REFRACȚIA OCULARĂ

DIOPTRUL OCULAR

Suprafața de separație a două medii transparente se numește dioptru. Lentilele sunt medii
transparente mărginite de doi dioptri dintre care cel puțin unul este curb.

Ochiul uman este, din punct de vedere optic, un ansamblu de patru lentile sferice centrate
(centrul de curbură al fiecărui dioptru se situează pe același ax, numit axul optic al
dioptrului). Dioptrul ocular este alcătuit din: cornee, umoare apoasă, cristalin, vitros.

Fiecare dioptru se caracterizează prin următoarele constante optice:

 razele de curbură (pentru cornee și cristalin);

 indicele de refracție;

 poziția lui în raport cu vârful corneei.

Corneea și cristalinul sunt cele mai importante lentile ale dioptrului ocular. Corneea are rol
major în refracția statică iar cristalinul, în refracția dinamică (își poate modifica puterea de
refracție funcție de obiectul privit, mărindu-și curbura în cursul procesului de acomodație.

REFRACȚIA

Refracția reprezintă deviația razelor luminoase atunci când acestea traversează medii cu
indice de refracție diferit.

Puterea refractivă a unui ochi reprezintă puterea dioptrică a ochiului; în practică se

urmărește determinarea mărimii viciului de refracție

Ochiul EMETROP este un ochi bine proporționat, ce se caracterizează prin două elemente:

-suprafețele optice sunt sferice, centrate, iar focarul este punctiform;

-în repaus acomodativ, echilibrul dintre puterea de convergență a sistemului și distanța

focală posterioară face ca un fascicul de raze paralele (venit de la infinit) să se focalizeze pe
retină.

Starea de emetropie rezultă din corelarea armonioasă a trei parametri cantitativi:

 raza de curbură
 indicele de refracție
 lungimea axului antero-posterior al globului ocular.

Refracția oculară are două componente:

 refracția statică (când obiectul privit este situat la infinit);

  refracția dinamică (când obiectul este situat aproape de ochi și implică acomodația în
formarea unei imagini clare pe retină).

ACOMODAȚIA

Acomodația reprezință capacitatea ochiului de a vedea clar obiecte situate la orice distanță
de ochi.

Obiect situat la distanță (repaus acomodativ) → mușchi ciliar relaxat → zonulă tensionată →
convexitatea cristalinului minimă

Obiect situat la aproape (acomodație) → contracția mușchiului ciliar → relaxarea zonulei →

bombarea cristalinului.

VICIILE DE REFRACȚIE (AMETROPIILE)

Reprezintă modificări ale refracției statice, în care un fascicul de raze paralele venite de la
infinit se focalizează în unul sau mai multe focare, situate fie înaintea, fie înapoia retinei.

Dacă ametropia interesează numai poziția focarului în raport cu retina, imaginea unui punct
este un punct; ametropia se numește sferică sau stigmică (hipermetropia, miopia).

Dacă abaterea interesează sfericitatea suprafețelor refringente ale dioptrului, imaginea unui
punct devine o elipsă; ametropia este asferică sau astigmică (astigmatismele regulate sau
neregulate).

HIPERMETROPIA

Este o ametropie stigmică în care planul focal al imaginii este situat înapoia planului retinian.

Este consecința dezechilibrului dintre puterea refractivă a corneei și cristalinului și lungimea

axului anteroposterior al globului ocular, puterea refractivă fiind inadecvată unui ochi cu axul
antero-posterior mai scurt decât normal.

Clasificare:

După valoarea dioptrică: - mică (sub 3 D)

- medie (3-6 D)

-mare( peste 6 D).

Dpv etiologic: - axială

- de curbură

După raportul cu acomodația:

 H. totală
  H. manifestă
 H. Latentă

Simptome

- Cefalee frontală;

- Vedere incomfortabilă la distanță, încețoșată de aproape;

- senzație de ″ ochi încrucișați‶

- La copii, strabism (deviație oculară intermitentă sau permanentă).

TRATAMENT

- hipermetropiile constituționale - corecția lor.

- hipermetropiile dobândite - tratamentul etiologic.

Corecția hipermetropiei: 1. lentile aeriene convergente;

2. lentile de contact

3. chirurgical.

1. Lentilele aeriene convergente

= cea mai mare lentilă convergentă cu care pacientul vede cel mai bine

- strabism convergent →corecția totală a hipermetropiei.

- strabism divergent → o subcorecție cu 1-2 D

2. Lentilele de contact sunt indicate în:

- hipermetropia forte;

- anizometropii (hipermetropice sau mixte) forte.

3. Tratamentul chirurgical al hipermetropiei este puțin utilizat.

MIOPIA

Este un viciu de refracție stigmic în care razele de lumină ce pătrund în ochi paralel cu axul
vizual sunt focalizate înaintea retinei.

Din punct de vedere optic, ochiul miop apare ca un sistem optic cu exces de convergență.

CLASIFICARE

• după valoarea dioptrică: - M. mică (sub 3D)

 - M. medie (3-6 D)

- M. mare (peste 6 D).

•după componenta dioptrică interesată:

-M. axială

- M. de curbură

- M. de indice

• din punct de vedere clinic:

- M. simplă

- M. patologică (degenerativă)

MIOPIA SIMPLĂ

Debutează de obicei pe la 5 ani, rar după 25 ani.

Crește progresiv până la 18 ani, apoi de regulă se stabilizează.

