Teste Infirmiere 2014

1
TEST INFIRMIERE
1. Distribuirea hranei bolnavilor în secţii este făcută de:

a. infirmiera de serviciu
b. asistenta(sora) de salon ajutată de infirmieră
c. îngrijitoare
2. Imbrăcarea unui pacient care are unul din membre afectat se va face:
a. începînd cu membrul sănătos
b. începînd cu membrul afectat
c. nu contează ordinea dacă operaţiunea se execută de minim 2 persoane
3. Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie:

a. planul anual privind gestionarea deşeurilor
b. bugetul de venituri şi cheltuieli
c. metodologia de culegere a datelor
4. Escarele sînt leziuni profunde ale unor ţesuturi din regiunile insuficient irigate
datorită:
a. imobilizării îndelungată în aceeaşi poziţie
b. igienii necorespunzătoare a tegumentelor
c. lenjerie umedă cu cute şi cusături pe zonele predispuse la escare
d. complicaţiilor diabetice
5. Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt:

a. să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele
nepericuloase
b. să diminueze cantităţile de deşeuri
c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care
se pretează la aceste operaţiuni
6. Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a. laboratoare
b. clinici universitare
c. spitale judeţene şi municipale
7. Dintre producătorii medii de deşeuri periculoase fac parte:

a. institute de cercetare medicală şi farmaceutică
b. Agenţia Naţională a Medicamentului
c. Laboratoare
8. Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte:

2
a. laboratoare de tehnică dentară

b. laboratoare de sănătate mintală
c. centre de transfuzie
9. Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică, după cum urmează:

a. deşeuri periculoase
b. deşeuri nepericuloase
c. deşeuri infecţioase
10.Deşeurile periculoase se clasifică în:

a. deşeuri anatomo-patologice
b. deşeuri clinice şi farmaceutice
c. deşeuri menajere
11.Sacii de polietilenă pentru depozitarea deşeurilor infecţioase trebuie să

întrunească următoarele condiţii:
a. să se poată închide uşor şi sigur
b. să fie confecţionaţi din polipropilenă galbenă
c. să fie marcaţi cu pictograma „Pericol biologic”
12.Gradul de umplere a sacului nu trebuie să depăşească:

a. jumătate din volumul său
b. 30 kg
c. ¾ din volum
13.Termosuturile sacului pentru deşeuri infecţioase trebuie să întrunească

următoarele condiţii:
a. să fie continue
b. să fie rezistente
c. să nu permită scurgeri de lichid
14.Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare – tăietoare trebuie :

a. să fie impermeabile
b. să prezinte etanşeitate
c. să aibă grosimea cuprinsă între 50 – 70 microni
15.Al doilea ambalaj în care se depun sacii şi cutiile pentru deşeuri periculoase
este reprezentat de:
a. saci perfect etanşi
b. cutii speciale
c. containere mobile
16.In containerele mobile cu pereţi rigizi nu se depun:

a. deşeuri periculoase neambalate
3
b. deşeuri asimilabile celor menajere

c. părţi anatomice ambalate şi refrigerate
17.Măturatul umed se execută prin următoarele:

a. metoda celor 2 găleţi
b. metoda prin împingere
c. metoda combinată
18.In realizarea curăţeniei la saloane trebuie luate în considerare:

a. îngrijirile curente
b. intervenţiile medicale
c. contaminarea salonului
19.Nu se admite existenţa ghivecelor din flori în:

a. secţii de nou-născuţi
b. secţii de terapie intensivă
c. în nici o secţie
20.Nu se admit vase cu flori tăiate în:

a. secţii de hematologie
b. secţii de dializă
c. în nici o secţie
21.Dezinfecţia ciclică la saloane se execută:

a. săptămânal
b. lunar
c. ori de câte ori este nevoie
22.Dezinfecţia ciclică la sălile de operaţie se execută:

a. săptămânal
b. lunar
23.Ce înţelegeţi prin decontaminarea materialului medico-chirurgical:

a. distrugerea germenilor patogeni în proporţie de 99,99%
b. îndepărtarea unui procent de 95-98% din germeni patogeni prezenţi
c. sterilizarea instrumentarului medical şi a echipamentelor
24.Scopul decontaminării materialului medico-chirurgical după folosire este:

a. evitarea contaminării personalului
b. reducerea contaminării mediului de spital
c. evitarea fixării pe instrumente a materiei organice
25.Decontaminarea materialului medico-chirurgical se mai numeşte:

4
a. dezinfecţie
b. predezinfecţie
c. sterilizare
26.In funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse şi timpul necesar

substanţelor dezinfectante să distrugă aceste microorganisme, dezinfecţia se clasifică
pe patru nivele:
a. sterilizare chimică
b. sterilizare biochimică
c. sterilizare termică
d. dezinfecţie de nivel înalt
27.Folosirea fenolilor este limitată doar pentru dezinfecţia:

a. aerului
b. suprafeţelor
c. mediului
28.Fenolii nu sunt recomandaţi pentru dezinfecţia:

a. suprafeţelor
b. instrumentarului
c. secţiilor nou-născuţi
29.Clorhexidina este recomandată a se face pentru dezinfecţia:

a. preoperatorie a pielii
b. rănilor
c. mâinilor
30.În raport cu condiţiile în care se aplică, dezinfecţia poate fi:

a. profilactică;
b. în focar;
c. terminală.
31.Un bun dezinfectant trebuie să posede următoarele calităţi:

a. să aibă capacitate bactericidă mare;
b. să fie neutralizant de substanţe organice;
c. să se poată combina cu trihalometanii.
32.Principalele măsuri pentru prevenirea şi combaterea contaminării aerului cu

germeni patogeni sunt:
a. ventilaţia;
b. folosirea echipamentului de protecţie (în special masca);
c. dezinfecţia aerului.
5
33.Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere igienic, metoda de dezinfecţie a

apei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. să nu modifice calităţile apei;
b. să fie eficientă indiferent de costuri;
c. să fie uşor de manipulat pentru personalul care efectuează dezinfecţia.
34.Eficienţa procesului de dezinfecţie a apei potabile trebuie să fie:

a. 99%;
b. 99,5%;
c. 99,9%.
35.Cantitatea minimă de apă necesară acoperirii necesarului fiziologic, igienei

individuale şi pregătirii hranei, pentru o zi, este:
a. 100 l;
b. 50 l;
c. 70 l.
36.Platformele organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a

gunoaielor menajere se vor amenaja:
a. la o distanţă de minim 15 m de ferestrele locuinţelor;
b. la o distanţă de minim 5 m de ferestrele locuinţei;
c. la o distanţă de minim 10 m de locuinţă.
37.Soluţiile dezinfectante se folosesc:

a. în ziua preparării;
b. în primele 28 de ore de la preparare;
c. în termen de 48 de ore de la preparare.
38.Dezinfecţia ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei trebuie făcută:

a. zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul zilei de lucru;
b. la nevoie;
c. cel puţin o dată pe săptămână
39.Examenele medicale la angajare pentru personalul sanitar elementar, mediu,

superior şi de îngrijire sunt:
a. test pentru depistarea AgHBs, HCV, HIV, examenul tegumentelor;
b. HIV, RPA, examen clinic general;
c. Examen clinic general, coprocultură semestrial, RPA.
40.Examenele medicale periodice pentru personalul sanitar elementar de îngrijire

sunt:
a. examen coprobacteriologic, examen psihiatric, RPA anual;
b. examenul tegumentelor, RPA anual, examen coprobacteriologic
semestrial;
6
c. examen clinic general trimestrial, RPA anual, examen coprobacteriologic

semestrial.
41.Sunt deşeuri periculoase următoarele categorii:

a. deşeuri anatomo – patologice, deşeuri înţepătoare – tăietoare, deşeuri
infecţioase;
b. deşeuri chimice şi farmaceutice, deşeuri menajere;
c. deşeuri tehnico – medicale, deşeuri de la blocul alimentar, deşeuri
infecţioase.
42.Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea deşeurilor în unităţile sanitare

este:
a. galben pentru deşeurile periculoase şi negru pentru deşeurile
nepericuloase
(menajere);
b. alb pentru deşeurile periculoase şi verde pentru deşeurile nepericuloase
(menajere);
c. roşu pentru deşeurile periculoase şi negru pentru deşeurile
nepericuloase(menajere).
43.Deşeurile înţepătoare – tăietoare trebuie colectate în cutii care să prezinte

următoarele caracteristici:
a. cutii de cartor, prevăzute în interior cu saci de polietilenă, marcate cu
pictograma „Pericol biologic”;
b. cutii galbne, din material rezistent la acţiuni mecanice, marcate cu
pictograma „Pericol biologic”, avizate de Ministerul Sănătăţii;
c. cutii de carton rigid, cu saci de polietilenă, avizate de Ministerul
Sănătăţii.
44.Deşeurile periculoase pot fi depozitate temporar în incinta unităţii maxim:

a. 72 ore;
b. 48 ore;
c. 24 ore.
45.Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face:

a. pe acelaşi circuit cu cel al bolnavilor şi vizitatorilor, la ore diferite;
b. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor, în recipientele de
colectare;
c. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor şi cu cărucioare
speciale.
46.Metodele acceptate pentru eliminarea finală a deşeurilor rezultate din activitatea

medicală sunt:
7
a. incinerare, depozitare la depozitul de deşeuri după ce au fost în prealabil

neutralizate;
b. depozitarea la depozitul de deşeuri fără tratamente speciale;
c. ardere în groapa betonată, cu capac.
47. În funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel

loc în zona 1 dintr-un spital, intră:
a. serviciul administrativ
b. secţia pediatrie
c. holul de la intrarea principală
48.In funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale, care se practică în

acel loc în zona 2 dintr-o unitate sanitară cu paturi, intră:
a. holuri;
b. ascensoare;
c. scări.
49.Funcţie gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel loc,

zona 3 dintr-o unitate unitate sanitară cu paturi, intră:
a. secţia medicală;
b. secţia psihiatrie;
c. secţia pediatrie.
50.Funcţie de gradul se asepsie, în zona 4 dintr-o unitate sanitară cu paturi,

intră:
a. neonatologie;
b. radiologie;
c. terapie intensivă.
51.Funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică într-un

spaţiu al spitalului, distingem:
a. 3 zone;
b. 4 zone;
c. 5 zone.
52.Acţiunile de curăţenie trebuie să realizeze:

a. menţinerea dezinfecţiei;
b. menţinerea continuă în stare curată a suprafeţelor;
c. decontaminarea suprafeţelor.
53.Indepărtarea prafului şi a gunoiului de pe pavimente se realizează cu

ajutorul:
a. măturilor;
b. periilor;
8
c. teurilor;
d. mopurilor.
54.Căruciorul pentru spălarea pavimentului este alcătuit din:

a. găleţi;
b. perie;
c. instalaţie de scurgere/stoarcere;
d. mop.
55.Avantajele folosirii căruciorului pentru spălarea pavimentului sunt:

a. igienic;
b. permite realizarea unei bune spălări;
c. poate fi un mijloc de contaminare a mediului.
56.Mănuşile de menaj se utilizează în timpul curăţeniei, pentru:

a. decontaminarea mediului;
b. pentru protecţia personalului;
c. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate.
57.După scoaterea mănuşilor, mâna:

a. se usucă;
b. se spală;
c. se dezinfectează.
58.După utilizare, mănuşile:

a. se clătesc şi se usuc;
b. se spală şi se usucă;
c. se spală, se dezinfectează şi se usucă.
59.In secţiile cu risc scăzut de apariţie a infecţiei nosocomiale, materialul

moale reciclabil utilizat:
a. se imersează în apă+detergent, se spală, se clăteşte, se usucă;
b. se imersează în detergent+dezinfectant, se spală, se clăteşte, se usucă;
c. se spală, se clăteşte, se usucă.
60.Măturat umed se poate efecuta prin:

a. metoda denumită „prin împingere”;
b. metoda denumită „prin rotire”:
c. metoda denumită „prin pivotare”.
61.Intreţinerea, curăţenia şi dezinfecţia chiuvetelor, căzilor de baie, duş,

