Management apicol

1. Organizarea stupinei
A. Interventii de rutina B. Interventii de urgenta
a. vara b. toamna c. iarna d. primavara a. sezon activ b. sez pasiv
rev var
prev roirii def preg agenda rev sumara urdinis ascultare  mirosire anomalii
proviz iern
val roiuri reviz def cald cuib I-a rev de fond semne boala diagnostic diaree
cercet
extractii calit prov II-a indr sit crit tratamente oglinda
fund
spatiu stramt-
transport III-a
oua largiri  
valAlbPrisos cond opt revitalizari
2. Existenta unei bune baze melifere
alegerea vetrei asearea stupilor raza econ de zbor stab numarului optim
3. Conditii pedoclimatice favorabile
capacit nectarifera compozitia solului clima

Apicultura moderna

Apicultura este o stiinta in posesia unei bogate experiente, potrivit careia apicultorul este obligat sa intervina numai
atunci cand stie cu precizie ce lucrari are de facut, cerandu-i-se a avea si a cultiva un ascutit si penetrant spirit de
observatie, fara de care nu poate practica cu succes cresterea albinelor. Apicultura moderna, prin toate mijloacele si
metodele, prin utilizarea unui echipament performant, prin selectia de masa si individuala, cauta sa puna in
productie numai familii de albine productive, fixarea definitiva a unei linii putand fi considerata atinsa abia dupa
multi ani de munca. In plus, aceasta lucrarea trebuie facuta in toate stupinele dintr-o regiune, numai astfel
putandu-se ajunge la productii constante si mari.

sus

Management apicol

Cei 3 factori esentiali pentru obtinerea unor bune rezultate in practica si productia apicola sunt:

1. Detinerea unei stupine bine organizate

2. Existenta unei bune baze melifere si
3. Conditii pedo-climatice optime.
Lipsa unuia dintre acesti 3 factori duce inevitabil la compromiterea recoltei si la pierderi insemnate pentru
apicultor. Pe langa acestea, nu este suficient sa produci miere si alte produse apicole ci este nevoie sa stii si
cum sa-ti valorifici corespunzator aceste produse. Altfel, mai curand sau mai tarziu vei fi nevoit sa
abandonezi aceasta activitate.

sus

1. Detinerea unei stupine bine organizate

A. Interventii de rutina

in perioada de vara

Se iau masurile de rigoare pentru:

preintampinarea roirii,
 se asigura apa (in adapatoare asezate la umbra si spalate cat mai des),
 se practica pastoralul la plantele melifere,
 se urmareste extragerea mierii la timp,
 se ofera toate conditiile optime pentru cules si pentru mentinerea albinelor in stare activ

Culesurile naturale sunt mult mai eficiente decat hranirile stimulente, datorita aportului de nectar si polen
proaspat. Pentru aceasta se practica apicultura de tip pastoral.

Management apicol sus

In perioada de toamna

1. Perioada preliminara

Este perioada lunilor iulie-septembrie, perioada intens folosita pentru cresterea unui numar cat mai mare de
albine, lucru care se realizeaza prin:

 stramtorarea cuibului (se ridica magazinele),

 stabilirea prezentei si calitatii matcii ,
 asigurarea spatiului de ouat (in timpul sezonului activ e necesar ca ponta matcilor sa nu fie stingherita din
lipsa celulelor goale pentru puiet; de regula ramele Dadant au suficient spatiu pentru cresterea puietului).
Toamna, in cazul blocarii lor cu miere sau pastura este indicata aducerea in centrul cuibului a fagurilor
bine alesi de la rezerva (mai inchisi la culoare, cu celule regulate, fara defecte sau celule de trantori, cu
miere in coroane (1,5 kg cel putin pentru a nu crea un gol in mijlocul cuibului). In situatia in care apar
 blocari masive se pot folosi chiar si faguri complet goi.
 pastrarea in cuib doar a fagurilor inchisi la culoare, cu provizii de calitate (se face analiza mierii pentru a
se depista eventuala miere de mana),
 montarea la urdinisuri a gratiilor de protectie contra soarecilor (dupa 15 septembrie),
 reducerea corespunzatoare a urdinisurilor (cate 2 cm pentru fiecare interval bine ocupat cu albine),
reducerea exagerata favorizand dezvoltarea umiditatii si mucegaiurilor, asigurarea unor provizii de
calitate, asigurarea spatiului necesar cresterii puietului, mentinerea familiilor in stare activa prin hraniri
stimulente, asigurarea caldurii in stup, inlocuirea matcilor epuizate, folosirea familiilor ajutatoare
temporare sau permanente

