Sunteți pe pagina 1din 36

Fashion

Networks
FashioN Networks
RĂUFANAT
Coordonator Unda POPP
FASHION NETWORKS

Moda este unanim considerată astăzi unul din cele mai importante fenomene vizuale ale
timpului demontând rapid ideea de frivolitate şi superficialitate în care se complacea odată.
Extraordinara sa forţă de seducţie este determinată şi de prezenţa unor mesaje elaborate
rezultate din relaţia costum-individ.
Haina cu toate semnificaţiile ei datorate mesajelor transmise (de formă, volum, culoare,
compoziţie, materialitate) se suprapune peste imaginea particulară a corpului uman, alcătuind astfel,
de fiecare dată un personaj care spune, prin simpla sa prezenţă o poveste.
În cadrul departamentului Modă al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti urmărim
raportarea la veşmânt sub toate formele, de la hainele obişnuite, perfect utile la cele nonconformiste,
doar cu valoare artistică.
Aceaste multiple modalităţi de exprimare prin intermediul veşmântului încearcă să deschidă
generoase perspective viitorilor absolvenţi, de la cele mai actuale domenii ale modei: (creatori,
designeri, stilişti, consilieri de imagine, visual marchendiser, buyer, organizatori de evenimente),
şi până la zonele artistice neconvenţionale sau interdisciplinare.
Ideea de a muta expoziţiile de semestru ale studenţiilor, din ateliriele Universităţii Naţionale
de Arte - București (care de obicei rămân ca o cercetare ascunsă şi sunt vizitate doar de cei din
interiorul sistemului) în generoasele spaţii ale ASE-ului are dublul avantaj de a dezvălui publicului
câte ceva din modalităţile de formare şi exersare ale viitorilor specialişti ai modei şi de a înlesni
acestora contactul direct cu un potenţial consumator de modă.
Expunerea cuprinde teme de atelier în care materiale diferite (dantele, hârtii, sfoară), sau
variate tehnici de la cele aplicate la cele de comunicare (proiecţie) transmit acelaşi mesaj actual al
reţelei omniprezente.
Expoziţia transmite entuziasmul molipsitor al tinerilor creatori generat de lipsa oricăror
prejudecăţi şi sentimentul libertăţii totale de exprimare, dublate de un anume tip de cultură vizuală
specifică domeniului.
Pe parcursul acestei expoziţii se vor organiza întâlniri cu studenţii, viitorii specialişti ai
domeniului modei, cei care vor educa la rândul lor alţi oameni, cărora le vor oferi nu doar haine mai
frumoase, ci şi ştiinţa şi secretul de a avea veşminte cât mai personalizate.
Alături de studenți expun și două nume sonore ale artei plastice românești: Viorel Mărgineanu
și Aurel Vlad.
RĂUFANAT

Walter Benjamin vorbeşte despre “a tiger’s leap” (săritura tigrului) privită ca o


caracteristică esenţială a fenomenului cultural al modei.
Designul de modă este mereu inspirat de stiluri istorice, cele mai actuale veşminte
fac evidente trimiteri către costume aparţinând momentelor trecute. Saltul înapoi în timp este
imprevizibil şi surprinzător precum este de necontrolat energica felină.
RăuFanat este o temă care readuce în actualitate dantela, element căzut în uitare dacă
nu chiar în dizgraţie pentru tânăra generaţie.
Dantelele preţioase şi delicate prezente în mai toate veşmintele aristocratice au apărut
atunci când costumul a trebuit să exprime categoric detaşarea unei categorii sociale de alta.
Fragilitatea dantelei devenită uneori aproape imaterială, ca un fum sau o spumă dar şi
mesajele sugerate de opulenţa texturilor, extremul rafinament sau decadenţa au fost
reinterpretate de studenţi în maniere absolute diferite.
S-a urmărit crearea unor structuri cât mai personale dar care să amintească
de plasa dantelei.
S-au găsit modalităţi expresive de a sugera dantela prin rupere, destrămare,
tăiere sau suprapunere a materialelor, amintind uneori chiar de gestualismul din
artele vizuale.
S-au utilizat metode asemănătoare celor clasice de a realiza împletituri și
ochiuri, dar şi tehnici noi cum ar fi printul pe materiale neconvenţionale.
S-a încercat uneori crearea unei atmosfere stranii, prin raportul modificat
al proporţiei obişnuite dintre om şi material, prin supradimensionarea evidentă a
structurii dantelate.
S-a încurajat atitudinea ludică, eliberatoare de orice constrângere în speranţa
obţinerii unor costume cât mai conforme cu spiritul romantic al tinerei generaţii.

