EVALUAREA PROIECTELOR DE

INOVARE

CUPRINS
Evaluarea proiectelor de inovare 1 oră
Criterii de evaluare. Studiu de caz 1 oră

OBIECTIVE
 Identificarea etapelor evaluării proiectelor
de inovare
 Înţelegerea criteriilor majore de evaluare a
proiectelor de inovare

14
 INTRODUCERE
În acest capitol sunt prezentate criteriile majore de
evaluare a unui proiect şi de stabilire a oportunităţii adoptării
acestuia. Utilizarea în mod conjugat a acestor criterii se poate
face în cadrul unor metode cantitative, formalizate, prin care se
încearcă exprimarea sintetică a valorii tehnico-economice a unui
proiect printr-un indicator global, sau a unor metode cantitative,
mai cuprinzătoare din punctul de vedere al gamei criteriilor de
evaluare luate în considerare.
Aceste aspecte sunt exemplificate printr-un studiu de caz.

TERMENI CHEIE

 Inovare
 Criterii
 Evaluare
 Cercetare – dezvoltare
 Proiecte
 Obiective

15
2.1. Evaluarea proiectelor de inovare

Criteriile majore de evaluare a unui proiect şi de stabilire a

oportunităţii adoptării acestuia sunt:
 costurile anticipate ale cercetării ştiinţifice, dezvoltării
tehnologice şi asimilării în fabricaţie a noului produs sau
aplicării noului proces, precum şi eşalonarea în timp a
acestor costuri;
 efectele anticipate ale comercializării sau folosirii
produsului sau procesului respectiv şi, dintre aceste efecte,
în primul rând, veniturile probabile ce vor rezulta pentru
organizaţia inovativă;
 şansele de reuşită tehnică şi comercială a inovării.
Utilizarea în mod conjugat a acestor criterii se poate face
în cadrul unor metode cantitative, formalizate, prin care se
încearcă exprimarea sintetică a valorii tehnico-economice a unui
proiect printr-un indicator global, sau a unor metode cantitative,
mai cuprinzătoare din punctul de vedere al gamei criteriilor de
evaluare luate în considerare.
De exemplu, în evaluarea calitativa, lista de control a
criteriilor de evaluare variază în raport cu domeniul industrial de
referinţă, cu natura inovării şi cu particularităţile organizaţiei
inovatoare, dar cuprinde, în general, o gamă de criterii cu
frecvenţă ridicată de utilizare şi anume:
- compatibilitatea proiectului cu obiectivele unităţii;
- compatibilitatea cu strategia funcţională a unităţii în
domeniul C & D;
- compatibilitatea cu planurile pe termen lung ale unităţii;
- potenţialul ştiinţifico-tehnic al unităţii;
- probabilitatea succesului din punct de vedere tehnic;
- interacţiunea cu celelalte proiecte din cadrul activităţilor
de C & D;
- disponibilitatea resurselor pentru activităţile de C & D;
- costurile şi perioada necesare elaborării proiectului;
- programele de C & D ale altor unităţi din domeniu;
- dimensiunea pieţei potenţiale;
- volumul estimat al vânzărilor;
- efectul asupra produselor şi tehnologiilor curente;
- factorii care afectează extinderea pe piaţă;
- potenţialul de export;
- reacţiile probabile ale celorlalte unităţi competitoare;

