MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea tehnică a Moldovei

Facultatea de Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi
Departamentul: Transporturi

REFERAT
Tema: Analiza și caracteristica Portului
Rotterdam

Elaborat : Grosu Roman

grupa IMT 171
Verificat: Lect. Univ. Cotruță Ion
 Chişinău 2019
Porturile maritime sunt adaposturi naturale sau artificiale, situate in zona litorala, bai,
golfuri, la gurile de varsare ale fluviilor, care, in urma unor lucrari hidrotehnice si industriale
speciale si a unor masuri organizatorice riguroase, pot asigura:
- intrarea si iesirea navelor;
- adapostirea lor contra vanturilor si valurilor;
- aprovizionarea, intretinerea si repararea acestora;
- efectuarea tuturor reparatiilor implicate in transportul marfurilor (in principial).
Porturile maritime se pot maritime se potmai multe criterii:
Dupa asezarea geografica:
a. porturi de litoral - sunt situate pe malul marilor si oceanelor, pe continente sau insule;
b. porturi maritime-fluviale - sunt situate la gurile fluviilor sau pe sectoarele maritime ale
acestora.
In zonele geografice cu maree, porturile maritime din aceasta categorie pot fi:
- porturi deschise - cand acuatorul poturilor ramane deschis fenomenelor de maree;
- porturi ecluzate sau semiecluzate - care au bazinele inchise cu ecluze sau porti;
- porturi mixte - au unele bazine inchise cu ecluze sau cu porti si altele expuse fenomenelor de
maree.
Dupa destinatie:
a. porturi comerciale pot fi:
- specializate si
- partial specializate - pentru un anumit trafic (marfuri speciale, de masa, cherestea).;
b. porturi militare - au amenajari si organizari specifice destinatiilor lor;
c. porturi speciale – pot fi:
- industriale - deservesc o anumita industrie, inclusiv industria constructoare de nave;
- de pescuit;
- de adapost - cu amenajari minime pentru adapostirea navelor.
Dupa importanta comerciala (care se exprima prin capacitatea traficului anual):
a. porturi mondiale - sunt noduri puternice in circuitul general al marfurilor (Rotterdam,
Marsilia, Hamburg);
b. porturi internationale - sunt porturi mai mari sau mai mici, care asigura relatii de transport
intre mai multe tari apropiate si chiar traversade oceanice (Constanta, Odessa, Bordeaux,
Trieste);
c. porturi nationale, regionale, locale - au zona de actiune in limita tarii respective.

2
Dupa intindere si gradul de dispersare al acvatorului si al frontului de operare:
a. unele porturi au caracter unitar, concentrat, iar
b. altele se prezinta sub forma unui complex portuar, in unitati cu bazine portuare dispersate pe
mari intinderi (cazul Londrei, Rotterdam).
Functiile portului
Portul comercial maritim se poate defini, in sensul cel mai general, ca o zona de tarm special
amenajata, in care se intalnesc, imbinandu-se, caile de transport maritime cu cele terestre si unde
are loc schimbul permanent si organizat de marfuri in ambele sensuri, de pe mare pe uscat si
invers.
Portul maritim este un puternic nod de comunicatii, avand ca activitate principala transbordarea
marfurilor.
 1) Principala functie a porturilor este aceea de transportare a marfurilor, de pe navele
maritime pe uscat si invers.
Operatia de transportare are loc de-a lungul frontului de acostare in acvatorul portului si,
de aceea, aceasta este influentata, in mod hotarator, de tipul si eficienta lucrarilor de
infrastructura privind zona de contact, de trecere de pe apa pe uscat (maluri, bazine, cheiuri).
Este, de asemenea, influentata si de infrastructura, care consta din utilaje pentru efectuarea
transbordarilor.
In conditiile unui trafic mare de marfuri, se impune organizarea de dane specializate si, in
cadrul acestora, de terminale maritime. Acestea sunt unitati portuare dotate cu cele mai
performante instalatii portuare de manipulare a marfurilor, avand, in unele cazuri, si utilaje
pentru prelucrarea marfurilor.
2) Functia de depozitare - se manifesta sub forma depozitarii tranzitorii si a celei de
inmagazinare.
Depozitul de tranzit are rolul de a crea stocuri de echilibrare a disproportiei dintre
capacitatea mare a navelor fata de capacitatile mijloacelor de transport terestre.
Tot in virtutea acestei depozitari, se creaza stocuri pentru completarea diferentei de
incarcatura sau calibru la navele de marfuri generale si stocuri tampon, pentru unele cazuri de
intrerupere a activitatii.
Depozitul de inmagazinare are un caracter economic si comercial foarte pronuntat si
imbraca diferite forme:
- inmagazinarea de echilibrare;
- inmagazinarea de dispozitie pentru economii;
- inmagazinarea pe durata prelucrarii.