Unda POPP
CARTEA - VEȘMÂNT

VEȘMÂNTUL - CARTE

Coordonator Doina LUCANU

La începutul celor doi ani de master dedicăm o perioadă de timp experimentării şi cercetării în
diferite materiale, creând texturi şi structuri noi folosind suporturi din medii total diferite de cele ale
artelor textile.
Mobilul acestor exerciţii creative este atât dezinhibarea şi creativitatea cât şi comunicarea.
Lucrările fiind uneori prezentate într-o paradă de costume, iar alte ori expuse într-o expoziţie de
veşmânt-obiect etc. Lucrările sunt expuse aşa cum sunt executate în atelier, uneori lăsate în stadiul
de eboşă, nefinisate, pentru a sugera mai exact tema de la care s-a pornit sau pentru a răspunde mai
bine proiectului personal. Unele lucrări sunt foarte atent executate până în cel mai mic detaliu pentru
a sugera ideea proiectului pe care masteranzii îl propun.
Prin aceste experimente urmărim de asemenea dezvoltarea abilităţilor conceptuale, aşa cum se
întâmplă în arta contemporană. Iar pentru dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii – încerc să transmit
studenţilor caracteristicile esenţiale ale creaţiei. Astfel, indiferent de natura materialului în care ne
exprimăm, imaginea receptată trebuie să trezească un sentiment – o punctare de impresie. Elsi Giauque
(profesor şi artist textilist) face următoarea afirmaţie: “Am convingerea că formăm sensibilitatea şi
talentul tinerilor studenţi, nu doar cu ajutorul unei idei abstracte, ci cu suportul materiei însăşi, care
ne hrăneşte de cele mai multe ori imaginaţia. La baza creaţiei nu stă doar o simplă tehnică, ci fantezia
şi imaginaţia creatoare.” (Kuenzi, A., La nouvelle tapisserie).
Atelierul în care lucrăm obiectele – veşmânt devine în perioada “facerii” lor un laborator
de cercetare – în care au loc dezbateri pe marginea temei propuse, analize plastice şi foarte multe
exerciţii ludice, pe care uneori le abandonăm fiind considerate doar o fază intermediară.
Pentru evoluţia în creaţia artistică consider necesară atât utilizarea tehnicilor tradiţionale, dar
şi a celor inovatoare, amestecul mediilor fiind suportul care poate să exprime, cu siguranţă mult mai
mult, şi poate să nuanţeze, într-o manieră mult mai sugestivă orice concept sau idee. În acest fel folosim
atât natura plastică a vegetalului (toate tipurile de materiale textile) cât şi materiale neconvenţionale
(hârtie, plastic, sârmă, scotch, metal, cauciuc, burete etc).
De fiecare dată proiectele masteranzilor sunt integrate în proiecte mai ample. De această dată,
tema “Cartea – veşmânt, veşmântul – carte” a fost propusă pentru proiectul “Gala Personalităţi care
au schimbat lumea”, organizat de Biblioteca Academiei Române. Lucrările care au participat au fost
create de masteranzii anului I, modă.

Doina LUCANU
SFORI LA MODĂ

Coordinator Paula BARBU

Moda, va rămâne ce a fost dintotdeauna: un ideal al unei


epoci culturale, al unei societăţi sau al unui curent artistic.
Va rămâne, cu siguranţă, şi un punct de vedere dictat de
designeri, de marii creatori care au schimbat radical concepţia
despre cine trebuie să se ocupe de modă. În aceeaşi măsură,
moda va rămâne o industrie profitabilă, indiferent de condiţiile
sociale, care va rezista, graţie designerilor, momentelor dificile.

