Spectru politic

Spectrul politic este o clasificare a pozițiilor politice, a ideologiilor sau a partidelor

politice de-a lungul unei singure dimensiuni. Stânga și dreapta sunt denumite
extremele acestui spectru și reprezintă o categorisire largă a abordării diverselor
probleme politice.

Deseori prezentate ca diametral opuse, politica de dreapta și cea de stânga,

reprezintă direcția generală a unei mișcări politice. Deși unele măsuri pot fi
încadrate ca măsuri de stânga, și un partid de dreapta le poate adopta, precum și
invers (un partid de stânga poate adopta măsuri de dreapta). Denumirile au, însă,
importanță istorică și ilustrează împărțirea forțelor politice după anumite criterii.

Spectrul politic este asemănător unei axe imaginare, care se extinde la stânga și la
dreapta unui centru politic. Pozițiile apropiate de centru, cele mai moderate,
poartă denumirile de centru-stânga și centru-dreapta. Extrema stângă și extrema
dreaptă sunt situate spre capetele axei. Diversele mișcări politice ocupă poziții de-
a lungul acestei axe, determinate după doctrina politică ale acestora. Politica este
deseori divizată în stânga și dreapta, acești termeni provin din timpul Revoluției
Franceze din 1789, când cei ce-l sprijineau pe rege stăteau în partea dreaptă a
Adunării, iar cei care sprijineau formarea republicii stăteau în stânga.

În mod tradițional, stânga include social democrația, socialismul, comunismul și,

după unele categorisiri, anarhismul. Totodată, dreapta include liberalismul,
monarhismul, conservatorismul, naționalismul și fascismul.[5] Clasificarea
capitalismului ca "de stânga" sau "de dreapta" diferă de la o țară la alta
 ROMANIA:

STANGA DREAPTA

PSD (Partidul Social Democrat) PNL (Partidul National Liberal)

UNPR (Uniunea Nationala pentru Alianta USR PLUS

Progresul Romaniei)

PRM (Partidul Romania Mare) AUR (Alianta pentru unirea

roamnilor)

PPUsl (Partidul Puterii Umaniste UDMR (Uniunea Democrata

social-democrat) Maghiara din Romania)

PRO Romania PMP (Partidul Miscarea Populara)

Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) (abreviat PPU (social-liberal)) este un partid politic
parlamentar din România. Acesta a fost înființat în 2015, de către membrii Partidului Conservator care
nu doreau fuziunea cu Partidul Liberal Reformator, condus de Călin Popescu-Tăriceanu.

În vara anului 2015, Partidul Conservator (PC), condus de Daniel Constantin a fuzionat cu Partidul Liberal
Reformator (PLR), creând Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE). În același timp, europarlamentarul
PC Maria Grapini, s-a împotrivit acestei decizii, criticând dispariția ideologiei partidului și a anunțat că se
va alătura unui nou grup, Partidul Puterii Umaniste (social-liberal).

La alegerile locale din iunie 2016 ,a obținut două mandate de primar (0,06% din totalul României) și 105
în calitate de consilier municipal (0,26%). Un scandal s-a iscat, după ce în ciuda obiecțiilor lui Grapini,
celălalt copreședinte, Ioan Ghișe, a susținut candidatura lui Cristian Popescu Piedone la funcția de
primar al sectorului 4 din București, sub anchetă pentru responsabilitățile legate de incendiul Colectiv
din octombrie 2015.[3] Apoi, la alegerile parlamentare din decembrie 2016, procentele au rămas în jurul
valorii de 0,04%, fără a obține vreun mandat.

Partidul nu a participat direct la alegerile europarlamentare din mai 2019. Maria Grapini a concurat pe
listele Partidului Social Democrat, obținând reconfirmarea mandatului său, și s-a realăturat PPU (social-
liberal) în februarie 2020.[4]

Campania electorală al Ramonei Bruynseels la alegerile prezidențiale s-a bazat pe scopul reformării
clasei politice și a pus accent pe renunțarea la privilegiul imunității parlamentare.[5] Cu toate acestea,
candidatul PPU (social-liberal) a obținut 2,65% din voturi, părăsind ulterior partidul.[6]

În februarie 2020, PPU (social-liberal) și-a schimbat din nou structura de conducere, cu numirea lui
Daniel Ionașcu ca președinte executiv național, până atunci vicepreședinte al partidului.[7] În lunile
imediat următoare, s-au alăturat deputații Grațiela-Leocadia Gavrilescu, Alexandru Băișanu, Daniel
Căprar, Andrei Gerea, Steluța Cătăniciu și senatorul Teodor Meleșcanu.[8]

Pe 25 iunie 2020, în plenul Camerei Deputaților, a fost anunțată înființarea grupării umaniste în cadrul
grupului parlamentar al PSD. Din aceasta fac parte deputații: Grațiela Gavrilescu, Alexandru Băișanu,
Doru Oprișcan, Andrei Gerea, Eugen Durbacă, Steluța Cătăniciu și Dorel Căprar.[9] Ulterior, la data de 7
iulie 2020 senatorul bistrițean Ioan Simionca s-a înscris în partid, devinind astfel al doilea senator din
gruparea umanistă.