reforme”, s-a ajuns la situația pe care o avem și azi: în
justiția moldovenească a fost construită o veritabilă „verticală a puterii”, la baza
căreia se află acea ierarhizarea nescrisă între judecători, iar cine controlează CSJ –
controlează toată justiția (a se vedea: Alexandru Tănase, Limitele suveranității
parlamentare în procesul de numire în funcție a judecătorilor Curții Supreme de
Justiție, 20/07/2020).

16. Înaintăm cererea prealabilă, deoarece opinia publică a fost dezinformată cu

privire la motivele reale și circumstanțele de fapt ce au condus la înlăturarea arbitrară,
selectivă și forțată din funcție de judecător la CSJ.
Or, asemenea caz nu trebuie să se mai repete în sistemul judecătoresc, de vreme
ce eliberarea judecătorilor din funcția deținută legitim nu reprezintă o problemă
personală, ci atinge valorile, principiile și interesele statului de drept.
Mă întristează nu transferul la Curtea de Apel Chișinău, de alt fel, funcția de
judecător m-a onorat în toate instanțele în care am activat, dar regretul cel mare și,
respectiv, tragedia destinului judecătoresc, sunt acțiunile ilegale, metodele inadecvate
și mijloacele nedemne utilizate în cazurile menționate.
La fel, este dureros să vezi cum timp de 8 ani a fost ratată o șansă uriașă de a
realiza reforme autentice în sectorul Justiției, aceste fiind mimate, în mare parte, de
persoane „ cocoțate” în funcții administrative, care s-au autointitulat ca „ marii
reformatori ai justiției”.
Grav este că unele mijloace mass media au căzut sub influința acțiunilor
nedemne din partea persoanelor certate cu bunul – simț și cu legea.

17. Cererea prealabilă este înaintată în temeiul articolelor 6 și 10 § 2 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale; 4, 8,
15, 26 și 32 din Constituție ; 16 și 43 din Codul civil ; 7, 14, 15, 16, 26, 27, 28 alin.
(1), (3)-(4) din Legea cu privire la libertatea de exprimare.

Pagina 8 din 44
 Se anexează:
1. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/7 din 21 februarie 2012 Cu privire la
răspunsul nr. 1g-1370 din 24 octombrie 2011 semnat de domnul Sergiu Furdui judecător la Curtea
Supremă de Justiţie;
2. Opinie cu privire la eliberarea din funcție de judecător al Curții Supreme al Justiției și
transferul în funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău;
3. Opinie cu privire la reorganizarea Curții Supreme de Justiție, operată prin Legea nr. 153 din
5 iulie 2012.
4. Considerente și precizări la Demisia din funcție de judecător

Cu deosebit respect, Sergiu Furdui, Cetățean de Onoare al comunei Cărpineni,

raionul Hâncești, judecător în demisie onorată, Decan al Autorității Judecătorești,
doctor în drept, conferențiar universitar.

Furdui Sergiu 13 aprilie 2021

Digitally signed by Furdui Sergiu

Date: 2021.04.13 16:17:10 EEST
Reason: MoldSign Signature
Location: Moldova

Pagina 9 din 44
 Se anexează:
1.
HOTĂRÂRE

Cu privire la răspunsul nr. 1g-1370 din 24 octombrie 2011 semnat de domnul

Sergiu Furdui judecător la Curtea Supremă de Justiţie

21 februarie 2012 mun. Chişinău

nr. 89/7

Examinând chestiunea cu privire la răspunsul nr. 1g-1370 din 24 octombrie 2011

semnat de domnul Sergiu Furdui, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, audiind
informaţia domnului Nicolae Timofti, Consiliul Superior al Magistraturii,
C O N S T A T Ă:

La 23 august 2011, în interesele persoanelor P.M., D.M.. 0.1. şl C.M., privaţi

ilegal №1 de libertate de către structurile ilegale din regiunea transnistreană a
Republicii Moldova, la Curtea Supremă de Justiţie a fost depus un recurs în anulare.
La 24 octombrie 2011, judecătorul Sergiu Furdui, vicepreşedinte al Colegiului
penal al Curţii Supreme de Justiţie, le-a răspuns semnatarilor recursului următoarele:
„Vă remitem cererea de recurs în anulare declarată în interesele condamnaţilor
F.M., D.M., G.I. şi CM., împotriva sentinţei judecătoreşti orăşeneşti Bender şi decizia
Judecătoriei Supreme a RMN şi Vă informăm că potrivit prevederilor art. 39 Cod de
procedură penală, examinarea cererii de recurs în anulare indicate nu este de
competenţa Curţii Supreme de Justiţie, deoarece se contestă o hotărâre judecătorească
a unui alt stat”.
În urma acestui răspuns, semnatarii recursului au depus o cerere la CEDO.
Invocând violarea art. 3, 5 şi 13 din Convenţia Europeană, „ Judecătorul Sergiu
Furdui a încălcat prezumţia de nevinovăţie numind persoanele private ilegal de
libertate CONDAMNAŢI şi mas grav, atentează direct la independenţa,
suveranitatea, unitatea şi indivizibilitatea teritorială a Republicii Moldova fapt
stipulat în art. 1 din Constituţie, prin faptul că recunoaşte EXISTENŢA UNUI
PRESUPUS STAT pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unor decizii,
judecătoreşti emise de entităţile ilegale de la Tiraspol”, se spune în declaraţia ONG-
urilor.
Acestea cer intentarea unei proceduri disciplinare în privinţa judecătorului şi
solicită Consiliului Superior al Magistraturii să includă în programele de instruire
continuă a Visătorilor şi procurorilor ore obligatorii de studiere a dreptului
constituţional, bazele statutului şi dreptului.
Or, asociaţiile obşteşti sesizează o gravă abatere disciplinară admisă de către
judecătorul Sergiu Furdui, acuzîndu-l de interpretarea şi aplicarea intenţionată şi
neuniformă a legislaţiei, precum şi refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de
serviciu.
Analizând starea de lucruri, Consiliul consideră că sus-numitul judecător a
comis o greșeală mecanică, din neatenţie, fără să între în esenţa răspunsului respectiv
pregătit de consilier. Or, nu există temei de pedeapsă.
Pagina 10 din 44
 În baza celor expuse, Consiliul Superior al Magistraturii, conform prevederilor
art. 4 și 24 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

HOTĂRĂŞTE:

1. A lua act de răspunsul nr. 1g-1370 din 24 octombrie 2011 semnată de domnul
Sergiu Furdui, judecător la Curtea Supremă de Justiţie.
2. A-l atenționa pe judecătorul Sergiu Furdui să nu comită pe viitor astfel de erori.

Președintele Consiliului
Superior al Magistraturii Nicolae Timofti

Pagina 11 din 44
 2. Opinie cu privire la eliberarea din funcție de judecător al Curții Supreme
al Justiției și transferul în funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 315 din 26 decembrie 2012 am fost eliberat din
funcția de judecător al CSJ și transferat în funcția de judecător la Curtea de Apel
Chișinău.
Deși, oficial, eliberarea din funcție de judecător la CSJ și transferul în funcție de
judecător la Curtea de Apel Chișinău a fost trâmbițată cu mult fast, ca fiind o măsură
necesară în cadrul reformei judiciare, realitatea este cu totul alta.

1. Prin Hotărârea nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul
judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcţiile vacante de judecător în alte
instanţe judecătorești”, CSM a hotărât: „A iniţia procedura de transfer a 8 posturi de
judecător de la Curtea Supremă de Justiţie către curţile de apel sau judecătorii și a
propune judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Valentin Barbă, Ion Muruianu,
Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican şi Iulia Cimpoi
transferul către curţile de apel sau judecătorii.”
Procedura de transfer a 8 posturi de judecător de la CSJ către curţile de apel sau
judecătorii nu a fost precedată de nici-o acțiune prevăzută de legislație privitor la
reducerea statelor în legătură cu reorganizarea instanței supreme.
În ședința operativă a judecătorilor CSJ din 20 noiembrie 2012, ora 14.00,
convocată urgent după ședința CSM, M. Poalelungi, Președinte la CSJ, fără a oferi
detalii și explicații cu privire la hotărârea adoptată pe marginea chestiunii „Cu privire
la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de judecător
în alte instanţe judecătorești”, a scos din buzunar o fițuică boțită și a citit, așa numita
„lista neagră”, menționând că judecătorii nominalizați urmează a fi transferați la
instanța ierarhic inferioară ori să demisioneze în legătură cu reorganizarea instanței
supreme.
La cererea mea de a prezenta informația pusă la baza Hotărârii CSM, M.
Poalelungi a reacționat arogant și, motivând evaziv refuzul, a sugerat să mă adresez la
CSM.
Adresând cererea respectivă lui N. Corochii, președinte la CSM, acesta a evitat
să discute, neprezentând, la fel, documente ce justifică Hotărârea nr. 741/36 din 20
noiembrie 2012.
Abordând acest subiect cu alți membri ai CSM, am aflat că nu s-a examinat o
informație în formă scrisă, cu un conținut detaliat și concret, referitoare la indicii de
activitate a fiecărui judecător al CSJ, în parte.
Mai mult, informația pusă la baza acestei proceduri, pe lângă faptul că n-a fost
comunicată judecătorilor, nici n-a fost plasată pe portalul CSM și nici pe cel al CSJ.
Astfel, subliniem că în cazul dat nu s-au efectuat acțiunile prealabile „
procedurii de transfer a 8 posturi de judecător de la Curtea Supremă de Justiţie către
curţile de apel sau judecătorii și a propune judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie
Valentin Barbă, Ion Muruianu, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia
Fistican şi Iulia Cimpoi transferul către curţile de apel sau judecătorii”.

Pagina 12 din 44
 2. Hotărârea menționată am contestat-o, însă, spre regret, acest drept procesual a
fost obstrucționat de Legea nr. 153 din 05 iulie 2012 privind modificarea articolului
25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
Norma de drept enunțată, în redacția Legii nr. 153 din 05 iulie 2012, a modificat
esențial calea de atac a hotărârii CSM, astfel încât acest act administrativ era pasibil
contestației numai în partea procedurii de emitere/adoptare și numai la CSJ.
Dacă până la 05 iulie 2012, contestația împotriva hotărârii CSM se judeca în
fond la Curtea de Apel Chișinău și, după caz, cu recurs la CSJ, la timpul transferului
propriu-zis, contestația respectivă se examina direct la CSJ de completul format din 9
judecători și doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare.
Procedând în asemenea mod, a fost complet neglijat principiul certitudinii
legale, evocat de Comisia de la Veneția în Raportul privind statul de drept din 25-26
martie 2011, ce presupune că, pentru garantarea încrederii în activitatea desfășurată
de judecător, statul are obligația să respecte și să aplice într-o manieră previzibilă
normele care au fost adoptate.
Semnalizând probleme de drept evidente, am expus opinie practico-științifică în
care am demonstrat că, fiind aplicat articolul 25 din Legea cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii, în redacția modificată din 05 iulie 2012, sunt limitate
drepturile fundamentale: accesul liber la justiție și la un proces echitabil, de vreme ce
contestația împotriva hotărârii CSM nu este examinată sub toate aspectele
procedurale, precum și cele de fond (vezi cartea „Probleme de drept și soluții în
opinia separată a judecătorului”, Chișinău, 2017, pag. 180 – 186 și 187 – 193).
Se observă că această normă de drept, recunoscută ulterior neconstituțională, a
fost aprobată după patru luni de la instaurarea lui M. Poalelungi la cârma CSJ – 16
februarie 2012 și, respectiv, la circa 4 luni până la inițierea procedurii de transfer
menționată – 20 noiembrie 2012.