3
 Functia de depozitare este pusa in evidenta, indiferent de formele de manifestare, de
volumul mare al traficului derulat, conjugat cu conditiile de derulare a acestuia in conditii de
eficienta.
         3) Functia portuara industriala - rezida din procurarea unor materii prime de catre
unitatile existente in apropierea portului. Exemplu: rafinariile petroliere, combinatele
siderurgice, complexele de prelucrare a cerealelor, la care se adauga unitatile de constructie
navala (santierele navale).
Portul Rotterdam din Olanda este cel mai mare din Europa și 4 th cea mai mare din lume.
Ea gestionează aproximativ 466.4 de milioane de tone de marfă anual. Acesta este situat în
orașul Rotterdam, și până la 2004, a fost cel mai aglomerat port din lume. Prin 2011, Rotterdam
a reprezentat al unsprezecelea cel mai mare port container, iar de 2012 a fost cel de-al șaselea
port din lume, cu un tonaj de marfă. Portul Rotterdam acoperă o zonă de kilometri pătrați 41 și se
întinde pe kilometri 25. Acesta include portul istoric Delfshaven, Nieuw-Mathenesse,
Vondelingenplaat, Waalhaven, Europoort și multe altele.

Portul Rotterdam este cel mai mare port din Europa, fiind situat în orașul Rotterdam din Țările
de Jos. El a fost în perioada 1962-2004 cel mai aglomerat port din lume, fiind depășit acum mai
întâi de Singapore și apoi de Shanghai. În 2011, Rotterdam era al unsprezecelea cel mai mare
port de containere după cantitatea de marfă manipulată calculată în termeni de echivalent a
douăzeci de picioare (TUE)(2009: al zecelea; 2008: al nouălea, 2006: al șaselea). În 2012

4
Rotterdam era al șaselea cel mai mare port din lume după cantitatea de marfă anuală calculată în
tone.
Acoperind o suprafață de 105 km2, portul Rotterdam se întinde acum pe o distanță de 40
km. El este compus din zona portuară istorică din centrul orașului, inclusiv Delfshaven;
complexele Maashaven/Rijnhaven/Feijenoord; porturile din jurul Nieuw-Mathenesse;
Waalhaven; Vondelingenplaat; Eemhaven; Botlek; Europoort, situat de-a lungul Calandkanaal,
Nieuwe Waterweg și Scheur (ultimele două fiind continuări ale Nieuwe Maas); și zona
recuperată Maasvlakte, care se pătrunde în Marea Nordului.
Rotterdam este format din cinci zone portuare distincte și trei parcuri de distribuție care
acoperă nevoile unui hinterland cu 40.000.000 de consumatori.
De-a lungul anilor portul a fost dezvoltat în continuare către mare prin construirea de noi
docuri și bazine portuare. Teritoriul portuar al Rotterdamului a fost extins prin construirea
complexului Europoort (poarta Europa) de-a lungul gurii de vărsare a canalului Nieuwe
Waterweg. În anii 1970 portul a fost extins în mare, la sud de gura de vărsare a canalului Nieuwe
Waterweg, prin finalizarea Maasvlakte (câmpia Meuse), care a fost construită în Marea Nordului
în apropiere de Hoek van Holland.
În ultimii cinci ani peisajul industrializat a fost modificat prin adăugarea unui număr mare
de turbine eoliene ce profitau de vânturile puternice de pe coastă. Construirea unui nou terminal
portuar Maasvlakte 2 a primit inițial aprobarea politică în 2004, dar a fost oprită de Raad van
State (Consiliului de Stat al Țărilor de Jos, care oferă recomandări guvernului și parlamentului în
materie de legislație și guvernare) în 2005, pentru că planurile nu țineau cont suficient de
impactul asupra mediului. Pe 10 octombrie 2006, cu toate acestea, s-a obținut aprobarea pentru a
începe construcția în anul 2008, urmând ca prima navă să ancoreze aici în 2013.
Cea mai mare importanță pentru portul Rotterdam o au industria petrochimică și
transbordarea cargourilor pentru mărfuri generale. Portul funcționează ca un important punct de
tranzit pentru transportul produselor vrac și a altor bunuri între continentul european și alte părți
ale lumii. De la Rotterdam mărfurile sunt transportate de nave, barje fluviale, trenuri sau
autocamioane. În anul 2000 a început construcția Betuweroute, o cale ferată rapidă de mărfuri
din Rotterdam spre Germania. Partea olandeză a acestei căi ferate a fost deschisă în 2007. Mari
rafinării de petrol sunt situate în partea de vest a orașului. Râul Meuse și fluviul Rin oferă, de
asemenea, un acces excelent către hinterland.