Pe de altă parte, moda a fost dintotdeauna spectacol,


instalaţie, teatru, pentru că artizanii ei au hrănit pofta de noutate
a publicului. Spectacolul oferit de modă continuă fără oprire, de
la Charles Frédéric Worth până astăzi, atrăgând spectatorii cu
magia formelor şi culorilor. Ea va continua să existe sub toate
formele, inclusiv ca modă virtuală, în care formele şi culorile
veşmântului pot fi sugerate (instalaţiile lui Ann Hamilton). Acest
tip de modă va genera un spectacol al cărui subiect vor fi înşişi
spectatorii.
În 1978, într-o convorbire cu profesoara mea Adina
Nanu, prevedeam împreună ce s-ar putea întâmpla în viitor.
După noi, până în anul 2000 oamenii ar fi trebuit să trăiască
în oraşe spaţiale, îmbrăcaţi în costume din materiale specifice
vieţii în spaţiu, cu proprietăţi noi, să mănânce pastile cu gust de
mâncare iar orele de dormit să se transforme în secunde. O parte
din aceste previziuni s-au îndeplinit, pentru că într-adevăr trăim
într-o eră a informaticii, a vitezei. Oraşele spaţiale nu există (doar
un laborator spaţial ruso-american pentru diverse cercetări), dar
există confortul visat pentru aceste oraşe. Veşminte pentru ieşirea
în spaţiu au numai cosmonauţii, dar inventatorii au elaborat
materiale cu senzori pentru lumină, umbră, frig, căldură, pe
care designerii japonezi le folosesc deja cu succes; materialele
sintetice de astăzi înlocuiesc, prin proprietăţile lor, materialele din
fibre naturale. Astăzi moda foloseşte creaţii inteligente: materiale
textile care conţin senzori care eliberează parfumuri, reglează
temperatura corpului şi îşi schimbă culoarea după starea de spirit a purtătorului, pot acţiona
diverse mecanisme (ca în costumele de cosmonauţi) sau au proprietăţi terapeutice.
Moda preia descoperiri ştiinţifice şi uneori fuzionează cu domenii cu care aparent
nu are nici o legătură, de exemplu: cu chimia, prin modul de prelucrare al fibrelor, prin
folosirea proprietăţilor acestora în folosul omului; cu fizica – prin obţinerea unor materiale
cu proprietăţi noi, ce-şi schimbă culoarea sau temperatura în funcţie de factorii interni sau
externi; cu biologia – prin preluarea unor forme volumetrice din natura înconjurătoare şi a
unor elemente simbolice cu semnificaţii sociale: sexualitatea, poziţia în ierarhia socială,
diversele ritualuri se regăsesc în mărgelele asemănătoare cu ale curcanului, în veşmintele
cu coadă de păun, în coafurile leonine, în materialele care îşi schimbă culoarea cameleonic
etc.; cu cibernetica – pentru jocurile de calculator se creează personaje despre care nu
ştim nimic - perioada în care trăiesc, rolul lor sau misiunea; tot ce ştim despre aceste fiinţe
virtuale, ştim doar mulţumită costumului, care reprezintă identitatea personajului.
În concluzie, putem considera că moda va rămâne o constantă a identităţii personale
şi a identităţii de grup, o creaţie individuală pe care alţii o vor imita, adopta, multiplica în
funcţie de posibilităţi. În acelaşi timp, moda a devenit, mai mult ca niciodată, un demers
interdisciplinar. Un biolog, un informatician, un medic, un chimist, un fizician, un cercetător
pot interveni oricând alături de designerii de modă.
Prin flexibilitatea şi uşurinţa cu care se asociază cu celelalte arte şi cu ştiinţele aplicate,
prin diversele modalităţi de exprimare - de la moda purtată pe stradă până la cea elegantă,
sofisticată, generatoare de spectacol sau la cea sugerată şi efemeră - moda se plasează
în avangarda artelor şi trece, ca şi ele, printr-o criză profundă, care se manifestă, din 2000
încoace, printr-un eclectism prelungit. În acest moment, avem o singură certitudine: nu ştim
încotro se îndreaptă moda. Dacă în 1978 aveam o imagine foarte clară despre cum va arăta
anul 2000, în anul 2011 ne este greu să anticipăm cum va arăta omenirea peste 30 de ani.
Putem doar paria pe inventivitatea şi capacitatea creatoare a artiştilor.
Cum încep studenții studiul modei?: plecând de la costumul primitiv, împletind din
sfoară veșminte ce ne fac să visăm, de la forme geometrice și volume supradimensionate,
ajungând în anul III la ceea ce înseamnă modă pentru stradă, ocazii, spectacol și obiect -
artă.
Paula BARBU
MATHEMAGICAL

