Sunteți pe pagina 1din 32

1

Biochimie clinică

2
Biochimie clinică

3
Biochimie clinică

4
Biochimie clinică

5
Biochimie clinică

6
Biochimie clinică

VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR

Principiu :

7
Biochimie clinică

Hematiile au incarcare electrostatica negativa. Hematiile dintr-un sange facut incoagulabil se


resping, dar dupa 1 – 2 ore sedimenteaza.
Viteza de sedimentare depinde de raportul dintre diversele fractiuni proteice:

- fibrinogenul si globulinele cresc VSH-ul, avand molecula mare si incarcare electrostatica


mica;
- serumalbuminele scad VSH-ul;

Materiale necesare:

- anticoagulant : citrat de sodiu 3,8%


- materiale pentru asigurarea asepsiei
- seringa de 2 cm³
- garou
- stativ Westergreen in care se pun pipete Westergeen gradate intre 0-200 mm.
- sticlutele in care se pune sangele extras cu seringa
- dopuri de cauciuc cu care se fixeaza pipetele Westergreen

Tehnica :

Se aplica garoul.
Se repereaza o vena, se punctioneaza cu acul adaptat la seringa de 2 cm³.

Se extrage in prealabil 0,4 cm³ citrat de sodiu dupa care se extrage sange in seringa pana la
2 cm³.Acest sange se varsa in sticluta de unde cu pipeta Westergreen se extrage pana la
diviziunea 0; se pozitioneaza strict vertical in stativ cu ajutorul dopului de cauciuc. Pe fiecare
pipeta Westergreen se trece numele bolnavului si ora la care s-a pus.

Valori normale : 1 – 20mm/1h

Variatii fiziologice: in cursul ciclului menstrual;

Variatii patologice:

VSH crescut VSH scazut

- procese infectioase - poliglobulie (CPC, hipersecretie de eritropoetina)


- neoplazii - insuficienta hepatica
- colagenoze
- paraproteinemii
- RAA
- anemii

8
Biochimie clinică

TIMPUL DE PROTROMBINĂ (QUICK)

Se determină utilizând tromboplastină tisulară în emulsie (preparată din


creier de iepure) care se pune în contact cu cantităţi egale de plasmă şi clorură
de calciu. Plasma normală în contact cu tromboplastina tisulară, în prezenţa
Ca** coagulează rapid.

Valori normale: 12 – 14 sec.

Explorează etapa a doua şi a treia a coagulării.

Este prelungit în:

 hipoprotrombinemii (insuficienţă hepatică, deficit de vitamina K);


 hipofibrinogenemii;
 după tratamentul cu anticoagulante (acenocumarol, warfarină);
 creşterea anormală a activităţii antitrombinelor.

TIMPUL DE SÂNGERARE (metoda Duke)

Se determină cu un vaccinostil, o incizie mică în lobul urechii, dezinfectat


cu alcool (2 – 3 mm. adâncime). Scurgerea sângelui se cronometrează,
tamponând din 30 în 30 secunde mica tăietură cu o hârtie de filtru. Când hârtia
nu se mai pătează se opreşte cronometrul.

9
Biochimie clinică

Valori normale: 2 – 4 min.

Explorează hemostaza primară (se alungeşte în trombocitopenii).

TIMPUL DE COAGULARE (metoda Lee-White)

Se extrag prin puncţie venoasă 1-2 ml sânge care se repartizează în două


eprubete curate pe baie de apă la 37. Se verifică din minut în minut,
cronometrând, timpul necesar formării cheagului înclinând eprubeta la 45
(când sângele este complet coagulat eprubeta poate fi întoarsă complet fără ca
sângele să curgă).

Valori normale: 8 – 10 min.

Explorează global coagularea.

1) Este mult prelungit (20 – 60 min) în hemofilii.