3. Cu privire la procedura de emitere/adoptare a hotărârii CSM din 20 noiembrie

2012 contestate, considerată viciată, relevante sunt următoarele argumente:
a) Procedura respectivă s-a desfășurat fără citarea legală şi, respectiv, fără
participarea mea, cât și a celorlalți judecători.
Ședința Plenului CSM din 20 noiembrie 2012 de examinare a chestiunii „Cu
privire la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de
judecător în alte instanţe judecătorești” s-a desfășurat fără înregistrări tehnice
audio/video și fără întocmirea procesului-verbal.
Emiterea/adoptarea hotărârii a avut loc în lipsa judecătorilor, ba mai mult, nici
n-au fost citați. Deși, se consideră publică ședința din 20 noiembrie 2012, de fapt,
nimeni, în afară de membrii CSM, n-a participat ori a asistat în cadrul examinării
chestiunii enunțate.
Prin urmare, în cazul dat, pe lângă faptul că am fost lipsit de dreptul de a
participa la examinarea chestiunii ce vizează cariera profesională, nici nu cunosc cum
s-a desfășurat procedural ședința, inclusiv rămâne enigmatică procedura de
emitere/adoptare a hotărârii contestate.
Procedând în asemenea mod, au fost încălcate prevederile art. 15 alin. (4), art.
17 şi art. 18 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Pagina 13 din 44
 b) La emiterea/adoptarea hotărârii contestate, se întrevede cazul de
incompatibilitate a membrului CSM M. Poalelungi, președinte la CSJ. Acesta nu avea
cum să fie obiectiv la soluționarea chestiunii „Cu privire la transferul judecătorilor
Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de judecător în alte instanţe
judecătorești”, dat fiind că se afla în posesia unei prejudecăți reale față de judecătorii
instanței supreme. Exercitând funcția de Președinte la CSJ a efectuat cercetări
prealabile și control administrativ, precum și, în ședința din 20 noiembrie 2012, a
prezentat informația pusă la baza hotărârii emise/adoptate de CSM.
Faptul că președintele instanței supuse reorganizării, și anume președintele CSJ,
a participat la deliberarea chestiunii menționate, echivalează cu un conflict de
interese, or este evident că a existat riscul unei influențe părtinitoare în cadrul
deliberării, deoarece instanța supremă era reprezentată încă de doi judecători, și, cel
mai important, deoarece CSJ era abilitată, ca fiind unica instanță competentă să
examineze contestația împotriva hotărârii CSM prin care s-a decis asupra
judecătorilor acestei instanțe judecătorești.
Se remarcă că Colegiul CSJ, investit cu dreptul de a judeca contestație împotriva
hotărârii CSM din 20 noiembrie 2012, a fost format de Președintele CSJ, din oficiu,
membrul CSM M. Poalelungi care a participat la deliberarea și pronunțarea acestei
hotărâri.
Circumstanțele enunțate atestă o îndoială rezonabilă privind imparțialitatea
acestui membru al CSM, rolul căruia, după cum rezultă din conținutul hotărârii
contestate, a fost decisiv.
Or, în cazul dat, relevante sunt prevederile stipulate în pct. 2.5 din Principiile de
la Bangalore „Cu privire la conduita judiciară”, potrivit cărora „judecătorul se va
abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o
manieră imparțială sau în care i-ar putea părea unui observator rezonabil că el nu este
capabil să judece imparțial. Între astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie
completă, se numără cazul în care judecătorul este subiectiv sau are o prejudecată
reală cu privire la una din părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte
relevante pentru proces”.
În cazul în care membrul CSM M. Poalelungi nu a declarat abținere de la
examinarea chestiunii menționate, în mod indubitabil este viciată procedura de
emitere/adoptare a hotărârii contestate, dat fiind că la deliberare acesta nu era capabil
să soluționeze imparțial și obiectiv, având o prejudecată reală cu privire la judecătorii
CSJ selectați exclusiv de el și menționați în informația prezentată Plenului CSM.
Odată ce, nefiind citat legal, nu am participat în ședința de examinare a
chestiunii ce mă vizează nemijlocit, am fost lipsit de dreptul de a înainta cerere de
recuzare ce se impunea în mod obiectiv, precum și de a formula alte cereri în
susținerea poziției procesuale.
În cazul dat nu este vorba de o chestiune de oportunitate, așa după cum a indicat
Colegiul CSJ în cauza privind contestația înaintată împotriva hotărârii CSM de către
judecătorul Viorica Puică, dar cu certitudine este prezentă chestiunea de imparțialitate
– element inerent al procesului echitabil.
În context, remarcăm că în luna martie 2013 în cadrul unei emisiuni televizate,
fiind mediatizat cazul privind eliberarea judecătorilor CSJ și transferarea la Curtea de
Apel Chișinău, președintele CSM N. Corochii, răspunzând evaziv și neclar la unele
Pagina 14 din 44
întrebări adresate de moderator, a dat de înțeles că judecătorii supuși transferului au
fost citați, și chiar au participat în ședință, ceea ce nu corespunde adevărului. Altfel
spus, N. Corochii a prezentat informație denaturată cu privire la cazul privind
eliberarea judecătorilor CSJ și transferarea la Curtea de Apel Chișinău, devenind
complice la fărădelegile comise de CSM în privința mea.
c) Hotărârea contestată nu este motivată, de vreme ce nu conține:
- mențiuni cu privire la examinarea actelor materiale;
- mențiuni cu privire la analiza criteriilor referitoare la judecătorii CSJ, puse la
baza soluției (experiența, volumul și calitatea lucrului efectuat, performanțele și
nivelul de profesionalism, integritatea, etc.), prin prisma informației care se pretinde
că a fost examinată;
- aprecierea actelor materiale și criteriilor enunțate;
- considerentele adoptării soluției date.
Această hotărâre cuprinde, în principal, note de fundamentare a legislației, fiind
invocate, în mare parte, unele acte normative ce condiționează, la modul general,
procedura de transfer.
Motivarea soluției se reduce doar la o frază: „Analizând informația domnului
Mihai Poalelungi, președintele Curţii Supreme de Justiție, vizavi de experiența
judecătorilor Curţii, capacitatea şi volumul de muncă efectuat, nivelul de
profesionalism, imaginea şi integritatea personală în societate şi în rândurile colegilor
a fiecărui judecător în parte, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că
judecătorii Curţii Supreme de Justiție, Valentin Barbă, Ion Muruianu, Nina Cernat,
Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican şi Iulia Cimpoi nu se încadrează
perfect în criteriile expuse”.
Prin urmare, hotărârea contestată, sub aspectul motivării, este confuză, sumară și
vagă, nefiind clară, precisă și previzibilă.
d) În contextul motivării hotărârii contestate, se observă referința la „informația
domnului Mihai Poalelungi, președintele Curţii Supreme de Justiție”, însă, de fapt, în
conținutul hotărârii, total lipsesc elementele logice-structurale caracteristice unui
asemenea document, de vreme ce nu sunt specificate și relevate criteriile transferului
judecătorilor supuși reducerii, precum și rezultatele activității fiecărui judecător, în
parte.
Potrivit Regulamentului „Privind criteriile şi procedura transferului judecătorilor
în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizării sau dizolvării instanței
judecătorești”, această informație trebuia să cuprindă: indicatorii calității activității
fiecărui judecător, în parte, avizele, statistica, studiile, rapoartele individuale, precum
și acordul prealabil sau obiecțiile cu privire la datele prezentate.
Informația respectivă, pe lângă faptul că n-a fost comunicată judecătorilor, nici
n-a fost plasată pe portalul CSM și nici pe cel al CSJ.
Prin urmare, există dubii că Plenul CSM în ședința din 20 noiembrie 2012 a
examinat informația pretinsă prezentată de M. Poalelungi.
Mai mult, există motive rezonabile de a crede că asemenea informație nici n-a
fost întocmită și prezentată în modul prevăzut de legislație.
Procedând în asemenea mod, hotărârea contestată este contrară prevederilor
articolului 24 alin. (3) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Pagina 15 din 44
 e) Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012 contestată nu corespunde cerințelor de
conținut, fiind admisă o expresie neadecvată: „…nu se încadrează perfect în criteriile
expuse…”.
Cultura și educația juridică nu permite asemenea formă de redactare în cazul în
care se pretinde a motiva soluția cu privire la transferul judecătorului în legătură cu
reorganizarea instanței judecătorești.
Această expresie este vădit neconformă actului procedural, deoarece creează
confuzii şi interpretări diferite, cu mai multe semnificații ce lezează onoarea şi
demnitatea judecătorului. Utilizând-o, în mod abuziv, s-a recurs la un procedeu
periculos pentru o societate democratică, denumit „incriminare obiectivă” care
presupune declarații abstracte și speculative asupra persoanei, fără să fie verificate și
apreciate în modul prevăzut de lege, plasând povara şi obligația de reabilitare pe
seama acesteia, fapt inadmisibil într-un stat de drept.
Procedând în asemenea mod, hotărârea contestată poate fi clasificată ca una
clientelară, de vreme ce nu este redactată în stil oficial și echidistant.

4. Hotărârea contestată, după cum am menționat, nu conține criteriile de

evaluare referitoare la fiecare judecător al CSJ stabilite în Regulament pus la baza
procedurii transferului judecătorilor: „…nivelul de profesionalism, imaginea şi
integritatea personală în societate şi în rândurile colegilor”.
De aceea, considerăm oportună prezentarea unor date caracteristice la data de 20
noiembrie 2012, prin prisma criteriilor de evaluare enunțate.
a) Referitor la nivelul de profesionalism, relevant este traseul parcurs în cadrul
sistemului judecătoresc:
- prin Hotărârea Parlamentului din 27 iulie 1990 am fost numit judecător la
Judecătoria Hâncești, iar prin Decretul Președintelui R. Moldova din 12 ianuarie 1995
am fost numit vicepreședinte al acestei instanțe judecătorești;
- prin Decretul Președintelui R. Moldova din 26 august 1996 am fost numit
judecător la Tribunalul Chişinău;
- prin Decretul Președintelui R. Moldova din 27 iulie 2000 am fost numit
judecător la Curtea de Apel a R. Moldova, concomitent, fiind numit judecător până la
atingerea plafonului de vârstă, iar prin Decretul Președintelui R. Moldova din 26
decembrie 2001 am fost numit președinte al Colegiului penal şi, respectiv,
vicepreședinte al acestei instanțe judecătorești;
- prin Hotărârea Parlamentului R. Moldova nr. 226 XV din 05 iunie 2003 am
fost numit judecător la CSJ, fiind confirmat în componența Colegiului penal prin
Hotărârea Plenului CSJ nr. 21 din 23 iunie 2003. Prin Hotărârea Parlamentului din 20
noiembrie 2008 am fost numit vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, iar din 23
noiembrie 2011 până la 24 aprilie 2012 am exercitat atribuțiile de președinte
interimar al Colegiului penal al CSJ;
- prin Decretul Președintelui R. Moldova din 09 februarie 2007 mi-a fost
conferit gradul superior de calificare al judecătorului.
În perioada 2003 – 2012 am fost membru al Consiliului Ştiinţific Consultativ de
pe lângă CSJ, al Consiliului Ştiinţific Consultativ de pe lângă Procuratura Generală şi
al Colegiului de redacție al Buletinului Informativ „Themis“ al AJM.

Pagina 16 din 44
 La 01 septembrie 1994 am susținut examenele de înmatriculare la Doctorantură
de pe lângă USM şi, absolvind-o, la 04 decembrie 1998, sub conducerea ştiinţifică a
distinsului Profesor, dl Tudor Roşca, am susținut teza de doctorat „Procedura în
cazurile cu privire la contravenţiile administrative“.
Prin Hotărârea Consiliului Ştiinţific specializat D-12.97.57 pe lângă ULIM din
04 decembrie 1998 mi-a fost conferit titlul ştiinţific de doctor în drept.
Prin Procesul–verbal nr. 2 din 24 februarie 2005, în baza Recomandării
Senatului USM din 28 decembrie 2004, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi
Atestare mi-a conferit titlul ştiinţifico-didactic de conferențiar universitar în drept
public.
Din iunie 1998 am activat ca lector la Centrul de Perfecționare a Cadrelor
Justiției şi la Centrul de Drept al Avocaților din Republica Moldova.
Din septembrie 1999 până în iulie 2007, prin cumul, am activat în calitate de
conferențiar universitar la Catedra de Drept constituțional şi Drept administrativ a
Facultății de Drept a USM, iar din 2007 – ca formator la INJ.
În această perioadă de timp, în repetate rânduri, am fost desemnat președinte al
Comisiei de Stat pentru licență în drept și/sau pentru masterat.
Din 26 iunie 2006 sunt membru al Seminarului ştiinţific de profil inter-
universitar, la specialitatea 12.00.02, Drept public.
Fiind stimulat de activitatea de magistrat şi cea didactico-științifică, am elaborat
circa 140 de lucrări, printre care monografii, manuale, culegeri de articole, publicații,
recenzii, avize, etc.
Am participat în grupul de experți în domeniul dreptului, efectuând vizite de
studiu în SUA, Minneapolis, 1997; Moscova, Federația Rusă, 2005; Letonia, Riga,
2007; Kiev, Ucraina, 2008; Germania, Trier, 2009; Odessa, Ucraina, 2011.
Am participat, sistematic, cu comunicări la conferințe științifice, mese rotunde,
seminare, colocvii și simpozioane, astfel, prin prisma eficienței judiciare şi cercetării
aplicative, am elaborat și, respectiv, am promovat:
- în plan jurisprudenţial – soluții la rezolvarea spețelor analizate care, prin ideile
şi raționamentele ce le cuprind, sunt relevante şi utile pentru practica judiciară în
materie penală și contravențională;
- în plan științific – concepţia și considerentele cu privire la dreptul
contravențional, ca ramură de drept, știință juridică și disciplină curriculară în
sistemul de drept al Republicii Moldova;
- în plan legislativ – propuneri de lege lata şi de lege ferenda, capabile să
contribuie la perfecționarea şi îmbunătățirea legislaţiei penale, procesual penale,
contravenţionale, participând în componența ultimelor două grupuri de lucru pentru
pregătirea proiectului Codului contravențional constituite de Comisia juridică, numiri
și imunități, respectiv, prezentând Parlamentului spre examinare propriul proiect, ca
alternativă, precum și în alte grupuri de lucru formate cu scopul modificării și
completării actelor legislative, elaborând opinii, însoțite de proiecte de soluții
normative.
b) Referitor la imaginea şi integritatea personală, în societate şi în rândurile
colegilor, relevante sunt următoarele date:
În cursul activității judecătorești n-am fost sancționat disciplinar, fiind
caracterizat pozitiv.
Pagina 17 din 44
 În lista judecătorilor CSJ, responsabili de condamnarea R. Moldova la CtEDO în
hotărârile pronunțate în perioada 2006 – 2011, sunt plasat pe locul 33 din numărul
total de judecători – 43, fiindu-mi atribuit un caz penal și unul civil.
La Adunarea judecătorilor CSJ din 18 ianuarie 2010, acumulând cel mai mare
număr de voturi, am fost ales în componenta Colegiului de calificare şi atestare a
judecătorilor, activând pe perioada mandatului.
În mesajul de felicitare cu ocazia aniversării a 50 ani din ziua nașterii, adresat la
26 martie 2012 în prezența colectivului de judecători în sala Plenului CSJ, citit de
Constantin Gurschi, Președinte interimar al CSJ, a subliniat: „…Pe parcursul
activității ați demonstrat că sunteți un judecător cumpătat și obiectiv, cu un
excepțional simț al responsabilității și de o tenacitate ieșită din comun. Aceste
calități remarcabile, precum și profesionalismul, autoexigența și corectitudinea în
relațiile interumane V-au adus respectul sincer al colegilor și prețuirea conducerii.
O importanță deosebită are și atitudinea Dumneavoastră față de tânăra generație pe
care o ghidați prin transmiterea experienței acumulate. Indiscutabil, activitatea
Dumneavoastră este o ilustrație elocventă a dictonului că omul este măsura tuturor
lucrurilor…”
Se observă că la 7 luni după ce am fost apreciat de administrația instanței
supreme ca „un judecător cumpătat și obiectiv, cu un excepțional simț al
responsabilității și de o tenacitate ieșită din comun…”, cu „aportul” aceleiași
administrații am fost redus nemotivat sub pretextul reorganizării CSJ.
În context, menționez că dețin titlul de cetățean de onoare al satului natal,
conferit prin Hotărârea Consiliului comunei Cărpineni din 29 mai 2008.
Prin urmare, hotărârea contestată nu conține date caracteristice, astfel se
conturează caracterul arbitrar și tendențios al soluției adoptate de CSM în privința
mea, or datele respective constituie probe pertinente, concludente, utile și veridice
pentru a stabili obiectiv și corect criteriile individuale ca judecător supus procedurii
de reducere prin eliberare de la CSJ.