Management apicol sus

 
2. Revizia de toamna propriuzisa

Revizia de toamna propriu-zisa se face la sfarsitul lunii septembrie sau in prima parte a lunii octombrie, cand cea
mai mare parte a puietului a eclozionat, cuibul restrangandu-se la numarul de faguri bine acoperiti, marginiti de
diafragme si de materiale termoizolante.

Observatiile care se fac cu acest prilej se refera la:

Numarul:
o intervalelor,
o fagurilor (strict raportati la puterea familiei),
o fagurilor cu puiet (daca mai exista),
o kg de provizii lasate in cuibul de iernare,
 Calitatea:
o matcii,
o fagurilor cu provizii,
o familiilor (starea de sanatate),
 Asigurarea:
o caldurii in cuib (cuibul trebuie bine delimitat la spatiul bine ocupat de albine; nu se recomanda
lasarea fagurilor dupa diafragma pe timpul iernii intrucat exista pericolul formarii gresite a
ghemului de iernare; urdinisurile se reduc si se asigura izolarea termica prin amplasarea de
materiale termoizolante deasupra podisorului si dupa diafragma).
o proviziilor de calitate (polenul si mierea in cantitati insuficiente antreneaza fenomene de carenta:
lipsa de vitalitate, sensibilitate mai mare la boli si reducerea longevitatii). Consumul de hrana este
mai scazut in primele luni ale iernii, pana la aparitia puietului (700-800 g), crescand apoi la 1,5-2
kg lunar. Este gresita ideea ca lipsa hranei se poate suplini in primavara cu sirop de zahar. In
aceasta perioada majoritatea albinei este uzata, albina tanara e in formare si inca in cantitate mica,
prelucrarea zaharului scurtand viata albinelor. In cazul inlocuirii mierii de mana cu sirop de zahar
(administrat in lunile iulie-august) mierea de zahar nu trebuie sa depaseasca 50% din totalul
proviziilor. Iernarea familiilor exclusiv pe miere din sirop de zahar declanseaza diareea si
 nosemoza.
o conditiilor optime de iernare (se are in vedere ca fiecare colonie sa dispuna la timpul potrivit de
albina multa, tanara si neuzata, provizii de calitate, fara umiditate, avand asigurata linistea pe tot
parcursul iernarii).
 Definitivarea pregatirilor de iernare:
o inlocuirea matcilor defecte sau epuizate se realizeaza mult mai usor toamna decat vara (prin
unificarile tarzii cu roii formati pe timpul verii), evitand botcile de salvare si de roire naturala,
urmarindu-se ca materialul nou introdus sa fie crescut din suse valoroase.
o descapacirea fagurilor cu provizii insuficiente (se trec dupa diafragma si daca timpul permite, se
descapacesc pentru ca albinele sa transporte mierea in cuib).
o prevenirea furtisagului (nu trebuie neglijata stiut fiind ca atunci cand culesul inceteaza brusc si
incepem extractia mierii sau hraniri neglijente albinele devin nervoase si se ataca intre ele putand
provoca decimarea stupinei).
o definitivarea aranjarii cuiburilor folosind cele trei variante (indiferent de varianta aleasa se va
urmari sa nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1,5-2 kg miere). Astfel vom avea:
 familiile normale (1,5 kg albina) = 5 rame (3 cu miere, 2 cu pastura si miere) >> 15 kg
provizii;
 familiile puternice (2-2,5 kg) = 6 rame >> 18 kg provizii;
 familiile foarte puternice (2,5-3,5 kg) provenite din unificarile tarzii = 7 rame => 18-20 kg
provizii; acestea pot fi iernate si pe 10 rame (25 kg provizii);
 familii slabe (1-1,5 kg) = 4 rame >> 12 kg provizii;nucleele de rezerva (700-900 g albina) =
3 rame => 9 kg provizii, iernand mai multe intr-o cutie de stup, impachetate corespunzator.
Sub acest numar iernarea devine riscanta si chiar daca recuperam o parte din albine acestea
nu prezinta nici o garantie pentru cules).

