Identificarea ideilor de afaceri şi evaluarea

oportunităţilor

 Generarea de idei
 Identificarea ideilor de afaceri
 Evaluarea oportunităților
 Generarea de idei

 Creativitatea = proces care se învață

 Procesul care constă în utilizarea potenţialului personal cu

scopul de a genera idei, alternative şi posibilităţi noi, originale şi
utile.
 Creativitatea nu înseamnă doar receptarea şi consumul de nou,
ci în primul rând generarea noutății
 Adaptarea creativ naturală pare a fi singura posibilitate prin care
omul ţine pasul cu schimbarea orizontului lumii sale.
 Termenul de creativitate a fost introdus în psihologie de G. W.
Allport pentru a desemna o formaţiune de personalitate, ea
nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de
manifestare a personalităţii, respectiv la aptitudini (inteligenţă),
atitudini sau trăsături temperamentale.
 Generarea de idei

 Noţiuni asemanatoare desemnate sub alte denumiri:

inspiraţie, talent, supradotare, geniu, imaginaţie sau
fantezie creatoare.
 Capacitatea de a identifica noi legături între elemente
(obiecte, evenimente, legi) aparent fără legătură între ele.
 Creativitatea implică întotdeauna aducerea unui element
de noutate şi este punctul de plecare al inovării.
Inovaţia = rezultatul
 Un ansamblu complex de: idei, moduri de gândire,
activităţi, procese (instrumente, tehnici, moduri de
abordare), rezultate (soluţii la probleme, sisteme de
producţie, produse).
 Generarea de idei

 Flexibilitatea în gândire înseamnă abilitatea de a vedea

dincolo de rolurile obişnuite şi convenţionale.
 Înseamnă că eşti intuitiv şi că improvizezi mai mult, că
poţi jongla cu contextul şi cu perspectiva şi că te
concentrezi asupra proceselor, nu a câştigurilor.
 J. P Guilford crede că următorul exerciţiu ajută la
antrenarea fluenţei şi a flexibilităţii gândirii şi măreşte
abilitatea de a organiza proiecte complexe, cum ar fi
subiecte de roman, teorii ştiinţifice, planuri de afaceri
pentru noi organizaţii sau construirea oricărui sistem care
este independent şi interconectat.
 Ex: Iubirea devine element etern.
Iritarea devine evident enervare.
 Generarea de idei

Chindogu
 Tehnică japoneză pentru a antrena oamenii la exerciţii care le dezvoltă
creativitatea.
 Participanţiilor li se cere să creeze sau să răspundă la una din
întrebările
“Ce aş putea face cu.. ?"
sau
“Care este cea mai bună cale pentru...?“.
 Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească obligatoriu noul produs
original sunt următoarele: să fie perfect inutil, să poată fi fabricat şi să
funcţioneze.
 Exemple de Chindogu:
– şampon pentru persoanele cu chelie;
– guler pentru maiou.
 Criteriile de apreciere utilizate sunt: creativitatea; calitatea design-ului;
personalitatea produsului.
 Generarea de idei

Tehnica 5 “DE CE?” (Metoda Toyota)

 Întrebarea „De ce?” utilizată de cinci ori consecutiv duce la obţinerea

cauzei care determină de obicei efectul.
 În practică se pot folosi întrebările:
 CE?
 UNDE?
 CÂND?
 CUM?
 DE CE?
 CINE?
pentru a înţelege mai bine care este de fapt problema.
 „Raţiunea poate răspunde la întrebări, dar imaginaţia trebuie să le
adreseze.”
 Generarea de idei

Tehnica lui da Vinci

 Capetele groteşti şi faimoasele caricaturi ale lui da Vinci sunt exemple de
combinaţii întâmplătoare ale elementelor componente ale feţei umane.
 Fiecărui element al feţei (cap, ochi, urechi, nas, gură, bărbie) îi este
descrisă variaţia sau modificările existente, cunoscute.
 Se combină diferite variaţii pentru a forma caricaturi, imagini groteşti sau
personaje.
 Paşii pe care trebuie să îi urmaţi pentru acestă tehnică:
– Identificarea problemei (subiectul),
– Identificaţi parametrii problemei,
– Notaţi sub fiecare parametru cât mai multe variante,
– Alegerea la întâmplare a parametrilor şi variantelor, câte una din
fiecare coloană, obţinând forme complet noi.
 Toate combinaţiile merită luate în considerare şi analizate din punct de
vedere al aplicabilităţii.
 Generarea de idei