5. Motivele de contestare a hotărârii CSM nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012

depășesc limita procedurii de emitere/adoptare, astfel încât, sub aspectele de
procedură completă și de fond, sunt, la fel de impunătoare.
a) Hotărârea contestată se întemeiază pe Regulamentul „Privind criteriile şi
procedura transferului judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător,
reorganizării sau dizolvării instanței judecătorești”, aprobat prin Hotărârea CSM nr.
644/31 din 16 octombrie 2012.
Regulamentul menționat, pe lângă faptul că a fost elaborat în condiții de minimă
transparență, fără dezbateri publice, inclusiv fără a fi discutat de către judecătorii
CSJ, de rând cu Hotărârea nr. 644/31 din 16.10.2012, n-a fost publicat în Monitorul
Oficial, prevedere imperativă stabilită de legislație.
Punctul 3 din hotărârea contestată conținea obligativitatea publicării în MO a
Regulamentului aprobat, însă acest act nu a fost publicat, motiv pentru care era
inadmisibilă punerea acestuia în aplicare la data de 20 noiembrie 2012, când CSM a
hotărât deja transferul judecătorilor CSJ în funcțiile vacante de judecător în alte
instanţe judecătorești.

Pagina 18 din 44
 Mai mult, nu-mi amintesc ca acest Regulament să fi fost aplicat de CSM în alte
cazuri.
Prin urmare, hotărârea CSM contestată se întemeiază pe un act administrativ
nevalabil. Or, în cazul în care Regulamentul pus la baza soluționării chestiunii „Cu
privire la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de
judecător în alte instanţe judecătorești” nu avea forță juridică, hotărârea contestată
pare să fie lovită de nulitate absolută.
În context, se observă că criteriile stabilite prin Regulamentul menționat
influențează independența şi inamovibilitatea judecătorilor, or prin prisma
prevederilor articolelor 7; 60 alin. (1); 72 alin. (3), lit. e) și 116 alin. (1) din
Constituție, aceste criterii urmau a fi stabilite prin lege.
Relevantă, în acest sens, este soluția legislativă privind criteriile ce determină
dreptul preferențial al angajaților la menținerea locului de muncă în cazul reducerii
numărului sau a statelor de personal, reglementată de articolul 183 din Codul muncii.
b) Hotărârea contestată nu asigură independența şi inamovibilitatea
judecătorului, or, transferul inițiat s-a produs în absență și contrar voinței
judecătorului – situație ce contravine prevederilor articolelor 116 din Constituție, 49
din Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniștrilor către statele membre
cu privire la judecători și 8 din Carta universală a judecătorului, precum și pct. 78 din
Hotărârea CC nr. 3 din 09.02.2012 „Privind controlul constituționalității unor
prevederi din Legea nr. 163 din 22 iulie 2011”.
După data de 20 noiembrie 2012, fiind în prezența unui fapt împlinit contrar
voinței, am fost nevoit să semnez, așa numitul, acord la transferul impus, sub
presiunea că un eventual refuz conducea automat la demisie, astfel, fiind distrusă
cariera judecătorească și, respectiv, fiind create suspiciuni rezonabile privind
incertitudinea viitoarei activităţi profesionale.
c) Hotărârea contestată este emisă fără a ține seama că nu sunt respectate
prevederile articolului 20 alin. (31) din Legea cu privire la CSM, potrivit cărora
transferul inițiat se aplică în baza recomandărilor Colegiului pentru selecția şi cariera
judecătorului.
Se remarcă faptul că la timpul inițierii transferului, precum și în cursul
procedurii respective, nu activa organul specializat în evaluarea performanțelor
judecătorilor, dat fiind faptul că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 154 din
05.07.2012 privind selecția, evaluarea performanțelor şi cariera judecătorilor,
publicată în MO nr. 190-192 din 14.09.2012, prematur a fost lichidat Colegiul de
calificare și atestare a judecătorilor.
Or, bunele practici legislative demonstrează că în situații tranzitorii de
succesiune a legilor, organul substituit prin noua lege activează până la data începerii
activității organului similar.
Menționez că din 18 ianuarie 2010 am activat în componența Colegiului de
calificare și atestare a judecătorilor de pe lângă CSM, astfel, în mod miraculos, în
timpul procedurii de eliberare de la CSJ și de transfer la Curtea de Apel Chișinău, a
încetat, înainte de termen, mandatul respectiv.
Totodată, se observă că mandatul Colegiului disciplinar, obținut în același timp
cu cel al Colegiului de calificare și atestare a judecătorilor, nu a fost întrerupt, ci,
dimpotrivă, a continuat până la sfârșitul termenului stabilit prin lege.
Pagina 19 din 44
 Aceste coincidențe sunt suspecte, având în vedere că în condiții de inexistență,
de imperfecțiune, de coliziune și de obscuritate a legislaţiei, s-a profitat din plin, fiind
create intenționat condiții prielnice pentru ca procedura menționată să se desfășoare
cu viteză maximă, și respectiv, fiind premeditat evitată evaluarea judecătorilor de
către colegiul specializat.
În atare situație, CSM a defavorizat judecătorul de un drept de care urma să
beneficieze atât prin prisma legii vechi, cât și prin prisma celei noi – dreptul de a fi
evaluat de un organ specializat în cazul în care este supus procedurii de transfer.
În acest context, este discutabilă competența CSM privind evaluarea
judecătorilor, de vreme ce asemenea competență este improprie organului de
autoadministrare judecătorească, cu atât mai mult că acest organ a aprobat, iar la 20
noiembrie 2012 a și aplicat Regulamentul pus la baza soluției adoptate de inițiere a
transferului judecătorilor de la CSJ la instanța ierarhic inferioară.

6. Prin Hotărârea CSM nr. 789/38 din 18 decembrie 2012 s-a respins, ca fiind
nefondată, contestația în anulare a Hotărârii CSM nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012
„Cu privire la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiție în funcțiile vacante
de judecător în alte instanței judecătorești”.
Contestația menționată a fost examinată în absența mea, fără citare legală, astfel
am fost lipsit, repetat, de drepturile prevăzute de lege.
Hotărârea menționată, pe lângă faptul că nu cuprinde examinarea motivelor
invocate în contestație, conține concluzii eronate: „….Consiliul menționează că, prin
Hotărârea sa nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012, unor anume judecători de la Curtea
Supremă de Justiţie, inclusiv domnului Sergiu Furdui, doar li s-a propus să decidă
asupra transferului către alte instanţe judecătorești şi nu s-a decis transferul
propriu-zis, acesta urmând să se desfășoare în alte condiții stabilite de lege.”
Între propunerea de a decide asupra transferului către alte instanţe judecătorești
și desfășurarea transferului propriu-zis nu se întrevede diferență după acțiune, scop și
rezultat, existând o legătura cauzală directă și nemijlocită. Aceste două etape din
cadrul unei proceduri sunt aplicate de unul și același organ administrativ – CSM.
Prin urmare, hotărârea menționată semnalizează probleme de drept cu privire la
legalitate. Or, în cazul dat, am sperat să fiu auzit în calitate de beneficiar al unui
proces echitabil, dar nu să fiu tratat ca un observator pasiv și îndepărtat, în raport cu
un simplu act de voință arbitrară și un aranjament subiectiv dinainte stabilit.

7. Cu privire la eliberarea din funcție de judecător la CSJ și transferul la Curtea

de Apel Chișinău, relevante sunt următoarele acte:
a) Hotărârea CSM nr. 634/44 din 06 decembrie 2011, prin care, în rezultatul
desfășurării concursului din 21 iunie 2011 pentru suplinirea funcției de vicepreședinte
al Colegiului penal al CSJ, s-a decis: „A propune Parlamentului Republicii Moldova
de soluționat chestiunea cu privire la numirea domnului Sergiu Furdui în funcție de
vicepreședinte al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiție.”
Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce la 06 decembrie 2011, același
CSM, în unanimitate, a hotărât că întrunesc criteriile pentru funcția de vicepreședinte

Pagina 20 din 44
al Colegiului penal al CSJ, înaintând propunerea către Parlament pentru numire în
funcția respectivă;
b) Raportul Comisiei juridice, numiri și imunități nr. 247 din 06 februarie 2012,
prin care, în rezultatul examinării Hotărârii CSM nr. 634/44 din 06 decembrie 2011,
s-a hotărât: „A propune legislativului pentru examinare și adoptare proiectul de
Hotărâre a Parlamentului privind numirea domnului Sergiu Furdui în funcție de
vicepreședinte al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiție, care se anexează la
prezentul raport.”
Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce la 06 februarie 2012 Comisia
juridică, numiri și imunități, a constatat că întrunesc criteriile pentru funcția de
vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ și, în unanimitate, a hotărât să fiu propus
Parlamentului pentru numire în funcția respectivă;
În proiectul Hotărârii adoptate de Comisia juridică, numiri și imunități, publicat
e pe pagina www.parlament.md, la articolul (1) este stipulat: „ Domnul Sergiu Furdui
se numește în funcție de vicepreședinte al Colegiului penal al Curţii Supreme de
Justiție, pe un termen de 4 ani.” . Acest proiect, contrar legislației, nu a fost remis în
Plenul Parlamentului.
Dl Victor Popa, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, m-a informat
că la inițiativa lui M. Poalelungi este sistat procesul legislativ de numire în funcție de
vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ până la reorganizarea instanței supreme.
Astfel, în timpul când în Parlament se afla proiectul Hotărârii privind numirea
mea în funcție de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ cu nr. 247 din 06
februarie 2012, CSM care m-a desemnat și m-a propus la această funcție publică,
contrar hotărârilor proprii din 21 iunie 2011 și, respectiv, din 06 decembrie 2011, la
20 noiembrie 2012 m-a transferat de la CSJ la Curtea de Apel Chișinău.
Până în prezent n-am fost informat și nici nu se cunoaște cum s-a finalizat
procesul legislativ cu privire la numirea mea în funcție de vicepreședinte al
Colegiului penal al CSJ, înregistrat cu numărul 247 din data de 06.02.2012, autor
Victor Popa, textul inițial 247.2012.ro.pdf, avizat de Comisia juridică, numiri și
imunități.
Culmea este că în timpul când la inițiativa sa a fost sistat procesul legislativ de
numire în funcție de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ până la reorganizarea
instanței supreme, M. Poalelungi, profitând de funcțiile exercitate de președinte la
CSJ și de membru al CSM, în ședința din 20 noiembrie 2012, de rând cu alți 7 colegi,
m-a propus spre eliberare din funcție de judecător la CSJ și, respectiv, a votat în acest
sens – un exemplu clasic de aplicare a dublelor standarde ce, de fapt, este
caracteristic și în alte cazuri.
c) Hotărârea CSM nr. 206/14 din 10 aprilie 2012 prin care s-a dispus: „A
exercita interimatul președintelui Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție de
către domnul Sergiu Furdui, vicepreședinte interimar al Colegiului penal al Curţii
Supreme de Justiție, până la ocuparea funcției respective de către succesorul de
competență.”
Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce la 10 aprilie 2012, același CSM,
în unanimitate, a hotărât că întrunesc criteriile pentru interimatul funcției de
Pagina 21 din 44
președinte al Colegiului penal al CSJ, interimat pe care l-am exercitat timp de circa 6
luni.
d) Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din 16 iunie 2012 prin care nici
eu, și nici domnul Ion Druță, președintele Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău,
n-am întrunit numărul necesar pentru accedere în funcție de membru al CSM.
Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce la 16 iunie 2012, în postură de
unicul contracandidat, am întrunit 248 de voturi de încredere din partea judecătorilor,
fiind zădărnicit planul de instaurare în funcție de administrare a sistemului
judecătoresc a favoritului propus de dl M. Poalelungi, președinte CSJ.
Se remarcă că ulterior, nu a mai fost convocată Adunarea Generală a
Judecătorilor în vederea examinării chestiunii respective, astfel vacanța unui membru
al CSM s-a menținut până la expirarea mandatului.
e) Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012 de vreme ce, în calitate de vicepreședinte al
Colegiului penal al CSJ, în februarie 2012 am expus propriul punct de vedere asupra
sistemului de jurisdicție penală, propunând soluții de simplificare și de eficientizare a
procedurilor penale – obiectiv indicat în Planul de acțiuni pentru implementarea
Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016 (vezi: cartea
„Probleme de drept și soluții în opinia separată a judecătorului”,; articolul „Opinie
cu privire la Codul de procedură penală: probleme și soluții” Chișinău, 2012;
Revista INJ, nr. 2, 2013, pag. 43-48).
Potrivit opiniei, de altfel unica din rândul judecătorilor, reducerea statelor de
judecători la Colegiul Penal al CSJ trebuia efectuată doar în cazul în care se
intervenea în sistemul căilor de atac în procesul penal, sub aspectul că se reducea
judecarea recursurilor ordinare, accentul fiind pus pe calea extraordinară de atac.
Altfel spus, reorganizarea Colegiului penal al CSJ era contraindicată atât timp
cât se păstra sistemul jurisdicțional penal existent.
f) Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce la 01 septembrie 2010, ca
judecător și membri al Colegiului de calificare şi atestare a judecătorilor, am
prezentat CSM-lui sugestiile și propunerile privind modificarea și completarea unor
acte normative ce reglementează activitatea Colegiului de calificare și atestare a
judecătorilor, „îndrăznind” să critic Regulamentul privind modul de organizare și
desfășurare a examenului de capacitate, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 319/13 din
11 octombrie 2007 (vezi culegerea „Probleme de drept și soluții din activitatea
judecătorească”, Sergiu Furdui, Chișinău, 2012, pag. 23-37).
Amintim că procedura veche de susținere a examenului de capacitate sau de
atestare – o procedură sofisticată și netransparentă, genera situații de umilință și de
incertitudine, de vreme ce judecătorul era impus să răspundă imediat, fără pregătire și
fără a consulta actele legislative, la fiecare din cele 5 întrebări din bilet, iar subiectele
de evaluare nici nu erau publicate, fiind tăinuite.
Exprimând punctul de vedere, m-am pronunțat împotriva cultului personalității
și dominației asupra procesului de evaluare a judecătorilor; divizării judecătorilor
prin evaluări diferențiate și părtinitoare; tratamentului stresant și umilitor aplicat în
cadrul procedurii de evaluare profesională, etc..
Pagina 22 din 44
 Prin urmare, se observă că la soluționarea chestiunii „Cu privire la transferul
judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcțiile vacante de judecător în alte
instanţe judecătorești” nu s-a ținut seama de prestația mea în cadrul Colegiului de
calificare şi atestare a judecătorilor, precum și de modesta contribuție la promovarea
noului cadru normativ ce reglementează evaluarea capacităților profesionale a
judecătorului.
g) Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, de vreme ce în perioada statalității R.
Moldova sunt primul judecător care a susținut teza de doctorat și, respectiv, cărui i-a
fost conferit titlul ştiinţific de doctor în drept și gradul ştiinţifico-didactic de
conferențiar universitar în drept public.
Menționez că titlul și gradul enunțat sunt acoperire cu activitatea didactică la
facultatea de drept a USM și la INJ, precum și cu lucrări practico-științifice valoroase
în număr de circa 140.
În publicațiile elaborate, precum și în luările de cuvânt la adunările
judecătorilor, la diferite întruniri practico-științifice, permanent am abordat probleme
de drept stringente cu care se confrunta jurisprudența și doctrina, propunând soluțiile
de rezolvare.
k) Or, „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, așa cum se indică în
Hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012 de vreme ce opiniile separate expuse la darea
hotărârilor judecătorești, inclusiv și la adoptarea hotărârilor Plenului CSJ, promovau
libertatea gândirii proprii și dreptul judecătorului la opinie personală, neacceptând
principiul „centralismul democratic”, sorgintea ideologiei altoite pe timpuri când M.
Poalelungi, N. Corochi, precum și alți „reformatori ai justiției”, fluturau cu carnetul
de „membru al p.c.u.s.”.
În consecință, ața numita concluzie desprinsă din Hotărârea CSM din 20
noiembrie 2012, precum că „nu m-am încadrat perfect în criteriile expuse”, este
nemotivată și eronată.