Variante de iernare:

Modul de amplasare a rezervelor de hrana poate fi bilaterala, centrala sau unilaterala, ultimele doua fiind mai
putin indicate, exceptie facand cazul familiilor mai slabe si cu rezerve insuficiente.

1. Varianta I iernare - varianta normala - fagurii cu provizii pe margine si cei cu celule goale si coroana in
mijloc (coroana avand cel putin 2 kg). Este varianta cea mai recomandata, conditia fiind existenta
proviziilor corespunzatoare si existenta unor familii puternice.
2. Varianta a II-a iernare - varianta de salvare - (fagurii cu provizii in centru si cei cu provizii mai putine pe
margini). Aceasta varianta se foloseste in cazul coloniilor puternice cand proviziile nu sunt in cantitate
suficienta.
3. Varianta a III-a iernare - unilaterala - (fagurii cu miere sunt aranjati in ordine descrescatoare de la un
capat la celalalt). Aceasta varianta este recomandata atunci cand iernam cate 2 familii slabe in aceeasi
cutie de stup.

Management apicol sus

 
 In perioada de iarna

Albinele de iernare pot trai 180 de zile. In mod obisnuit, daca pregatirea familiilor s-a facut corespunzator inca din
toamna, incepand cu sfarsitul lunii iulie, pe timpul iernii nu prea mai avem ce sa facem in stupina, exceptan
situatiile neprevazute cum ar fi: curatirea zapezii, alungarea pasarilor, soarecilor etc.

Agenda apicultorului in perioada de iarna

 instalarea gratiilor la urdinis;

 controlul periodic al urdinisurilor si inlaturarea albinelor moarte;
 controlul ghemului de iernare care trebuie sa aiba intre 15 si 25 cm (ghemul ideal fiind cel ce se  intinde pe
7 faguri, adica 25 cm);
 inlaturarea zapezii de pe urdinisuri si de pe vatra stupinei,
 stimularea zborului general de primavara si
 inceperea hranirilor stimulative cu turte de miere.

Management apicol sus

In perioada de primavara

Este  perioada in care puterea familiei este aproape aceeasi cu cea din toamna, ritmul de inlocuire al albinei
batrane depinzand de o serie de factori cum ar fi:

 cantitatea si calitatea hranei din cuib,

 calitatea matcii si ritmul de ouat,
 pastrarea caldurii cuibului,
 existenta unui cules de intretinere sau a unei hraniri stimulente.

Aceasta perioada tine de la iesirea din iarna si pana la jumatatea lunii aprilie.

Revizia sumara

Se efectueaza la o temperatura de 14-16 grade C, imediat dupa zborul general de curatire, cu scopul de a se stabili
starea familiilor si a se lua masuri imediate de indreptare a starilor anormale. Este o lucrare mai putin importanta,
putandu-se sari direct la revizia generala. La stupii cu funduri mobile se curata fundurile. Stupii gasiti bezmetici
sau orfani se unifica cu alte familii.

Revizia generala

Este o lucrare care se face dupa aproximativ o saptamana de zbor intens, la o temperatura ridicata (peste 18-20
grade C), cere multa exigenta si de felul in care se face depinde dezvoltarea viitoare a coloniilor de albine. La
efectuarea acestei revizii putem intalni urmatoarea situatie:
  familii foarte slabe = sub 2 intervale;
 familii slabe = 3-4 intervale;
 familii mijlocii = 4-5 intervale;
 familii puternice = 6-7 intervale;
 familii foarte puternice = 7-8 intervale.