Hemoglobina – continutul in Hb din 100 ml sange


 B: 14-17 g/dl
 F: 12-15 g/dl
- creste in poliglobilii, deshidratari, hemoconcentratii
- scade in anemii

2) Hematocrit – concentratia eritrocitelor din 100 ml de sange


 B: 46% ± 5%
 F: 41% ± 5%
- creste in poliglobulii
- scade in anemii

3) VEM – volumul eritrocitar mediu


 87 ± 5 µ³/eritrocit

10
Biochimie clinică

4) CHEM – concentratia de Hb din 100 ml masa eritrocitara


 34 ± 2 g/dl masa eritrocitara

5) Sideremie – fier seric


 B: 50-175 µg/dl
 F: 40-150 µg/dl
- creste in anemiile hemolitice
- scade in anemia feripriva

6) Reticulocite – hematii tinere


 0-2 %
 20.000-80.000/mm³ sange
- cresc in anemiile posthemoragice acute, anemiile hemolitice, anemiile megaloblastice sau
feriprive tratate
- scad in anemiile aregenerative

7) Leucocite
 4.000-9.000/mm³

8) Formula leucocitara
 PMN neseg: 1-4% (0-300/mm³)
 PMN seg: 50-70% (2.500-6.000/mm³)
 Eozinofile: 1-4% (50-300/mm³)
 Bazozile: 0-1% (0-80/mm³)
 Limfocite: 20-40% (1.200-2.400/mm³)
 Monocite: 4-8% (240-600/mm³)

9) Trombocite
 150.000-300.000/mm³

10) Medulograma – examenul citologic al maduvei osoase


 50.000-80.000 celule/mm³
 1/3 eritrocite
 2/3 granulocite (neutrofile, eozinofile, bazofile)
 alte celule (limfocite, celule reticulare, megacariocite)

11
Biochimie clinică

Maduva hematopoietica

• Produce / 24h:
– 100 – 250 mld. GR
– 70 – 150 mld. Plachete
– 50 – 60 mld. GA

• Celule + parti de MO:


– etalate pe lama,
– colorate:
• prin metoda Romanowsky si
• pt Fe (coloratia Perls)
• Punctia medulara
• in stern (Punctie sternala)
• creasta tibiei
• SIPS (spina iliaca postero-superioara)
• initial se efectueaza: anestezie cu Xilina
• la aspirarea tesutului hematopoietic → durere
• Indicatii in Dg:
– anemiilor hipo si aregenerative
– anemiilor megaloblastice
– anemiilor hipocrome
• Normo/ hipersideremice
• Date furnizate
– Procente pt fiecare serie hematopoietica
– Bogatia celulara
• MO saraca in Ly – aplastica
• MO bogata in Ly - LLC
– Semnificatia echilibrului piramidal (forme mature > tinere)
• Biopsia medulara
– Analiza morfologica a MO (mielofibroza)
• Liniile hematopoietice
– Linia eritroblastica 10-30%
– Linia granulocitara a PMN neutrofile 50-70%
– Linia granulocitara a PMN eozinofile si bazofile 2-3%
– Linia monocitara 2-3%
– Lymfocite, Plasmocite 20% (Plasmocite < 5% din pop. de celule medulare)
– Celule susa nediferentiate 1-2%
– Raportul linie eritroblastica/granulocitara = 1/3 – 1/4
• Linia eritroblastica
– Proeritroblast
– Eritroblast bazofil
– Eritroblast ortocromatofil
– Eritroblast acidofil
• Linia granulocitara a PMN neutrofile
– Mieloblast
– Promielocit
– Mielocit
– Metamielocit
– Granulocit
• Linia megacariocitara

12
Biochimie clinică

– Megacarioblast
– Megacariocit bazofil (promegacariocit)
– Megacariocit granular
– Megacariocit trombocitogen

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

11) Glicemie – concentratia glucozei in sange


 60-100 mg/dl

12) TTGO – testul de toleranta la glucoza administrata oral


valori:

 normal:
- pe nemancate: 60-100 mg/dl
- dupa 2 ore de la administrarea glucozei: sub 140 mg/dl
 scaderea tolerantei la glucoza:
- pe nemancate: 100-126 mg/dl
- dupa 2 ore de la administrarea glucozei: 140-200 mg/dl
 DZ:
- pe nemancate: peste 126 mg/dl
- dupa 2 ore de la administrarea glucozei: peste 200 mg/dl
indicatii:

- valori de granita ale glicemiilor pe nemancate sau postprandiale


- glucozurie persistenta
- glucozurie la femeile insarcinate
- femeile insarcinate cu antecedente familiale de DZ sau cele care au avut anterior feti mari
(4.500g) sau care au pierdut sarcini
tehnica:

- se determina glicemia dupa o noapte de post


- pacientului i se administreaza oral 75g glucoza dizolvata in aproximativ 250-300ml apa, care
trebuie bauta in 5 minute
- glucoza plasmatica este apoi masurata dupa 2 ore
- glucozuria poate fi, de asemenea, masurata inainte si la 2 ore dupa ingestia de glucoza
- pe toata durata pacientul trebuie sa stea confortabil, nu trebuie sa fumeze sau sa efectueze
efort fizic
- anterior testului, cu cel putin 3 zile inainte, trebuie sa fi consumat o dieta normala
interpretare:

- la pacientii asimptomatice, TTGO stabileste diagnosticul de DZ numai cand exista o crestere a


glicemiei peste 126 mg/dl pe nemancate si peste 200 mg/dl dupa 2 ore de la ingestia de
glucoza
- daca pacientul are glicemia pe nemancate normala si numai glicemia la 2 ore este sugestiva
pentru DZ, testul trebuie repetat dupa 6 saptamani

13) Uree
 ser: 30-45 mg/dl

13
Biochimie clinică

 urina: sub 35 g/24h


14) Creatinina
 ser: 0,5-1,2 mg/dl
 urina: 0,8-1,9 g/24h
15) Acid uric
 ser: 2-5 mg/dl
 urina: 0,25-0,8 g/24h

16) TGP (ALAT alanin-amino-transferaza)


 B: 9-50 U/l
 F: 9-35 U/l

17) TGO (ASAT aspartat-amino-transferaza)


 B: 5-38 U/l
 F: 5-35 U/l

18) GGT
- folosita pentru identificarea consumatorilor cronici de alcool
 B: 9-50 U/l
 F: 8-40 U/l
19) LDH
 120-200 U/l

20) CPK (Creatinfosfokinaza)


 B: 24-204 U/l
 F: 24-174 U/l

21) Bilirubina
 totala: 0,2-1,1 mg/dl
 directa: 0,1-0,3 mg/dl
 indirecta: sub 0,8 mg/dl

22) Fosfataza alcalina


 20-50 UI/l

23) Proteine totale


 6,6-8,7 g/dl

24) Colesterol
 total: 200-230 mg/dl
 LDL: 100-130 mg/dl
 HDL: 35-60 mg/dl

25) Trigliceride

14
Biochimie clinică

 sub 150 mg/dl

26) Electroforeza proteinelor


 Albumine: 52-62% (3,5-5,5 g/dl)
 Globuline: 38-48% (2-4,1 g/dl)
 alfa-1 globuline: 2-5% (0,2-0,4 g/dl)
 alfa-2 globuline: 6-9% (0,5-0,9 g/dl)
 beta globuline: 8-11% (0,6-1,1 g/dl)
 gama globuline: 14-21% (0,7-1,7 g/dl)
 raport A/G: 1-1,5

27) Fibrinogen
 200-400 mg/dl

28) Proteina C reactiva


 sub 0,5 mg/dl

29) Examen sumar de urina


 diureza: 1.000-1.500 ml/24h
 densitate: 1.003-1.025
 pH: 5,2-6,6
- sediment urinar:
 celule epiteliale: 3-4/camp
 leucocite: 1-3/camp
 hematii: 0-3/camp

30) Urocultura
- numarul UFC/ml este dat de numarul UFC de pe placa de geloza-sange x 100
- semnificatia clinico-patogenica a numarului de germeni (UFC) se stabileste dupa urmatoarele
criterii valabile in afara oricarui tratament cu antibiotice sau cu dezinfectante urinare:
 peste 100.000 UFC/ml = bacteriurie semnificativa pentru o infectie urinara
 10.000 - 100.000 UFC/ml = bacteriurie cu suspiciune de infectie urinara (urocultura trebuie
repetata)
 1.000 - 10.000 UFC/ml = bacteriurie fiziologica, clinic nesemnificativa
 sub 1.000 UFC/ml = contaminare, in special atunci cand sunt prezenti germeni variati,
provenind frecvent din uretra anterioara

31) Clearence-ul creatininei


 Clearance-ul = cantitatea de plasma epurata de catre rinichi in unitatea de timp, pentru o
substanta data
 C=UxV/P
- C = clearance-ul substantei
- U = concentratia substantei in urina exprimata in mg/ml
- V = debitul urinar exprimat in ml/min
- P = concentratia substantei in plasma exprimata in mg/ml
 formula Cockroft:

15
Biochimie clinică

- C(ml/min) = [(140-varsta(ani)xgreutatea(kg)]/[72xcreatinina serica(mg/dl)]


- la femei rezultatul se inmulteste cu 0,85
 metoda:
- bolnavul in repaus la pat, ingera la ora 6 dimineata o cantitate de 500 ml apa
- la ora 8 isi goleste vezica apoi se colecteaza urinile de la ora 9 si ora 10 in doua vase separate,
pentru determinarea volumului urinar si a concentratiei creatininei
 val. normale: 91-130 ml/minut

32) Hemocultura
 Ex de microbiologie clinica ce urmareste cultivarea bacteriilor circulante la nivel sanguin
(eventual, fungi)
 Bacterii ‘patogene’, ‘conditionat patogene’
 Bacteriemii tranzitorii
 Infectii mixte – aerobi si anaerobi
 Se practica in – frison , ↑T, prostratie, alterarea senzoriului si starii generale
 Asigura un dg etio. mai bun decat prin prelucrarea unor produse patologice recoltate din
focar (sputa, bila, urina - polimicrobiene)

33) Examenul lichidelor biologice (ascita, pleural, pericardic)


 examen lichid patologic – ascita

 examen lichid patologic – pleural

16
Biochimie clinică

 examen lichid pericardic

17
Biochimie clinică

34) Ionograma serica si urinara (Na, K, Cl)

Sanguina Urinara

Na 135 - 145 mEq/L 120 - 190 mEq/24h

K 3,5 - 5,5 mEq/L 40 - 50 mEq/24h

Cl 95 - 105 mEq/L 130 - 190 mEq/24h

Ca 4,5 - 5,5 mEq/L 7 - 10 mEq/L

Mg 1,6 - 3,2 mEq/L 8 mEq/L

HCO3 21 - 28 mEq/L 20 - 35 mEq/L

HPO4 1,8 - 2,8 mEq/L 25 - 35 mEq/L

Ac organici 6,8 - 7,4 mEq/L

18
Biochimie clinică

Proteine 16 mEq/L < 150 mg/24h

pH 7,4 ± 0,02 5,4 - 6

35) Rezerva alcalina


 24-27 mEq/l

36) pH-ul urinii


 pH: 5,2-6,6
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

37) Spirometrie (CV, CPT, VIR, VER, VEMS, indicele Tiffneau)


 VIR (volumul inspirator de rezerva)
- reprezinta volumul de aer inspirat peste volumul curent intr-un inspir fortat
- 3.000 ml

 VER (volumul expirator de rezerva)


- reprezinta volumul de aer expirat peste volumul curent intr-un expir fortat
- 1.100 ml

 CV (capacitatea vitala)
- reprezinta volumul de aer eliminat din plamani dupa un expir fortat precedat de un inspir
fortat
- 4.600 ml

 CPT (capacitatea pulmonara totala)


- reprezinta volumul de aer aflat in plamani dupa un inspir fortat
- 5.800 ml

 VEMS (volumul expirator maxim pe secunda)


- este volumul de aer eliminat in prima secunda a unui expir fortat care urmeaza unui inspir
fortat
- reprezinta 75% din CV (capacitatea vitala) => 3.500 ml
- scade in sindroamele de obstructie bronsica

 indicele Tiffneau (de permeabilitate bronsica)


- este raportul VEMS/CV si este in mod normal de 75%
- scade in sindroamele obstructive

38) Examenul sputei in astmul bronsic si supuratii pulmonare

19
Biochimie clinică

 in astm bronsic:
- sputa mucoasa, perlata, redusa cantitativ, cu cristale Charcot-Leyden (depuneri cristaline de
proteina bazica din eozinofile), spirale Curschmann (mulaje bronsice) si corpi Creola (celule
epiteliale bronsice)
 in supuratii pulmonare:
- abces pulmonar: sputa abundenta, mucopurulenta, stratificata, cu fibre elastice, flora
microbiana, striuri de sange
- pneumonie pneumococica: sputa vascoasa, aderenta, ruginie
- pneumonie stafilococica: sputa purulenta, galbena
- pneumonie cu BGN: sputa purulenta cu striatii sanguine
- pneumonie tuberculoasa: sputa purulenta densa, alb-galbuie – cazeum (in formele cu
escavare), hemoptizie
- pneumonii micotice: sputa purulenta, cu micelii, uneori negricioasa (in actinomicoza)
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