8. Urmare a Hotărârii CSM din 20 noiembrie 2012, prin Hotărârea

Parlamentului nr. 315 din 26 decembrie 2012 am fost eliberat din funcție de judecător
al CSJ, prin transfer la Curtea de Apel Chișinău. Președintele Republicii Moldova, dl
Nicolae Timofti, conformându-se Hotărârii Parlamentului, la 28 decembrie 2012 a
emis Decretul nr. 448-VII de numire, prin transfer, în funcție de judecător la Curtea
de Apel Chișinău.
Actele Parlamentului și Președintelui R. Moldova menționate au fost adoptate în
lipsa mea, fără să fiu informat, în prealabil, despre chestiunea examinată.
Subliniem că nu am fost invitat nici la Comisia juridică, numiri și imunități, nici
în Plenul Parlamentului și nici la Președinție pentru a oferi explicații asupra chestiunii
de eliberare din funcție; ba mai mult, soluția legislativă a fost adoptată „la pachet”,
fiind citită și, respectiv, aprobată lista integrală a judecătorilor propuși de CSM spre
eliberare de la CSJ.
Se evidențiază că în cadrul ședinței Plenului Parlamentului din 26 decembrie
2012, deputatul Valeriu Munteanu a cerut să fie examinată chestiunea cu privire la
eliberarea judecătorilor CSJ în mod individual, dar această propunere a fost ignorată
nemotivat, fără a fi pusă la vot.
Pagina 23 din 44
 Astfel, am fost eliberat din funcția de judecător la CSJ și transferat la Curtea de
Apel Chișinău fără să fiu văzut și auzit de autoritatea emitentă, or, în cazul când am
fost numit judecător la CSJ, am participat în ședința Comisia juridică, numiri și
imunități și în ședința Plenului Parlamentului.
Se remarcă că Hotărârea Parlamentului prin care am fost eliberat din funcție de
judecător la CSJ reprezintă un act legislativ cu caracter juridic individual, ceea ce
denotă că și procedura respectivă a fost încălcată, de vreme ce chestiunea ce mă
vizează n-a fost soluționată mod separat, cu participarea mea.
În atare situație, constatăm o înlăturare arbitrară, selectivă și forțată din funcție
de judecător la CSJ, exercitată legitim.
Or, „a triumfat” regula dictatorială „decide „cel tare și mare”, iar restul-nu
contează” – o reminiscență a regimului totalitar, precum și a fost reconfirmată zicala
populară: „ A fi șef e o întâmplare, a fi Om e un lucru mare.”.

9. Semnificativă, în acest sens, este prestația unor membrii ai CSM care au

preferat să fie docili „șefului” și, neasigurând o contrabalanță voinței dictatoriale, au
preferat să devină complicii unei persoane certate cu bunul simț și cu deontologia
profesională.
Ca exemplu servește atitudinea și comportamentul membrului CSM Igor Dolea,
profesor universitar și doctor habilitat în drept, în ședința Plenului CSM din 20
noiembrie 2012. Cu persoana respectivă am colaborat în cadrul proiectelor de
cercetări științifice în domeniul dreptului procesual-penal, precum și în cadrul
grupului de lucru pentru definitivarea proiectului Codului contravențional. Deși
cunoștea aportul practico-științific manifestat de mine în cursul carierii de judecător
și savant, nemaivorbind de faptul că la o masă rotundă dedicată procesului de
elaborare a proiectului Codului contravențional m-a prezentat ca „ fondatorul
Dreptului contravențional în R. Moldova.”, la ședința CSM din 20 noiembrie 2012 a
ales să-l susțină pe „șef”, fiind răsplătit ulterior cu funcția de judecător la Curtea
Constituțională.
Apropo, această desemnare miraculoasă a constituit un precedent nefavorabil
pentru sistemul judecătoresc, or, până la acel moment, CSM a înaintat la CC numai
magistrați de carieră, ceea ce este rațional și rezonabil odată ce 4 funcții de judecător,
de regulă, sunt completate de Parlament și de Guvern din rândul altor categorii de
profesii juridice.
Mai mult, I. Dolea a părăsit subit, înainte de expirarea termenului, funcția de
judecător la CC, cedând-o în favoarea altei persoane, la fel, din afara sistemului
judecătoresc.
Nu este lipsit de interes și faptul că, la solicitarea ex-membrilor CSM M.
Poalelungi și I. Dolea, am semnat avize la teze de doctor în drept și de doctor
habilitat în drept, precum și, fiind invitat, am participat la susținerea tezelor
respective. Ulterior ambii au decis că „ nu mă încadrez perfect la CSJ”.
Înțelepciunea umană spune: „Prietenia se pronunță prin vorbe, iar dușmănia –
prin fapte”. Cu părere de rău, în cazul dat, am resimțit adevărul tragic al acestui
proverb popular.

Pagina 24 din 44
 10. După înlăturarea din funcție de judecător,vice președinte al Colegiului Penal
al CSJ și, respectiv, transferul la Curtea de Apel Chișinău, acțiunile de intimidare nu
au încetat, ci, pentru a justifica fărădelegile comise, au continuat în stilul caracteristic
unor practici regretabile.
a) La 09 ianuarie 2013, imediat după instalarea în noua funcție, prin scrisoarea
nr. 18 m/i, semnată de președintele CSM, Nichifor Corochii, am fost informat că
„…prin Hotărârea nr. 823/39 CSM din 20 decembrie 2012 s-a dispus verificarea
suplimentară în privința Dumneavoastră.”
Astfel, fără să fiu invitat la ședința CSM din 20 decembrie 2012 și, respectiv,
fără să fiu ascultat, nemaivorbind să-mi fie solicitată opinia, înainte cu 6 zile de la
eliberarea de la CSJ, am fost supus acestei proceduri stresante, chiar dacă anterior (21
iunie 2011 – 06 februarie 2012) am fost supus verificării în calitate de candidat la
funcția de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, pe care am susținut-o cu succes.
În martie 2013, am fost informat că verificarea suplimentară este sistată din
motivul că nu s-au confirmat în privința mea informații privind „implicarea
magistraților CSJ la soluționarea dubioasă a unor litigii judecătorești”, parvenite de la
SIS, în care nu se indica nici o cauză judecată de mine.
Subliniem că această stranie verificare s-a dispus la scurt timp după verificarea
ordinară la funcția de vicepreședinte al Colegiului penal care a decurs 5 luni și 15
zile.
Pentru comparație, reamintim procedura din iulie 2005 privind numirea lui M.
Poalelungi în funcție de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil şi de
contencios administrativ,. Această procedură s-a efectuat rapid și netransparent,
înainte cu 8 luni până la demisia onorabilă în legătură cu atingerea plafonului de
vârstă a vicepreședintelui CSJ, președinte al Colegiului civil şi de contencios
administrativ, Excelența sa, Decan al Autorității Judecătorești dl Vasile Pascari care
se bucura de autoritate binemeritată și stimă deosebită în sistemul judecătoresc.
Se observă că această schimbarea la CSJ s-a produs după Alegerile
parlamentare din 06 martie 2005, scrutin electoral asigurat de CEC din care făcea
parte și M. Poalelungi. Totodată, la acel timp, funcția de vicepreședinte al CSJ,
președinte al Colegiului penal era exercitată prin interimat dar, spre deosebire de
funcția ocupată de M. Poalelungi, nu s-a intervenit.
b) Alt caz, similar, a intervenit la scurt timp, după ce „a eșuat” verificarea
suplimentară menționată, scopul fiind, același, de a mă persecuta și a mă înfrânge.
La 03 iulie 2013 a fost intentată o procedură disciplinară în care , sub pretextul
că deciziei Colegiului penal al CSJ din 26 decembrie 2012 a fost emisă prin
„încălcarea normelor imperative ale legislației ce constituie abatere disciplinară”.
Conform Hotărârii Colegiului disciplinar de pe lângă CSM nr. 38 din 06
septembrie 2013 a fost sistată procedura disciplinară nominalizată în temeiul
netemeiniciei tragerii judecătorului la răspundere disciplinară.
Din motivarea hotărârii menționate, rezultă că soluția dată de instanța de recurs
a cărui complet l-am prezidat, de altfel, unica posibilă în speță, pe lângă faptul că este
legală și întemeiată, este aplicată fără echivoc în jurisprudența națională, fapt
menționat în mod expres: „Curtea Supremă de Justiție, în acest sens, menține o
practică unitară, care rezultă și din explicațiile date la pct. 36 din Hotărârea
Plenului CSJ al RM din 30.10.2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în
Pagina 25 din 44
cauzele penale”, potrivit cărora „Nu sunt supuse căilor de atac următoarele decizii:
- prin care s-a dispus rejudecarea cauzei;…”
Prin urmare, o minimă atitudine profesională ar fi exclus pornirea acestei
proceduri disciplinare, vădit nefondată.
c) În context, relevante sunt și cazurile de înlăturare din Consiliul Ştiinţific
Consultativ de pe lângă CSJ, precum și de la INJ.
Cu privire la cel din urmă caz, expunem opinia într-un articol separat care se
regăsește sub nr. 9 în această carte.
Șirul cazurilor menționate, spre regret, nu este exhaustiv, însă, manifestând
ponderabilitate, toleranță și indulgență, pentru a trece cu tărie și demnitate ceea ce
denumim cumpănă profesională, nu merită înșiruirea în continuare, subliniind doar că
aceste cazuri nefericite din cariera judecătorească sunt în legătură cauzală directă cu
înlăturarea arbitrară, selectivă și forțată de la CSJ.

11. Am efectuat o retrospectivă asupra cazurilor relevate pentru a scoate la

suprafață acel comportament totalitar, croit pe formule mai vechi, moștenite din
trecut, când cinicul întotdeauna lovește perfid pe cel rănit. Este trist să fii ținta unor
acțiuni de intimidare și umilință, precum și a unor inacțiuni de loialitate și pasivitate
din partea celor, considerați colegi, ba chiar și prieteni.
Trebuie să recunosc că aceste cazuri, pe lângă zdruncinarea carierii profesionale,
au lăsat amprentă asupra sănătății. Or, este extrem de greu să păstrezi echilibrul
psihico-emoțional și capacitatea funcțională a organismului uman, atunci când ești
lovit din spate sau sub centură de cei care îți zâmbesc sarcastic în față și pe ascuns îți
întind piedici pentru a cădea. Fariseismul și lașitatea acestora s-a manifestat prin
faptul că răfuiala cu mine, numită „eliberare din funcție și transfer”, au pregătit-o din
timp și, acționând premeditat în stilul ce-i caracterizează, au simulat proceduri
camuflate, iar ulterior, nu s-au mulțumit cu această „ispravă diabolică”, dar au
continuat să mă atace pentru a mă sili să plec din sistemul judecătoresc.
Supraaglomerarea psihico-emotivă, traumele morale, stresul, insomnia, depresia,
pe lângă deteriorarea stării sănătății somatice, au atins și viața familiară, or cel mai
greu este să vezi cum suferă cei dragi și scumpi: soția și copiii.

12. Străbătând calea înapoi spre ziua de azi, cazurile relevate nu numai au știrbit
din fericirea unei soartă de om și nu numai au vitregit un destin de judecător, dar, cu
siguranță, m-au făcut mai puternic și mai încrezător în forțele proprii.
Ca cetățean ce împărtășește valorile creștine, nu port ură ori animozitate sau sete
de răzbunare ori de revanșism.
În cazurile de grea cumpănă am avut norocul să fiu înconjurat de multă lume
bună și receptivă, motiv pentru care exprim sincere mulțumiri colegilor de serviciu,
prietenilor, rudelor, altor persoane de bună-credință care m-au sprijinit și m-au
încurajat să rezist pentru a continua activitatea de judecător și savant.
În context, încurajatoare au fost opiniile unor personalități notorii din domeniul
dreptului: Nicolae Eșanu, Pavel Midrigan, Ion Dron și alții care, public, s-au expus
critic asupra cazului de eliberare de la CSJ și de transfer la Curtea de Apel Chișinău.

