RELIEFUL MAJOR

CARACTERISTICI GENERALE ȘI UNITĂȚI MORFOSTRUCTURALE

1. EUROPA
I. Cuprinde:
 66% masă continentală;
 27% peninsule(Scandinavia, Iutlanda, Cotentin, Bretagna, Iberica, Italica, Balcanica, Crimeea);
 7% insule(Ile Marii Britanii, Irlanda, Islanda, Baleare, Sardinia, Corsica, Sicilia, Creta, Sporade, Ciclade)
II. Țărmurile sunt variate:
 Ţărmuri cu gheață-Spitzbergen
 Ţărmuri cu fiorduri – Norvegia, Islanda, Marea Britanie
 Ţărmuri cu canale – Croația, Grecia
 Ţărmuri cu estuare –Sena, Tamisa, Loara
 Ţărmuri cu delte – Volga, Dunăre, Ron, Rin, Tibru
 Ţărmuri cu limanuri și lagune – Marea Neagră, Marea Baltică
III. Treptele altimetrice și de relief
Altitudinea medie a reliefului este de 340m (max Vf. Mont Blanc 4807m şi Elbrus 5642m; min -27m Marea Caspică)
Predomină relieful de câmpie şi podişuri joase-85%
Unităţi morfostructurale – se disting două tipuri de structuri
Unitățile de platformă (60%) : Scutul baltic (E Pen Scandinave), reprezintă fundamentul marilor
câmpii din estul Europei
Unitățile de orogen (40%)
 Orogenul caledonic –înalță europa nordică și NV(paleozoic inferior): alpii Scandinaviei, munții
Țării Galilor, munții Scoției și Irlandei
 Orogenul hercinic-înalță Europa Centrală care are aspect de podiș din cauza eroziunii (paleozoic
superior: masivul Armorican, M. Central Francez, Renan, munții Vosgi, Pădurea Neagră,
Podișul Boemiei, Meseta Iberică, Pod Volgăi, M Ural, Corsica, Sardinia, Ural.
 Orogenul alpin în sud-înalță 1/3, europa sudică (mezozoic-neozoic): munții Cordiliera Betică,
Pirinei, Alpi, Carpați, Dinarici, Balcani(Stara Planina), Pindului, Caucaz, Apenini.

În urma acestor orogeneze s-au format : unități formate prin depuri de sedimente în foste bazine
lacustre: Câmpia Panonică, Română, Germano-Polonă, Câmpia Padului, dealuri și podișuri
submontane; vulcani inactivi în Carpați și activi în Bazinul Mării Mediterane(Pen Italiacă- Etna,
Vezuviu, Stromboli).
 TIPURI GENETICE DE RELIEF

