Grupa M5,An II

Elevi:Catana Andreea Georgiana

Gugeanu Alexandra-Claudia
Stoleriu Anca

Referat HEPATITA VIRALA

Definitie: Hepatita virala este o boala infectioasa specifica omului,produsa de

doua sau mai multe virusuri cu caracter hepatotrop si care,introduse in organism
pe cale digestive sau,incidental ,pe cale parenterala ,provoaca o imbolnavire
generala a organismului si mai ales a ficatului,manifestata prin simptome generale
infectioase ,digestive si hepatice ,insotite sau nu de icter.

Hepatita de tip A : este hepatita epidemica cunoscuta de mai mult timp ,sub
diferite denumiri:”icter cataral”,”icter epidemic”,”boala Botkin”.

Hepatita de tip B : denumita si “hepatita prin ser omolog”,’hepatita

serica”,”hepatita de seringa”,”hepatita cu incubatie lunga” si recent ,”hepatita cu
antigene” HBs(antigen Australia).
Etiologie:Se cunosc pana acum ,in mod sigur doua tipuri de virusuri (A si B) agenti
ai hepatitei virale umane,la care se adauga un nou virus(virusul C).
Pentru virusul hepatic A,sursa de infectie o reprezinta omul bolnav(cu forma
clinica sau infraclinica de boala).
Contagiozitatea incepe cu 7-10 zile inainte de debutul clinic al bolii si dureaza cam
doua saptamani dupa aparitia icterului,cand dispare excretia fecala a virusului.
Transmiterea este fecal-orala,receptivitatea este generala.
Pentru virusul hepatic B – sursa de infectie o reprezinta purtatorul sanatos de Ag
HBs,omul bolnav cu forma acuta manifestat clinic sau infraclinic,convalescentul si
bolnavul cu forme cornice(hepatita cronica,ciroza,hepatoma).
Virusul se transmite prin :
-sange si derivate,
-cale sexuala,
-cale verticala(de la mama la fat),
S-a mai descris transmitere prin transplant de organe si pe cale digestive.

Patogenie si anatomie patologica:

Dupa patrunderea in organism ,pe cale digestiva sau parenterala ,virusul hepatitei
invadeaza ficatul ,unde se produce multiplicarea maxima a virusului.
Virusul produce in acelasi timp si o boala generala a intregului organism
,demonstrata prin viremie si simptome infectioase generale si
extrahepatice(articulare,eruptive).
Leziunile celulare hepatice se datorec primordial virusului printr-un efect citopatic
direct.
Evolutia hepatitei de tip B este decisa de fenomene imunitare,care contribuie la
transformarea hepatitei virale de acest tip intr-o hepatita virala cronica,cu cele
doua forme:persistenta si agresiva.In forma agresiva procesul de autoimunizare ar
fi raspunzator de intretinerea si progresiunea bolii.
In concluzie,patogenia hepatitei de tip B cu evolutie cronica,se caracterizeaza
printr-o infectie virala persistenta ,determinata de o reglare
imunodeficitara,conditionata probabil,genetic.

Hepatita cu virus A :
Incubatia este cuprinsa inter 21-45 zile
Debutul clinic poate fi:
-pseudogripal(cu febra,cefalee,disconfort);
-digestiv(inapetenta,greturi,varsaturi);
-nervos(astenie,insomnia,iritabilitate);
-reumatoid
-cutanat(eruptii de tip urticarian,pruriginos,purpurie-manifestare grava);
-icteric;
Aceasta simptomalogie dureaza 2-4 zile si la sfarsitul acestei perioade apar:
-urini hiperome,materii fecale decolorate;
-hepatomegalie sensibila la palpare si rar splenomegalie.
Perioada de stare incepe odata cu instalarea icterului;persista 7-14 zile si se
pierde fara delimitare precisa,odata cu intrarea in convalescenta.In aceasta
perioada ,pacientul are o stare de bine,apetitul revine.
In perioada de declin,a icterului urinile se decoloreaza si materiile fecale se
normalizeaza.Examenul clinic obiectiv constata hepatomegalie insotita sau nu de
splenomegalie.
Convalescenta este o stare de aparenta sanatate ,pe fondul unor leziuni hepatice
reziduale.Pacientul este urmarit clinic si paraclinic un an,dupa care se poate
conchide asupra vindecarii.

Hepatita cu virus B evolueaza autolimitat (vindecare)in 70-75% din cazuri si

prezinta unele particularitati fata de hepatita cu virus A:
-incubatia este mai lunga 45-100 zile ;
-debutul este mai lung (7-14)zile,dominat de cel nervos si rheumatoid;
-perioada de stare peste 3 saptamani ,icterul si citoliza intra mai greu in declin;
-convalescenta este mai lunga.
Complicatii:
-digestive:dischinezii biliare,angiocolite
-hematologice:anemie
-cardio-vasculare:miocardita
-renale:glomerulonefrita
-nervoase:nevrite,poliradiculonevrite
-adenopatii
-endocrine:tiroidita autoimuna.

Diagnosticul in Hepatita cu virus A ,este sustinut de caracterul sezonier,o serie de

elemente epidemiologice(varsta tanara,contact,focar)forma clinica usoara sau
medie cu remisiune rapida.Citoliza este importanta si precoce.
Anticorpii antivirus A,IgM sunt prezenti ;dupa 3-4 luni apar IgG.Evidentierea
virusului sau antigenului in materii fecale si sange nu este necesara.

Diagnostic in Hepatita B: contextul epidemiologic ,evolutia clinica mai

zgomotoasa si mai lunga .Citoliza si colestaza sunt importante.

Tratament:
Tratament igieno-dietetic:
Repaus fizic si psihic,izolarea in spital timp de 3 saptamani,dieta adaptata la
toleranta digestiva(fara alcool,condiment si prajeli pe o durata de 1-6 luni.
Tratamentul simptomatic urmareste combaterea senzatiei de greata,calmarea
durerilor abdominale,drenajul colecistic.Se administreaza vitamin din grupul
B,hepatoprotectoare(oral sau injectabil).
Terapia patogenica ,de reechilibrare a functiei hepato-renale este necesara in
formele grave de boala.
Bibliografie:”Medicina Interna II”-1980
Editura Medicala-Bucuresti