39) Tensiunea arteriala


 optima: sistola sub 120 mmHg ; diastola sub 80 mmHg
 normala: sistola 120-129 mmHg ; diastola 80-84 mmHg
 normal inalta: sistola 130-139 mmHg ; diastola 85-89 mmHg
 HTA grad 1: sistola 140-159 mmHg ; diastola 90-99 mmHg
 HTA grad 2: sistola 160-179 mmHg ; diastola 100-109 mmHg
 HTA grad 3: sistola peste 180 mmHg ; diastola peste 100 mmHg

40) Frecventa cardiaca


 60-99 batai pe minut
 sub 60 bradicardie
 peste 99 tahicardie

41) Frecventa respiratorie


 14-18 respiratii/ minut

42) Diureza
 1.000-1.500 ml/24h

43) Tranzitul intestinal


- consta in mobilizarea bolului alimentar prin peristaltism intestinal
- apar tulburari de tranzit cu:
 diaree: in malabsorbtie, boli inflamatorii intestinale, colon iritabil, diarei infectioase
 constipatie: in colon iritabil si cancer de colon
- absenta tranzitului pentru fecale si gaze sugereaza ocluzie intestinala
- pot apararea emisii de gaze (flatulenta) si meteorism abdominal

20
Biochimie clinică

21
Biochimie clinică

BIOCHIMIE CLINICĂ

Plasma şi elementele figurate

Plasma
Def.: Parte lichidă a sângelui în care se scaldă celulele sanguine (DMed 278).
Valori normale: apă: 46-47%
reziduu: 8-9% (substanţe organice şi anorganice).

Elemente figurate
Valori normale:
• Eritrocite1 F: 4.200.000-5.000.000 /mm3
DMed
B: 4.500.000-5.500.000 /mm3 1 – 219
Copil la naştere: 4.500.000-6.000.000 /mm3 2 – 475 (polinucleare)
2
• Granulocite 6 – 362 (globule albe)
Neutrofile3 7 – 366
8 – 408
Segmentate 2.500-5.500 /mm3 9 – 468 (plachete).
Nesegmentate 50-250 /mm3
Euzinofile4 100-200 /mm3
Bazofile5 20-40 /mm3
• Leucocite6 5.000-8.000 /mm3
7
• Limfocite 1.200-2.400 /mm3
8
• Monocite 300-640 /mm3
• Trombocite 150.000-300.000 /mm3.
9

Variaţii ale valorilor normale

• Leucocite
Creşteri fiziologice normale Creşteri patologice
- stări de stres (DMed 600) - boli infecţioase microbiene mai puţin în febra
- gravidii tifoidă şi febra paratifoidă (DMed 234, 318)
- după efort fizic intens - după necroză tisulară (DMed 417)
- emoţii puternice - infarct (DMed 317)
- în tratament cu doze mari de corticosteroizi - tumori (DMed 648)
- în injencţii cu adrenalină (DMed 17) - după intervenţii chirurgicale (DMed 174)
Scăderi patologice - după hemoragii mari (DMed 282)
- febra tifoidă şi febra paratifoidă (DMed 234) - hemoliză (DMed 282)
- unele boli infecţioase: gripă, rujeolă, rubeolă, - uremie crescută (DMed 656)
hepatită acută - comă diabetică (DMed 131)
- boli ale organelor hematopoetice - în timpul acceselor de gută (DMed 275)
- septicemii (DMed 554) - în leucemie (15.000-150.000) (DMed 361).
- boala de iradiaţie

• Limfocite
Scăderi patologice Creşteri patologice
- sub influenţa hormonilor glucocorticoizi - unele boli cronice: TBC, sifilis (DMed 563, 647)
(DMed 266)
- unele infecţii virale (DMed 318, 684)
- sindrom Cushing (DMed 156)
- unele infecţii bacteriene (tuse convulsivă)
- uremia crescută (DMed 656) (DMed 649)
- boala Hodgking (DMed 305) - leucemie limfatică cronică (DMed 361)
- limfoame maligne (DMed 367).