WC-uri, pişoare stau la baza prevenirii infecţiilor cu germeni, cum ar fi:
a. E.Coli;
b. Proteus;
9
c. Pseudomonas.
62.Dezinfecţia sifonului de pardoseală în cabina WC, se face cu:

a. 500 ml soluţie de hidroxid de sodiu 5,25% Cl;
b. 500 ml apă de javel de 5,25% Cl;
c. 500 ml alcool sanitar.
63.Detartrarea este:
a. operaţiunea de deşurubare a robineţilor;
b. operaţiunea de îndepărtare a grăsimilor cu un produs acid specific;
c. operaţiunea de îndepărtare a pietrei cu un produs acid specific.
64.In secţiile în care sunt admise vase cu flori tăiate, apa din vas:
a. se schimbă zilnic;
b. se schimbă zilnic şi în apă se adaugă o linguriţă de hipoclorit de
sodiu 12,5% Cl activ;
d. se schimbă o dată pe săptămână.
65. In timpul curăţeniei, mobilierul:

a. rămâne în salon;
b. este scos temporar pe hol;
c. este mutat în alt salon până la terminarea operaţiunii.
66. Tehnica operaţiunii de dezinfecţie este:

a. pulverizare;
b. stropire;
c. vaporizare.
67. Curăţenia spaţiilor de circulaţie în blocul operator se efectuează:

a. în fiecare zi;
b. ori de câte ori este nevoie;
c. de două ori pe zi.
68. Dezinfecţia este realizată:

a. în funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse
b. în funcţie de timpul de contact necesar substanţelor dezinfectante
să distrugă aceste microorganisme
c. în funcţie de bugetul pe secţie
69.Dezinfecţia se clasifică pe 4 nivele:

a. dezinfecţie de nivel scăzut, intermediar, înalt, foarte înalt
b. dezinfecţie superficială de nivel scăzut, înalt, foarte înalt
c. dezinfecţie de nivel scăzut, intermediar, înalt, sterilizare chimică
10
70.Substanţele chimice care realizează sterilizarea chimică sunt:

a. acidul peracetic
b. glutaraldehida
c. acidul cianhidric
71.Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel înalt sunt:

a. acidul peracetic
b. acidul clorhidric
c. hipocloritul de sodiu
72.Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel intermediar

sunt:
a. acidul peracetic
b. alcooli
c. compuşi pe bază de clor
73.Folosirea fenolilor este limitată doar pentru:

a. dezinfecţia instrumentarului
b. dezinfecţia suprafeţelor
c. dezinfecţia aerului
74.Fenolii sunt recomandaţi a se folosi:

a. în zonele de preparare a mâncării
b. în secţiile de pediatrie
c. pentru dezinfecţia instrumentarului utilizat în anatomia patologică
75.Hipocloriţii se comercializează sub denumirea de:

a. acid clorhidric
b. apă de Javel
c. extract de Javel
76.Dezinfecţia igienică a mâinilor se face:

a. pe mâna spălată şi uscată
b. pe mâna umedă
c. după fiecare procedură medicală, înainte de spălare
77.Antisepticul este:
a. produs care îndepărtează murdăria
b. produs care previne multiplicarea microorganismelor
c. produs care inhibă activarea microorganismelor
78.Bactericidul este un produs:

a. capabil să înlăture murdăria
b. capabil să distrugă boala
11
c. capabil să distrugă formele vegetative ale bacteriilor
79.Prin contaminare se înţelege:

a. contactul cu murdăria
b. contactul cu pacienţii
c. contactul cu microorganisme patogene
80.Prin produs de dezinfecţie de nivel scăzut înţelegem:

a. agent chimic care distruge bacteriile vegetative
b. agent chimic care distruge bacteriile vegetative,unii fungi şi
virusurile capsulate
c. agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi,
virusurile capsulate şi virusurile mari necapsulate
81.Virucidul este un produs care:

a. distruge virusurile test
b. distruge sporii bacterieni
c. ambele răspunsuri sunt corecte
82.Mâinile se spală:
a. după scoaterea măştii de protecţie
b. după folosirea batistei
c. după folosirea toaletei
83.Echipamentul personal de protecţie este:

a. o punte între personalul medico-sanitar şi bolnavi
b.o barieră între personalul medico-sanitar şi sursa de infecţie
c. mijloc de recunoaştere a meritelor personalului medico-sanitar
84.Mănuşile se schimbă:
a. între 2 îngrijiri
b. în caz de rupere
c. între 2 pacienţi
85. Niciodată mănuşile de examinare:

a. nu se împrumută
b. nu se spală
c. nu se poartă aceeaşi pereche de mai multe ori
86. Se poartă două perechi de mănuşi pentru:

a. a scade frecvenţe AES
b. a divide cu 3 riscul de contact cu sângeşe
c. în caz de alergie
12
87. Din cadrul echipamentelor de protecţie fac parte:

a. halatul
b. şorţuri impermeabile
c. cizme de cauciuc
88. Activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale,

fac parte din:
a. fişa postului
b. cartea de muncă
c. obligaţiile profesionale
89. Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale este
analizat:
a. semestrial
b. trimestrial
c. anual
90. Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale este

cuprins în documentaţia necesară pentru:
a. certificare ISO
b. autorizarea sanitară
c. colectarea selectivă a deşeurilor
91.Eliminarea finală a deşeurilor periculoase se poate face prin:

a. ardere în crematoriu propriu
b. tratament de neutralizare prin sterilizare
c. incinerator de deşeuri periculoase
92. Aplicarea Ordinului 219 este obligatorie pentru:

a. acreditarea unităţilor sanitare
b. obţinerea autorizaţiei sanitare
c. fila de buget
93. Resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli

infecţioase) se vor colecta:
a. cutii cu pereţi rigizi de culoare neagră
b. saci de culoare neagră
c. saci transparenţi
94. Colectarea lenjeriei de pat şi de corp utilizate cu excepţia celei umede, va fi

făcută în:
a. saci de plastic care se închid la gură după colectare
b. saci de doc curaţi care se închid după colectare
c. coşuri de rufe
13
95. Curăţirea mesei de pansamente (mesei ginecologice) şi schimbarea huselor

respectiv alezelor după fiecare persoană examinată se face:
a. o singură odată pe zi
b. după fiecare folosire
c. ori de câte ori este necesar
96. Intre atribuţiile infirmierei se numără şi:

a. efectuează igiena individuală a bolnavilor gravi şi a copiilor
b. respectă regulile de igienă personală
c. administrează tratamentul prescris de medic
97. Definiţia curăţeniei:
98. Dezinfecţia este metoda de decontaminare prin care se urmăreşte distrugerea

microorganismelor în proporţie de:
a. 75-85%
b. 99,0 – 99,9%
c. 90-95%
99. Spălarea pavimentelor se efectuează cu:

a. apă caldă şi carbonat de sodiu sol.1-2%
b. apă caldă şi detergenţi sol.1-2%
c. apă caldă şi aldehidă formică sol.1-2%
100. Soluţile clorigene folosite pentru dezinfecţie conţin:

a. 1g% clor activ
b. 0,5g% clor activ
c. 1,5% clor activ
101. Dezinfecţia ciclică a săilor de operaţie şi de naştere se face săptămânal prin

formolizare cu formol în concentraţie de 3-5% aldehidă formică şi o expunere de:
a. 24 ore
b. 6-12 ore
c. 20 ore
102.In secţiile de pediatrie, în fiecare salon se va efectua dezinfecţia şi

curăţenia generală ciclică la intervale de:
a. 10-20 zile
b. 15-20 zile
c. 10-15 zile
103. Ingrijitoarea de curăţenie îndeplineşte următoarele sarcini, cu excepţia:

14
a. transportă pe traseul stabilit reziduurile solide din secţie la rampa de

gunoi sau crematoriu, curăţă şi dezinfectează recipientele
b. îndeplineşte toate indicaţiile asistentei şefe privind întreţinerea
curăţeniei, salubrităţii, dezinfecţiei şi dezinsecţiei
c. urmăreşte respectarea regulilor pe tot circuitul alimentelor
104. Colectarea lenjeriei copilului mic se face în:

a. saci de doc curaţi
b. saci material plastic sau impermeabilizaţi
c. găleţi cu capac
105. Spaţiile de circulaţie se dezinfectează cu soluţii clorigene folosite în

concentraţie de:
a. 1% clor activ
b. 0,5% clor activ
c. 1,5% clor activ
106. Depozitarea temporară a deşeurilor nu trebuie să depăşească în secţie:

a. 48h
b. 72h
c. 24 h
107. Sacii negri se folosesc pentru colectarea deşeurilor:

a. nepericuloase
b. menajere
c. resturi alimentare
108. Definiţia spitalului:
109. Procesul de îngrijire implică:

a. activitatea de supraveghere a stării de sănătate şi de prevenire a
îmbolnăvirii
b. activitatea de vindecare a unei boli şi de recuperare şi compensare a
unei dizabilităţi
c. de supraveghere şi îndrumare a asistaţilor
110. Instituţiile pentru ocrotirea, îngrijirea şi recuperarea adulţilor:

a. leagăne de copii
b. cămine atelier
c. cămin spital pentru bolnavi cronici
d. cămine de bătrâni
111. Infirmiera îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare:

15
a. sub directa îndrumare a medicului

b. sub directa îndrumare şi supraveghere a asistentului medical
c. execută orice sarcini de serviciu la solicitarea asistentului medical
sau a medicului
112. Baia generală a sugarului se poate face:

a. imediat după naştere
b. la 2-3 zile după căderea bontului
c. la 7 zile după căderea bontului
113. Care dintre următoarele metode se folosesc la curăţenia în spital:

a. perierea
b. ştergerea
c. spălarea
d. pasteurizarea
e. flambarea
114.Senzaţiile organismului de simţ sunt:

a. simţul tactil
b. simţul gustului
c. simţul mirosului
115. Pulsul reprezintă:

a. frecvenţa cardiacă
b. frecvenţa respiratorie
c. presiunea sângelui în artere
116. Gravitatea unei arsuri depinde de:

a. profunzimea arsurii
b. suprafaţa tegumentară afectată
c. ambele
117. Dezbrăcarea bolnavului imobilizat la pat se face de către:

a. o persoană
b. două persoane
c. trei persoane
118. Schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat necesită:

a. o persoană
b. 2-3 persoane
c. mai multe
119. Pentru tehnica corectă a igienei parţiale la pat a bolnavului sunt necesare:
a. 3 prosoape
16
b. 1 prosop
c. 5 prosoape
120. Care din cele 3 atribuţii revin infirmierei:

a. efectuează igiena individuală a bolnavilor grav şi a copiilor
b. înlocuieşte şi transportă în condiţiile stabilite rufăria murdară
c. urmăreşte respectrea regulilor de igienă pe tot circuitul alimentelor
121. Sălile de operaţie şi de naştere se curăţă şi se dezinfectează:

a. după fiecare operaţie
b. săptămânal
c. lunar
122. Utilajele accesorii ale patului universal sunt:

a. masă reglabilă pentru alimentaţie
b. rezemător
123. Timpul de contact cu substanţe antiseptice necesar pentru dezinfecţia

corectă a mâinilor este de:
a. 10 minute
b. 5 minute
c. până la uscarea mâinilor
124. Un kg de pulbere de var cloros are un conţinut de clor activ de:

a. 25%
b. 15%
c. 5%
125. Chiuvetele şi lavoarele se întreţin prin spălare cu:

a. apă şi soluţie de detergenţi 1-2%
b. soluţii clorigene în concentraţie de 0,5% clor activ
c. soluţie de apă şi detergenţi 1-2%
126. După decesul unui bolnav, sub supravegherea asistentului medical,

infirmiera pregăteşte cadavrul şi asigură transportul acestuia la loul stabilit de
conducerea instituţiei:
a. da
b. nu
127. In caz de infecţie în spital se face:

a. dezinfecţie ciclică
b. dezinfecţie în focar
c. dezinfecţie ciclică sau în focar
17
128. Dacă operaţiunea de curăţare-decontaminare se face manual:

a. este urmată de etapa de dezinfecţie
b. nu este urmată de etapa de dezinfecţie
129. Materialul moale reciclabil utilizat se prelucrează prin:

a. imersie în detergent
b. se spală cu apă caldă şi detergent
c. se clăteşte
d. se usucă
130. Ingrijitoarea de curăţenie are următoarele sarcini cu excepţii:

a. efectuează dezinfecţia lenjeriei în secţiile cu potenţial infecţios
b. poartă în permanenţă echipamentul de protecţie stabilit
c. îndeplineşte toate indicaţiile asistentei şefe privind întreţinerea
curăţeniei, salubritpăţii, dezinfecţiei şi dezinsecţiei
131. In cadrul curăţeniei zilnice îndepărtarea prafului de pe paviment se face

prin măturare:
a. umedă
b. uscată
132. Spălarea obligatorie a mâinilor se face:

a. la intrarea în serviciu şi la păstrarea locului de muncă
b. după folosirea toaletei
c. după folosirea măştii folosite în saloane
133. Unde se termină măturatul umed într-un salon:

a. la fereastră
b. lângă patul bolnavului
c. la uşă
134. Deratizarea este o metodă de strugere a:

a. insectelor
b. rozătoarelor
c. microorganismelor
135. Infecţia interioară (nosocomială) reprezintă:

a. accidente de muncă ale personalului sanitar
b. îmbolnăvirile de natură infecţioasă, contractate în spital şi care apar
în timpul spitalizării sau după externare
c. boli ce au drept cauză consumul excesiv de alcool
136. Schimbarea lenjeriei în spital se face:

a. zilnic
18
b. săptămânal
137. Cum este recomandat să se procedeze în cazul când aveţi mai multe
saloane de pregătit pentru dezinfecţie:
a. să se înceapă cu saloanele cele mai contaminate
b. să se înceapă cu saloanele cele mai puţin contaminate
c. nu contează ordinea
138. Infirmiera are următoarele atribuţii:

a. ajută la pregătirea bolnavului în vederea examinării
b. dă relaţii despre starea de sănătate a bolnavului
c. pregăteşte pentru dezinfecţie ori de câte ori este nevoie
139. Care sunt regulile de întreţinere a ustensilelor de curăţenie:

a. după fiecare operaţiune şi la sfârşitul zilei de lucru ustensilele vor fi
spălate, curăţate, dezinfectate, uscate
b. ustensilele de curăţenie nu trebuie spălate deoarece se păstrează
permanent în soluţie dezinfectantă
c. ustensilele folosite la curăţenie vor fi spălate şi dezinfectate din oră
în oră
140. Obiectivele către care trebuie să se orienteze pregătirea profesională a

infirmierei sunt:
a. cunoaşterea rolulilor şi atribuţiilor care îi revin în mod cotidian în
raport cu persoana asistată
b. protejarea drepturilor pacienţilor
c. primirea persoanei ocrotite şi pregătirea ei pentru integrarea în
colectivitate
141. In raport cu personalul superior infirmiera:

a. transmite indicaţiile asistentei, medicului şi directorului de îngrijiri
b. efectuează schimburi de idei, experienţe, observaţii şi informaţii
profesionale
c. înregistrează indicaţii cu privire la persoanele asistate
142. Ingrijirea:
a. este o acţiunea individualizată pe care infirmiera o poate desfăşura în
mod formal sau informal, prezentându-le pacienţilor diferite verigi ale procesului de
îngrijire:
b. urmăreşte ca persoana bolnavă să-şi recâştige starea de sănătate şi
capacitatea de a-şi satisface nevoile sale fundamentale
c. se referă nu numai la bolnav, ci şi la persoanele în subordine
19
143. Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse trebuie

considerat la risc:
a. sânge
b. lichid peritoneal
c. secreţii vaginale
144. Expunerea profesională la accidente se petrece în timpul:

a. efectuarea de manopere invazive cu ace şi instrumente ascuţite
b. manipulării de produse biologice potenţial contaminate
c. pregătirea instrumentarului care va fi supus procesului de dezinfecţie
sau steril
145. Suprafeţe vizibile contaminate cu sânge sau alte fluide biologice se

pregătesc astfel:
a. decontaminare, curăţare, dezinsecţie chimică
b. curăţare, dezinfecţie, uscare
c. dezinfecţie chimică, curăţare
146. Care din următoarele categorii sunt expuse riscului de accident cu obiecte
ascuţite:
a. pacient
b. personal medical
c. personal auxiliar
147. Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de:

a. o clătire abundentă după dezinfecţie
b. efectuarea unei curăţenii riguroase înainte de dezinfecţie
c. soluţia de dezinfecţie să fie la o concentraţie dublă
148. Pentru a prepara şi utiliza soluţiile de dezinfecţie, este necesar:

a. să cunoaştem concentraţiile substanţei active în produs
b. să folosim recipiente curate
c. să folosim soluţia de lucru în ziua preparării
149. Metodele de curăţenie sunt:

a. ştergere, măturare, dezinfecţie
b. măturare, ştergere, spălare, aspirare
c. măturare, spălare, fierbere
150. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este:

a. de a preveni transmiterea infecţiilor la locul de muncă al
personalului medico-sanitar
b. prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă
c. prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină
20
151. Lenjeria murdară şi umedă este colectată de către infirmiere/îngrijitoare:

a. saci de doc
b. saci impermeabili închişi la gură
c. recipiente curate
152. Baia generală a bolnavului trebuie efectuată:

a. cel puţin o dată pe săptămână
b. este de preferat să se evite pentru a nu înrăutăţi situaţia stării acestuia
c. doar dacă este absolut necesar
153. Secretul profesional poate fi dezvăluit:

a. cu acordul pacientului
b. la cererea cunoştinţelor, vecinilor
c. la cererea autorităţilor judiciare
d. cu acordul părinţilor pentru copii sub 18 ani
154. Toaleta pacientului se efectuează:

a. săptămânal
b. zilnic
155. Dezbrăcarea bolnavilor cu extremităţi dureroase se începe totdeauna cu:

a. partea sănătoasă
b. partea bolnavă
156. Care sunt tipurile de dezinfecţie în funcţie de tipurile de microorganisme:

b. dezinfecţie de nivel înalt
c. dezinfecţie de nivel intermediar (mediu)
d. dezinfecţie de nivel scăzut
157. Infirmiera are obligativitatea de a asigura toaleta bolnavului imobilizat:

a. zilnic
b. seara înainte de culcare
158. Care este timpul minim necesar de contact între dezinfectant şi obiectul ce
trebuie dezinfectat în cadrul dezinfecţiei de nivel înalt:
a. 10 min
b. 20 min
c. 30 min
159. Care este concentraţia de cloramină recomandată pentru suprafeţe:

a. 2%
21
b. 4%
c. 6%
160. Ce se înţelege prin dezinfecţie:

a. îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe şi obiecte, odată cu
îndepărtarea prafului şi substanţelor organice
b. distrugerea în proporţie de 99,9% a formelor vegetative a
microorganismelor
c. distrugerea tuturor microorganismelor inclusiv a formelor sporulate
161. Caracteristicile containerelor pentru deşeuri înţepătoare sunt:

a. să fie rezistente la şocuri
b. să corespundă normelor în vigoare
c. să fie transportabile
162. Spălarea mâinilor este suficientă pentru:

a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu
b. un act medical care presupun un nivel de risc infecţios minim
c. intervenţii chirurgicale
163. Dezinfecţia igienică a mâinilor este necesară cu excepţia:

a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios înalt
b. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu
164. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor este necesară pentru:

a. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios mediu
b. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios înalt
c. toate actele medicale care presupun un nivel de risc infecţios
minim
165. Dezinfecţia igienică a mâinilor se poate executa prin:

a. spălare
b. frecare
c. tratament
166. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor se execută prin:

a. tratament chirurgical
b. spălare
c. frecare
167. Prin spălarea mâinilor se înţelege:

a. procedura de eliminare a microorganismelor, utilizând apă şi săpun
b. procedura prin care se elimină murdăria şi se reduce flora
tranzitorie prin acţiune mecanică, utilizând apă şi săpun
22
168. Prin termen de valabilitate înţelegem:

a. perioada de timp în care executăm spălarea/dezinfecţia
b. perioada de timp în care un produs dezinfectant este utilizat
c. perioada de timp n care un produs dezinfectant este eficient
169. Prin transport primar înţelegem:

a. transportul de la unitatea de primire urgenţe pe secţie
b. transportarea bolnavului în spital de la domiciliu sau de la locul
accidentului
170. Transportul primar se poate executa cu:

a. targa
b. ambulanţa
c. cu mijloace improvizate
171. Ridicarea bolnavului pe targă se face de:

a. 1 persoană
b. 2-3 persoane
172. Bolnavul va fi transportat pe targă:

a. cu spatele
b. aşezat pe o parte
c. cu faţa înainte
173. Prin transport secundar înţelegem:

a. transportarea pacientului deja asistat dintr-o unitate spitalicească în
alta
b. transportarea pacientului dintr-o unitate sanitară la domiciliu
c. transportarea bolnavului la investigaţii
174. Transportul cu căruciorul rulant se utilizează pentru transportul

intraspitalicesc al:
a. bolnavilor la începutul convalescenţei
b. bolnavilor astenici
c. bolnavilor cu afecţiuni inflamatoare sau paralitice ale membrelor
inferioare
d. bolnavilor transportaţi la investigaţii şi explorări şi care trebuie să
aştepte
23
175. Pacientul care nu se poate ridica în picioare va fi aşezat în căruciorul rulant

de:
a. 1 persoană
b. 2 persoane
c. 3 persoane
176. Schimbarea patului fără bolnav va fi executată de:

a. 1-2 persoane
b. 2-3 persoane
c. mai multe persoane
177. Inlocuirea saltelei în timp ce bolnavul este în pat este necesară atunci când:
a. salteaua a fost murdărită
b. pentru reîmprospătarea patului
c. pacientul solicită acest lucru
178. Poziţia activă este caracteristică bolnavilor:

a. comatoşi
b. cu forţa fizică păstrată
c. după intervenţii chirurgicale
179. Poziţia pasivă este caracteristică bolnavilor:

a. adinamici
b. în stare gravă
c. care şi-au pierdut forţa fizică
180. Poziţia forţată poate să apară:

a. ca o consecinţă a modificărilor produse de boală
b. ca o reacţie de apărare
c. ca o măsură profilactică
d. ca o măsură terapeutică
181. Dacă bolnavul nu se poate mişca, dezbrăcarea lui se va face:

a. o persoană
b. două persoane
c. trei persoane
182. La îmbrăcarea unui bolnav cu afecţiuni la membrele superioare se va

îmbrăca întâi:
a. braţul sănătos
b. braţul bolnav
183. Mănuşile, ca berieră de protecţie, sunt obligatorii:

24
a. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate

b. în timpul curăţeniei
c. la servitul mesei bolnavilor
184. Mănuşile care se folosesc în cazurile de mai sus trebuie să fie:

a. sterile din cauciuc
b. nesterile din cauciuc
c. din bumbac
185. Holurile şi scările sunt zone în care circulaţia este intensă. Curăţarea
pavimentelor se face:
a. de 2 ori pe zi
b. în timpul nopţii când se circulă mai puţin
186. In fiecare salon curăţenia se începe cu:

a. curăţarea obiectelor mai puţin murdare
b. curăţarea obiectelor mai murdare
c. nu are importanţă ordinea de începere a curăţenie
187. Reziduurile septice vor fi colectate separat şi duse pentru incinerare în:
a. saci de culoare galbenă cu pictograma „Pericol biologic”
b. recipiente etanşe duse la crematoriu la 2 zile
c. recipiente folosite pentru transportul lenjeriei murdare
188. In cazurile de inconştienţă în special în cazuri de comă, bolnavii vor fi

transportaţi pe targă:
a. decubit lateral
b. decubit ventral
c. decubit dorsal
189. Mănuşile de cauciuc de unică utilizare se folosesc:

a. în timpul curăţeniei
b. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate
c. când se anticipează contactul cu produse biologice
d. servitul mesei

c. îngrijitoare
191. La bolnavii care prezintă incontinenţă urinară sau fecale, la cei cu

vărsături, supuraţii, salteaua se acoperă cu:
25
a. cearşaf curat şi se dezinfectează zilnic

b. cearşaf curat şi faţă de pernă periodic
c. muşama şi se dezinfectează zilnic
d. muşama şi se dezinfectează zilnic, precum şi ori de câte ori este
necesar
192. Igiena paturilor bolnavilor şi a saloanelor se face:

a. periodic prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat
b. de două sau mai multe ori pe zi prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei
de pat
c. zilnic prin aerisirea şi sortarea lenjeriei murdare
d. zilnic prin aerisirea şi colectarea lenjeriei murdare
193. In prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:

a.cunoaşterea exactă a concentraţiei în substanţă activă a produselor
prin aplicarea baremurilor cunoscute
b.folosirea de recipiente speciale
c.cunoaşterea exactă a concentraţiei în substanţă activă a produselor
prin determinări periodice de laborator
d.folosirea de recipiente curate
e.utilizarea soluţiilor în ziua preparării
f.utilizarea soluţiilor a doua zi după preparare prin menţinerea în
recipiente speciale deschise
194. Care sunt măsurile pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale:

a. măsuri de igienă spitalicească
b. asigurarea pregătirii profesionale corespunzătoare
c. aplicarea tehnicilor aseptice
195. Personalul auxiliar poate circula din sectoare septice către cele aseptice
dacă:
a. poartă echipament de protecţie adecvat
b. se efectuează igiena mâinilor
c. poartă mănuşi de protecţie şi bonete
196. Colectarea lenjeriei cu umiditate excesivă se face:

a. cu mănuşi în recipiente etanşe
b. în saci de material plastic sau impermeabilizaţi
c. cu mănuşi şi şorţuri de protecţie
197. Intreţinerea pavimentelor se realizează:

a. zilnic sau când se murdăresc cu produse patologice prin ştergere
umedă şi dezinfecţie ciclcică
26
b. zilnic sau când se murdăresc cu produse patologice prin dezinfecţie

periodică şi ştergere umedă
c. zilnic sau când se murdăresc cu produse patologice prin ştergere
umedă şi dezinfectare
198. Alimentaţia prin sondă se face la:

a. bolnavii cu infarct miocardic
b. bolnavii cu tulburări de deglutiţie
c. bolnavii inconştienţi
199. Regiunile predispuse escarelor la bolnavii în decubit dorsal sunt:

a. partea internă şi exterioară a genunchilor
b. regiunea maleolară
c. regiunea occipitală
d. regiunea omoplatului
e. regiunea sacrată
f. regiunea deasupra crestei iliace
g. regiunea călcâielor
200. Steril se defineşte fiind:

a. lipsit de microbi patogeni
b. lipsit de microbi vii
c. orice suprafaţă sau obiect bine spălat
201. Transportul bolnavilor cu brancarda se face:

a. de la domiciliu la spital
b. pe distanţe mici, până la vehiculul de transport
c. după acordarea primelor îngrijiri de urgenţă spre secţia unde se
internează
202. Ridicarea bolnavului sau accidentatului pe targă se face de către:

a. 1 persoană
b. 2-3 persoane
c. indiferent câte persoane

a. decubit lateral
b. decubit ventral
c. decubit dorsal
204. Bolnavii cu traumatisme craniene vor fi transportaţi pe targă:

a. cu capul mai coborât decât restul corpului
b. poziţie şezând
27
c. decubit lateral
205. Bolnavii cu traumatisme abdominale vor fi transportaţi cu targa:

a. în decubit dorsal cu genunchii flectaţi pe abdomen
b. în decubit ventral
c. decubit lateral

d. la servitul mesei
207. Dezinfecţia este:

a. îndepărtarea microorganismelor din mediul de lucru
b. procesul de distrugere a celor mai multe, sau a tuturor
microorganismelor patogene
c. spălarea cu apă şi detergent a suprafeţelor

c. îngrijitoare
209. La bolnavii care prezintă incontinenţă urinară sau fecale, la cei cu vărsături,
supuraţii, salteaua se acoperă cu:
a. cearşaf curat şi se dezinfectează zilnic
b. cearşaf curat şi faţă de pernă periodic
c. muşama şi se dezinfectează zilnic
d. muşama şi se dezinfectează zilnic, precum şi ori de câte ori este
necesar
210. Igiena paturilor bolnavilor şi a saloanelor se face:

a. periodic prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat
b. de două sau mai multe ori pe zi prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de
pat
c. zilnic prin aerisirea şi sortarea lenjeriei murdare
d. zilnic prin aerisirea şi colectarea lenjeriei murdare
211. In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate

din activităţi medicale fac parte din:
a. obligaţiile profesionale
b. fişa postului
c. bugetul de venituri şi cheltuieli
28
212.Sumele necesare pentru punerea în aplicare a Ordinului nr.219/2002 se cuprind

în:
a. baza naţională de date
b. fişa postului
213. Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie:

214. Nerespectarea prevederilor Ordinului nr.219 se sancţionează conform:

a. Ordinul 916/2006
b. Ordinul 219/2002
c. Legea 98/1994
215. Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt:

nepericuloase
b.să diminueze cantităţile de deşeuri
c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri
care se pretează la aceste operaţiuni
216.Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a. laboratoare
217.Dintre producătorii medii de deşeuri periculoase fac parte:

a.institute de cercetare medicală şi farmaceutică
b.Agenţia Naţională a Medicamentului
c. laboratoare
218.Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a.laboratoare de tehnică dentară
b.laboratoare de sănătate mintală
c.centre de transfuzie
219.Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică, după cum urmează:

a.deşeuri periculoase
b.deşeuri nepericuloase
c.deşeuri infecţioase
29

221. Detaşarea acelor folosite se face:
a. cu mâna
b. cu o cârpă
c. folosind dispozitivul inclus pe orificiul de colectare
d. cu mănuşa
222. Capacul închis al cutiei cu deşeuri înţepătoare/tăietoare va conţine:

a. date privind ţara de provenienţă
b. data începerii colectării
c. data începerii colectării, secţia de unde provine
223. Cutia cu deşeuri înţepătoare/tăietoare va fi menţinută pe secţii:

a. cât timp apreciază asistenta de salon
b. cât timp apreciază asistenta şefă
c. până în momentul umplerii
224. Cutiile cu deşeuri înţepătoare/tăietoare se vor umple:

a. până la jumătate
b. pe 3 sferturi
c. nu se vor supraîncărca
225. Transportul deşeurilor se face:

a. pe acelaşi circuit cu cel al bolnavilor
b. pe acelaşi circuit cu cel al vizitatorilor, dar separat de cel al bolnavilor
c. pe un circuit separat de cel al bolnavilor
226. La colectarea lenjeriei murdare, infirmiere trebuie să:

a. să se spele pe mâini
b. să-şi pună mănuşi
c. să se spele pe mâini şi să-şi pună mănuşi
227. Rufăria de pat provenită de la secţiile de contagioase va fi:

a. colectată şi spălată separat
b. colectată separat
c. nu se va face o diferenţiere
228. Lenjeria se va manipula (sorta, număra, scutura) în:

a. saloane
b. camera de numărare-sortare a spălătoriei
c. pe secţie
30
229. Lenjeria curată se depozitează:

a. alături de spălătorie
b. într-o magazie-depozit
c. în spaţii separate, curate
230. Materialul biopsic face parte din:

a. deşeuri nepericuloase
b. deşeuri periculoase
c. deşeuri anatomice
231. In oficiul alimentar se face:

a. curăţenie uscată
b. curăţenie umedă
c. spălare şi dezinfectare
232. Pungile de urină folosite fac parte din categoria:

a. deşeuri menajere
233. Membranele de dializă folosite fac parte din categoria:

b. deşeuri menajere
c. deşeuri periculoase
234. Medicamentele expirate fac parte din categoria:

c. deşeuri chimice şi farmaceutice
235. Reactivii de laborator fac parte din categoria:

b. deşeuri toxice
236. Conform precauţiunilor universale toţi pacienţii sunt:

a. potenţial sănătoşi
b. potenţial bolnavi
c. potenţial infectaţi
237. Conform precauţiunilor universale, se consideră că sângele poate fi:

a. steril
b. contaminat cu HIV
31
c. contaminat cu VHB, VHC
238. Conform precauţiunilor universale, se consideră că toare instrumentele

folosite în practica medicală după utilizare sunt:
a. murdare
b. contaminate
c. bune de aruncat
239. Atitudinea în caz de accident prin expunere la sânge presupune:

a. sângerarea locului pentru a opri difuziunea virusului
b. spălarea imediată cu apă şi săpun timp de 5 min
c. întreruperea îngrijirii cu asigurarea securităţii pacientului
240. Atitudinea corectă care trebuie adoptată în caz de accident prin expunere la
sânge presupune:
a. purtarea mănuşilor
b. întreruperea îngrijirilor
c. asigurarea securităţii pacientului
d. persoana accidentată anunţă imediat asistenta şefă

a. Ordinul 916/2006
b. Ordinul 219/2002
c. Legea 98/1994
242.In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţi medicale fac parte din:
a. obligaţiile profesionale
b. fişa postului
243.Sumele necesare pentru punerea în aplicare a Ordinului nr.219/2002 se cuprind în:

a. baza naţională de date
b. fişa postului
244.Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie:

245.Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt:

32

nepericuloase
b. să diminueze cantităţile de deşeuri
c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri
care se pretează la aceste operaţiuni
246.Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a. laboratoare
247.Dintre producătorii medii de deşeuri periculoase fac parte:

a. institute de cercetare medicală şi farmaceutică
b. Agenţia Naţională a Medicamentului
c. Laboratoare
248. Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a. laboratoare de tehnică dentară
b. laboratoare de sănătate mintală
c. centre de transfuzie
249.Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică, după cum urmează:

b. deşeuri nepericuloase

251. Legea 319/2006 are ca scop:

a. promovarea îmbunătăţirii securităţii în muncă
b. reglementarea relaţiilor în muncă
c. instituirea de tratamente specifice
252.Legea 319/2006 instituie măsuri privind promovarea sănătăţii:

a. personalului medical
b. personalului auxiliar
c. lucrătorilor
253.Legea 319/2006 stabileşte:

a. principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale
b. eliminarea factorilor de risc şi accidentare
33
c. instruirea lucrătorilor
254.Legea 319/2006 se aplică:

a. angajatorilor
b. lucrătorilor
c. reprezentanţilor lucrătorilor
255. Lucrătorul, conform Legii 319/2006, este definit ca:

a. persoana angajată de către angajator
b. studenţii în perioada efectuată stagiului de practică
c. persoanele care prestează activităţi casnice
256.Evenimentul, conform Legii 319/2006, este definit ca:

a. accidentul care a antrenat decesul produs în timpul procesului de muncă
b. accidentul de traseu în care au fost implicate persoane angajate
c. cazul susceptibil de boală profesională
257.Principiile generale de prevenire pe baza cărora angajatorul are obligaţia să

implementeze măsurile cum sunt:
a. eviterea riscurilor
b. combaterea riscurilor
c. adaptarea la progresul tehnic
d. informarea angajatorului
e. instruirea cetăţenilor prin mass-media
258.Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă, vor fi susţinute

financiar:
a. de la bugetul de stat
b. de către lucrători
c. de către angajator
259.Pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie, lucrătorii

desemnaţi,conform Legii 319/2006, se impune ca:
a. lucrătorii desemnaţio să fie în număr suficient
b. lucrătorii desemnaţi să aibă studii superioare
c. angajatorul să remunereze suplimentar luxcrătorii desemnaţi
260. In vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru

prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au următorele
obligaţii:
a. să întocmească un plan de prevenire şi protecţie
b. să urmărească cheltuielile efectuate în unitate
c. să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare
34
261. Alimentaţia de protecţie se acordă:

a. angajatorului
b. tuturor lucrătorilor
c. persoanelor care lucrează în condiţii de muncă deosebite
262.. Alimentaţia de protecţie se acordă:

a. periodic
b. permanent
c. obligatoriu şi gratuit
263. Acordarea alimentaţiei de protecţie se stabileşte în:

a. contractul colectiv de muncă
b. contractul individual de muncă
c. contractul de administrare
264. Materialele igienico-sanitare se acordă de către:

a. bugetul de stat
b. angajator
c. serviciul de protecţie a muncii
265. Angajatorii trebuie să instruiască lucrătorii, conform Legii 319/2006:

a. la executarea unor lucrări speciale
b. la schimbarea locului de muncă
c. la revenirea din concediu de odihnă
266. Lucrătorii trebuie să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul

sănătăţii şi securităţii în muncă:
a. la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru
b. la transfer
c. la angajare
267. Cercetarea evenimentelor, conform Legii 319/2006, este:

a. facultativă
b. opţională
c. obligatorie
268. Cercetarea evenimentelor, conform Legii 319/2006, se efectuează:

a. de către lucrători
b. de către serviciul de securitate şi sănătate în muncă
c. de către inspectoratele teritoriale de muncă
269. Rezultatul cercetării evenimentului va fi consemnat în:

35
a. raport de constatare
b. minută
c. proces verbal
270. In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, conform