Forme de relief care se sprijină pe formele majore de relief

O familie de forme de relief datorate unui element determinant
Tipurile de relief derivat :
1. Suprafețele de eroziune
- S-au format în zona montană în urma etapelor succesive de înălțare a munților
- În perioadele când predomină eroziunea, apar la diferite altitudini suprafețe netede ca niște platouri
- Se disting trei –patru nivele de eroziune în Europa și 3 nivele de eroziune în România
2. Relieful glaciar
- a fost creat de calota glaciară şi de gheţarii din masivele înalte (circuri, văi, custuri, praguri, lacuri, morene)
- apare în europa nordică: Scandinavia, I-le Britanice, N Germaniei, Polonia, Rusia și în munții de peste
2000m
- în România relief glaciar se găsește în Carpații Meridionali și Carpații Maramureșului și Bucovinei(Rodnei)
- în Europa relief glaciar montan se găsește în Pirinei, Alpi, Carpați, Caucaz
3. Relieful vulcanic
- a apărut în neozoic în urma proceselor de vulcanism
- în România relieful vulcanic se găsește în: Carpații Orientali latura vestică și în Carpații Occidentali pe
alocuri
- în Europa relieful vulcanic se găsește în: Sudul Pen Italice, Masivul Cetral Francez, Pod Boemiei, Pod
Renan, Islanda
4. Relieful petrografic
- este relieful creat de diferite tipuri de roci în funcție de caracteristicile acestora(calcar, loess, argilă,
conglomerat etc)
a. Relieful carstic – este format pe calcare, din proprietății acestora de a se dizolva în apă
- forme de relief: chei, peșteri, doline, uvale, polii, canioane, defilee, lapiezuri în Romania relief carstic se
găsește în: Carpații Orientali(rarău, ciucaș, giumalău, hășmașul mare, ceahlău, postăvaru, piatra mare),
Carpații Meridionali(Bucegi, Piatra Craiului, Căpățânii, Cernei, Mehedinți), Carpații Occidentali(Apuseni,
Banatului, Ruscă)
- în Europa relief carstic se înâlnește în: Slovenia-Pod. Karst, Alpi(Holoch-cea mai lungă peșteră din lume),
meseta spaniolă.
a. Relieful pe loess – este o rocă sedimentară de culoare alb-gălbuie, prăfoasă care se poate tasa → crovuri-
găvane-padine
- În România relieful pe loess se găsește în C Română, de Vest, Pod Dobrogei
- În Europa relieful pe loess se găsește în C Germano-Polonă, C Europei de Est
5. Relieful structural
- strucura petrografică reprezintă modul în care sunt dispuse rocile în strat
- tipuri de structuri:
a. structură cutată – în toate unitățile de orogen
b. structură de cute diapire – zone cu depozite de sare(DCT, Subcarpați)
c. structură de domuri – sunt boltiri în care se gasește gaz metan(DCT)
 d. structură monoclinală – un versant este mai puternic înclinat, iar celălat are o înclinare mai slabă. Se
găsește în podișurile hercinice din Europa și în Romania (Pod. Transilvaniei, Moldovei, Getic, Dobrogea
de S, Dealurile V)
e. structură tabulară – apar în zone în care rocile nu au suferit nici o înclinare(foarte slabă înclinare), astfel e
formează staruri de roci orizontale și paralele între ele. Se găsesc în unitățile de platformă
f. structură faliată – sub formă de horsturi și grabene. Apar în Europa hercinică(Pădurea neagră și Vosgi)
6. Relieful fluvial – terasele și luncile
7. Relieful litoral - cu fiorduri, riass, estuare, dalmatin, lagune, limane, delte etc.
8. Relieful eolian - format din câmpuri de dune, SV Franţei, C Precaspică
 UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF ALE EUROPEI

Unităţi alpine(finalul mezozoicului şi în neozoic)

M.Alpi: Limite: marea Ligurică în în V și C Panonică în E; Predomină rocile metamorfice. Lanț montan lung de
1200km, formă de arc, culmi paralele. Altitudini mari (4807mvf. Mont Blank). Masivitate accentuată, relief
glaciar și carstic
M. Carpaţi: Situat între Bazinul Vienei şi Valea Timocului. Predomină rocile metamorfice. Are o lungime de
1300 km (III în Europa)→ 2/3 pe teritoriul ţării noastre (910 km). Traseu sinuos și mai fragmetați ca Alpii →
masivitatea redusă,. Altitudinea medie 950m(max2655m Gherlakovka din Tatra), sectoare înalte şi joase.
Prezența reliefului carstic, glaciar și vulcanic – cel mai lung lanț vulcanic din Europa
M.Balcani:Predomină rocile metamorfice. Mai scunzi decât Carpații; altitudinea maximă 2376 Vf Botev
M. Pirinei: altitudini ce rar depășesc 3000m, altitudinea maximă 3404 Vf Pico de Aneto
relief glaciar și ghețar de tip pirenean (fără limbă glaciară),
M. Caucaz: Predomină rocile metamorfice, roci vulcanice și calcare. Altitudinea maximă 5642 m în Vf Elbrus.
Relief vulcanic, carstic și glaciar. Masivitatea accentuată
Altii: M.Pind, Dinarici, Cordiliera Betică, Apeninii

Unităţi hercinice (finele paleozoicului)