Familiile care la sfarsitul lui martie, inceputul lui aprilie, nu au cel putin 4 intervale bine populate sunt considerate
slabe si necesita luarea unor masuri de ajutorare. In cazul in care starea lor nu se datoreaza unor conditii subiective
(familii nou formate, foste nuclee de rezerva etc.) este de preferat sa le unificam, stiut fiind ca pastrarea acestora
se va manifesta ca un adevarat parazitism pe seama familiilor de baza, incarcand nejustificat pretul de cost al
productiei realizate pe stupina si contribuind la degenerarea fondului genetic. In cazul in care ne ocupam cu
cresterile de matci ele pot fi totusi pastrate ca material biologic pentru formarea roilor ce vor primi matci
selectionate, provenite din familii recordiste si crescute in conditii cu totul deosebite.

La aceasta revizie fagurii cu puiet nu trebuie scosi afara pentru observare, nici nu se cauta matca, caci puietul scos
din stup poate sa raceasca. Fagurii pot fi priviti de sus in golul ramas in stup prin departarea ramelor. Pentru ca
stupul sa nu piarda prea multa caldura este indicat ca pe deasupra ramelor sa punem o paturica protejata de o folie
de plastic, sau un linoleum.

Calitatea puietului va fi apreciata dupa:

 modul "compact" sau

 "in mozaic" al puietului, existenta celulelor goale printre cele cu puiet indicand:
o o matca cu deficiente,
o lipsa pasturii sau
o existenta unei boli.

Calitatea fagurilor:

 Fagurii cu celule de trantori, gasiti in mijlocul cuibului, daca nu au inca puiet de lucratoare, vor fi scosi,
exceptie facand coloniile din lotul de prasila.
 Fagurii cu prea multa miere se descapacesc pe portiuni mici si numai de la mijloc in jos, mierea fiind
mutata de albine in coroanele altor faguri din cuib, lasand celulele goale, numai bune pentru ouat.
 Petele de diaree gasite pe rame se razuiesc si se spala cu o carpa muiata intr-un dezinfectant
(hipermanganat 1‰ sau amoniac 10%, ori solutie de formol 20%). Daca numarul fagurilor este prea
mare fata de puterea de acoperire a coloniei, se lasa in stup numai fagurii bine acoperiti plus alti 2 de
acoperire cu miere, spatiul gol de dupa diafragma completandu-se cu materiale termoizolante.

Management apicol sus

 
 Indreptarea situatiilor critice

Coloniile gasite:

 fara puiet sau bezmetice vor fi unificate sau desfiintate,

 bolnave, cu vadite semne de nosemoza sau cele reduse ca populatie se unesc cu altele de acelasi fel
formand o colonie puternica careia i se da o matca noua (Izolam aceasta colonie si o tratam pana la
completa vindecare).
 mici dar cu matci tinere merita sa fie pastrate ca unitati independente sub forma de nucleu, avand grija sa
primeasca, la timpul potrivit, sprijin de la coloniile mai puternice din stupina (puietul larvar fiind inlocuit
cu puiet capacit ridicat din coloniile puternice care, la randul lor vor creste puietul larvar); operatia aceasta
ajuta ambelor colonii (oferind de lucru doicilor coloniilor puternice);
 fara hrana vor primi miere in faguri sau in pungi (cate 2 kg odata).

Management apicol sus

Stramtorarea si largirea cuibului

Odata cu Revizia principala cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati cu albine.

 Fagurii mucegaiti se elimina din stup si sunt inlocuiti cu faguri cu provizii de la depozit.
 Pana la sfarsitul lunii martie cuiburile nu se largesc, ci se tin stranse pentru ca familiile sa aiba suprafete
mari cu puiet in faguri.
 Dupa trecerea momentului critic al schimbarii albinei si aparitia albinei tinere in cantitate tot mai mare, se
trece treptat la largirea cuibului, la inceput numai cu faguri inchisi la culoare, cu celule de albina, fara
celule de trantori sau deformate. Operatia de largire se executa atunci cand albinele ocupa bine toti fagurii
si au trecut pe fetele exterioare ale fagurilor laterali. Fagurii folositi pentru largirea cuibului se stropesc cu
apa indulcita cu miere sau se umplu cu sirop asezandu-se cate unul in cuib, alaturi de ultimul fagure cu
puiet.
 Spargerea cuibului (introducerea fagurilor in centrul cuibului),  din 7 in 7 zile, nu se practica decat atunci
cand vremea s-a stabilizat pe deplin si numai la familiile puternice ce ocupa minim 3-4 faguri cu puiet si
au cel putin 5-6 intervale albina, de obicei la inflorirea pomilor fructiferi.
 Daca vom folosi faguri artificiali la largirea cuibului, pe timpul infloririi pomilor, acestia vor fi asezati mai
spre margine si dupa inceputul claditului pot fi ridicati, asigurand un numar cat mai mare de faguri ce vor
fi folositi pe timpul culesului de salcam.