Coordonator Ioana AVRAM


Pentru creatorul de modă, în exercitarea profesiei sale, nu există limite de spaţiu
sau timp. LUMEA este locul său de muncă, iar „sarcinile sale de serviciu” trebuie să fie
îndeplinite la timpul viitor.
Efectele muncii sale se regăsesc la mari distanţe de spaţiu sau timp, uneori
concomitent, la categorii diverse de oameni, în culturi diferite, în sisteme economice cu
reglementări specifice, în siteme politice complexe, etc...
Trăind 24 / 24 de ore în viziunea globală a momentului dat, creând pentru viitor, el,
creatorul, trebuie să poată decela semnele schimbării, din noianul de informaţii care îl
asaltează şi să le transpună în formele viitorului.
De asemenea, inovaţia şi creativitatea se pot „simţi”, formele instituţionale şi economice
care nu există încă, dar care vor deschide alte perspective viitorului.
Traversăm, istoric, o perioadă de salt calitativ uluitor, a cărui efecte se resimt deja,
chiar la nivelul vieţii de zi cu zi. Era Informaţiei şi Era Cunoaşterii, nu sunt simple formulări
livreşti, ci Epoci pe care le trăim şi care ne bulversează, prin incapacitatea noastră de a
menţine ritmul schimbării.
Principala calitate va fi maniera de “surfing” pe crestele încercărilor neaşteptate, a
schimbărilor bruşte de direcţie, la care vom fi supuşi.
Pe plan mondial, conturarea unor mari poli de putere, obligă la metode şi sisteme de
coagulare, pe principii comune, cu interese similare, aplicabile unei zone geopolitice foarte
ample.
Trebuie să înţelegem paşii care se fac în aceste strategii mondiale de reaşezare a
societăţii umane, pe cu totul alte baze. Şi nu este vorba doar de nişte lucruri abstracte, care
se întâmplă „în cerurile” politicilor superioare, fără suport în realitate, (sau, în tot cazul vizibil
doar pentru analiştii de profesie), ci de ceva ce ne afectează direct, prin schimbările bruşte
de direcţie din propria existenţă. Se pare că primul lucru care trebuie învăţat este cum să
gestionăm, cum să primim şi cum să reflectăm aceste modificări de ritm. Dar, mai ales, cum
putem afla şi înţelege ce ni se întâmplă, cum şi unde putem găsi soluţii...
Moda, în sine, este un mod de exprimare al tuturor acestor tendinţe mari culturale,
şi este prima care „vede” ce urmează. Iar sistemul modei este obligat să fie antrenat să
reacţioneze corect la neprevăzut, şi permisiv la proiectele novatoare.
Ea a devenit o intreprindere globală dar şi un limbaj internaţional care depăşeşte
barierele regionale, de clasă sau pe cele etnice.
Mamuţi internaţionali, conglomerate de firme de confecţii, translează traseele
comerciale cu materii prime, care urmează să fie prelucrate în ţări unde costurile de
producţie şi riscurile sunt mai mici. Fabricile de confecţii nu mai sunt centralizări masive
de linii de producţie, ci sunt module flexibile, care permit răspuns rapid la solicitări, pentru
cei care caută locaţii în care mâna de lucru, competenţele, depozitarea sunt mai ieftine şi
mai disponibile, iar reglementările mai puţin drastice decât în alte părţi. Îmbrăcămintea şi
obiceiurile naţionale continuă să se piardă, moda euro-atlantică este peste tot, nu mai sunt,
practic, pieţe care nu au fost „atinse”.
Mărcile şi logo-urile marilor companii transnaţionale sunt recunoscute ca modele de
stil în toată lumea, de la Londra, la San Francisco, Singapore sau Tokio. Cu o scurtă privire
asupra industriilor modei, demonstraţia este şi mai clară: mărci ca Nike, Lacoste, Reebock,
Converse, sunt parte din cultura de consum a întegii lumi.
Era Informaţiei este timpul în care evoluează un anumit tip de societate: Societatea
Informaţiei, caracterizată prin aceea că: ”creaţia, distribuţia, difuzarea, utilizarea, integrarea
și manipularea informaţiei este o activitate semnificativă din punct de vedere economic,
politic și cultural. (...)