Pagina 26 din 44
 O poziție echidistantă și obiectivă privind reflectarea cazului menționat s-a
observat și la unele posturi de televiziune, precum și în alte surse mass-media.
Încurajările venite și suportul moral acordat, dragostea și devotamentul față de
profesia exercitată, mi-au întărit voința și convingerea de a rezista la provocările
timpului pe care-l parcurge sistemul judecătoresc.
Închei pe o notă optimistă, astfel încât gândurile mele se îndreaptă la
nemuritoarea „Rugă albă”: „Curăță-ne, Doamne casa și masa, și duhul, și trupul de
toate rătăcirile, de toate păcătuirile, de toate nelegiuirile…” – o capodoperă și
nestemată perlă din tezaurul culturii naționale, dăruită de Ion Druță, scriitor,
dramaturg, academician, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în
domeniul Literaturii pe anul 2008.

P.S. Deseori, cu diverse ocazii, inclusiv cu prilejul participării la concursul

pentru suplinirea funcției de judecător la CSJ, sunt întrebat: de ce la finele anului
2012 am fost transferat la Curtea de Apel Chișinău dacă, exercitând funcția de
judecător la CSJ, CSM m-a înaintat pentru a doua oară consecutiv la funcția de
vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ și, la acel timp, procedura respectivă urma
să fie finalizată în Plenul Parlamentului?
Recunosc că-mi este complicat să răspund, deoarece până în prezent această
situație stupidă este învăluită de mister și neclaritate.
Ca să nu apară neclarități și/sau suspiciuni, am preferat să recurg la recurs și
meditație asupra cazului din 26 decembrie 2012 privind eliberarea din funcția de
judecător și vice președinte al Colegiului penal al CSJ și transferul în funcția de
judecător la Curtea de Apel Chișinău.
Posibil să fie dezaprobată modalitatea de expunere a cazului respectiv, precum și
a altora similare, să nu fie acceptate unele fraze emotive, ori să-mi fie reproșată
tardivitatea și, chiar, necesitatea publicării, etc.
Manifestând respect față de opinia oponentă, totuși, ar fi nepotrivită aprecierea
doar din punct de vedere al formei și stilului de redare, or publicația propriu-zisă se
dorește a fi analizată, prin prisma conținutului său.
Am ales să descriu detailat și argumentat, prin aplicarea efectului devolutiv și
celui extensiv ale informațiilor ce mă vizează, deoarece opinia publică a fost
dezinformată premeditat cu privire la motivele reale și circumstanțele de fapt ce au
condus la înlăturarea arbitrară, selectivă și forțată din funcție de judecător la CSJ.
Or, asemenea caz nu trebuie să se mai repete în sistemul judecătoresc, de vreme
ce eliberarea judecătorilor din funcția deținută legitim nu reprezintă o problemă
personală, ci atinge valorile, principiile și interesele statului de drept.
La fel, această publicație nu se dorește a fi o ofensă sau un atac la adresa unor
persoane vizate, de aceea, sper, deși poate să pară naiv, să fie eliminate pe viitor
situațiile regretabile, precum și să fie construite relații profesionale civilizate în
sistemul judecătoresc. Exprimăm convingerea că aceste rânduri nu-și aveau rostul
dacă procedura de eliberare de la CSJ se desfășura potrivit legislației.
Astfel, mă întristează nu funcția exercitată de judecător la Curtea de Apel
Chișinău, de alt fel, această funcție nobilă mă onorează, neconsiderând-o
„retrogradare”, așa după cum o consideră unii, dar regretul cel mare și, respectiv,

Pagina 27 din 44
tragedia activității judecătorești, sunt acțiunile ilegale, metodele inadecvate și
mijloacele nedemne utilizate în cazurile menționate.
La fel, este dureros să vezi cum timp de 8 ani a fost ratată o șansă uriașă de a
realiza reforme autentice în sectorul Justiției, aceste fiind mimate, în mare parte, de
cei care s-au autointitulat ca „reformatori ai justiției”.
Grav este că în această perioadă importantă pentru edificarea statului de drept –
R. Moldova, în sistemul judecătoresc a fost pusă baza „unei caste de judecători” care
au divizat sistemul judecătoresc în „ai noștri” și în „nu ai noștri”, instaurând un regim
autoritar și dictatorial în unele instanțe judecătorești.
Un exemplu elocvent, în acest sens, este cazul privind reorganizarea CSJ – caz
elucidat în articolul următor.

Pagina 28 din 44
 3. Opinie cu privire la reorganizarea Curții Supreme de Justiție, operată
prin Legea nr. 153 din 5 iulie 2012

Legea nr. 153 din 5 iulie 2012 privind modificarea şi completarea unor acte
legislative, publicată în Monitorul Oficial nr. 185 din 31 august 2012, printre alte
intervenții legislative operate, a stabilit 504 posturi de judecător pentru toate
instanțele judecătorești din Republica Moldova, fiind reorganizată numai una – CSJ,
prin reducerea de la 49 la 33 de posturi de judecător.
Această reorganizare instituțională a influențat substanțial anumite procese în
cadrul sistemului judecătoresc, de aceea se consideră o etapă istorică distinctă de
funcționare a sistemului respectiv, perioada de referință fiind: iulie 2012 – martie
2018.

1. Aparent, este acreditată ideea că reorganizarea CSJ exprimă voința

legiuitorului, însă, analizată în ansamblu, se observă o activitate intensă și imensă de
lobby ce urmărește alt scop decât cel declarat oficial.
Reorganizarea CSJ a fost aprobată legislativ la circa cinci luni de la instaurarea
în funcție de președinte a lui M. Poalelungi, după ce a abandonat funcția de judecător
la CtEDO.
Or, se pare că această acțiune, promovată cu insistență și exploatată sub
pretextul reformei judiciare, a contat prea puțin pentru interesele sistemului
judecătoresc şi prea mult pentru alte interese dictate de înlăturarea judecătorilor
incomozi și de a instaura un regim autoritar în instanța supremă.
Deși această reorganizare s-a produs sub egida Strategiei de reformă a sectorului
justiției pentru anii 2011–2016, în realitate „a fost creată o astfel de arhitectură
procesuală, încât prin intermediul CSJ poate fi controlată întreaga justiție, iar
deciziile instanțelor de fond și apel nu mai au relevanță. Grație acelor „reforme”, s-
a ajuns la situația pe care o avem și azi: în justiția moldovenească a fost construită o
veritabilă „verticală a puterii”, la baza căreia se află acea ierarhizarea nescrisă
între judecători, iar cine controlează CSJ – controlează toată justiția (vezi:
Alexandru Tănase, Limitele suveranității parlamentare în procesul de numire în
funcție a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, 20/07/2020).
Relevante, în acest sens, sunt Hotărârea CC nr. 2 din 9 februarie 2016 și
Hotărârea CC nr. 21 din 2 iulie 2016.
a) Reorganizarea CSJ nu a fost fundamentată pe o concepție strategică cu
cercetări practico-științifice efectuate, lipsind cu desăvârșire motivarea elementelor
prevăzute la articolul 20 din Legea privind actele legislative.
În Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului
justiției pentru anii 2011–2016, inițial, nu era prevăzută reorganizarea CSJ.
Se observă că, în principiu, această reorganizare instituțională s-a redus, în
principal, la micșorarea numărului de judecători în cadrul CSJ, enigmatică fiind cifra
de 33 de posturi de judecător stabilită.
b) Reorganizarea CSJ a creat discrepanțe evidente la înfăptuirea actului de
justiție, de vreme ce:
- pe de o parte, s-au redus posturile de judecători la CSJ, iar, pe de altă parte, s-a
mărit numărul posturilor de judecători la Curtea de Apel Chișinău și la cea din Bălți,
Pagina 29 din 44
instanțe judecătorești care furnizează cauze în vederea judecării recursurilor declarate
împotriva hotărârilor instanțelor de apel;
- pe de o parte, s-a redus numărul judecătorilor, iar pe de altă parte, s-a lărgit
competența CSJ.
c) Reorganizarea CSJ, pe lângă faptul că a redus esențial capacitatea funcțională
de elaborare a suportului procedural necesar și cel metodologic solicitat, a creat și
circumstanțe nefavorabile actului de justiție, cum ar fi:
- îngrădirea accesului liber la justiție în instanța de recurs;
- limitarea publicității ședințelor de judecată în recurs;
- predominarea judecării recursului ordinar fără citarea și, respectiv, fără
participarea părților la proces; totodată nefiind întocmit procesul-verbal al ședinței de
judecată și nefiind utilizate mijloacele de înregistrare audio și/sau video ori alte
mijloace tehnice;
- încurajarea soluțiilor de casare a deciziei instanței de apel, cu dispunerea
rejudecării în apel, în special a cauzelor de o complexitate mai mare, astfel fiind
pronunțată cultura de obediență și deferență față de instanța de recurs;
- creșterea volumului hotărârilor judecătorești, pe de o parte, și motivarea
îngustă și sumară a soluției, pe de altă parte, care fac imposibilă identificarea
argumentelor puse la baza hotărârii, precum și, după caz, a indicațiilor concrete
pentru instanța de rejudecare a cauzei;
- referirea la hotărârile CtEDO, în linii generale, fără a explica cum standardele
din hotărârile CtEDO, la care se face referire, sunt aplicabile cauzei judecate;
- amplificarea cazurilor de judecare a recursurilor în cauzele penale cu
participarea judecătorilor din Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ;
d) Reorganizarea CSJ a condus la abordarea într-o manieră fragmentară și/sau
de îndepărtare a relațiilor cu instanțele ierarhic inferioare, manifestată prin:
- prezentarea, în special la Adunarea Generală a Judecătorilor, a rapoartelor
privind activitatea de unificare a practicii judiciare cu rezultate cantitative ce, la
prima vedere, arată un tablou optimist, însă în momentul în care este analizată la
evaluarea calitativă și rezultatele produse, tabloul devine dezolant;
- excluderea seminarelor zonale cu participarea judecătorilor CSJ în cadrul
cărora se discutau probleme de drept cu care se confruntă instanțele de judecată;
- elaborarea unor hotărâri explicative sau avize consultative cu un conținut
preponderent teoretic și, respectiv, cu evitarea problemelor practice ce-i frământă pe
destinatari;
- participarea modestă sau neparticiparea unor judecători la procesul de
elaborare a politicilor juridice privind: elaborarea proiectelor de acte legislative;
instruirea juridică în cadrul INJ; elaborarea opiniilor practico-științifice cu privire la
problemele de drept semnalizate de jurisprudență, doctrină și legiuitor, etc..
- frustrarea, iar pe alocuri și stagnarea relațiilor de cooperare cu societatea civilă,
fiind creată impresia că unele organizații non guvernamentale și instanța supremă se
află într-o continuă competiție, când, de fapt, ar trebui să existe un parteneriat solid și
eficient. O colaborare permanentă, constructivă și efectivă cu societatea civilă în
procesul de perfecționare și îmbunătățire a actului de justiție este o condiție sine qua
non pentru realizarea acestui deziderat important pentru sistemul judecătoresc.

Pagina 30 din 44
 e) Pe de altă parte, „principala realizare” a „arhitectorului” reorganizării CSJ a
fost înlăturarea selectivă, arbitrară și forțată a judecătorilor incomozi, precum și
„disciplinarea și responsabilizarea” celorlalți rămași, fiind promovată cultura
ierarhiei nomenclaturiste.
Procedând în asemenea mod, a fost revigorat odiosul citat latin „Divide et
impera”, cunoscut in română ca: „dezbină si stăpânește”, precum și monstruoasa
expresie stalinistă: „nu-i omul, nu-i problema”.
Prin urmare, reorganizarea CSJ pare a fi subestimată, dat fiind faptul că ce-i
influenți, abuzând de funcția în care s-au pomenit datorită unor împrejurări de
conjunctură, au alunecat pe terenul reformei judiciare, fiind evidentă criza acută de
mentalitate civilizată și nivelul scăzut de etică profesională, precum și lipsa de idei
avansate și acțiuni eficiente.
Procedând în asemenea mod, a fost ratată o șansă excepțională de îmbunătățire a
activității CSJ și, respectiv, de consolidare a actului de justiție.
f) În context, sub pragul semnificației, de rând cu reorganizarea CSJ, se atribuie
și alte acțiuni similare:
- lichidarea instanțelor judecătorești specializate în cauzele economice și
comerciale, inclusiv și comasarea Colegiului economic al CSJ, acțiuni care au afectat
calitatea actului de justiție în cauzele respective.
Lichidarea instanțelor specializate ca o metodă de luptă cu corupția din sistemul
judecătoresc, prin definiție, nu poate fi o măsură adecvată, de aceea, cel mai probabil,
s-a urmărit scopul de a concentra influența în cauzele economice și comerciale,
precum și s-a țintit în cariera profesională a judecătorilor incomozi din aceste
instanțe;
- lichidarea Curții de Apel Bender, precum și transferarea Judecătoriei Ungheni
din circumscripția Curții de Apel Bălți în circumscripția Curții de Apel Chișinău,
acțiuni care au determinat sarcina disproporționat de mare a Curții de Apel Chișinău
în raport cu celelalte curți de apel.
Lichidarea Curții de Apel Bender a lăsat impresia că de fapt, scopul urmărit a
fost centralizarea competențelor într-o singură instanță de apel, precum și înlăturarea
judecătorilor instanței lichidate, așa cum s-a procedat și în cazul reorganizării CSJ,
dar nu eficientizarea hărții judiciare, după cum s-a declarat.
Or, este inexplicabilă logica și oportunitatea acestei acțiuni, după ce au fost
investite mijloace enorme financiare și intelectuale în crearea și funcționarea Curții
de Apel Bender, cu sediul în orașul Căușeni. Mai mult, pare contrară, în principal,
intereselor legitime ale persoanele participante în procesele de judecată, cu viza de
reședință din această circumscripție, de vreme ce au fost îndepărtate silit de la actul
de justiție, fiind nevoite să suporte cheltuieli suplimentare pentru a parcurge o cale cu
mult mai anevoioasă și mai costisitoare în cazul în care sunt citați la Curtea de Apel
Chișinău.
Transferarea Judecătoriei Ungheni, la fel, pare a fi nejustificată, de vreme ce a
complicat procesele de judecată deja stabilite, precum și a introdus o stare de
incertitudine în rândul părților participante la aceste procese, precum și a creat
impedimente majore pentru justițiabili de a se prezenta la Curtea de Apel Chișinău.