Legii 319/2006:
a. autorităţile de sănătate publică vor demara o anchetă
b. instituţia medico-legală competentă este obligată să înainteze inspectoratului
teritorial de muncă, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului
de constatare medico-legală
c. poliţia va demara o anchetă
271. Se numeşte accident de muncă:

a. accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de
la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers
b. dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări
care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia
c. accidentul suferit de orice persoană, pe orice traseu
272. Accidentele de muncă se clasifică în raport cu urmările produse şi cu numărul

persoanelor accidentate în:
a. accidente colective
b. accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 2 zile
calendaristice
c. accidente care produc invaliditate
d. accidente mortale
273. Accidentul se muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la:

a. autoritatea de sănătate publică
b. inspectoratul teritorial de muncă
c. asigurator
d. casei naţionale de asigurări de sănătate
274. Intoxicaţia acută profesională se declară ca:

a. boală profesională
b. caz medico-legal
c. eveniment
d. accident de muncă
275.Grupurile sensibile la riscuri specifice sunt:

a. femei gravide
b. lehuze
c. femei care alăptează
d. tineri
36
e. vârstnici
276. Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei,

nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind:
a. întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor
care necesită măsuri speciale de siguranţă
b. asigurarea iluminatului de siguranţă
c. asigurarea bugetului privind amenajarea locului de muncă
277. Cine este autoritatea competentă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

a. autoritatea teritorială de sănătate publică
b. ministerul muncii, solidarităţii sociale şi familiei
c. inspectoratul teritorial de muncă
d. inspecţia muncii
278. Cine este autoritatea centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică:

a. ministerul muncii, solidarităţii şi familiei
b. casa naţională de asigurări de sănătate
c. ministerul sănătăţii publice
279. Cine este autoritatea competentă în domeniul asigurării pentru accidente de

muncă şi boli profesionale:
a. angajatorul
b. lucrătorul
c. asiguratorul
280. Cine elaborează proiecte de acte normative necesare implementării Legii

319/2006:
a. Ministerul Sănătăţii Publice
b. Casa Naţională de Asigurări
c. Ministerul Muncii
281. Curăţenia reprezintă:

a. procedura de distrugere a microorganismelor patogene şi nepatogene, de pe
orice suprafeţe
b. rezultatul aplicării corecte a unui program de curăţare
c. rezultatul procesului de distrugere a bacteriilor utilizând agenţi fizici/chimici
282. In utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare se respectă următoarele

reguli fundamentale:
a. respectarea normelor de protecţie a muncii
b. respectarea recomandărilor producătorului
c. se interzice amestecul produselor
37
d. înainte de executarea fiecărei proceduri de curăţare se face instruirea

personalului
283. Programul de curăţare şi dezinfecţie este parte integrantă a:

a. bugetului de venituri şi cheltuieli
b. contractului-cadru cu casa judeţeană de asigurări
c. planului unităţii de supreveghere şi control al infecţiilor nosocomiale
284.. Depozitarea produselor şi a ustensilelor folosite la efectuarea curăţirii se face

respectându-se următoarele:
a. în unitatea sanitară, la nivel central, trenuie să existe spaţii special destinate
depozitării produselor aflate în stoc
b. spaţiile trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor până la
utilizare
c. trebuie să existe iluminat corespunzător
d. spaţiul trebuie să permită aranjarea în ordine cronologică a produselor
285. In fiecare secţie sau compartiment trebuie să existe:

a. încăperi special destinate depozitării produselor şi ustensilelor utilizate pentru
efectuarea curăţării, aflate în rulaj
b. dulapuri cu rafturi inscripţionate destinate păstrării produselor utilizate pentru
efectuarea curăţării
c. nu este necesară separarea produselor şi ustensilelor folosite la curăţare
286. Intreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţării se face:

a. zilnic
b. la sfârşitul zilei de lucru
c. de două ori pe zi
287. Personalul care execută operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie a materialului de

curăţare trebuie să poarte:
a. halat de unică folosinţă
b. mănuşi de menaj
c. mănuşi de latex nesterile
288. Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după curăţare cu excepţia:
a. prezintă aspect curat
b. sunt prezente materii organice
c. nu se evidenţiază necesitatea operaţiunii
289. Evaluarea dezinfecţiei se face prin tehnici descrise în:

a. legislaţie specifică
b. contractul-cadru
38
c. farmacopeea română
290. Dezinfecţia prin căldură uscată este utilizată exclusiv în:

a. sterilizarea instrumentarului
b. igienizarea materialului moale
c. flambarea materialelor din lab.de microbiologie
291.Dezinfecţia prin căldură umedă se utilizează:

a. în cazul spălării automatizate a lenjeriei
b. în cazul spălării automatizate a veselei
c. în cazul spălării automatizate a instrumentarului
292 Dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în:

a. dezinfecţia aerului în laborator
b. dezinfecţia aerului în săli de operaţii
c. dezinfecţia aerului în serviciul de urgenţă
293. Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea:

a. produselor bacteriostatice
b. produselor biochimice
c. produselor biocide
294. Depozitarea produselor şi a ustensilelor folosite la efectuarea curăţirii se face

respectându-se următoarele:
a. spaţiile trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor până la
utilizare
b. spaţiile trebuie să aibă un grad de umiditate optim păstrării calităţii
produselor
c. spaţiile de depozitare trebuie să aibă aerisire naturală
d. spaţiile de depozitare trebuie să aibă chiuvetă şi canalizare
295. Regulile fundamentale în utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare

sunt:
a. este interzis amestecul produselor
b. este interzisă păstrarea produselor de curăţare în recipientele iniţiale
c. este interzisă distribuirea produselor la locul de utilizare
296. Urmărirea şi controlul programului de curăţare revin:

a. autorităţii de sănătate publică
b. autorităţii sanitar-veterinare
c. personalului unităţii sanitare responsabil cu supravegherea şi controlul
infecţiilor nosocomiale
297. Programul de curăţare şi dezinfecţie este parte integrantă a:

39
a. planului de achiziţii
b. bugetului de venituri şi cheltuieli
c. planului de management
d. planului strategic
e. planului propriu unităţii de supraveghere şi control ale infecţiilor
nosocomiale
298. Intreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţirii se face:

a. zilnic
b. după fiecare operaţiune de curăţare
c. la sfârşitul zilei de lucru
d. ori de câte ori este nevoie
299. Incăperile special destinate depozitării produselor şi ustensilelor utilizate pentru

efectuarea curăţirii, aflate în rulaj, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. trebuie să existe aerisire naturală
b. trebuie să existe iluminat natural
c. trebuie să existe suport uscător pentru mănuşi menaj, mopuri, perii
d. pavimentul şi pereţii trebuie să fie din gresie/faianţă
300. Spălarea şi uscarea materialului moale folosit la curăţare se poate face utilizându-
se:
a. maşini de spălat cu uscător
b. maşini de spălat şi uscătoare
c. manual
301. Sterilizarea chimică este:

a. operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorâte microorganismele,
inclusiv cele aflate în stare vegetativă, de pe obiectele inerte contaminate
b. procedura prin care se realizează distrugerea majorităţii bacteriilor în
formă vegetativă a unor fungi şi a unor virusuri
c. un nivel superior de dezinfecţie care se aplică cu stricteţe dispozitivelor
medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive şi care nu suportă
autoclavarea, realizând distrugerea tuturor microorganismelor în formă
vegetativă şi a unui număr mare de spori
302.Antisepticul este:
a. o substanţă ce are o acţiune generală sau specifică asupra ori împotriva
organismelor dăunătoare
b. produs care include în compoziţia sa substanţe care curăţă şi care
dezinfectează
c. produs care previne sau împiedică multiplicarea ori inhibarea activităţii
microorganismelor
40
303. Produsele biocide sunt:

a. substanţe ce au o acţiune generală sau specifică împotriva organismelor
dăunătoare
b. produse care includ în compoziţia sa substanţe care curăţă şi
dezinfectează
c. preparate sau subatenţe active având scopul să distrugă, să împiedice, să
facă inofensivă şi să prevină acţiunea asupra oricărui organism dăunător,
prin mijloace chimice sau biologice
d. produse care previn sau împiedică multiplicarea ori înhibarea activităţii
microorganismelor
304. După natura substanţelor chimice care intră în compoziţia unui dezinfectant, în
funcţie de modul de acţiune, aceştia se împart în:
a. dezinfectanţi care inhibă creşterea microorganismelor
b. dezinfectanţi care acţionează prin toxicitate celulară
c. dezinfectanţi care acţionează prin oxidare celulară
d. dezinfectanţi care au o acţiune letală asupra microorganismelor
305. In funcţie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar şi de

concentraţia utilizată, nivelurile de dezinfecţie sunt:
a. dezinfecţie de nivel mediu
b. dezinfecţie de nivel scăzut
c. dezinfecţie de nivel intermediar
306. Etapele sterilizării chimice sunt:

a. dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu, urmată de curăţare
c. sterilizare chimică prin imersie
d. clătire cu apă sterilă
307. In vederea unei corecte practici medicale şi a eliminării oricărui risc în domeniul
sanitar, soluţia chimică de sterilizare se va folosi:
a. în cuvele cu capac
b. nu mai mult de 24 h
c. cel mult 72 h
d. maximum 48 h
308.In cazul utilizării în instalaţii cu ultrasunete, soluţia chimică de sterilizare se va
folosi:
a. maximum 24 ore
b. maximum 48 ore
c. maximum 72 ore
309. Dezinfecţia se realizează cu:

a. produse şi substanţe chimice autorizate
41
b. produse şi substanţe chimice înregistrate

c. produse şi substanţe chimice omologate
310. Termenul antiseptic se utilizează pentru produsele destinate dezinfecţiei:

a. pavimentului
b. aeromicroflorei
c. tegumentului
311.Criteriile de utilizare şi păstrare a produselor antiseptice sunt:

a. se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului
b. se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în
autorizaţia produsului
c. după fiecare utilizare, flaconul va fi completat până la indicaţia prevăzută
d. după aplicare, antisepticul se îndepărtează prin clătire
312. Spălarea mâinilor se face cu:

a. apă curentă
b. apă şi săpun
c. apă, săpun şi antiseptic
313.Dezinfecţia igienică a mâinilor se face prin:

a. clătire
b. spălare
c. frecare
314.Produsul utilizat pentru spălarea mâinilor trebuie:

a. să fie omologat
b. să fie recomandat pentru uz sanitar
c. să fie testat conform standardului EN 1499
d. să fie testat şi autorizat
315. Antisepticul nu se îndepărtează prin clătire cu excepţia celor utilizate în:

a. bloc operator
b. neonatologie
c. pediatrie
d. psihiatrie
316. Antisepticul se aplică:

a. pe suprafeţele cutanate sărace în glande sebacee
b. pe suprafeţele cutanate bogate în glande sebacee
c. pe sclere
317. Antisepticul poate fi aplicat folosindu-se:

42
a. pulverizarea
b. ştergerea
c. turnarea
318. Pentru realizarea unei dezinfecţii eficiente se iau în considerare următorii factori
care influenţează dezinfecţia:
a. forma de prezentare a produsului
b. stabilitatea produsului
c. pH-ul produsului
319. Dezinfectantele trebuie să fie alese corect luând în calcul următoarele criterii:
a. să fie autorizate
b. să fie uşor de utilizat
c. să fie stabile în timp
d. să fie puternice
320. Produsele dezinfectante nu se utilizează ca atare, ci necesită diluţii; soluţia de

lucru este de preferat să se facă:
a. în cantitatea strict necesară
b. să se utilizeze în maxim 48 ore de la preparare
c. să se utilizeze în maxim 24 ore de la preparare
321. Dezinfecţia profilactică:

a. completează curăţarea
b. suplineşte curăţarea
c. înlocuieşte sterilizarea
322. Dezinfecţia în focar se practică:

a. înainte de instituirea măsurilor de curăţare
b. după instituirea măsurilor de curăţare
c. ambele variante sunt corecte
323. Pentru dezinfecţia instrumentarului se recomandă utilizarea de:

a. cuve cu capac
b. cuve cu capac şi grătar
c. orice fel de recipiente
324. In fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie

trebuie să existe în mod obligatoriu:
a. personal propriu responsabil
b. grafic zilnic orar
c. ambele variante sunt corecte
43
325. Suprafeţele care vin în contact cu/sau penetrează ţesuturile corpului uman sunt
clasificate:
a. semicritice
b. noncritice
c. nici una din variante nu este corectă
326.Trusele pentru asistenţă la naştere sunt clasificate drept:

a. critice
b. semicritice
c. noncritice
327. Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele intacte este clasificat semicritic
cu excepţia:
a. pielea cu soluţii de continuitate
b. mucoasa periodontală
c. nici una dintre variante nu este corectă
328.Căzile de hidroterapie utilizate pentru pacienţii a căror piele prezintă soluţii de

continuitate sunt considerate:
a. critice
b. semicritice
c. noncritice
329. Urinarele care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact
numai cu pielea intactă a acestuia sunt clasificate drept:
a. critice
b. semicritice
c. noncritice
330. Câmpurile operatorii utilizate în blocul operator sunt clasificate drept:

a. critice
b. semicritice
c. noncritice

a. eficienţa dezinfectantului
b. prelungirea timpului de contact
c. o riguroasă curăţare prealabilă
332. Persoanele responsabile cu operaţiunea de curăţare şi dezinfecţie trebuie să

cunoască:
a. denumirea instrumentarului folosit
b. denumirea dezinfectantului utilizat
c. numele medicului chirurg care a efectuat intervenţia
44
333. Persoanele care răspund de operaţiunea de curăţare şi dezinfecţie trebuie să