Pacientul acuză vedere încețoșată la distanță; el încearcă să-și amelioreze vederea îngustând
fanta palpebrală.

Are potențial evolutiv scăzut (cu cât debutează mai repede, cu atât rata progresiei este mai
crescută).

MIOPIA DEGENERATIVĂ (MIOPIA FORTE)

Se traduce printr-o valoare crescută a miopiei și asocierea unor alterații degenerative

corioretiniene.

Există câțiva factori de risc:

 determinismul ereditar;

 afecțiuni ereditare sau congenitale (glaucomul congenital, corioretinite);

 probleme în cursul sarcinii sau la nou-născut.

Obișnuit, debutează ca o miopie simplă care evoluează rapid; mai rar este o miopie
importantă (peste 10 dioptrii) la naștere, cu modificări patologice ale FO, care nu e, în
general, evolutivă.

Diagnosticul este oftalmoscopic:

Leziuni corioretiniene ce constituie coroidoza miopică:

 - Conusul miopic peripapilar ( semilună alb-gălbuie la

marginea discului optic)

- Stafilomul posterior

- Pata Fuchs

- Vizibilitate exagerată a rețelei coroidiene

TRATAMENT

1. Corecția cu lentile aeriene divergente se prescrie cea mai mică lentilă divergentă
care asigură un confort vizual bun;

Subcorecția intenționată → în strabismul convergent

Supracorecția → în strabismul divergent;

În miopia forte → subcorecție de 2-3 dioptrii la fiecare ochi

2. Lentilele de contact:

Suprimă impresia de diminuare a mărimii obiectelor produsă de lentilele divergente cu

putere mare;

- măresc limitele câmpului vizual;

- ameliorează AV.

3. Chirurgia refractivă

Mecanisme prin care se produce scăderea puterii refractive a corneei:

- bombarea corneei periferice și aplatizarea corneei centrale, prin incizii radiare

(keratotomie radiară);

- modelarea suprafeței anterioare a corneeei cu laserul (fotokeratectomia refractivă sau

LASIK);

- plasarea unor lenticule corneene pe corneea receptoare, ce modifică curbura anterioară a

acesteia (epikeratoplastia).

ASTIGMATISMUL

Este o ametropie asferică în care puterea de refracție a ochiului nu este identică în toate
meridianele. Inegalitatea refracției pe diverse meridiane face ca imaginea unui punct să fie o
suprafață (de obicei o elipsă).
CLASIFICARE : după meridianul interesat:

 A. regulat
 A. neregulat

Astigmatismele regulate

 A. simple, în care un meridian e ametrop, iar celălalt emetrop.

 A. mixte: ambele meridiane principale sunt ametrope, dar ametropia este diferită
 A. compuse, în care meridianele au o ametropie de același fel, dar diferită ca valoare

SIMPTOME

în A. mici: - astenopie acomodativă, mai ales la munci de precizie;

- încețoșări tranzitorii ale vederii;

- cefalee exacerbată de concentrarea vizuală.

în A. mari: - scăderea AV, vedere încețoșată;

- înclinarea sau rotația capului;

- îngustarea fantei palpebrale;

- apropierea textelor de citit de ochi

DIAGNOSTIC: - refractometrie

- keratometrie

TRATAMENT

I. ASTIGMATISMELE REGULATE 1. lentile aeriene

2. lentile de contact

3. chirurgie refractivă

1. Lentilele aeriene

- în A. simplu, - lentile cilindrice (convergente sau divergente), plasate

perpendicular pe meridianul ametrop;

- în A. compus sau mixt, - lentile sferocilindrice.

2. Lentilele de contact - sferocilindrice (torice),

care au raze de curbură diferite pe cele două meridiane principale.

 3. Corecția chirurgicală , pentru - astigmatismele mari

- cele postchirurgicale

- cele care generează anizometropii severe.

II. ASTIGMATISMELE NEREGULATE pot fi corectate cu ajutorul unor procedee care

regularizează suprafața corneană și corectează viciul de refracție restant:

- lentile de contact dure;

- epikeratoplastie;

- keratoplastia perforantă (transplantul perforant de cornee).

TULBURĂRILE ACOMODAȚIEI

1. PRESBIOPIA reprezintă diminuarea progresivă a răspunsului acomodativ, generată de

pierderea elasticității capsulei și materialului cristalinian.

• se instalează la toți indivizii, indiferent de preexistența ametropiilor.

• interesează de o manieră simetrică ambii ochi.

• miopii compensează presbiopia prin renunțarea la lentilele divergente; la hipermetropi

e agravată de îndepărtarea ochelarilor.

CLINIC: - jenă la lucrul de aproape

- cefaleea și senzația de arsură oculară ce fac imposibilă continuarea activității de aproape.

CORECȚIA PRESBIOPIEI se face cu lentile convexe ce se adaugă la corecția pentru distanță.

Ca regulă generală se prescrie cea mai slabă lentilă convergentă ce permite o vedere bună
de aproape. Corectarea presbiopiei se poate realiza pe același ochelar (bi, tri, multifocal) sau
pe un ochelar separat.

2. SPASMUL ACOMODATIV se caracterizează prin apariția unui efect acomodativ în exces

față de necesități; debutează brusc, cu cefalee, vedere încețoșată, fotofobie, diplopie.

3. PARALIZIA ACOMODAȚIEI constă în pierderea tonusului mușchiului ciliar,(cauze locale

/generale).