Pagina 31 din 44
 La fel, aceste acțiuni au mărit semnificativ volumul de lucru a judecătorilor
Curții de Apel Chișinău, care și așa era cu mult mai mare în raport cu celelalte curți
de apel.
Prin urmare, acțiunile enunțate, pretinse a fi „realizări ale reformei judiciare”,
înclină spre decădere și degradare.
g) În această ordine de idei, n-au atins obiectivele preconizate unele acțiuni
benefice activității judecătorești desfășurate de CSJ în perioada de referință, cum ar
fi:
- elaborarea culegerilor de modele de acte procedurale. Însă unele lucrări conțin
proiecte de hotărâri judecătorești irelevante sau depășite – concluzii expuse în Opinia
cu privire la lucrarea „Modele de acte judecătorești în procesul contravențional”
remisă pentru publicare la Revista INJ și la revista Studii juridice universitare, ULIM;
- implementarea activității practico-științifică a judecătorului prin atragerea, de
rând cu savanții, la elaborarea manualelor de specialitate, a altor surse necesare
pentru perfecționarea și îmbunătățirea actului de justiție. Însă, în aceste manuale, de
regulă, domină conținutul teoretic, fiind resimțit în mare parte aportul doctrinar, și
mai puțin, cel jurisprudențial;
- perfecționarea mecanismului de unificare a practicii judecătorești prin
elaborarea Recomandării CSJ cu privire la rezolvarea problemei de drept sesizate.
Însă, asemenea act procedural nu este prevăzut de legea procesual-penală.

2. Reorganizarea instanței supreme constituie temeiul eliberării din funcția de

judecător la CSJ și transferului în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
Subliniem că această acțiune, pretinsă a fi o reformă judiciară, a prins contur
odată cu instalarea la cârma CSJ a d-lui M. Poalelungi.
Urmare a reorganizării CSJ a fost întocmită așa zisă „lista neagră” cu
judecătorii căzuți în dizgrația „selecționerului”:
- Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, deținător al distincției de stat Medalia
Meritul Civic;
- Nina Cernat, ex-președintele Colegiului civil și de contencios administrativ al
CSJ;
- Svetlana Caitaz, vice președinte al Colegiului economic al CSJ, posesoare a
titlului Onorific „Veteran al Sistemului Judiciar”;
- Iulia Cimpoi, ex-președinte la Judecătoria Criuleni;
- Eugenia Fistican, deținătoare a distincției de stat Medalia Meritul Civic,
primul director executiv la INJ;
- Valentin Barba, expert în materie juridică economică și comercială, formator
la INJ la cursul de instruire „Procedura insolvabilității”, lector la Academia de
Administrare Publică de pe lângă Președinție a R. Moldova;
- subsemnatul, vice președinte al Colegiului penal al CSJ.
a) O analiză atentă a acestei liste, cu punerea la balanța procedurii de eliberare și
transfer a elementelor de drept și de etică profesională, conduce la concluzia certă că
reorganizarea CSJ a fost concepută și realizată, în mare parte, anume pentru
înlăturarea abuzivă a acestor judecători.
Schimbările nemotivate și/sau voluntariste ale administrației instanței
judecătorești, chiar dacă s-au făcut prin metode aparent justificate, sunt dezaprobate
Pagina 32 din 44
atât de sistemul judecătoresc, cât și de societate. Asemenea abordare stupefiantă, pe
lângă faptul că a creat un precedent dăunător actului de justiție, inspiră și lipsă de
încredere pentru judecători, ceea ce duce la planarea suspiciunilor rezonabile că
influența factorilor subiectivi asupra carierii acestora este dominantă, cu consecințe
negative, și chiar dezastruoase.
Procedând în asemenea mod, sistemul judecătoresc a recepționat un mesaj
alarmant, potrivită căruia, în noile condiții de reorganizare a CSJ, sunt total ignorate
principiile fundamentale privind independența și inamovibilitatea funcției de
judecător, precum și stimulată intimidarea judecătorilor notorii.
b) Stabilitatea mandatului judecătoresc este esențială și necesară pentru a proteja
actul de justiție de ingerințe și influențe ce pun în pericol independența și integritatea
judecătorului. Cu toate acestea, Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii
2011 – 2016, a debutat cu „dinamitarea” CSJ, fiind „sacrificată” o parte de excepție
a geofonului instanței supreme.
Posibil că sună banal, dar „bine că e aşa!”, deoarece dacă ar fi fost să fiu
„transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de
judecători la CSJ”, în alt regim al puterii de stat, consecințele puteau fi și mai
imprevizibile.
c) Această listă se asociază cu „listele chiaburilor” despre care buneii și părinții
mei – victime ale deportărilor sovietice, povesteau că au fost întocmite și/sau
coordonate de unii consăteni care, peste noapte, drept răsplată, s-au ales cu funcții de
„nacialnic la selsovet”, sau la „sovhoz”, sau la „colhoz”.
Deci, istoria se repetă, de vreme ce în cazul dat a ieșit la iveală conformismul
tacit, sentimentul de inferioritate și comportamentul de servitor în goana de a culege
dividende pentru avansări nemeritate pe destine nenorocite – rudimente ce constituie
produsul practicilor învechite de înlăturare și/sau anihilare a personalității, și totodată,
de formare a modelului de executor automat al indicațiilor „de sus”.
Fiind obsedat de această situație dramatică instaurată în sistemul judecătoresc,
mă frământă întrebarea de ce și pentru ce au fost aplicate asemenea practici
defectuoase și descalificate?; oare pe nimeni nu-l mustră conștiința cum a procedat în
raport cu colegii umiliți și intimidați?; oare se simte bine cel care nu și-a onorat
promisiunile, dar care a reușit să distrugă…?

3. Evidențiind ardoarea, intensitatea și rapiditatea, fără precedent, precum și

durata restrânsă în care s-a executat înlăturarea judecătorilor CSJ (20.11.2012 –
28.12.2012), se observă că la scurt timp, în prima jumătate a anului 2013, trei
judecători rămași au demisionat în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, iar pe
parcurs, până la finele anului 2014 – și mai mulți.
Astfel, chiar și dacă admitem, ipotetic, necesitatea și oportunitatea reorganizării
instanței supreme, sub aspectul reducerii statelor de judecători, bunul simț și
deontologia profesională dicta reducerea propriu-zisă pe etape, odată cu demisia
treptată a judecătorilor, fiind exclusă intimidarea și discreditarea judecătorului CSJ.
Totodată, la Adunarea judecătorilor instanței supreme din 07 februarie 2012,
cu participarea dlui Marian Lupu, Președintele Parlamentului, dlui Vlad Filat, Prim-
ministru al Guvernului și dlui Alexandru Tănase, Ministrul Justiției, proaspătul

Pagina 33 din 44
Președinte la CSJ, dl Mihail Poalelungi, a promis că „nu vor interveni schimbări în
componența CSJ”.
Promisiunea enunțată nu a fost respectă, însă culmea ipocriziei este că eliberarea
judecătorilor CSJ și transferul acestora la Curtea de Apel Chișinău a fost raportată ca
„una din cele mai importante acțiunii de reformă judiciară”.
Prin urmare, pretinșii „reformatori ai justiției” au confirmat proverbul popular: „
Lupul părul își schimbă, dar năravul – ba.”

4. Reorganizarea CSJ, inclusiv înlăturarea judecătorilor menționați, a fost

însoțită de „aportul și ajutorul ca sistemul judiciar să-și redobândească imaginea în
fața societății” asumate de M. Poalelungi. Aceste promisiuni populiste lansate în
spațiul public la 27 aprilie 2010 au servit pretext pentru renunțarea la funcția de
judecător la CtEDO cu un salariu lunar de 17000 euro, înainte de expirarea
mandatului, în favoarea funcției de Președinte la CSJ, retribuită cu circa 10 000 lei pe
lună.
a) Revenirea surprinzătoare în sistemul judecătoresc din 16 februarie 2012 nu a
fost cea mai fericită soluție, dat fiind că ulterioara „rocadă” de înalte funcții de
demnitate publică, în care a fost implicat nemijlocit M. Poalelungi, a creat iluzii și
dezamăgiri.
Instalarea în funcție de judecător la CtEDO din partea R. Moldova a fost
precedată de acțiuni și eforturi conjugate de vreme ce la concursul național, M.
Poalelungi acumula-se același punctaj ca și judecătorul Xenofon Ulianovschi. La fel,
acesta a promis că va elabora o lucrare valoroasă despre jurisprudența CtEDO.
De aceea rămâne o enigmă motivele adevărate ce l-au determinat pe M.
Poalelungi să abandoneze funcția de judecător la CtEDO, spre care a râvnit atât de
tare, mai cu seamă în perioada schimbărilor intervenite în sistemul politic național.
Debutul falnic în funcție de Președinte la CSJ pentru care a cedat funcția de
judecător la CtEDO, părea a fi promițător, mai ales că M. Poalelungi declara cu
nonșalanță că este patriot al țării și renunță la salariul de 17 000 euro pentru a
schimba spre bine justiția moldovenească.
Însă, cu regret, în perioada exercitării funcției de Președinte la CSJ de către M.
Poalelungi s-au reliefat mai multe disparități care au generat reacții în lanț: trenări,
inconsecvență și indolență, iar în consecință, s-au atestat devieri și cedări, soldate cu
renunțarea tacită de la realizarea promisiunilor făcute public și, respectiv, cu
retragerea bruscă din sistemul judecătoresc.
Absența la Adunarea Generală a Judecătorilor din 24 martie 2018, precum și alte
acțiuni învăluite de mister și inconsecvență, denotă falimentul total al angajamentelor
asumate de M. Poalelungi în fața sistemului judecătoresc.
Procedând în asemenea mod, acesta a dezamăgit sistemului judecătoresc, or se
da ca lider a reformelor judiciare.
La 16 martie 2018 M. Poalelungi a renunțat la funcția de Președinte la CSJ,
promițând „o mai bună justiție constituțională în R. Moldova”. În aceeași zi, a fost
instalat în fotoliul mentorului său, dl Tudor Panțîru care demisionase subit, fără a-și
încheia mandatul de Președinte la CC. Proaspătul președinte susținea: „ …Mă aflu în
ultima parte a carierei mele de jurist în slujba statului, iar această funcție mă va
onora. Nu există, așadar, niciun alt motiv care stă la baza acestui pas, așa cum s-a
Pagina 34 din 44
sugerat sau cum s-ar putea sugera în presă, cu rea-voință sau în necunoștință de
cauză.”
Această numire spontană a fost precedată de un concurs emblematic pentru
funcția de judecător la CC anunțat de CSM, M. Poalelungi fiind singurul candidat
care a și fost ales. Alegerea respectivă a fost prognozată de mai mulți observatori,
care spuneau că plecarea lui Tudor Panțîru nu înseamnă altceva decât eliberarea
fotoliului pentru M. Poalelungi. În acest sens, relevante sunt aprecierile date de dl Ion
Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice: „Fostului președinte
al Curții Supreme de Justiție nu i-a făcut nimeni concurență. El a fost ales pentru un
mandat de 6 ani. Competiția care a deschis ușa în fata lui Poalelungi nu poate fi
considerată una veritabilă. În 2013, când a fost organizat concursul pentru alegerea
a doi judecători la Curtea Constituțională de către Consiliul Superior al
Magistraturii, atunci au fost șapte candidați. Când guvernul în 2015 a organizat un
concurs similar pentru judecători la Curtea Constituțională au fost la fel 7 candidați,
ca acum noi să avem doar un singur candidat la Curtea Constituțională. Mie mi se
pare un pic cam steril acest concurs, pentru că eu nu cred că nu există și alți juriști
în Republica Moldova care ar avea o experiență, poate mai modestă, dar cu
certitudine care pot concura pentru această funcție importantă.”
„Adus de la Strasbourg, unde era judecător al Curții Europene și investit cu
speranțe, fostul președintele de la CSJ nu a reușit să îndreptățească așteptările”,
constata analistul politic Vlad Țurcanu. În opinia sa, promovarea lui M. Poalelungi
este dictată în contextul în care se vrea o Curte Constituțională fidelă sistemului: „
Domnul Poalelungi este un om al sistemului, iar Curtea Constituțională, unde ar
urma să ajungă, și-a dovedit în timp calitatea de instituție politico-juridică, așa cum
i-a plăcut ministrului Tănase să repete. Rolul Curții Constituționale se manifestă, așa
cum am văzut, în momente-cheie, aș putea spune cruciale, pentru că dacă o decizie a
Curții Supreme de Justiție poate fi contestată la CEDO, hotărârile Curții
Constituționale sunt inatacabile. Și, la sfârșitul unui scrutin prezidențial sau
parlamentar, se poate vedea o contribuție decisivă a Curții Constituționale, de aceea
este important ca un om al sistemului să fie plasat la Curtea Constituțională.”
Cu părere de rău, aceste prognoze sumbre s-au adeverit: la 26 iunie 2020 M.
Poalelungi a renunțat subit la râvnita funcție de judecător și președinte al CC, astfel,
repetat, s-a despărțit înainte de expirarea mandatului acordat și de această funcție
înaltă, primul abandonând componența judecătorilor constituționali care, la puțin
timp, au demisionat în bloc.
Decizia de a părăsi primul „corabia naufragiată” a venit la cinci zile după ce
CC și-a anulat propriile hotărâri din 7-9 iunie 2019 care, generând o criză politică
fără precedent, au fost blamate de societatea civilă și cea juridică,
Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei
(Comisia de la Veneţia), fiind sesizată de către secretarul general al Consiliului
Europei, Thorbjørn Jagland, a dat un Aviz inedit în practica sa - este prima dată în
istorie, când acest înalt for european s-a expus dur și critic asupra unor decizii emise
de o curte constituțională a statelor membre a Uniunii Europene.
La rândul său, deputatul socialist, Vladimir Țurcan, ex-ministru de Interne al
Republicii Moldova, ex-președinte al Comisiei juridice, de numiri și imunități,
actualul judecător la Curtea Constituțională, a declarat: „în baza avizului Comisiei de
Pagina 35 din 44
la Veneția deja poate fi întocmit raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru
elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa de lovitură de stat
pusă la cale de PDM și realizată prin intermediul Curții Constituționale și a
Procuraturii Generale”.
La noi, la moldoveni, se zice că pentru a-l cunoaște mai bine pe om, acesta
trebuie să exercite o funcție administrativă.
„Meritele” lui M. Poalelungi n-au trecut neobservate, de vreme ce se regăsește
în lista judecătorilor ad-hoc la CtEDO din partea Moldovei în anul 2020.
b) Referitor la imaginea sistemului judiciar, relevante sunt:
- sondajul mondial Gallup din 2016, accesat la 18 august 2017, care a indicat că
doar 15 la sută din moldoveni exprimau încredere în sistemul judecătoresc;
- sondajul, la nivel național, în rândul avocaților „Cu privire la independența,
eficiența și responsabilitatea justiției din R. Moldova”, realizat în perioada
noiembrie-decembrie 2018 de „CBS-AXA”, la comanda Centrului de Resurse
Juridice din Moldova, care atestă că în anul 2018, 44% din respondenți apreciază
calitatea actului de justiție fiind mai bună decât în anul 2011, comparativ cu 55% care
nu sunt de acord cu aceasta;
- concluziile cu privire la schimbările urmare a mai multor reforme efectuate în
sistemul judecătoresc începute în anul 2012, formulate în Nota analitică „Cu privire
la încrederea în justiție din Republica Moldova 2011 – 2018, Evoluții și
determinante”, elaborată în decembrie 2018 de Centrul de Investigații Sociologice și
Studii de Marketing „CBS-AXA”, care atestă că „…aceste schimbări nu au fost în
măsură să îmbunătățească percepția beneficiarilor finali, a populației și a mediului
de afaceri, față de performanța sistemului de justiție. Datele cu privire la încrederea
joasă continuă a populației cu privire la justiție ar trebui să determine sistemul
judecătoresc și alți factori de decizie relevanți să ia măsuri urgente axate pe sporirea
calității și echității actului de justiție”;
- opinia dl Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile
Omului din Moldova (CReDO), potrivit căreia: „…sistemul de justiţie parţial este
dominat puternic de interesele corporative de autoprotecţie, susţinute din afara de
grupurile economice şi politice. S-au tolerat un număr substanţial de persoane cu
trecutul compromis şi cu viziuni regresive pentru dezvoltarea unui sistem modern şi
responsabil. În continuare, sistemul nu reuşeşte să propulseze în funcţii şi poziţii de
leadership persoanele cu viziuni şi determinare incontestabilă pentru a facilita o
schimbare profundă din interiorul sistemului” (citește mai mult:
https://www.ipn.md/ro/22-de-ani-ai-ezitarilor-strategice-in-domeniul-justitiei;
- poziția Guvernului R. Moldova exprimată la 31 ianuarie 2018 de dl Alexandru
Tănase, Ministrul Justiției, care a declarat tranșant că strategia de reformare a justiției
pentru perioada 2011 – 2016 a eșuat, unul din motive fiind „lipsa personalului
calificat”;
- răspunsul dl Alexandru Tănase, deja în postură de ex-președinte al Curții
Constituționale și de ex-ministru al Justiției, la întrebarea „Ce reprezintă CSJ-ul de
astăzi?”: „Pentru a ști exact ce fel de reformă trebuie aplicată, mai întâi este cazul să
înțelegem ce reprezintă CSJ-ul de azi. La ora actuala, Curtea Supremă de Justiție
este un „stat în stat”, având o impresionată capacitate de lobby în mediul politic și în
cel al instituțiilor de forță. Datorită acestei influențe, CSJ și-a făcut o lege proprie,
Pagina 36 din 44
beneficiază de o finanțare generoasă și de un staff de peste 300 persoane. Grație
acestui lobby, CSJ și-a arogat chiar și dreptul de a emite avizele consultative, care,
de fapt, nu sunt altceva decât cea mai veritabilă activitate de legiferare. Din punct de
vedere administrativ, judecătorii CSJ se poziționează ca „nacealnic” al
judecătorului instanțelor inferioare, ceea permite influențarea și controlul acestora.
O bună parte din judecătorii CSJ sunt conectați la grupurile de interese care
controlează economia acestei țări. Ar fi complicat să găsim zone de interes în
această țară unde nu ar apărea „codița” unui sau altui judecător al CSJ” (a se
vedea: alexandru.tanase.md // Reforma CSJ și lupta cu sistemul ticăloșit, autor
Alexandru Tănase, 05 noiembrie 2019).
Urmare a măsurilor și acțiunilor desfășurate în cadrul reformei judiciare,
partenerii de dezvoltare au suspendat sprijinul financiar pentru sectorul justiției –
concluzie desprinsă din Raportul auditului performanței „Implementarea Strategiei
de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016 (8 luni): resurse generoase
– rezultate incerte”.
Mai pe scurt, a ieșit exact ca la Ion Luca Caragiale (n. 13.03.1852 –
09.06.1912), dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor și ziarist român: „Reforma
trece, năravurile rămân!” (vezi revista „Vatra”, 1894, nr. 1, vol. Schițe ușoare).