Management apicol sus

  

Revitalizarea familiilor slabe

In cazul practicarii pastoralului - cu 30-35 de zile inaintea plecarii in pastoral - aproximativ intre 20 martie si 25
aprilie, se pot aplica:

 hraniri pe baza de sirop,

 hraniri cu miere descapacita in faguri sau
 hraniri cu turte cu miere in pungi de plastic, taiate pe anumite portiuni, in vederea usurarii accesului
albinelor.

Decuparea pungilor necesita o oarecare experienta, avandu-se in vedere existenta riscului naclairii albinelor, in
situatia in care mierea nu este cristalizata suficient de puternic; in cazul in care pungile nu sunt taiate suficient,
albinele nu au acces la miere.

Management apicol sus

B. Interventii de urgenta

Pe timpul iernii (sezonul pasiv)

Indreptarea starilor anormale

In cazul in care albinele au iesit in numar mare deasupra ramelor, se intervine urgent cu turte cu miere.
 Chiar si introducerea unei rame cu miere la marginea ghemului se poate face pe loc, avandu-se mare grija
ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem sa nu cada pe fundul stupului.
 Introducerea matcii in cazul familiilor orfane se poate face de asemenea pe loc, matca putand fi data direct,
fara a mai fi introdusa in cusca.
 Daca depistam soareci, se deschid stupii, se scot fagurii neocupati de albine, se presara grausor otravit, se
inlatura fagurii stricati si se astupa toate orificiile facute.
 In cazul in care vatra stupinei este inca acoperita de un strat de zapada, se recomanda curatirea acesteia sau
imprastierea pe deasupra de cenusa, nisip, paie, coceni, rumegus, frunze uscate etc., spre a feri de inghet
albinele obosite intoarse de la zborul de curatire,  atunci cand se odihnesc inainte de a se intoarce in stup.

Management apicol

sus
  

Pe timpul sezonului activ

O interventie in cuibul albinelor echivaleaza cu una intr-un organism al oricarei fiinte vii, dezmembrarea cuibului
generand tulburari ce se reflecta in:

 nervozitatea albinelor,
 furtisag,
 productie slaba, si
 predispozitie la boli.

In apicultura se recomanda:

 simplificarea metodelor de lucru,

 folosirea unei tehnici inaintate,
 pricepere si organizare astfel incat cu un numar redus de ore si de persoane sa ingrijim un numar cat mai
mare de stupi.

In vederea punerii in practica a acestui deziderat trebuie sa ne obisnuim a diagnostica situatiile nedorite fara a
deschide stupii, prin ascultare, miros si observare, cercetand si notitele pe care le avem de la ultimul control.

Observatii la urdinis

A.      Activitatea normala in stupina:

 albinele intra si pleaca grabite; daca am introdus suficienti faguri claditi nu este necesar sa mai deranjam
albinele;
 prezenta numeroasa a albinelor la adapator indica prezenta masiva a puietului; numarul mare de
culegatoare de polen = prezenta unei matci prolifice si a unui cuib extins;
 albine multe ce zboara la amiaza sau cand soarele bate direct pe urdinis = iesirea la zbor a albinei tinere;
 trantori scosi la urdinis fara a mai fi lasati sa intre (stand ingramaditi pe scandura de zbor sau pe peretele
frontal) = criza de nectar in natura;
 daca dupa introducerea unei botci activitatea de la urdinis este buna in comparatie cu a altor stupi si daca
saltand podisorul albinele sunt linistite, inseamna ca ori au botca, ori matca neimperecheata, ori matca care
a inceput sa oua;
 albine care-si balanseaza abdomenul stand pe scandura de zbor la urdinis intoarse cu capul spre largul
campului, este dovada unui cules intens;
 orientarea cu capul spre urdinis este indiciul unui cules pe sfarsite; albine ce cad greoaie pe scandura de
zbor indica culesul bogat;
 albinele care mai intarzie facand cateva rotocoale in zbor indica un cules slab; urdinisuri brumate in zilele
reci de primavara, dovedesc ca in interior se afla o colonie puternica cu mult puiet in cuib;
 cand albinele ies rar dar cate doua odata, populatia stupului e slaba; cantitatea de miere adunata ne-o
indica cantarul de control.
  