Sinectica
 Foloseşte analogia sau metafora pentru a permite ca
problema să fie privită dintr-un alt unghi.
 O problemă greu de abordat devine (eventual) familiară
răspunzând mai întâi la întrebarea: Cu ce seamănă?
 O problemă extrem de banală poate deveni interesantă
dacă punem mai întâi întrebarea:
Cum ar fi dacă s-ar asemăna cu... ?
 Se pot face unele asociaţii ciudate care să conducă la
idei sau produse noi.
 Generarea de idei

SCAMPER

 SCAMPER se bazează pe ideea că orice lucru nou este o

modificare a ceva ce există.
 Izolaţi subiectul pe care doriţi să îl abordaţi şi puneţi-vă o serie
de întrebări, pentru a vedea ce idei noi se nasc de aici:
 S = Substitui?
 C = Combin?
 A = Adaptez?
 M = Măresc? Modific?
 P = Pun alt scop?
 E = Elimin?
 R = Răstorn? Rearanjez?
 Generarea de idei

 Faţete ale creativităţii

 Avem un potenţial creativ – pe care-l
dezvoltăm sau nu
 Un set de abilităţi = poate fi exersat,
îmbunătăţit
 Atitudine/trăsătură de personalitate – prin
aplicare frecventă în diferite aspecte ale vieţii
Ce e important în dezvoltarea creativităţii:

 Experienţă
 Timp şi efort
 Stare de spirit pozitivă şi deschidere (exerciţiu -
generaţi 10 motive de bucurie pentru faptul că v-aţi
rupt mâna dreaptă de la încheietură şi staţi în ghips
6 săptămâni)
 Stop inhibiţiei, prejudecăţilor
 Folosiţi şi ideile care par iraţionale sau cele care vin
din subconştientul nostru
 Generarea de idei

 Atelier de lucru:
- Ceaşca de cafea ideală,
- Spălătorie auto,
- Perechea carte – pat,
- Umbrelă cu celulă voltaică şi ventilator.
 Identificarea ideilor de afaceri

Cum căutăm?
Surse de informare gratuite…
și relativ puțin credibile (dar pe gratis)
• ”Piața construcțiilor din Romania” - 2020;
• „Piața de publicitate din Romania” - 2020;
• “Romanian Central European Construction
Market 2020”;
• Detalii despre oraș (hartă circulație, hartă
zgomot, observație directă).
 Identificarea ideilor de afaceri

Cele mai credibile surse?

1.INS;
2.Rapoarte realizate de către Uniunea
Europeană/diverse organisme locale
3.Rapoartele Băncii Naționale sau Băncii
Mondiale, FMI
4.Strategii locale;
5.Strategii regionale;
6.Strategii naționale.
 De la idee la afacere

 Principalele întrebări la care ar trebui fiecare

antreprenor să găsească un răspuns clar:

”Cum pot să am o idee de afaceri viabilă?”

”Este această idee de afaceri suficientă pentru a

fi transformată într-o afacere de succes?”
 Idea de afacere vs. Oportunitatea de piață

 O idee care poate să fie transformată într-o

sursă de bani reprezintă o oportunitate de piață.
 Pâlnia oportunității

100 de idei

Atributele oportunităților: potrivire, valoare,

industrie, profitabilitate, capital, management,
diferențiatori, recoltă, defecte

5 oportunități
 Generarea ideilor = un proces dificil

 Când Spence Silver a inventat adezivul

care nu se uscă și care permite lipirea
permanentă pe diverse produse acesta
nu a știut cum ar putea să fructifice
ideea de afaceri.
 Ideea sa a fost fructificată de un coleg
de la firma 3-M care a avut nevoie de
un semn de carte și astfel s-au născut
Post-it-ul ca urmare a ideii de a crea o
hârtie autoadeviză care să poată fi
ulterior lipită și pe alte obiecte.
 Oportunitatea de piață