16
 - posibilităţile de cooperare ştiinţifico-tehnică cu alte unităţi
(productive, de C & D, cabinete de consultanţă tehnică sau
comercială etc.);
- posibilităţi de încheiere a unor contracte/înţelegeri pentru
acordarea de licenţe şi de know how;
- disponibilitatea şi preţurile materialelor necesare;
- capacitatea de producţie;
- costurile de producţie;
- cerinţele de publicitate;
- disponibilităţile de service;
- efectul asupra imaginii unităţii;
- costurile activităţii de marketing;
- preţurile de desfacere;
- posibilităţile de protejare a brevetelor;
- dimensiunile şi eşalonarea în timp a investiţiilor necesare;
- amplasarea noilor capacităţi necesare şi a extinderilor de
capacităţi existente;
- atitudinea faţă de inovare, în general, şi faţă de proiect,
îndeosebi, a conducerii unităţii;
- atitudinea faţă de proiect a persoanelor cu autoritate
ştiinţifică şi tehnică din activităţile de C & D;
- atitudinea faţă de proiect a compartimentelor de producţie
şi de marketing din cadrul unităţii;
- efectul de ansamblu al proiectului de inovare asupra
dezvoltării unităţii inovatoare.
Întrucât atât metodele cantitative cât şi analiza calitativă
prezintă avantaje şi dezavantaje, îmbinarea judicioasă a acestora
conduce la o metoda de analiză cantitativ - calitativă a
proiectelor, mai riguroasă şi mai cuprinzătoare.
Proiectele de cercetare-dezvoltare complexe urmăresc
atingerea unor obiective strategice în dezvoltarea ştiinţei şi a
tehnologiilor de vârf, prin:
- concentrarea unei mase critice de resurse umane şi
materiale de înaltă valoare în domeniile vizate;
- racordarea la priorităţile, obiectivele şi activităţile
specifice ariei europene de cercetare, în domeniile
respective.
Proiectele din această categorie susţin activităţi de
cercetare şi dezvoltare tehnologică de mare complexitate, care
pot include cercetare fundamentală, aplicativă şi de nivel
precompetitiv şi care sunt desfăşurate în comun de consorţii/

17
reţele reprezentative la nivel naţional pentru domeniile S/T
specifice serviciilor şi tehnologiilor de vârf, urmărind:
 integrarea, creşterea calităţii şi a nivelului de
performanţă al activităţilor CD desfăşurate în cadrul
consorţiului;
 dezvoltarea parteneriatului de lungă durată între
instituţiile participante, inclusiv a celui de tip public-
privat;
 dezvoltarea echilibrată a activităţilor şi a
infrastructurii de cercetare-dezvoltare, urmărind
eliminarea disparităţilor pe plan intern, dintre
regiunile de dezvoltare economică.
În acest sens, proiectele vor fi realizate de consorţii/ reţele
de instituţii şi organisme, recunoscute şi active la nivel
internaţional, care pot asigura competenţa S/T de referinţă în
domeniile vizate şi care cuprind:
o institute şi centre de cercetare şi departamente de
profil din universităţi, recunoscute pentru calitatea şi
complexitatea activităţilor de cercetare desfăşurate şi
a rezultatelor obţinute în domeniile S/T vizate;
o firme/ asociaţii de firme din sectorul public sau
privat, cu capacitate de cercetare recunoscută şi
specializate în domeniile S/T respective.
În acelaşi timp proiectele CD complexe urmăresc
dezvoltarea pe plan intern a unor baze materiale de cercetare
puternice, care să asigure dotările şi instalaţiile de înalt nivel
tehnic necesare pentru dezvoltarea în domeniile S/T specifice
serviciilor şi tehnologiilor de vârf.
Proiectele vor prevedea realizarea unor reţele tehnologice
sau servicii S/T integrate, corespunzătoare ariilor tematice/
domeniilor specificate. Reţelele tehnologice trebuie să permită
integrarea în platformele tehnologice similare la nivel European.
În acest sens, proiectele susţin procurarea de tehnologii,
echipamente, aparatură şi instalaţii de înaltă performanţă,
urmărind:
- dezvoltarea coerentă a bazelor de cercetare de care dispun
instituţiile participante;
- integrarea bazelor de cercetare, astfel încât să devină de
referinţă pentru ariile tematice/ domeniile specificate.

18
2.2. Studiu de caz - Evaluarea si selectarea propunerilor de
proiecte în cadrul Planului Naţional pentru Cercetare
Dezvoltare

1. Verificarea condiţiilor de eligibilitate

În această fază, autoritatea contractantă verifică, în condiţii
de păstrare a confidenţialităţii, dacă sunt îndeplinite:
- Condiţiile de eligibilitate referitoare la participanţi (cele
generale, precum şi cele precizate la fiecare modul);
- Condiţiile de eligibilitate ale propunerilor de proiecte
Criteriile de eligibilitate condiționează participarea la
competiție și posibilitatea de a primi finanțare. Criteriile de
eligibilitate a propunerilor de proiecte se verifică în faza de
evaluare a acestora, înainte de evaluarea tehnico-științifică.
Ofertele de proiect care nu îndeplinesc condiţiile de
prezentare impuse, vor fi declarate neeligibile.