B.       Prezenta unei boli sau intoxicatii in stupina:

 albine ce tremura din aripi si abia merg leganandu-se pe scandura de zbor iar pe oglinda stupului se afla
multe albine moarte si unele trag sa moara, se taraie  neputand zbura = boala (acarioza, boala de padure,
paratifoza sau nosemoza);
 puietul eliminat in stare de nimfa este o dovada a lipsei pasturii (coloniile trebuie hranite cu substante
proteice) sau a unei boli a puietului;
 eliminarea din stup a pasturii intarite si pietrificate este dovada excesului de umiditate (impietrirea
puietului);
 cadavre de albine tinere nedezvoltate pe deplin, arata ca in cuib se afla larvele fluturelui de gaselnita care
ataca si puietul in celule;
 prezenta larvelor moarte sau a unor resturi pietrificate sunt semne de boala sau puiet racit si de asemenea
trebuie intervenit la toti stupii pentru a vedea despre ce este vorba;
 daca albinele iesind la zbor lasa materiile fecale pe scandura de zbor sau pe peretele frontal, colonia este
bolnava de diaree sau chiar de nosemoza;

C.      Alte stari anormale:

 resturi de albine pe scandura de zbor si pe oglinda stupului indica posibilitatea unei boli sau prezenta
soarecilor in stupina;
 urme de cristale de miere scoase afara pe urdinis, dovedesc cristalizarea mierii in faguri ceea ce duce la
infometarea albinelor daca nu sunt ajutate;
 zborul la o temperatura mai coborata (9-10 grade C) indica lipsa apei pentru cresterea puietului; pentru a
verifica nevoia de apa a albinelor intindem la urdinis un deget inmuiat in apa (daca albinele incep sa linga
apa trebuie sa intervenim dand apa in hranitor, sau introducem pe urdinis un tifon umezit, care se
alimenteaza  cu apa dintr-o sticluta asezata afara); daca albinele sorb apa din scursorile grajdurilor le vom
oferi apa cu sare si substante proteice;
 daca la zborul de curatire ies si trantori inseamna ca matca este batrana sau s-a imperecheat toamna
tarziu, existand si riscul ca sa fi ramas neimperecheata (observatia se va nota la partida si chiar daca matca
incepe sa oua normal, va fi schimbata in cursul verii, caci in mod obisnuit o astfel de matca nu este
prolifica;
 larvele de trantor eliminate in aprilie-mai, sunt semne ca albinele nu au rezerve suficiente de hrana si
trebuie intervenit cu hrana;
 numarul mic de culegatoare de polen la unii stupi indica situatia critica a unei colonii slabe;
 cand culegatoarele de polen lipsesc cu totul, cu toate ca la alti stupi acestea activeaza din plin, este un
indiciu clar al lipsei matcii;
 albine care nu activeaza, paza sporita, activitate timida la urdinis = lipsa matcii sau o alta anomalie (matca
plecata la imperechere, aerisire deficitara etc.) = trebuie gasita cauza;
 zbor intens si dezordonat de albine, multe ies si se intorc imediat la urdinis, altele alearga pe peretele
stupului sau in lungul scandurii de zbor, parca ar cauta ceva; ridicand podisorul, fara sa folosim fum,
albinele parca plang = matca disparuta de curand;
 albine care intarzie sau nu ies deloc din stup este semnul unei stari critice care trebuie imediat lamurita si
pe cat posibil indreptata: colonie moarta sau muribunda (albinele vor fi stropite cu sirop caldut), albinele
 nu pot iesi din cauza urdinisului infundat cu albine moarte;
 albine putine care intra si ies agale pe urdinis iar la ascultare se aude un zumzet domol si plangator =
familie bezmetica (atentie! matca poate sa piara si prin scuturarea ramelor);
 lupta dintre albine pe scandura de zbor indica inceputul unui furtisag; daca in acelasi timp este si un zbor
activ si sovaielnic, inseamna ca furtisagul este in toi si trebuie sa intervenim;
 activitatea intensa a trantorilor in luna mai este un semn al pregatirii de roit;
 aglomerarea albinelor pe peretele frontal sau sub urdinis (asa numita "barba") avertizeaza apicultorul ca
roitul e aproape, sau ca trebuie sa largeasca cuibul;
 zborul intens, foarte abundent si aparent dezordonat, in fata unui stup arata ca familia respectiva e in
curs de roire si trebuie incepute lucrarile de prindere a roiului;
 grup de albine in numar de 10-12 stand pe pamant in fata stupului, este dovada ca matca acelui stup a
murit si este eliminata din stup.