înregistreze, cu excepţia:
a. secţia
b. tipul operaţiunii
c. ora de efectuare
334. Persoanele responsabile cu operaţiunea de curăţare şi dezinfecţie trebuie să

cunoască, cu execpţia:
a. data preparării soluţiei de lucru
b. timpul de acţiune
c. concentraţia
d. reacţii adverse la utilizarea soluţiei
335. Utilizarea dezinfectantelor se face:

a. respectându-se normele de protecţie a muncii
b. să prevină accidentele şi intoxicaţiile
c. să poată înlocui, când se impune curăţatea
336. Dezinfecţia profilactivă:

a. completează curăţarea
b. suplineşte curăţarea
c. înlocuieşte curăţarea
337. Alegerea metodei de dezinfecţie trebuie să ţină cont cu execpţia:

a. de categoria din care materialele fac parte
b. de indicaţiile firmei producătoare
c. de modul în care sunt folosite materialele în asistenţa acordată
pacienţilor
338. Pentru dispozitivele medicale invazive este necesară:

a. concentraţie ridicată de dezinfectant
b. eficacitate micobactericidă
c. eficacitate bacilară
339. Echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor este considerat:

a. echipament critic
b. echipament semicritic
c. echipament uşor critic
340. Suprafeţele inerte din secţii stropite cu sânge, fecale, nu sunt considerate:
a. critice
b. semicritice
c. noncritice
45
341. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru termometre orale sau rectale este:
a. pulverizare
b. imersie
c. ştergere
342. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru telefoane este:

a. vaporizare
b. pulverizare
c. ştergere
343. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru perne este:

a. imersie
b. vaporizare
c. ştergere
344. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru jucării de plastic este:

a. vaporizare
b. ştergere
c. spălare
345. Metoda de aplicare a dezinfectrantelor pentru saltele este:

a. pulverizare
b. ştergere
c. vaporizare
346. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru echipament de protecţia şi de lucru

din material textil este:
a. pulverizare
b. înmuiere
c. ştergere
347. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru sifoane de pardoseală este:

a. vaporizare
b. ştergere cu un produs dezinfectant de nivel scăzut
c. turnare a unui produs dezinfectant de nivel scăzut
348. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru chiuvete este:

a. umplere cu un produs dezinfectant de nivel mediu
b. vaporizare
c. ştergere
349. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru lenjerie contaminată cu produse

patologice:
46
a. înmuiere în 3 litri de soluţie la 1 kg lenjerie

b. înmuiere în 2 litri de soluţie la 1 kg lenjerie
c. înmuiere în 4 litri soluţie la 1 kg lenjerie
350.Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru mopuri este:

a. înmuiere în 3 litri soluţie la 1 kg material
b. spălare
c. pulverizare
351.Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru mobilier este:

a. vaporizare
b. ştergere
c. spălare
352.Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru veselă este:

a. înmuiere
b. imersie
c. ştergere
353.Dezinfecţia curentă efectuată cu dezinfectanţi de nivel înalt este obligatorie, cu

excepţia:
a. bloc operator
b. bloc alimentar
c. magazia de haine
354.Dezinfecţia terminală efectuată numai cu dezinfectanţi de nivel înalt este

obligatorie în:
a. situaţia evoluţiei unor focare de infecţii nosocomiale
b. blocul de naştere
c. secţia de reanimare
355.Toate dispozitivele medicale şi materiale care urmează a fi sterilizate trebuie:

a. dezinfectate
b. spălate şi dezinfectate
c. curăţare şi dezinfectate
356.Organizarea activităţilor de sterilizare va ţine cont de:

a. evitarea supraaglomerării
b. evitarea utilizării altor spaţii decât cele desemnate
c. necesitatea respectării circuitelor
357.Organizarea activităţii serviciilor de sterilizare cuprinde cu excepţia:

a. circuitul de colectare
b. verificarea stării de funcţionare a aparaaturii
47
c. respectarea legislaţiei
d. tratarea neconformităţilor
358.In vederea asigurării trasabilităţii în cadrul serviciului de sterilizare se foloseşte:

a. ISO 9011
b. ISO 2008
c. ISO 8402
359.Circuitele în cadrul serviciului de sterilizare se stebileşte astfel încât:

a. să asigure securitatea pacientului
b. să asigure securitatea personalului
c. să asigure securitatea mediului
360.In vederea controlului mediului la serviciul sterilizare se monitorizează şi se

controlează:
a. calitatea aerului
b. calitatea lenjeriei
c. ţinuta şi formarea profesională ale pacientului
361.In unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se realizează prin:

a. metode chimice
b. metode fizice
c. metode fizico-chimice
362.Metodele fizice prin care se realizează sterilizarea în unităţile de asistenţă

medicală sunt:
a. apă sub presiune
b. abur sub presiune
c. căldură uscată
363.Aburul la temperatură şi presiune ridicate/scăzute este o metodă de sterilizare:

a. chimică
b. fizică
c. fizico-chimică
364.Căldura uscată este o metodă de sterilizare:

a. chimică
b. fizică
c. fizico-chimică
365.Aburul sub presiune este o metodă de sterilizare:

a. chimică
b. fizică
c. fizico-chimică
48
366.Dispozitivele medicale termosensibile se sterilizează:

a. chimic
b. fizic
c. fizico-chimic
367.Utilizatorii sunt obligaţi să păstreze o evidenţă a procedurilor de sterilizare

chimică:
a. într-o evidenţă computerizată
b. înt-o condică de farmacie
c. într-un registru de sterilizare
368.In registrul de sterilizare chimică se vor completa obligatoriu următoarele date:

a. lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedură
b. lista personalului existent la serviciul de sterilizare
c. numele şi semnătura persoanei care efectuează servicii medicale cu
acele dispozitive
369.In registrul de sterilizare chimică se vor completa obligatoriu următoarele date cu

excepţia:
a. descrierea procedeului
b. data şi ora preparării soluţiei
c. produsul utilizat şi concentraţia de lucru
1370.Sterilizarea se realizează numai cu aparate de sterilizare:

a. omologate
b. autorizate
c. avizate
371.Dacă dispozitivul medical suportă procedura, sterilizarea cu vapori de apă saturaţi

sub presiune trebuie să fie:
a. metoda fizică
b. metoda chimică
c. metoda de elecţie
372.Pentru eficacitatea setrilizării în funcţie de aparat, valorile de siguranţă sunt:

a. timpul de contact
b. presiunea
c. temperatura
373.Reprezintă valori de siguranţă pentru eficacitatea sterilizării în funcţie de aparat

cu excepţia:
a. presiunea
49
b. concentraţia de lucru
c. timpul de sterilizare
374.Personalul medical responsabil cu respectarea calităţii procedurilor de sterilizare

va fi instruit şi calificat pentru:
a. fiecare produs ce trebuie supus sterilizării
b. fiecare tip de aparat de sterilizat
c. fiecare manevră din procedura de sterilizare
375.Personalul medical responsabil cu respectarea calităţii procedurilor de sterilizare

trebuie să:
a. facă cursuri de specializare
b. facă dovada de calificare a instruirii
c. facă dovada numărului de credite impuse de OAMGMAMR
376.In vederea realizării sterilizării textitelor este obligatoriu:

a. controlul optic al curăţeniei
b. controlul termic
c. controlul umidităţii
377.In vederea realizării sterilizării la autoclav este interzis:

a. funcţionarea autoclavelor fără abur
b. funcţionarea autoclavelor fără filtru
c. funcţionarea autoclavelor cu filtru carbonizat
378.In vederea realizării sterilizării la autoclav, verificarea calităţii penetrării

aburuului se realizează zilnic cu ajutorul:
a. benzilor adezive cu indicator fizico-chimic
b. testul Bowie Dick
c. fiole-test
379.Cutiile, casoletele cu pachetele sterilizate se etichetează notându-se:

a. data şi ora
b. sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea
c. secţia de provenienţă
d. persoana care a efectuat sterilizarea
380.Testul Bowie Dick trebuie utilizat:

a. zilnic, dacă se sterilizează textile
b. cel puţin o dată pe săptămână, la autoclavele care sterilizează
instrumentar
c. după fiecare reparaţie a autoclavei
d. ori de câte ori este nevoie
50
381.In vederea controlului eficacităţii sterilizării sunt admişi următorii indicatori

biologici:
a. indicatorii biologici cu Bacillus haemophyllus impregnaţi pe suporţi de
bumbac sub forma de paticele sau fire de aţă în concentraţii de 10 ^
6UFC
b. suspensie de spori de Bacillus haemophyllus în soluţie nutritivă cu
indicator de pH
c. indicatori biologici cu Bacillus stearo-thermophyllus impregnaţi pe
suport şi condiţionat împreună cu mediul de cultură infiolat
382.La sfârşitul ciclului de sterilizare la autoclav fiola se sparge, iar citirea se face:
a. la 24 ore
b. la 48 ore
c. la 72 ore
383.După sterilizarea la autoclav fiolele-test sunt aşezate:

a. rămân în autoclav
b. sunt aşezate într-un incubator de 560C
c. se păstrează la registrul de evidenţă
384.Menţinerea aspectului (culoare, transparenţă) nemodificat a fiolei-test pentru

sterilizarea la autoclav arată:
a. sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă
b. sterilizare corectă
385.Virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşoară opolescenţă a conţinutului

fiolei test utilizată pentru sterilizare la autoclav indică:
a. sterilizare corectă
b. sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă
c. depăşirea temperaturii de 1200C
386.Modificarea culorii violet a produsului la nuanţe de violet uscat până la galben,

chiar la scoaterea fiolelor după sterilizarea la autoclav indică:
a. sterilizare corectă
b. sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă
c. depăşirea temperaturii de 1200C
387.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau

în casolete cu colier este de:
a. 24 ore de la sterilizare
b. 12 ore de la sterilizare
c. 48 ore de la sterilizare
51
388.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi de hârtie plastic

sudate este de:
a. 24 ore de la sterilizare
b. o lună de la sterilizare
c. două luni de la sterilizare
389.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj în

două straturi de hârtie, fără soluţii de continuitate) este de:
a. o lună de la sterilizare
b. două luni de la sterilizare
c. 15 zile de la sterilizare
390.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie plastic sudata

este de două luni de la sterilizare, cu condiţia:
a. menţinerii integrităţii ambalajului
b. fără soluţii de continuitate
c. păstrarea la temperatura optimă supusă
391.Sterilizarea apei pentru spălarea chirurgicală se efectuează în:

a. poupinel pentru sterilizarea apei
b. maşină cu aburi
c. autoclava pentru sterilizarea apei
392.Sterilizarea apei se face la:

a. presiune de 2 bari, timp de 30 minute
b. presiune de 1,5 bari, timp de 60 minute
c. presiune de 1,5 bari, timp de 30 minute
393.Reţeaua de alimentare şi distribuire a apei sterile trebuie să îndeplinească

următorele condiţii:
a. apa sterilă pentru spălarea chirurgicală se prepară în ziua utilizării
b. sunt admise numai conducte cu mufe
c. distanţa maximă de la aparatul de sterilizare la punctul de distribuţie nu
va depăşi 20m
394.Ciclul complet de sterilizare cu oxid de etulenă cuprinde următoarele faze:

a. vacuumare iniţială
b. preîncălzire
c. îndepărtarea apei
d. sterilizare
e. vacuumare finală
395.Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a:

a. materialului medico-chirurgical de urgenţă
52
b. materialului medico-chirurgical a cărui compoziţie nu este cunoscută

c. oricărui obiect şi echipament termosensibil
396.Sterilizarea cu aer cald-căldură uscată este recomandată pentru:

a. materialele rezistente la temperaturi ridicate
b. materiale curate
c. instrumente din oţel neinoxidabil (cromat)
d. tubulatură din cauciuc

a. o clătire abundentă după dezinfecţie
b. efectuarea unei curăţenii riguroase înainte de dezinfecţie
c. soluţia de dezinfecţie să fie la o concentraţie dublă
398. Pentru a prepara şi utiliza soluţiile de dezinfecţie, este necesar:

a. să cunoaştem concentraţiile substanţei active în produs
b. să folosim recipiente curate
c. să folosim soluţia de lucru în ziua preparării
399. Metodele de curăţenie sunt:

a. ştergere, măturare, dezinfecţie
b. măturare, ştergere, spălare, aspirare
c. măturare, spălare, fierbere
400. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este:

a. de a preveni transmiterea infecţiilor la locul de muncă al personalului
medico-sanitar
b. prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă
c. prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină
401. Lenjeria murdară şi umedă este colectată de către infirmiere/îngrijitoare:

a. saci de doc
b. saci impermeabili închişi la gură
c. recipiente curate
402. Baia generală a bolnavului trebuie efectuată:

a. cel puţin o dată pe săptămână
b. este de preferat să se evite pentru a nu înrăutăţi situaţia stării acestuia
c. doar dacă este absolut necesar
403. Secretul profesional poate fi dezvăluit:

a. cu acordul pacientului
b. la cererea cunoştinţelor, vecinilor
53
c. la cererea autorităţilor judiciare

d. cu acordul părinţilor pentru copii sub 18 ani
404. Toaleta pacientului se efectuează:

a. săptămânal
b. zilnic
405. Dezbrăcarea bolnavilor cu extremităţi dureroase se începe totdeauna cu:

a. partea sănătoasă
b. partea bolnavă
406. Care sunt tipurile de dezinfecţie în funcţie de tipurile de microorganisme:

c. dezinfecţie de nivel intermediar (mediu)
d. dezinfecţie de nivel scăzut
407. Infirmiera are obligativitatea de a asigura toaleta bolnavului imobilizat:

a. zilnic
b. seara înainte de culcare
408. Care este timpul minim necesar de contact între dezinfectant şi obiectul ce
trebuie dezinfectat în cadrul dezinfecţiei de nivel înalt:
a. 10 min
b. 20 min
c. 30 min
409. Care este concentraţia de cloramină recomandată pentru suprafeţe:

a. 2%
b. 4%
c. 6%
410. Ce se înţelege prin dezinfecţie:

a. îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe şi obiecte, odată cu
îndepărtarea prafului şi substanţelor organice
b. distrugerea în proporţie de 99,9% a formelor vegetative a
microorganismelor
c. distrugerea tuturor microorganismelor inclusiv a formelor sporulate
411. Caracteristicile containerelor pentru deşeuri înţepătoare sunt:

a. să fie rezistente la şocuri
b. să corespundă normelor în vigoare
54
c. să fie transportabile
412. Spălarea mâinilor este suficientă pentru:

a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu
b. un act medical care presupun un nivel de risc infecţios minim
c. intervenţii chirurgicale
413. Dezinfecţia igienică a mâinilor este necesară cu excepţia:

a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios înalt
b. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu
414. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor este necesară pentru:

a. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios mediu
b. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios înalt
c. toate actele medicale care presupun un nivel de risc infecţios minim
415. Dezinfecţia igienică a mâinilor se poate executa prin:

a. spălare
b. frecare
c. tratament
416. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor se execută prin:

a. tratament chirurgical
b. spălare
c. frecare
417. Prin spălarea mâinilor se înţelege:

a. procedura de eliminare a microorganismelor, utilizând apă şi săpun
b. procedura prin care se elimină murdăria şi se reduce flora tranzitorie
prin acţiune mecanică, utilizând apă şi săpun
418. Prin termen de valabilitate înţelegem:

a. perioada de timp în care executăm spălarea/dezinfecţia
b. perioada de timp în care un produs dezinfectant este utilizat
c. perioada de timp n care un produs dezinfectant este eficient
419. Prin transport primar înţelegem:

a. transportul de la unitatea de primire urgenţe pe secţie
b. transportarea bolnavului în spital de la domiciliu sau de la locul
accidentului
420. Transportul primar se poate executa cu:

55
a. targa
b. ambulanţa
c. cu mijloace improvizate
421. Ridicarea bolnavului pe targă se face de:

a. 1 persoană
b. 2-3 persoane
422. Bolnavul va fi transportat pe targă:

a. cu spatele
b. aşezat pe o parte
c. cu faţa înainte
423. Prin transport secundar înţelegem:

a. transportarea pacientului deja asistat dintr-o unitate spitalicească în
alta
b. transportarea pacientului dintr-o unitate sanitară la domiciliu
c. transportarea bolnavului la investigaţii
424. Transportul cu căruciorul rulant se utilizează pentru transportul intraspitalicesc

al:
a. bolnavilor la începutul convalescenţei
b. bolnavilor astenici
c. bolnavilor cu afecţiuni inflamatoare sau paralitice ale membrelor
inferioare
d. bolnavilor transportaţi la investigaţii şi explorări şi care trebuie să
aştepte
425. Pacientul care nu se poate ridica în picioare va fi aşezat în căruciorul rulant de:
a. 1 persoană
b. 2 persoane
c . 3 persoane
426. Schimbarea patului fără bolnav va fi executată de:

a. 1-2 persoane
b. 2-3 persoane
c. mai multe persoane
427. Inlocuirea saltelei în timp ce bolnavul este în pat este necesară atunci când:
a. salteaua a fost murdărită
b. pentru reîmprospătarea patului
c. pacientul solicită acest lucru
56
428. Poziţia activă este caracteristică bolnavilor:

a. comatoşi
b. cu forţa fizică păstrată
c. după intervenţii chirurgicale
429. Poziţia pasivă este caracteristică bolnavilor:

a. adinamici
b. în stare gravă
c. care şi-au pierdut forţa fizică
430. Poziţia forţată poate să apară:

a. ca o consecinţă a modificărilor produse de boală
b. ca o reacţie de apărare
c. ca o măsură profilactică
d. ca o măsură terapeutică
431. Dacă bolnavul nu se poate mişca, dezbrăcarea lui se va face:

a. o persoană
b. două persoane
c. trei persoane
432. La îmbrăcarea unui bolnav cu afecţiuni la membrele superioare se va îmbrăca

întâi:
a. braţul sănătos
b. braţul bolnav
433. Mănuşile, ca berieră de protecţie, sunt obligatorii:

a. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate
b. în timpul curăţeniei
c. la servitul mesei bolnavilor
434. Mănuşile care se folosesc în cazurile de mai sus trebuie să fie:

a. sterile din cauciuc
b. nesterile din cauciuc
c. din bumbac
435. Holurile şi scările sunt zone în care circulaţia este intensă. Curăţarea
pavimentelor se face:
a. de 2 ori pe zi
b. în timpul nopţii când se circulă mai puţin
436. In fiecare salon curăţenia se începe cu:

57
a. curăţarea obiectelor mai puţin murdare

b. curăţarea obiectelor mai murdare
c. nu are importanţă ordinea de începere a curăţenie
437. Reziduurile septice vor fi colectate separat şi duse pentru incinerare în:
a. saci de culoare galbenă cu pictograma „Pericol biologic”
b. recipiente etanşe duse la crematoriu la 2 zile
c. recipiente folosite pentru transportul lenjeriei murdare

a. decubit lateral
b. decubit ventral
c. decubit dorsal

d. servitul mesei
440. In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţi medicale fac parte din:
d. obligaţiile profesionale
e. fişa postului
f. bugetul de venituri şi cheltuieli
441.Infirmiera îşi desfăşoară activitatea în:

a. mediul spitalicesc
b. extraspitalicesc, în sector medical
c. mediul hotelier
442. Controalele periodice de sănătate obligatorii sînt:

a .examen coprobacteriologic şi coproparazitologic
b. testare HIV
c. Rx pulmonară
443. Infirmiera efectuează igienizarea spaţiilor în care se află persoana îngrijită astfel:
a. respectarea circuitelor funcţionale pentru prevenirea transmiterii infecţiilor
b. curăţenie o dată pe zi
c. baie generală a bolnavilor o dată la 2 zile
444. Resturile menajere şi deşeurile infecţioase se depozitează:

58
a .în camera de tratamente

b. în baia comună
c .în loc special amenajat, fără accesul bolnavilor
445. Lenjeria şi rufele murdare se colectează:

a. sac galben dublu pentru cele contaminate
b.cutii rigide din plastic
c. sac alb pentru necontaminate
446. Care dintre următoarele activităţi se regăsesc între atribuţiile infirmierei?

a. asigură toaleta bolnavului mobilizat ori de cîte ori este nevoie
b. ajută asistentul medical şi brancardierul la poziţionarea bolnavului imobilizat
c. transportă şi asigură distribuirea mesei bolnavilor în condiţii igienice
d. dă relaţii despre starea sănătăţii bolnavului, dar numai la solicitarea familiei
447. Infecţia nosocomială este:

a. infecţia dobîndită în spital pe lîngă afecţiunea de bază
b. infecţia afectează doar bolnavii
c .infecţia afectează atît bolnavii cît şi personalul medical
448. Prevenirea transmiterii infecţiilor nosocomiale se face prin:

a. spălarea mîinilor după fiecare manevră
b. închiderea geamurilor saloanelor
c. purtarea echipamentului de protecţie corespunzător
d. curăţenie şi dezinfecţie ori de cite ori este nevoie sau cel puţin de 2 ori pe zi
e. gestionarea corectă a deşeurilor rezultate din activităţi medicale
449. Escarele sînt leziuni profunde ale unor ţesuturi din regiunile insuficient irigate
datorită:
a. imobilizării îndelungată în aceeaşi poziţie
b. igienii necorespunzătoare a tegumentelor
c. lenjerie umedă cu cute şi cusături pe zonele predispuse la escare
d. complicaţiilor diabetice

a. Ordinul 916/2006
b. Ordinul 219/2002
c. Legea 98/1994
450.Sumele necesare pentru punerea în aplicare a Ordinului nr.219/2002 se cuprind în:

d. baza naţională de date
e. fişa postului
f. bugetul de venituri şi cheltuieli
59
451.Infirmiera îşi desfăşoară activitatea în:

a mediul spitalicesc
b extraspitalicesc, în sector medical
c) mediul hotelier
452. Controalele periodice de sănătate obligatorii sînt:

a )examen coprobacteriologic şi coproparazitologic
b) testare HIV
c) Rx pulmonară
453.Infirmiera efectuează igienizarea spaţiilor în care se află persoana îngrijită astfel:

a )respectarea circuitelor funcţionale pentru prevenirea transmiterii infecţiilor
b )curăţenie o dată pe zi
c) baie generală a bolnavilor o dată la 2 zile
454. Resturile menajere şi deşeurile infecţioase se depozitează:

a) în camera de tratamente
b) în baia comună
c) în loc special amenajat, fără accesul bolnavilor
455. Lenjeria şi rufele murdare se colectează:

a) sac galben dublu pentru cele contaminate
b) cutii rigide din plastic
c) sac alb pentru necontaminate

a) asigură toaleta bolnavului mobilizat ori de cîte ori este nevoie
b) ajută asistentul medical şi brancardierul la poziţionarea bolnavului imobilizat
c) transportă şi asigură distribuirea mesei bolnavilor în condiţii igienice
d) dă relaţii despre starea sănătăţii bolnavului, dar numai la solicitarea familiei
457. Infecţia nosocomială este:

a) infecţia dobîndită în spital pe lîngă afecţiunea de bază
b) infecţia afectează doar bolnavii
c )infecţia afectează atît bolnavii cît şi personalul medical
458. Prevenirea transmiterii infecţiilor nosocomiale se face prin:

a) spălarea mîinilor după fiecare manevră
b )închiderea geamurilor saloanelor
c) purtarea echipamentului de protecţie corespunzător
d) curăţenie şi dezinfecţie ori de cite ori este nevoie sau cel puţin de 2 ori pe zi
e) gestionarea corectă a deşeurilor rezultate din activităţi medicale
459. Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale:

Deşeurile nepericuloase sînt deşeurile a căror compoziţie este asemănătoare cu cea
a...............................................................................................,se colectează în saci de
culoare........................................................ şi se transportă la........................................
Deşeurile periculaose se clasifică:
60
a) deşeuri anatome patologice – definite prin..............................................., se colectează

în saci de culoare....................................................şi se transportă la..................................
b) deşeurile infecţioase sînt deşeuri solide sau lichide care conţin sau au venit în contact
cu...................................................
c) deşeurile înţepătoare / tăietoare sînt reprezentate de ....................................................
.......................................... şi se colectează în......................................................................
460. Escarele sînt leziuni profunde ale unor ţesuturi din regiunile insuficient irigate datorită:
a) imobilizării îndelungată în aceeaşi poziţie
b) igienii necorespunzătoare a tegumentelor
c) lenjerie umedă cu cute şi cusături pe zonele predispuse la escare
d) complicaţiilor diabetice
461. Îmbrăcarea unui pacient care are unul din membre afectat se va face:
a) începînd cu membrul sănătos
b) începînd cu membrul afectat
c) nu contează ordinea dacă operaţiunea se execută de minim 2 persoane
462. Care este ordinea cronologică corectă pentru următoarele operaţiuni :

a) ştergerea prafului, măturatul umed, ştergere cu dezinfectant, spălare cu detergent, clătire
b) măturat umed, ştergere praf, spălare cu detergent, ştergere cu dezinfectant, clătire
c) ştergere praf, măturat umed,spălare cu detergent , clătire, ştergere cu dezinfectant
463. Manevrele corecte care se efectuează în cazul expunerii accidentale la sînge prin
înţepare sunt:
a) se spală imediat locul cu apă şi săpun şi se clăteşte
b) se provoacă sîngerarea rănii prin compresiune
c) se dezinfectează plaga cu un antiseptic sau dezinfectant, timp de contact minim 5 minute
464. Enumeraţi cinci situaţii cînd este obligatorie spălarea mîinilor:

- după folosirea toaletei
-după ştergerea nasului
- transportului deşeurilor
- toaleta bolnavului
- transportul şi distribuirea hranei bolnavului

a) depozitează şi manipulează corect lenjeria curată pe secţie respectînd codurile de
procedură
b) dă informaţii aparţinătorilor despre evoluţia bolii pacienţilor
c) ajută persoana îngrijită la activitatea de hrănire şi hidratare
d) împarte medicaţia bolnavilor conform foii de observaţie
466. Empatia faţă de bolnav înseamnă:

a) atitudine înţelegătoare, pozitivă, dorinţa de a ajuta
b) capacitatea de a acţiona independent
c) cunoaşterea regulilor de prim ajutor
61
467. Echipamentul de protecţie obligatoriu este:

a) halat, bonetă,pantofi
b) bluză pantaloni, mască facială, sandale
c) halat, bluză şi pantaloni , bonetă, pantofi de interior
468. Lenjeria persoanei îngrijite se schimbă:

a) o dată la 3 zile
b) ori de cîte ori este nevoie
c) la solicitarea pacientului
469. Enumeraţi cel puţin 5 din cele 14 nevoi fundamentale ale pacienţilor în care infirmiera
poate interveni:
1................................................................... 3...........................................................
.
2................................................................... 4.............................................................
5...................................................................
6...................................................................
470. Drepturile pacientului sînt reglementate prin:

a) legea 319/2006
b) legea 46/2003
c) legea 272/2004
471. În relaţiile cu aparţinătorii infirmiera are obligaţia:

a) să dea relaţii asupra diagnosticului
b) să facă recomandări privind medicaţia
c) să păstreze confidenţialitatea diagnosticului şi a tratamentului
472. Persoanele cu tulburări psihice trebuie îngrijite:

a) recurgînd la forţă, admonestare
b) fără nici un fel de discriminare
c) fără consimţămîntul pacientului sau reprezentatului legal
473. Corpul uman este alcătuit din următoarele părţi majore:

-
-
-
-
474. Sistemul osos este format din:

a) totalitatea oaselor legate prin articulaţii
b) oasele lungi ale membrelor
c) coloana vertebrală şi discurile intervertebrale
475. Enumeraţi componentele esenţiale din alimente fără de care viaţa nu ar fi posibilă:
62
-
-
-
-
-
-
476. În cazul unei situaţii de urgenţă :

a) vă păstraţi calmul fără a crea panică
b) planificaţi rapid ce trebuie făcut
c) administraţi un calmant
d) trimiteţi urgent după ajutor profesionist
e) încurajaţi victima
477. Îngrijirile paliative au ca scop:

a) vindecarea rapidă a bolii
b) alinarea suferinţei
c) respectarea vieţii
d) intervenţii chirurgicale
e) de a considera moartea ca un proces natural
f) de a grăbi moartea
478. La schimbarea lenjeriei de pat ocupat cu pacient imobilizat :

a) participă o singură persoană
b) participă 2 persoane
c) se efectuează după efectuarea toaletei bolnavului
479. Schimbarea lenjeriei de pat şi de corp are ca scop:

a) menţinerea stării de igienă şi confort
b) prevenirea escarelor de decubit
c) creşterea demnităţii pacienţilor
480. Toaleta pacientului mobilizat se face:

a) pentru menţinerea tegumentelor curate
b) pentru prevenirea leziunilor
c) pe regiuni, progresiv
d) pentru că solicită bolnavul
481. Mijloacele de transport în funcţie de gravitatea afecţiunii sînt:

a) targa
b) cărucior
c) însoţirea la braţ
d) salvare
482. În poziţia de decubit dorsal se transportă pacienţii cu:

a) traumatisme craniene
b) traumatisme ale coloanei vertebrale
63
c) traumatisme toracice
483. Regiunile corpului predispuse apariţiei escarelor în cazul unui pacient imobilizat sînt:
a) regiunea sacrată
b) la nivelul degetelor
c) la nivelul călcîielor
d) la nivelul omoplaţilor
484. Pentru prevenirea escarelor se vor respecta următoarele reguli generale:

a) schimbarea poziţiei bolnavului în pat la intervale de timp bine stabilite
b) întreţinerea curată şi uscată a tegumentelor
c) alimentaţie bogată în proteine
d) lenjerie uscată, curată, fără cute
485. Comunicarea este:

a) un element indispensabil pentru buna funcţionare a fiecărei comunităţi
b) ascultarea şi executarea sarcinilor primite
c) un mod de influenţare şi modificare a comportamentului pacientului pentru a înlătura
teama şi nesiguranţa, mărind creşterea încrederii în sine şi înţelegerea corectă a situaţiei
486. Colectarea dejecţiilor fiziologice şi patologice la pat trebuie să urmărească:

a) asigurarea intimităţii pacientului
b) grăbirea pacientului în a elimina
c) măsuri de precauţie în răspîndirea injecţiilor
d) folosirea de materiale corespunzătoare fiecărei operaţiuni
e) pregătirea psihică a pacientului
487. Între atribuţiile infirmierei în secţiile cu copii se regăsesc următoarele:

a) efectuează sau ajută ( în funcţie de vîrstă şi patologie) la efectuarea toaletei zilnice a
copilului bonav
b) dă relaţii aparţinătorilor despre starea sănătăţii copilului
c) ajută la pregătirea pacientului (copil) în vederea examinării
488. Prin curăţenie se înţelege:

a) prima etapă obligatorie, permanentă şi sistemică în cadrul activităţii de îndepărtare a
murdăriei
b) cea mai răspîndită metodă de decontaminare a microorganismelor de pe suprafeţe,
tegumente
c) distrugerea microorgaanismelor
489. Care sunt procedeele folosite în procesul de curăţenie:

a) măturaea umedă
b) spălarea
c) aspirarea ,după caz
d) pulverizare cu dezinfectant
e) spălarea mîinilor
490. Dezinfecţia:
64
a) înlocuieşte curăţenia
b) distruge microorganismele în proporţie de 99%
c) este o procedură preventivă
491. La prepararea şi utilizarea substanţelor dezinfectante sînt necesare:

a) folosirea de recipiente curate
b) se poate amesteca dezinfectantul cu detegrentul
c) cunoaşterea exactă a concentraţiei de lucru în funcţie de suportul supus dezinfecţiei
d) respectarea normelor de protecţie a muncii
492. Curăţenia într-un salon se începe cu:

a) zonele mai murdare
b) zonele mai puţin murdare
c) nu are importanţă
493. Materialele folosite pentru curăţenie vor fi:

a) aceleaşi pentru saloane, oficii şi grupuri sanitare
b) diferite şi pe culori pentru fiecare destinaţie (sau cu etichete)
c) curăţate, spălate şi uscate la sfîrşitul programului
494. Metodele de aplicare a dezinfectanţilor chimici în funcţie de suportul care urmează să

fie tratat, sînt:
a) ştergere
b) pulverizare
c) imersie
d) spălare
495.Dezinsecţia este:
a) un complex de măsuri menite să distrugă insectele
b) distrugerea microbilor
c) aerisirea şi pulverizarea de dezinfectant
496. Prin deratizare se înţelege:

a) măsuri de prevenire a infestării cu insecte
b) măsuri pentru distrugerea răzătoarelor
c) prevenirea contaminării cu microorganisme
497. Care sînt măsurile aplicate de personalul medico-sanitar în practica medicală referitoare
la Precauţinile Universale:
a) punctualitatea la locul de muncă
b) spălatul mîinilor
c) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat şi complet
498. Mănuşile de unică utilizare:

a) se vor spăla după fiecare utilizare, putînd fi folosite din nou
b) nu se vor spăla după utilizare
c) nu se va purta aceeaşi pereche de mănuşi de mai multe ori
65
499. Persoanele aflate în faza terminală au dreptul:

a) să fie îngrijite, menţinîndu-li-se sentimentul speranţei
b) să li se ofere răspunsuri oneste la întrebările puse
c) să nu moară singuri
500.Camerele destinate depozitarii lenjeriei curate se dezinfecteaza:

a.zilnic
b.la 2 zile
c.ori de cate ori este nevoie

Teste Infirmiere 2014

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Infirmiere 2014

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

1. Distribuirea hranei bolnavilor în secţii este făcută de:

3. Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie:

5. Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt:

6. Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte:

7. Dintre producătorii medii de deşeuri periculoase fac parte:

8. Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a. laboratoare de tehnică dentară

9. Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică, după cum urmează:

10.Deşeurile periculoase se clasifică în:

11.Sacii de polietilenă pentru depozitarea deşeurilor infecţioase trebuie să

12.Gradul de umplere a sacului nu trebuie să depăşească:

13.Termosuturile sacului pentru deşeuri infecţioase trebuie să întrunească

14.Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare – tăietoare trebuie :

16.In containerele mobile cu pereţi rigizi nu se depun:

b. deşeuri asimilabile celor menajere

17.Măturatul umed se execută prin următoarele:

18.In realizarea curăţeniei la saloane trebuie luate în considerare:

19.Nu se admite existenţa ghivecelor din flori în:

20.Nu se admit vase cu flori tăiate în:

21.Dezinfecţia ciclică la saloane se execută:

22.Dezinfecţia ciclică la sălile de operaţie se execută:

23.Ce înţelegeţi prin decontaminarea materialului medico-chirurgical:

24.Scopul decontaminării materialului medico-chirurgical după folosire este:

25.Decontaminarea materialului medico-chirurgical se mai numeşte:

26.In funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse şi timpul necesar

27.Folosirea fenolilor este limitată doar pentru dezinfecţia:

28.Fenolii nu sunt recomandaţi pentru dezinfecţia:

29.Clorhexidina este recomandată a se face pentru dezinfecţia:

30.În raport cu condiţiile în care se aplică, dezinfecţia poate fi:

31.Un bun dezinfectant trebuie să posede următoarele calităţi:

32.Principalele măsuri pentru prevenirea şi combaterea contaminării aerului cu

33.Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere igienic, metoda de dezinfecţie a

34.Eficienţa procesului de dezinfecţie a apei potabile trebuie să fie:

35.Cantitatea minimă de apă necesară acoperirii necesarului fiziologic, igienei

36.Platformele organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a

37.Soluţiile dezinfectante se folosesc:

38.Dezinfecţia ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei trebuie făcută:

39.Examenele medicale la angajare pentru personalul sanitar elementar, mediu,

40.Examenele medicale periodice pentru personalul sanitar elementar de îngrijire

c. examen clinic general trimestrial, RPA anual, examen coprobacteriologic

41.Sunt deşeuri periculoase următoarele categorii:

42.Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea deşeurilor în unităţile sanitare

43.Deşeurile înţepătoare – tăietoare trebuie colectate în cutii care să prezinte

44.Deşeurile periculoase pot fi depozitate temporar în incinta unităţii maxim:

45.Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face:

46.Metodele acceptate pentru eliminarea finală a deşeurilor rezultate din activitatea

a. incinerare, depozitare la depozitul de deşeuri după ce au fost în prealabil

47. În funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel

48.In funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale, care se practică în

49.Funcţie gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel loc,

50.Funcţie de gradul se asepsie, în zona 4 dintr-o unitate sanitară cu paturi,

51.Funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică într-un

52.Acţiunile de curăţenie trebuie să realizeze:

53.Indepărtarea prafului şi a gunoiului de pe pavimente se realizează cu

54.Căruciorul pentru spălarea pavimentului este alcătuit din:

55.Avantajele folosirii căruciorului pentru spălarea pavimentului sunt:

56.Mănuşile de menaj se utilizează în timpul curăţeniei, pentru:

57.După scoaterea mănuşilor, mâna:

58.După utilizare, mănuşile:

59.In secţiile cu risc scăzut de apariţie a infecţiei nosocomiale, materialul