5. Procedura de eliberare a judecătorilor de la CSJ și transferul la Curtea de Apel

Chișinău a fost asigurată de cadrul normativ adoptat în regim de urgență, fiind
stabilită o altă procedură de contestare a hotărârii CSM.
Astfel, „peste noapte”, s-a intervenit cu modificări legislative și restructurări
instituționale, focusate cu preponderență pe instabilitatea cadrului normativ și pe lipsa
predictibilității legislative.
Conform Legii nr. 153 din 05 iulie 2012 „Privind modificarea articolului 25 din
Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,” contestația împotriva
hotărârii CSM se examina la CSJ de completul de judecată format din 9 judecători și
doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare.
În atare situație stupidă, judecătorii eliberați de la CSJ și transferați la Curtea de
Apel Chișinău n-au avut acces liber la justiție, or noua procedură inventată special
pentru asemenea cazuri a anihilat acest drept fundamental. Strivirea dreptului la un
proces echitabil prin lege contrară principiilor constituționale – accesul liber la
justiție și dreptul la un proces echitabil a generat neîncredere în actul de justiție,
reprezentând impedimente serioase la exercitarea efectivă a dreptul de contestare a
Hotărârii CSM din 20 noiembrie 2012 la CSJ.

6. Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 13 din 14.05.2018 „Privind excepția

de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 25 alin. (1) din Legea nr. 947
din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi din articolul 10
alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000
(controlul judiciar al hotărârilor emise de către Consiliul Superior al Magistraturii
în cauzele disciplinare)” s-a hotărât:
„Se declară neconstituționale textele:

Pagina 37 din 44
 - „[...] doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare” din
articolul 25 alineatul (1) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii;
- „b) verifică legalitatea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii în
cazurile prevăzute de lege” din articolul 10 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.”
Se observă că textele de lege menționate au fost aprobate la circa două luni după
ce M. Poalelungi a reluat efectiv funcția de președinte la CSJ și, respectiv, au fost
declarate neconstituționale după două luni de la părăsirea acestuia a sistemului
judecătoresc.

7. S-ar părea că a fost restabilită normalitatea și legalitatea în sistemul

judecătoresc, însă, ce nu am spune, realitate este că rămâne umbrit actul de justiție
exercitat pe durata 05.07.2012 – 14.05.2018, când s-au dat hotărâri judecătorești în
baza unei legi declarate neconstituționale.
Or, tratamentul diferențiat și tendențios a fost aplicat și în privința altor
judecători supuși, așa numitor proceduri de „responsabilizare și disciplinare”, de
vreme ce au fost puse în executare mecanisme noi de tragere la răspundere juridică
exagerată, lipsite de control judiciar efectiv.
a) Analiza jurisprudenţei CSJ pe cauzele privind examinarea contestațiilor
împotriva hotărârilor CSM, de altfel stabilă ca niciodată, denotă că Colegiul respectiv
s-a limitat în competența de a examina toate problemele de fapt și de drept relevante
pentru soluționarea justă și corectă a litigiului pentru care a fost sesizată, motivând
soluțiile doar cu referire la procedura de emitere/adoptare a hotărârii CSM contestate,
astfel nefiind oferit un răspuns special și explicit la motivele decisive pentru
soluționarea obiectivă, completă și sub toate aspectele de drept ale cauzei.
Astfel, CSJ a respins aproape toate contestațiile depuse împotriva hotărârilor
CSM, fără a fi examinate argumentele reclamanților, indiferent dacă acestea se
refereau la procedură sau la fondul cauzei.
Ecoul acestor hotărâri judecătorești, de rezonanță social-juridică sporită, răsună
și la CtEDO, de vreme ce Înalta Instanță de la Strasbourg a fost sesizată cu plângeri
înaintate de unii judecători nedreptățiți.
Drept exemplu în acest sens servește hotărârea CSJ din 03 decembrie 2012 prin
care s-a hotărât: „Respinge cererea de chemare în judecată al lui Valeriu Arhip către
Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la anularea pct. 3.4,5 din Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 695/33 din 30.10.2012 ca fiind
neîntemeiată.”
Soluția menționată este motivată în felul următor: „…Careva temei prevăzut de
art. 24 al Legii cu privire la Consiliu Superior al Magistraturii, reclamantul nu
invocă, pe când alte temeiuri invocate de către reclamant nu vor fi supuse verificării
pe motiv că nu intră în competența Colegiului Curții Supreme de Justiție. Astfel
Colegiul Curții Supreme de Justiție constată că la emiterea/adoptarea hotărârii
contestate Consiliu Superior al Magistraturii nu a comis careva încălcări de
procedură din care considerente cererea reclamantului se va respinge ca
neîntemeiată (vezi: dosarul nr. 3-7/2012 CSJ).

Pagina 38 din 44
 Asemenea soluții și motivări, șablonizate și unilateral dimensionate, au fost
utilizate și în alte cauze de categorie similară.
Or, pentru asemenea procedură îngustă cu soluție prefabricată, era nevoie de
inventat un Colegiu (fără denumire), în componență de tocmai 9 judecători ai CSJ,
selectați din ambele colegii specializate de către președintele instanței supreme?
Procedura de examinare a contestației împotriva hotărârii CSM, precum și
modul de redactare a hotărârii judecătorești, bazat pe un schematism şi o fixitate în
soluționare, pare să ascundă o influentă și/sau un interes corporativ.
De aceea, fără putință de tăgadă, datorită acestor soluții depășite, se impun a fi
revăzute hotărârile ce par a fi afectate de un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente.
La fel, există premise obiective și spații largi pentru cercetări practico-științifice
cu privire la procedura aplicată la judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor CSM.
Din această perspectivă, propun includerea în programul de instruire continuă în
cadrul INJ a tematicii cu privire la procedura de examinare a contestației împotriva
hotărârii CSM, și tot în această ordine de idei, să fie organizată o masă rotundă la
care să fie dezbătute problemele de drept legate de consecințele aplicării procedurii
respective, recunoscute neconstituționale.

8. Perioada de referință s-a manifestat și prin alte acțiuni nefaste abătute asupra
sistemului judecătoresc, manifestate prin:
a) procedurile de numire în funcțiile administrative în baza unor concursuri
formale sau fără alternativă sau cazuri de tergiversare a acestor concursuri;
- de numire a judecătorilor la CSJ din rândul celor care activează în judecătorii,
adică fără experiență de judecător la curtea de apel, precum și celor cu un punctaj mai
mic de evaluare profesională;
- de desemnare a judecătorilor la CC din partea CSM a persoanelor care nu au
activat în sistemul judecătoresc;
- de numire în funcție de director INJ a persoanei care nu este judecător sau
procuror.
Procedând în asemenea mod, au fost devalorizate principiile și criteriile bazate
pe profesionalism, meritocrație și integritate.
În atare situație, în sistemul judecătoresc a fost instaurată neîncrederea și apatia
față de dreptul la carieră profesională a judecătorului, fiind descurajate: activismul,
gândirea liberă, pluralismul și opinia independentă în raport cu cea a nomenclaturii
judecătorești;
b) cultul fricii ridicat la rang de normalitate, or pretutindeni persista sentimentul
pentru declanșarea neîntemeiată a procedurii de tragere la răspundere juridică a
judecătorului, soldată cu demisie forțată sau cu sancționare disciplinară, sau cu
pornirea procesului penal, etc..
În această perioadă s-au mărit esențial numărul cazurilor de intentare a
procedurilor disciplinare, precum și a cazurilor de pornire a proceselor penale în
privința judecătorilor, dintre care un număr impunător – 17, au fost pornite în baza
articolului 307 Cod penal care prevede ”pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri
sau hotărâri contrare legii”.