Management apicol

Observatii pe timpul sezonului activ

sus

Observatii la ascultare
 matca care canta = in stup sunt mai multe botci care au ramas nedistruse dupa roire;
 zgomotul si ventilatia abundenta produse pe timpul serii si al noptii = cules intens;
 activitate slaba la toti stupii si liniste desavarsita pe timpul noptii = criza de nectar;
 zumzet ascutit, prelung si plangator urmat de liniste totala = colonie orfana;
 zumzet scurt si grav ce apare atunci cand ciocanim putin stupul = colonie normala.

Management apicol

Observatii pe timpul sezonului activ

sus

 
 Observatii la mirosire

Miros neplacut care iese pe urdinis = loca sau alta boala.

Management apicol

Observatii pe timpul sezonului activ

sus

2. Existenta unei baze melifere

Conditiile unei bune baze melifere

1. sa aiba cat mai multe, cat mai variate plante nectarifere si sa fie cat mai apropiate de vatra stupinei;
2. sa ofere cules de primavara, de vara si de toamna in vederea cresterii unui contingent cat mai mare de
albine tinere pentru iarna.

Raza economica de zbor

Se inregistreaza mai intai suprafetele de teren ce intra in perimetru stupinei, dupa modul lor de folosinta, ca de
exemplu: plantatii pomicole, fanete naturale, paduri etc. Raza economica de zbor in jurul stupinei este de 1,5-2
km, ceea ce practic corespunde la o suprafata de 938 sau 1250 ha. Din productia totala de nectar se ia in calcul
conventional numai o treime, stiut fiind ca in cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorita
timpului nefavorabil si concurentei altor insecte (albine salbatice, viespii, furnici).

Management apicol

Baza melifera
 sus

Stabilirea numarului optim de stupi

F = M/m in care:

F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3 din productia totala de miere, iar m este necesarul de
miere pentru o familie de albine pe timpul unui an, aproximativ 130 kg (inclusiv hrana pentru roi (9 kg) si mierea
marfa planificata de 30 kg pe familia de albine) .

Pomii razleti din vatra satelor sau de pe marginea drumurilor se inventariaza numeric, apoi raportat la media ce
revine la unitatea de suprafata se determina suprafata ocupata de acesti pomi daca s-ar afla in masiv. Flora erbacee
spontana ce se afla pe diferite suprafete fiind diversa, inventarierea se va face dupa modul de folosinta (pasuni sau
fanete naturale).

Management apicol

Baza melifera

sus

Alegerea vetrelor de stupina

Se va face in functie de existenta resurselor nectaro-polenifere. La stabilirea vetrei permanente este contraindicata:

 depasirea numarului de 100 de stupi,

 asezarea stupilor:pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor), in apropierea cailor ferate, a
drumurilor intens circulate, a grajdurilor de animale si a lacurilor mari.
 Vetrele stupinelor personale de la orase si sate:trebuie alese la o distanta de cel putin 20 m de drumurile
circulate de vehicule cu tractiune animala, iar in cazul in care acest lucru nu este posibil, se iau masuri ca
intre stupi si drum sa se ridice un gard inalt prin care albinele nu pot zbura, fiind obligate sa zboare la
inaltime mai mare, fara a mai impiedica circulatia oamenilor si animalelor.