Masivul Renan se află de o parte și alta a Rinului. Pedomină rocile metamorfice. Au fost afectați de erupții
vulcanice. .Înălțimi medii 600-800m
M. Jura Se găsesc la nord de munții Alpi. Predomină rocile metamorfice
Patrulaterul Boemiei: Se află pe teritoriul Cehiei. Este alcătuit din Pod. Boemiei, încadrat de Colinele Ceho-
Morave, Munții Sudeți și Metaliferi, în cetrul patrulaterului aflându-se Pădurea Boemiei.Predomină rocile
metamorfice. Relief carstic.
M.Ural: Se află la contactul dintre Europa și Asia. Sunt orientați de la nord- sud. Au o lungime de 2000km.
Altitudinea maximă 1895 Vf Narodnaia. Predomină rocile metamorfice
M Păd Neagră-Vosgi : Situați pe teritoriul Germaniei. Predomină rocile metamorfice. Reprezintă un sistem
de horsturi(Pădurea Neagră1424m și Vosgi1429m) și grabene(Valea Rinului). Altitudini ce depășesc 1400m.
Relief vulcanic
M.Ural: Se află la contactul dintre Europa și Asia. Sunt orientați de la nord- sud. Au o lungime de 2000km.
Altitudinea maximă 1895 Vf Narodnaia. Predomină rocile metamorfice
M Păd Neagră-Vosgi : Situați pe teritoriul Germaniei. Predomină rocile metamorfice. Reprezintă un sistem
de horsturi(Pădurea Neagră1424m și Vosgi1429m) și grabene(Valea Rinului).Altitudini ce depășesc 1400m.
Relief vulcanic

Unităţi caledoniene(începutul paleozoicului)

M. Alpii Scandinaviei: Situați în nordul peninsulei Scandinave. Ridicați pe verticală în timpul orogenezei
alpine. Lanţ de masive cu înălţimi de 800-2469m cu o fragmentare redusă. Afectați de glaciațiunea cuaternară,
este prezent relieful glaciar.Se formează fiorduri la contactul cu Marea Norvegiei.
M. Penini:Se află pe teritoriul Marii Britanii. Afectați de cutările hercinice. Puternic faliați și erodați.Prezența
calcarelor și a reliefului carstic.Altitudini sub 900m
 Unităţi de podişuri

Pe structuri vechi: Doneţk, Central Rus,Volgăi, Dobrogei;

Finlandei (Se află în estul peninsulei Scandinave,suprapus peste Scutul Baltic, este alcătuit din șisturi cristaline
străpunse de granite, este puternic modelat de ghețarii cuaternari → apare relieful glaciar reprezentat de șiruri
de morene între care se pot așeza lacuri)
Pe structuri noi: Piemontul Getic, Piemontul Italian; Depresiunea Transilvaniei
Pe structuri hercinice: Boemiei, Meseta Spaniolă (Predomină rocile metamorfice.Intens erodată și faliată.
Dominată culmi alungite numite sierre. Relief ruiniform apărut prin eroziune diferențială).Masivul Central
Francez (Predomină rocile metamorfice. A fost afectat de vulcanism. Relief carstic cu numeroase chei în partea
de sud. Altit. maximă 1886m în Vf Monte Dore)

Unităţi de câmpie

Câmpii fluvio-glaciare: C Nord-Europeană. Se mai numește C Germano-Polonă.Este o câmpie de

subsidență.Modelată de ghețarii cuaternari.Forme ale reliefului glaciar: lacuri glaciare morene și
sandre.Altitudini negative în C Olandei care au fost închise cu diguri numite poldere. Aici apare ca câmpie
vălurită acoperită cu loess)

Câmpii fluvio-lacustre: C. Română, Panonică, Padului

Câmpii pe structură de podiş:Finlandei, Europei de Est (Se află în estul Europei.Cea mai întinsă câmpie a
Europei(4mil kmp) și a doua în lume după C Amazonului. Formată pe Scutul Baltic peste care s-a depus straturi
de sedimente.Alcătuită din câmpii joase, colinare și podișuri joase puternic erodate(Volgăi, Central Rus,
Valdai343m, Colinele Timan. Altitudinea minimă 28m, cea maximă 463, în Col Timan.A fost modelată de
glaciațiunea cuaternară, în urma căruia s-a depus un strat gros de loess.Sistemele fluviale principale sunt
orientate nord-sud).
Câmpii fluvio-litorale: C. Tamisei, Mării Negre, Precaspică (Este situată în partea de N a Mării Caspice.
Fundament de vârstă precambriană. Altitudinea variază între 149m și – 28m. Este bogata în zăcăminte
petroliere)