Personalitatea lui Stefan cel Mare este reflectata puternic in cultura romana.

Astfel, multi scriitori

si-au indreptat atentia spre figura impozanta a domnitorului si l-au prezentat artistic ca fiind devotat
poporului sau. Printre primii care au incercat creionarea portretului domnitorului a fost Grigore
Ureche in cronica „Letopisetul Tarii Moldovei”. Alte scrieri literare in care apare conturata
personalitatea lui:
 in dramaturgie – Barbu Stefanescu Delavrancea in piesa „Apus de soare”
 in opera epica – Mihail Sadoveanu in romanul „Fratii Jderi”
 Eusebiu Camilar in povestirea „Stejarul din Borzesti”
 in poezie – Vasile Alecsandri „Imn lui Stefan cel Mare”
 Dimitrie Bolintineanu in „Visul lui Stefan cel Mare” si „Muma lui St. Cel Mare”
Si pentru literatura populara figura si perioada lui Stefan au fost sursa de inspiratie, semn ca acesta a
impresionat puternic pe contemporanii sai: poezia populara „Stefan, Stefan, domn cel mare” si
legenda „Povestea matusii Floarea din Vrancea”.
In sculptura, chipul domnitorului este redat maiestuos in bronz de Eftimie Birleanu prin
„Monumentul lui Stefan cel Mare” de la Suceava, de Mircea Stefanescu prin „Monumentul lui St
cel Mare” de la Podul-Inalt, jud. Vaslui, de Oscar Han in anul 1972 prin statuia domnitorului din
parcul Tineretului din Piatra Neamt, dar si de sculptorul Alexandru Plămădeală prin statuia realizata
în perioada 1925-1928 și amplasata în municipiul Chișinău.
In pictura domnitorul este surprins mai ales in creatii bisericesti, semn al hotarului crestin pe care
Moldova il reprezinta in perioada sa. Nici domeniul muzicii nu s-a lasat mai prejos si a surprins
imaginea puternica a domnitorului in „Cantecul lui Stefan cel Mare” si „Imn lui St cel Mare ”pe
versurile lui Alecsandri. La capitolul filmografie, personalitatea domnitorul este prezentata in multe
documentare, dar si in filmul istoric „Stefan cel Mare – Vaslui 1475”, in regia lui Mircea Dragan,
din anul 1975, care a regizat si „Fratii Jderi”.