Ea înlocuiește Era Postindustrială și precede Era Cunoașterii.
Elementele marcante ale acestor schimbări pot fi de ordin tehnologic, economic,
politic, cultural, combinaţii între ele, sau chiar toate la un loc.
Această nouă perioadă din viaţa umanităţii este strâns legată de conceptul de Eră
Digitală, și de cel de Revoluţie Digitală, și se referă la economia bazată pe manipularea
informaţiei.
Această nouă perioadă din viaţa umanităţii este strâns legată de conceptul de Eră
Digitală, și de cel de Revoluţie Digitală, și se referă la economia bazată pe manipularea
informaţiei
S-a născut o nouă putere - ”CONVERSAŢIA GLOBALĂ”. Prin Internet, oamenii au
descoperit și inventat noi căi de a împărtăși, cu o viteză uluitoare cunoașterea relevantă. Ca
urmare directă, piaţa se mișcă mai repede și mai inteligent decît cea mai mare parte a
companiilor, tributare rutinelor, ierahiilor de competenţe sau prizonierele propriilor culturi.
Moda însăși este informaţie, lucrează cu simboluri și coduri, transmite în limbaje
nonverbale semnalele viitorului și modelele credibile ale prezentului. De altfel, moda este
prima mare reţea globalizată de informaţii, un soi de Internet, dar fără suport tehnologic.
World Wide Web și moda sunt modele diferite ale aceluiași tip de civilizaţie.
În sine, moda este o aplicaţie a informaţiei controlate. Aşa cum se ştie, o MODĂ,
ca să fie MODĂ trebuie: formalizată, formulată, exprimată, comunicată, diseminată, să
dispună de o “poliţie” proprie de urmărire, Într-un cuvânt, înaine de a fi obiecte sau stil de
viaţă, MODA ESTE INFORMAŢIE.
Structuri globalizate, cum ar fi Fashion Week, Ciclurile modei, sisteme de dezvoltare
ca selecția stratificată, târgurile, precum și rețelele de situri și blogguri, fac din sistemul
modei o rețea globală, care pretinde noi forme operaționale de exploatare.
”Global fashion” (sau World Wide Fashion – WWF) este de fapt ”o structură rețelizată
de accesare a culturii și civilizației umane, care permite persoanelor implicate în proiecte
de modă să împărtășească idei sau aspecte ale activităților comune, indiferent de distanța
care îi separă.”1
Moda și industriile sale este, de fapt, prima mare entitate culturală, economică și
industrială, care se detașează net de modelele erei industriale și postindustriale, funcționând
deja, în noua paradigmă de dezvoltare a umanității: Era Informației.
În modă, viitorul este astăzi!
Studiile viitorului, prognoza sau futurologia este filozofia, ştiinţa, arta şi practica de a
postula viziuni posibile, probabile, şi preferabile despre viitor, noua perspectivă de ansamblu
asupra lumii, precum şi miturile care pot să o susţină.
Tot ceea ce face designerul, care se adresează unui client din viitor, este bazat pe
futorologie, pe studii şi pe intuiţie, pe propria cultură şi pe vizionarism educat.
Aşa cum am mai afirmat, moda este una dintre cele mai importante şi vizibile domenii în
care viitorul se întâmplă azi. Fiind mereu cu un pas înaintea celorlalte structuri ale civilizaţiei,
este cea care exprimă prima ceea ce va fi evident pentru toată lumea mâine.
Nu inventează nimic, doar exprimă ceea ce este emergent, şi ceea ce, prin
mecanismele şi instrumentele sale, ea resimte deja şi poate exprima public.
Moda vestimentară este port drapelul curentelor mari culturale, care vor afecta lumea
viitoare, iar simbolurile lansate de ea devin alfabet decriptabil pentru ce ne aşteaptă în
viitor.
Artiştii şi conceptual designerii, denumiţi cu simpatie “Startists”, instruiți într-o dinamică
la fel de neaşteptată ca viitorul însuşi, trebuie să fie foarte informaţi de toate aceste viziuni
ale viitorului, deoarece, ei sunt aceia care vor decela semnele schimbării, vor prelua selectiv
scenariile futurologilor, vor trebui să povestească istoria viitorului şi o vor traduce în limbalul
elementelor ce compun stilul de viaţă.