Pagina 39 din 44
 Se remarcă că trei cauze penale în privința judecătorilor Domnica Manole,
Gheorghe Balan și Dorin Munteanu se regăsesc în Declarația și în Raportul Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care indică o listă de dosare de
suspiciuni de urmărire penală abuzivă, selectivă și motivate politic a unor persoane
din R. Moldova.
În septembrie 2016, în atenția publică a fost prezentat un caz penal privind
presupusa implicare a 16 judecători în activitatea de spălare a zeci de miliarde de
dolari americani de la băncile rusești în cadrul schemei „ Laundromatul rusesc”. Deși
încă din anul 2012, fusese lansate informații publice despre hotărâri judecătorești
privind datoriile false în proporții deosebit de mari, se pare că nu a fost întreprinsă
nici o măsură eficientă până în toamna anului 2016 pentru a stopa această practică
judiciară supusă criticii.
Este inexplicabilă reacția întârziată a CSJ ca instanță supremă ce asigură
aplicarea uniformă și unitară a legislației. Cu atât mai mult, că începând cu anul 2013,
președintele CSJ M. Poalelungi convoca săptămânal președinții instanțelor
judecătorești din Chișinău în ședințe operative pe chestiuni judiciare, iar la 06 august
2013 a solicitat tuturor instanțelor judecătorești să prezinte la începutul lunii
septembrie rapoartele privind activitatea fiecărui judecător în parte.
În cazul în care se intervenea prompt la faza inițială și respectiv, se corectau
soluțiile defectuoase cât mai rapid în cauzele menționate, nu era implicat atât de
profund actul de justiție în schema nominalizată, și respectiv, se evita urmărirea
penală, inclusiv arestările preventive în privința unor judecători care au pronunțat
hotărârile în aceste cauze de rezonanță socială.
În acest context, pare straniu că nu s-a emis un aviz consultativ cu privire la
modul de interpretare și aplicare a prevederilor legii în cauzele civile privind datoriile
în proporții deosebit de mari, or potrivit articolului 122 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, CSJ dispunea de asemenea posibilitate, chiar și din oficiu.
c) În perioada de referință, s-au evidențiat și alte acțiuni ce depășesc sfera
justiției, fiind acoperite cu pretexte de reformă judiciară, cum ar fi:
- retrocedarea terenului din strada Alexei Mateevici, nr.85, municipiul Chișinău,
alocat prin hotărâre de Guvern și, respectiv, de Parlament, pentru construcția noului
sediu modern al CSJ, astfel, în continuare, sunt dislocate în locuri separate colegiile
specializate ale instanței supreme;
- vânzarea-cumpărarea de la un agent privat a unui hotel reamenajat în sediul
CSM;
- dirijarea sau coordonarea lucrărilor de reparație și/sau de construcție a sediilor
unor instanțe judecătorești sau a anexelor la acestea;
- desemnarea agențiilor private la paza și securitatea sediilor instanțelor
judecătorești,înlocuind nemotivat agențiile de stat specializate etc.
Mijloacele de expresie, de organizare și de funcționare utilizate în cadrul acestor
acțiuni reprezintă riscuri sporite referitoare la imaginea sistemului judecătoresc. Or,
asemenea activitate extrajudiciară înfăptuită de judecător sau cu concursul acestuia,
este sub limita activității judecătorești, ba chiar incompatibilă principiilor, valorilor și
dezideratelor justiției.
Altfel spus, activitatea judecătorească presupune înfăptuirea actului de justiție de
o persoană calificată, competentă, independentă și integră, motiv pentru care nu
Pagina 40 din 44
acceptă simultan și desfășurarea activităților economice, cu calități de: „gospodar”;
„atotștiutor”; „atotputernic”; „de neînlocuit”, etc.

9. Efectuând o analiză a evenimentelor derulate în perioada de referință, se

observă că sistemul judecătoresc s-a confruntat cu pseudo-reformatori alfabetizați din
mers cu lozinci pro-europene, certați cu bunul simț și deontologia profesională care,
cocoțați în funcții pe căi dubioase, s-au ghidat de modul duplicitar de a gândi și a
acționa: unul la serviciu și, cu totul altul, în discuții private, unul la tribună și, cu totul
altul, în fapte concrete.
La fel, această perioadă dificilă pentru sistemul judecătoresc, a scos la iveală un
soi de judecători cointeresați, în principal, de ocuparea funcțiilor administrative
pentru a se simți atotputernici și influenți, nu în zădar unii au petrecut în fotoliul
confortabil de „ șef ” majoritatea timpului din cariera judecătorească. Odată destituiți
din funcția administrativă, unii au dat „ bir cu fugiții” din sistemul judecătoresc, iar
alții devenind anonimi și, aplicând regula struțului: „ bagă capul în nisip”, sunt în
așteptarea timpului „ mai bun” similar celui din perioada 2012-2018.
La acest subiect, facem o precizare: numărul acestor persoane este relativ
restrâns, neîncadrându-se în cifra 10, însă datorită „ calităților deosebite” au reușit să
influențeze negativ cariera judecătorească a colegilor: pe unii i-au determinat să
părăsească sistemul judecătoresc, pe alții i-au înlăturat din funcția ocupată legitim, pe
unii i-au intimidat, etc.
Asemenea persoane au dat dovadă de măsura, nivelul și gradul calităților și
capacităților ce le posedă, astfel încât, fiind dominați de interese personale sau de
grup, profitând de mecanisme administrative puse la dispoziție în circumstanțe
misterioase, contrar atribuțiilor funcționale, prin abuz de serviciu s-au preocupat de
angajamente și aranjamente străine sistemului judecătoresc în statul de drept.
Este cinic să te îngrijești doar de funcția administrativă ocupată,
autointitulându-te „ mare și tare” și, totodată, să contribui la ruinarea, mutilarea sau
distrugerea destinelor de judecător sau să te prefaci că nu ești la curent cu aceste
acțiuni aprobate tacit și dirijate din umbră.
Aceste persoane se încadrează perfect în termenul de „machiavelism” atribuit
funcționarului public arogant, invidios, fățarnic, ipocrit, șiret, viclean, tiran …
Un alt fenomen anormal din perioada enunțată, este creșterea bruscă a
posesorilor gradului științific care după susținerea tezei de doctorat n-au desfășurată o
activitate practico-științifică autentică, fiind mimată ori falsificată această activitate.
Astfel, după primirea diplomei de doctor în drept sau după plecarea din funcție
administrativă, încetează și publicațiile semnate de aceștia.
Nu dau nume concrete deoarece persoanele respective sunt identificate la nivel
de percepție și asupra lor planează prezumția nevinovăției, însă cât nu s-ar camufla
sau anonimiza, oriunde şi oricând, rătăciți în bezna nulității și inutilității existențiale,
rămân expresia rușinoasă și jalnică a sistemului judecătoresc, rămase în istorie. Or,
indivizii cu prejudecăți învechite și preferințe dictatoriale ce au afectat destine de
judecători reprezintă in pericol iminent pentru sistemul judecătoresc.

Pagina 41 din 44
 4. Considerente și precizări cu privire la demisia din funcție de judecător

1. La 09 martie 2021 am înaintat la Consiliul Superior al Magistraturii cerere de

demisie în următoarea redacție:
„ Solicit acceptarea demisiei în temeiul articolelor 25 alin.(1), lit. a); 26 alin.
(1), (2) din Legea cu privire la statutul judecătorului și, respectiv, în conformitate cu
prevederile articolului 4 alin.(1), lit. a) din Legea cu privire la Consiliul Superior al
Magistraturii, înaintarea propunerii privind eliberarea din funcție de judecător
Președintelui Republicii Moldova, doamnei Maia Sandu.
Din 26 iulie 1990 până în prezent sunt onorat să exercit cu demnitate funcția
nobilă de judecător, depunând pe altarul Justiției dăruire de sine și devotament
profesional, cunoștințe asimilate și experiențe formate, energie și sănătate.
Exprim gratitudine și înaltă considerațiune mult stimaților colegi pentru
aportul la înfăptuirea actului de justiție, dorindu-le realizări frumoase în viață și
performanțe sporite în activitatea judecătorească. La fel, adresez sincere urări de
recunoștință și de afecțiune oamenilor buni ce dau dovadă de comportament corect și
atitudine obiectivă.
Retragerea onorată din funcţie de judecător constituie o nouă etapă în cariera
profesională, stimulând activitatea practico – științifică în domeniul Drept.”

2. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 09 martie 2021 a fost

acceptată cererea de demisie, fiind înaintată propunerea privind eliberarea din funcție
de judecător Președintelui Republicii Moldova.

3. Conform Decretului nr. 51-09 din 23 martie 2021, semnat de doamna Maia
Sandu, Președintele Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial din 26 martie
2021, în temeiul articolelor 25 alin. (1), lit. a) și 26 din Legea cu privire la statutul
judecătorului sunt eliberat din funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

4. Motivele ce au determinat demisia înainte de atingerea plafonului de vârstă s-

au format treptat, însă punctul culminant a fost atins în situația pandemică ce a luat
amploare în ultimul timp - circumstanță obiectivă excepțională.
Relevante, în acest sens, sunt și cazurilor elucidate în articolele nr. 3 - 12 din
cartea recent elaborată cu genericul „Relația Judecător - Consiliul Superior al
Magistraturii: probleme și perspective”, lucrare practico – științifică ce marchează
Demisia onorată din funcție de judecător.

5. În perioada concediului medical (15.01.2021- 25.02.2021) s-a mărit

semnificativ numărul dosarelor repartizate pe durata respectivă, astfel încât la data de
01 ianuarie 2021 în procedura personală de judecător raportor mențineam: 121 cauze
în apel și 112 cauze în recurs, iar la data de 01 martie 2021 – 313 cauze în apel și 132
cauze în recurs.
Dat fiind că fac parte din categoria persoanelor cu risc sporit, medicii au
recomandat abținerea temporară de la regimul integral de activitate judecătorească.

Pagina 42 din 44
 Altfel spus, se impunea concediul medical sau cel din cont propriu, însă această
soluție temporară nu rezolva problemele organizaționale menționate, dar dimpotrivă
le acutiza.
În atare situație complicată, demisia pare a fi soluția optimală care ar permite
sistarea repartizării dosarelor noi parvenite în instanță și deblocarea procedurilor de
redistribuire a dosarelor stocate, precum și reluarea și continuarea judecării cauzelor
penale de completele de judecată în care am fost desemnat.
Acordând prioritate drepturilor și intereselor legitime ale justițialilor la un
proces echitabil în vederea judecării cauzelor în termen rezonabil am identificat
demisia din funcție de judecător, deși, recunosc, a fost o alegere grea.
Sunt conștient că demisia în cauză este prematură și justifică criticile
constructive, însă, la moment, conștiința civică și atitudinea profesională dictează
această soluție neordinară, dar necesară pentru înfăptuirea actului de justiție și, în
consecință, pentru buna – funcționare a Curții de Apel Chișinău.

6. În repetate rânduri am înaintat la CSM, CSJ și MJ soluții de rezolvare a

problemelor de drept sistemice cu care se confruntă judecătorul, printre care:
a) cauza parvenită în instanță să fie repartizată completului de judecată, dar nu
judecătorului raportor;
b) suspendarea repartizării cauzei judecătorului în timpul concediului sau în
cazul intervenirii unor circumstanțe excepționale ce temporar fac imposibilă
activitatea funcțională din motive obiective;
c) suspendarea în caz de imposibilitate temporară de a exercita atribuțiile
funcționale din motive obiective și înlocuirea judecătorului suspendat;
d) ) instituirea funcției de judecător ad-hoc la instanța judecătorească care ar
înlocui judecătorul suspendat din funcție și, respectiv, ar asigura regimul normal de
funcționare a instanței judecătorești și n-ar perturba activitatea judecătorului
împotmolit de numărul excesiv de dosare;
e) altele ce ar îmbunătăți și eficientiza actul de justiție.
Pe această linie de propuneri de lege ferendă, important este demersul privind
aprobarea procedurii speciale privind judecarea cauzelor penale în condițiile stării de
urgență din 26 martie 2020 și cel adresat repetat la CSM și MJ din 05 martie 2021.
O procedură simplificată și eficientă, adaptată la condițiile extreme impuse de
starea de urgență instituită:
a) ar facilita asigurarea sănătății și vieții participanților la procesul de judecată,
precum și a judecătorilor, grefierilor, translatorilor, etc.;
b) ar contribui esențial la îmbunătățirea activității instanței de judecată prin:
- diminuarea supraaglomerării cauzelor amânate în ședința de judecată;
- evitarea cazurilor de încetare a proceselor de judecată în temeiul intervenirii
prescripției răspunderii penale sau contravenționale;
- excluderea tergiversărilor de judecată ce au luat amploare, pe alocuri,
intenționate, precum și altor fenomene negative la înfăptuirea actului de justiție.
O eventuală procedură specială legiferată în Codul de procedură penală și în
Codul contravențional în condițiile stării de urgență reduce cu siguranță riscurile de
îmbolnăvire a judecătorilor, grefierilor, translatorilor și, nu în ultimul rând, al

Pagina 43 din 44
persoanelor participante la procesul de judecată: inculpații, părțile vătămate, martorii,
avocații, procurorii, etc.
Procedura generală privind judecarea cauzelor penale și contravenționale în
condițiile stării de urgență este anevoioasă și ineficientă, cauzând costuri morale și
materiale enorme odată ce pandemia generează pericole reale a sănătății și vieții
persoanei, precum și impedimente în activitatea normală a instanței de judecată.

7. Problemele abordate și soluțiile propuse sunt în așteptare, de aceea sper ca

aceste rânduri să servească un catalizator de rezolvare corespunzătoare în timpul
apropiat, iar altele, care încă nu pot fi conștientizate, trebuie să rămână în vizorul
factorilor decizionali din sectorul Justiție.

8. Închei cu un apel adresat colegilor de a participa mai activ și mai efectiv la

soluționarea problemelor de drept cu care se confruntă instanța de judecată, astfel
încât vocea sistemului judecătoresc să fie auzită și apreciată, iar acțiunile comune să
influențeze pozitiv legislația, jurisprudența și doctrina juridică.

9. Demisia onorată din funcție de judecător este începutul unei noi etape din
cariera profesională, călăuzitoare fiind celebrele versuri scrise de poetul englez,
laureatul Premiului Nobel în domeniul Literaturii, ediția 1907, Rudyard Kipling (n.
30.12.1865 – d. 18 ianuarie 1936):
„Să știi să crezi când alții te înșală,
Să te ridici când alții te doboară,
Să poți păstra, când alții vor s-alunge,
Să râzi, chiar dacă sufletul îți plânge,
Și cald tu să rămâi, chiar dacă afară ninge.
ACEASTA-I ARTA DE-A ÎNVINGE!”
18 martie 2021

Pagina 44 din 44