2. Evaluarea propunerilor de proiecte

Ofertele de proiect care au fost declarate eligibile vor fi
supuse procedurii de evaluare în vederea selectării pentru
finanţare.

Procedura generală de evaluare a propunerilor de proiecte

Evaluarea propunerilor de proiecte se realizează într-o
singură etapă, care se desfăşoară în două faze:
a) Faza evaluării individuale. Fiecare evaluator din panel
acordă un punctaj pentru fiecare criteriu examinat în etapa
respectivă şi consemnează un comentariu ataşat notei (Fişa
de evaluare individuală). Comentariul este obligatoriu şi
va conţine punctele tari, punctele slabe ale propunerii de
proiect, precum şi recomandările în cazul în care
propunerea este recomandată pentru finanţare. În cazul în
care diferenţa între punctajele individuale acordare nu este
mai mare de 10 puncte, punctajul final este dat de media
aritmetică a punctajelor individuale. Dacă diferenţa este
mai mare de 10 puncte, se trece nota stabilită prin consens
la faza evaluării în panel.
b) Faza evaluării în panel. Evaluatorii din panel elaborează
un raport de consens privind notele, comentariile şi
recomandările privind propunerea în cauză. În condiţiile în
care în panel nu există consens, se face evaluarea într-un

19
 alt panel. Raportul de consens privind evaluarea
propunerii de proiect se întocmeşte de către unul dintre
evaluatori, desemnat de responsabilul de panel şi este
contrasemnat de către membrii panelului şi responsabilul
de panel. Raportul de consens, fără elementele care ar
putea conduce la identificarea persoanelor care l-au
elaborat, se transmite persoanei responsabile pentru
realizarea proiectului(director de proiect) din partea
organizaţiei care a depus proiectul la adresa de e-mail sau
fax prevăzută în formularul A2 al organizaţiei care asigură
conducerea proiectului.
Vor fi eliminate din competiţie propunerile de proiecte care se
află în una dintre situaţiile specificate mai jos:
 proiectul propus nu se încadrează în obiectivele
programului, respectiv ale modulului vizat;
 proiectul propus nu respectă condiţiile obligatorii impuse
prin tipul de proiect:
- structura de activităţi eligibile specifice tipului de
proiect;
- modul de finalizare, activităţile şi rezultatele
obligatorii;
- parteneriatul obligatoriu (unde este cazul).
 activităţile obligatorii conform tipului de proiect lipsesc
din planul de realizare.

Procedura de evaluare a proiectelor de susţinere a participării

la proiecte internaţionale
Proiectele câştigate şi selectate pentru finanţare în cadrul
programelor internaţionale/ apelurilor tematice comune cu alte
ţări se consideră selectate şi nu mai intră în evaluare.
Nivelul finanţării aprobate va face obiectul unei analize separate.

Procedura de evaluare a proiectelor de susţinere a reprezentării

României în cadrul organismelor ST internaţionale
Solicitările de finanţare pentru aceste proiecte sunt
analizate şi evaluate periodic de către o comisie special
constituită prin Decizie ANCS, pe baza criteriilor de evaluare .

3. Clasificarea şi selectarea propunerilor de proiect

Procedura generală de clasificare şi selectare a propunerilor de

20
proiecte
Propunerile de proiecte declarate eligibile, dar care nu
întrunesc punctajul minim cerut la cel mult unul dintre criteriile
de evaluare, sau nu obţin 70 de puncte, nu vor fi clasificate.
Propunerile de proiecte care se pot clasifica sunt încadrate, în
ordinea descrescătoare a punctajului obţinut, în Lista
propunerilor de proiecte. Din această listă, propunerile a căror
finanţare nu poate fi acoperită, din resursele bugetare disponibile,
constituie în ordinea descrescătoare a punctajului, Lista de
rezervă. Fiecare modul al programului “CAPACITĂŢI” va avea
câte o astfel de listă.
Lista de rezervă va cuprinde proiectele care pot fi finanţate
în limita unor eventuale surse financiare suplimentare ale
programului.
Lista propunerilor de proiecte care se pot finanţa şi Lista
de rezervă se vor supune aprobării Autorităţii Naţionale pentru
Cercetare Ştiinţifică.