 Oportunitatea de piață = un set de acțiuni, circumstanțe, demersuri

care pot fi intenționate sau nu, dar care vor contribui la apariția unui
produs, serviciu sau afacere nouă pe piață.
 Oportunitatea de piață trebuie privită prin prisma celor 4 C:
• Clienții,
• Considerații,
• Conexiune,
• Contract/angajament.
 Identificarea oportunităților de piață

 Observarea tendințelor din piață și studierea

modului în care acestea pot să creeze
oportunități pentru antreprenori;

 Încercarea de rezolvare a unor probleme cu

care antreprenorii se confruntă.
 Identificarea oportunităților de piață pe baza observării
tendințelor de piață

 Schimbările de natură
legislativă au creat
oportunități de piață pentru
înmatricularea mașinilor
second hand în România

• eMag.ro a luat naștere

ca urmare a oportunității
oferite de dezvoltarea
Internetului care a
facilitat comerțul on-line.
Identificarea oportunităților de piață plecând de la dorința de a
rezolva o problemă

http://www.manafu.ro/2011/03/marius-ghenea-la-vlad-stan-tv/
Identificarea oportunităților de piață plecând de la
dorința de a rezolva o problemă

 Transformarea unei probleme într-o oportunitate de

piață:
1. Să identificați problema;
2. Să realizați o cercetare de piață asupra problemei;
3. Să discutați acea problemă cu mai multe persoane care ar
putea să oferă indicii despre problemă;
4. Să analizați problema din toate punctele de vedere;
5. Să aplicați gândirea creativă pentru a identifica oportunități de
piață plecând de la problema analizată.
 Fereastra oportunității

 ”Aceasta este fereastra oportunității pentru tine!”

Identificarea ideilor de afaceri şi evaluarea oportunităţilor

Nu e mare magie, ci doar oferă cadrul pentru cât mai multe

idei
Cele mai neuzuale:
desenatul,
lucrul cu visele, utilizarea board-urilor cu personaje din desene
animate, relaxarea/meditaţia etc
Cele mai “serioase”/cunoscute:
brainstorming, mind mapping, analiza “fish-bone”, analiza
SWOT etc.
Identificarea ideilor de afaceri şi evaluarea oportunităţilor

 Brainstorming

Etapa 1. Generare idei

Etapa 2. Analiză şi selecţie
Se poate spune orice idee în etapa 1
Nu se critică, nu se analizează nici o idee în etapa 1
Existența unui facilitator care notează toate ideile (nu le
interpretează)
Etapa 1 se desfăşoară rapid (10-15 min)
Etapa 2 poate dura mai mult, inclusiv mai multe sesiuni de întâlniri
Valoarea tehnicii este dată de etapa 1.
 Evaluarea oportunităţilor

 Oportunitățile sunt generate de situații și se

formează în condiții reale atunci când:
– Se modifică condițiile existente
– Luarea deciziilor cu întârziere de conducere
– Deficiențe/lacune de stăpânire a cunoștințelor
sau de aplicare
– Când există haos și/sau confuzie
 Combinarea de tehnologii pentru obținerea de noi produse

 Asocierea portofoliului de tehnologii deținute de Canon:

 tehnologia de reproducere şi tipărire,
 tehnologia memoriilor informatice,
 tehnologia de afişaj numeric,
 tehnologii optice convenţionale,
 tehnologii opto-electronice,
 tehnologia laserului,
 tehnologia semiconductorilor,
 tehnologia materialelor,
 nanotehnologii,
 tehnologia componentelor mecatronice,
 tehnologia contoarelor de precizie,
 tehnologia prelucrării imaginilor,
 inteligenţă artificială,
 tehnologia sistemelor de comunicaţii,
 tehnologia software.
 Câteva sfaturi pentru generarea ideilor de afaceri

 Mergeți de la general la particular, acceptând mai întâi ideea,

principiul, iar apoi clarificând detaliile.
 Vizitați afacerile existente, discutați cu antreprenori de succes, în
special despre începutul afacerii lor, adresați-le diverse întrebări,
chiar dacă nu veți obține răspunsuri imediate.
 Citiți zilnic presa de specialitate și navigați frecvent pe Internet.
 Căutați nișe de piață, nu vă limitați la o variantă, cercetați activ piața.
 Discutați cu persoanele cunoscute din domeniul de afaceri care vă
interesează.
 Mergeți la târguri și expoziții pentru a observa cererea și oferta.
 Informați-vă despre domeniul dat - produse, inovații, tehnologii etc.
 Câteva sugestii pentru generarea ideilor de afaceri

 Nu repetați afacerile existente fără o abordare proprie a domeniului.