La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de:

 distanta fata de alte stupine,

  situarea drumurilor de acces (evitand pe cat posibil situarea in imediata lor apropiere, stiut fiind ca orice
accident ivit din cauza albinelor implica responsabilitatea apicultorului) si accesibilitatea stupinei pe orice
vreme (autobuze, trenuri, mijloace auto),
 adapostirea de vanturi si de arsita soarelui etc.

Management apicol

Baza melifera

sus

Asezarea stupilor

Se recomanda ca:

 stupina sa fie ferita de vanturile dominante;

 pozitionarea stupilor sa fie  catre sud-est, pentru a determina albinele sa inceapa zborul cat mai timpuriu
prin patrunderea soarelui pe urdinis;
 stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara inclinare spre fata, la o inaltime de cel putin 15-20 cm de sol;
 fiecare stup sa fiecat ma bine individualizat, distanta ideala dintre ei fiind de: 3 m pe rand si de 4 m intre
randuri (cand sunt asezati in forma de sah), 5 metri pe rand (cand sunt asezati perechi), sau de 6 metri pe
rand (cand sunt asezati cate 2-3 in semicerc si cu urdinisurile in directii diferite).

Management apicol

Baza melifera

sus

3.Conditii pedoclimatice favorabile si capacitatea nectarifera

Acestea se refera la:

  capacitatea nectarifera,
compozitia solului si
 tipul de clima ce pot influenta in bine sau in rau producerea nectarului.

Capacitatea nectarifera

Capacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului in zahar variaza in functie de:

1. specie,
2. varsta (secretia maxima de nectar la unii arbori fiind intre 20-40 ani),
3. varietatea plantei,
4. pozitia florilor pe planta sau in inflorescenta (florile de la baza faceliei sau teiului, spre exemplu, secreta
mai mult nectar decat cele de pe varf),
5. stadiul infloririi,
6. momentul optim al secretiei de nectar (plante ca floarea soarelui, isopul, salvia inregistreaza un maxim de
secretie dimineata, in timp ce teiul alb, dupa amiaza),intensitatea secretiei de nectar (la unele plante
secretia de nectar nu incepe sub 10 grade C, devine optima intre 20-32 grade C si apoi scade treptat pana la
+ 35 grade Celsius; la majoritatea plantelor melifere temperatura optima a secretiei nectarului este
cuprinsa intre 16-25 grade Celsius).

Management apicol

Baza melifera

sus

Compozitia solului

Aerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile optime pentru secretia nectarului. Tipul de sol si
ingrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia de nectar (azotul in cantitati excesive are efect
defavorabil asupra secretiei in timp ce fosforul, magneziul si calciul au efect favorabil).

Conditii pedoclimatice

Baza melifera
 sus

Clima

Toate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si diminuarea activitatii nectarifere. Plantele ce 
au nectariile adapostite in profunzime (trifoiul rosu) produc, in zilele cu soare, de 2-5 ori mai mult nectar in timp
ce plantele cu nectariile la suprafata (hrisca, mustarul) secreta mai mult mustar in zilele cu o nebulozitate mai
mare. Ploile moderate si vantul cald favorizeaza productia de nectar, in timp ce precipitatiile abundente
influenteaza negativ in timpul infloririi. Umiditatea optima este de 60-80%. Vanturile si seceta au o influenta
negativa, productia de nectar putand inceta uneori cu desavarsire.

Conditii pedoclimatice

Baza melifera

sus

  DHTML Menu / JavaScript Menu - Created Using NavStudio (OpenCube Inc.)

Free Counter
 
The following text will not be seen after you upload your website, please keep it in
order to retain your counter functionality
online casino news  
  Dreamweaver Suport Center Acest site: "Miere de albine pastoral" este o locatie
  noncomerciala
© 2002 ult rev: 24-mar-06