World Wide Web, Wikipedia, online Dictionary.


Ioana AVRAM
EXPOZANȚI
Viorel MĂRGINEANU - Pictor
Aurel VLAD - Sculptor

MASTERANZII ANUL I
Diana BOBÂNĂ; Katia GUZUN; Oana BIROU; Andreea BURLOIU; Raluca COMAN; Monica
NEDELCU; Alina POPESCU; Francesca DINCULETE; Nicolle BERGMANN; Marilena IVAN;
Andreea GLĂVAN; Cătălina HUȚANU; Raluca IOSIM; Monica ȘULCĂ; Ozana PARASCAN; Daniela
MOROIANU; Oana IORDĂCHESCU; Lavinia FALCAN; Lana DUMITRU; Andreea DUMITRESCU
Cristina DELEANU; Anamaria MIESH; Anamaria POPA; Razan ȘARBEC

MASTERANZII ANUL II
Alexandra VULPE; Mihaiela PETRE; Adriana TĂNĂSACHE; Cristiana CARAGAȚĂ; Andra
CIUCLARU; Marta POPA; Izabela PURDESCU; Eszter GYORGY; Cristina PALOȘ

Tema: RĂUFANAT (anul I)


Coordonator: Prof. Univ. Dr. Unda POPP
Tema: CARTEA – VEȘMÂNT, VEȘMÂNTUL – CARTE (anul I și II)
Coordonator: Conf. Univ. Dr. Doina LUCANU

STUDENŢII ANULUI I
Alina ABABEI; Loredana ANDRONESCU; Nicolas AUGER; Dana BOSTAN; Ana-Maria BEŞLEAGĂ;
Lavinia BĂDIŢĂ; Vlad Petre BĂLĂNOIU; Laura BONCIU; Cristina BIZU; Gina CASAPU;
Paul COJANU; Nicolici Dana CRIŞAN; Andreea COŞUG; Laura DITOT; Lorena DUMITRESCU;
Mihaela Sonia ENACHE; Iulia ENĂCHESCU; Bianca GEORGESCU; Daniela Elena IOAN;
Alexandru Adrian IVAN; Ruxandra Andreea IOSIF; Raluca MARTINESCU; Laura MICU; Carina MIU;
Mihaela MARCOCI; Raluca MĂNDIŢĂ; Ariadna MLADEN; Gorguță Alina NICA; Vanda PETRESCU;
Raluca PĂTRU; Sandra PETRUŞCĂ; Andreea POSTELNICU; Paula Diana ROCA; Ana Maria ȘTEFAN;
Oana TOTOREȚ; Alexandru TUNSU; Andreea VARTOLOMEI; Diana VOICULESCU

STUDENŢII ANULUI III


Alexandra ABRAHAM; Alexandra Mădălina BÂNDĂ; Claudia Roxana BENEA; Damelina Szenda CADAR; Gabriela
CAPOTĂ; Nicoleta CIOBANU GAL; Ioana CIOLACU MIRON; Andra Iuliana CÂRLIGEANU; Irina CONSTANTIN;
Monica Alina DRĂGUȚ; Alina Mihaela FRUMOSU; Gina Mădălina GEORGESCU; Iulia GHENEA; Ramona MANEA;
Ileana IANACHIS; Silvia Florentina NEDELOAIA; Cristiana PIȚU; Maria Mihaela POPESCU; Maria Cătălina TĂBĂCARU;
Emilia Daniela TUDORAN; Ana VULPESCU; Luana PRĂDATU

Tema: SFORI LA MODĂ (anul I)


Coodonator: Conf. Univ. Dr. Paula BARBU
Tema: MATHEMAGICAL (anul III)
Coordonator: Lect. Univ. Dr. Ioana AVRAM

UNIVERSITATEA NATIONALĂ DE ARTE BUCUREȘTI - Departamentul MODĂ


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

ISBN: 978-606-8296-09-8
FashioN Networks
Fashion
Networks