 Lucrați creativ pentru a adapta ideile proprii la mediul obiectiv.
 Studiați punctele forte și slabe ale potențialilor concurenți.
 Căutați zone noncompetitive, comparați cele planificate cu condițiile
reale.
 Vizitați expoziții și târguri de profil, saloane de invenții pentru a
vedea noutățile.
 Urmăriți actele normative ce țin de antreprenoriat și mediul de
afaceri, fiți la curent cu legile în vigoare, modificările și efectele ce
se vor produce asupra afacerii.
 Aplicați cunoștințele și experiența acumulată în afacerea planificată.
 Luați în considerare interesele și hobby-urile personale.
 Cum să selectați oportunitatea potrivită

 Pasul 1: Identificați-vă afacerea (dorită) și comparați efortul

necesar reușitei cu obiectivele personale
 Pasul 2: Cercetează (studiază) industriile preferate
 Pasul 3: Identificați segmente de industrie promițătoare (în
creștere)
 Pasul 4: Identificați zonele cu probleme și generați soluții cu
ajutorul brainstorming-ului
 Pasul 5: Comparați soluțiile posibile cu obiectivele dvs. și
oportunitățile din piața de desfacere
 Pasul 6: Concentrați-vă asupra celor mai promițătoare
oportunități
 Evaluarea oportunităţilor

 Procesul de evaluare a oportunităților de afaceri

 Evaluarea informală
– Acceptul spontan
– Raportul 10/1
– Testul similarității
– Testul bancherului sfătuitor
– Pretestarea prototipului
– Consultarea forumului de specialitate
 Evaluarea oportunităţilor

 Procesul de evaluare a oportunităților de afaceri

 Evaluarea formală
– Punctul critic
– Analiza PEST
– Analiza SWOT
– Infrastructura necesară
– Capitalul de lucru (de pornire)
– Rata de ardere a capitalului propriu (până la începerea
obținerii primelor forme de venit)
– Numărul de reglementări și avize necesare funcționării
– Planul de afaceri
 Caracteristicile afacerii „IDEALE”

 Nu necesită investiții mari

 Are (există) o piață recunoscută și măsurabilă
 Corespunde unei nevoi percepute pentru
produs/serviciu
 Există o sursă de aprovizionare de materii prime
fiabilă
 Nu necesită multă forță de muncă (personal)
 Oferă marja brută 100%
 Clienții cumpără și utilizează frecvent
produsul/serviciul
 Caracteristicile afacerii „IDEALE”

 Poate primi un tratament fiscal favorabil (reduceri, scutiri de

impozite)
 Nu necesită un sistem de distribuție complex
 Nu necesită bugete mari pentru publicite
 Clienții plătesc în avans (sunt dispuși să plătească)
 Nu necesită un risc ridicat de răspundere pentru produsul
realizat (certificate de garanție pentru perioade mari,
probleme de mediu)
 Uzura morală a tehnologiei este scăzută
 Produsele nu sunt perisabile sau influențate de condițiile
meteorologice
 Necesită deținerea unor drepturi de proprietate intelectuală
minime
 De la idee la oportunitate mai adaugăm:

 Educație
 Experiență
 Informații din rețelele de contacte
 Viziunea și voința
 Flerul antreprenorial
 Bibliografie:
 Bisa C., Porojan D., Planul de afaceri. Concepte, metode, tehnici,
proceduri, Irecson, 2005,
 Ghenea M., Antreprenoriat, Universul Juridic, 2011,
 Holm, S., Seven Step Business Plan, Pelican, 2007,
 Sasu, C., Iniţierea şi dezvoltarea afacerilor, Polirom, 2013,
 Sasu, C., Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii,
Performantica, 2014,
 Mariote S., Glackin C., Antreprenoriat – lansare şi administrarea
unei afaceri, Bizzkit, 2012.