Selectarea proiectelor de susţinere a participării la proiecte

internaţionale
Proiectele selectate pentru finanţare se înscriu în Lista
proiectelor de susţinere a participării la proiecte internaţionale
(listă separată), care se supune aprobării Autorităţii Naţionale
pentru Cercetare Ştiinţifică.

REZUMAT

Criteriile majore de evaluare a unui proiect şi de stabilire a

oportunităţii adoptării acestuia sunt:
 costurile anticipate ale cercetării ştiinţifice, dezvoltării
tehnologice şi asimilării în fabricaţie a noului produs sau
aplicării noului proces, precum şi eşalonarea în timp a
acestor costuri;
 efectele anticipate ale comercializării sau folosirii
produsului sau procesului respectiv şi, dintre aceste efecte,
în primul rând, veniturile probabile ce vor rezulta pentru
organizaţia inovativă;
 şansele de reuşită tehnică şi comercială a inovării.
Proiectele de cercetare-dezvoltare complexe urmăresc

21
atingerea unor obiective strategice în dezvoltarea ştiinţei şi a
tehnologiilor de vârf, prin:
- concentrarea unei mase critice de resurse umane şi
materiale de înaltă valoare în domeniile vizate;
- racordarea la priorităţile, obiectivele şi activităţile
specifice ariei europene de cercetare, în domeniile
respective.
Proiectele din această categorie susţin activităţi de
cercetare şi dezvoltare tehnologică de mare complexitate, care
pot include cercetare fundamentală, aplicativă şi de nivel
precompetitiv şi care sunt desfăşurate în comun de consorţii/
reţele reprezentative la nivel naţional pentru domeniile S/T
specifice serviciilor şi tehnologiilor de vârf, urmărind:
 integrarea, creşterea calităţii şi a nivelului de
performanţă al activităţilor CD desfăşurate în cadrul
consorţiului;
 dezvoltarea parteneriatului de lungă durată între
instituţiile participante, inclusiv a celui de tip public-
privat;
 dezvoltarea echilibrată a activităţilor şi a
infrastructurii de cercetare-dezvoltare, urmărind
eliminarea disparităţilor pe plan intern, dintre
regiunile de dezvoltare economică.

Test de autoevaluare

1. Care sunt criterii majore pe baza cărora se realizează

evaluarea proiectelor de cercetare?
a) Designul produselor rezultate
b) Efectele anticipate
c) Costurile anticipate
d) Dezvoltarea infrastructurii

2. Din gama de criterii cu frecvenţă ridicată de utilizare în

evaluarea proiectelor de cercetare – dezvoltare – inovare, fac
parte:
a) Existenţa unei activităţi puternice de cercetare şi
dezvoltare proprii;
b) reacţiile probabile ale celorlalte unităţi competitoare;
c) posibilităţile de cooperare ştiinţifico-tehnică cu alte

22
 unităţi (productive, de C & D, cabinete de consultanţă
tehnică sau comercială etc.);
d) posibilităţi de încheiere a unor contracte/înţelegeri
pentru acordarea de licenţe şi de know how;

Răspunsuri: 1- b,c; 2-b,c,d.

Lucrare de verificare

Identificaţi principalele criterii de evaluare a proiectelor de

inovare ce pot fi satisfăcute cu prioritate, fără costul exagerate.

Bibliografie selectivă

Albu Mădălina, Managementul cercetării-dezvoltării,

Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2014
Dalotă, M. D., Managementul schimbării şi inovării –
Elemente fundamentale, Editura Universitară, 2012
Nicolae, M., Managementul inovatiei organizaţionale.
Drumul spre excelenţă, Editura Tritonic, Bucureşti, 2013
Popescu C., Albu Mădălina, Oţelea M., Metode, tehnici si
instrumente aplicate în management, Editura Universității
Petrol-Gaze din Ploiești, 2012

23