5
Cheiul EECV a portului are un pescaj de 24 de metri, ceea ce l-a făcut unul dintre cele două
locuri disponibile de acostare pentru una dintre cele mai mari nave de mărfuri vrac din lume,
cargobotul de minereu de fier MS Berge Stahl atunci când acesta este complet încărcat, împreună
cu Terminalul Ponta da Madeira din Brazilia, până la deschiderea unui nou chei cu apă adâncă
pentru minereu de fier la Caofeidian în China, în 2011.Pescajul navei de 23 de metri lasă numai
1 metru până la fund, iar, prin urmare, ea poate să acosteze doar în fereastra strictă dintre două
maree.Astfel de nave trebuie să călătorească prin canalul Eurogeul.

Portul în statistici
● dinspre mare, sosesc anual în port 34.000 de nave, iar dinspre interiorul Europei – alte
133.000.
6
●  locul de muncă a peste 85.000 de olandezi se află în strânsă legătură cu portul.
● Autoritatea Portuară are 1200 de angajaţi, care se ocupă de monitorizarea traficului, dirijarea
navelor, controlul intrărilor şi ieşirilor din port, în special ale celor de substanţe periculoase,
asigurarea securităţii şi dezvoltarea portului. 
●  în fiecare an aici sunt descărcate şi încărcate 420 de milioane de tone de marfuri, la o cifră de
afaceri de 450 de milioane euro. Profiturile de zeci de milioane de euro se împart între acţionari,
municipalitatea Rotterdamului şi guvernul olandez.
● 100 de milioane de tone de ţiţei brut trec prin port anual, o cantitate suficientă pentru a umple
65 de stadioane de fotbal precum Feyenoord (Rotterdam).
● ţiţeiul se descarcă din nave la Terminalul Maasvlakte şi de aici e transportat prin conducte la
cinci rafinării, unde se prelucrează şi se obţin combustibili şi diverse materii prime pentru
industria chimică din Olanda ori Europa. De exemplu, cherosenul ajunge direct - tot prin
conducte speciale - în aeroporturile din Amsterdam, Bruxelles şi Frankfurt. 
● în partea vestică a portului pot ancora vasele maritime mari, întrucât aici adâncimile permit
accesul unor ambarcaţiuni cu pescaj şi de peste 20 de metri.
● unul dintre cele mai mari cargoboturi care acostează în port este „Berge Stahl”, un uriaş de 360
m lungime şi 65 m lăţime; acest vas transportă minereu de fier şi face curse între Brazilia şi
Rotterdam.
●  în port ajung cele mai mari cantităţi de cărbune importat în Europa – folosit în Olanda şi
Germania pentru centralele termice. Cum multe mine din ţările vestice s-au închis, Africa de
Sud, Canada şi Australia au devenit furnizori importanţi de cărbune şi aleg să-şi treacă marfa
prin Rotterdam. 
● zilnic, cel puţin 200 de camioane încărcate cu fructe şi legume pleacă din port spre toate ţările
Europei; se spune că fiecare al doilea european bea suc de fructe ce poartă eticheta virtuală „via
Rotterdam”.
●  anual, 270.000 de autovehicule sunt trimise în Europa din portul Rotterdamului.