22
Biochimie clinică

• Neutrofile
Scăderi patologice Creşteri patologice
- infecţii bacteriene (febra tifoidă şI febra - infecţii generale şi locale (DMed 318)
paratifoidă) (DMed 234, 318) - tumori maligne
- infecţii virale (DMed 318, 684) - leucemie granulocitară cronică (DMed 275)
- infecţii fungice sau parazitare (DMed 318) - intoxicaţii (DMed 331).
- intoxicaţii medicamentoase (DMed 331)

• Euzinofile
Scăderi patologice Creşteri patologice
- stări de stres - o creştere >5% indică parazitoze
- după un tratament cu corticosteroizi - boli alergice
- în prima fază a infecţiei acute - leziuni maligne ale ţesutului hematopoetic
- leziuni dermatologice distructive.

• Bazofile • Monocite
Creşteri patologice Creşteri patologice
- boli alergice (DMed 23) - infecţii şi boli parazitare (ex.: malarie)
- leziuni infecţioase (rujeolă, rubeolă, sinuzite - reticuloze proliferative acute (tifos, febră
cronice) tifoidă)
- boli mieloproliferative cronice - boala lupică
- leucemie granulocitară cronică - boli neoplazice (leucemia)
- policitemie vera. - boli limfoproliferative
- boli mieloproliferative.

• Trombocite
Scăderi patologice Creşteri patologice
- geneza deficitară sau liza crescută în splină - după hemoragii acute
cu distrugeri exagerate cu factori infecţioşi - după splenectocmie
- şoc anafilactic - după intervenţii chirurgicale
- stări de defibrilare intravasculară - cancere viscerale
- diferite leziuni medulare - hiperadrenalism
- metastaze medulare (DMed 394) atrofie splenică
- anemie pernicioasă hemolitică (DMed 34)
- purpură trombocitopenică (scăderi sub 50.000
trombocite /mm3)

23
Biochimie clinică

Examene hematologice

Hematocrit
Def.: Mărime a volumului ocupat de globulele roşii într-o probă de sânge în raport cu volumul probei,
exprimată în procente (Dmed 278).
Valori normale: B: 42-48%
F: 40-43%.

Hemoglobina
Valori limită: B: 13-17 g/100 mL Valori medii: 15 g/100 mL
F: 11-15 g/100 mL 13 g/100 mL.

VSH (VSE)
Def.: Viteza de sedimentare a hematiilor (viteza de sedimentare a eritrocitelor) = Viteza cu care
globulele roşii se separă de plasma sanguină şi se depun la fundul tubului aşezat în poziţie verticală
(DMed 690).
Valori normale: la o oră la două ore
B: 1-10 mm 7-15 mm
F: 2-12 mm 12-20 mm.
Creşteri patologice
- boli infecţioase Scăderi patologice
- boli inflamatorii (ex. tuberculoză activă, - boli alergice
reumatism poliarticular acut) - hepatită epidemică (DMed 285)
- septicemii (DMed 554)
- leucoze Creşteri fiziologice normale
- mielom - menstruaţie (DMed 393)
- boala Hodgkin – neoplasm al ganglionilor - ultimele luni de sarcină (DMed 535)
limfatici (DMed 305) - la copii.
- nefroze (DMed 418)
- boli de colagen (DMed 125).

Timp de sângerare (TS)


Durată necesară pentru ca o incizie de dimensiuni standardizate, practicată în scop semdiagnostic, să
înceteze să mai sângereze (DMed 625).
Valori normale: 2-4 minute.

Timp de coagulare (TC)


Valori normale: 2-4 minute.
Creşteri
- hemofilie (DMed 280)
- afibrinogenie.

Fibrinogen
Def.: Proteină plasmatică sintetizată în ficat şi intervenind în coagulare (DMed 238).
Valori normale: 2,5-4g/L.
Creşteri patologice Scăderi patologice
- stări reumatice (DMed 523) - afecţiuni hepatice grave (ficatul nu
- colagenoze (sin.: conectivită) (DMed 126) sintetizează)
- infecţii pulmonare acute - afibrinogenie congenitală – boală foarte rară.
- cancere pulmonare (DMed 96)
- după intervenţii chirurgicale.

24
Biochimie clinică

Timpul Howell
Valori normale: 1-2 minute.
Creşteri patologice
Asemănător cu timpul de coagulare (TC).

Timpul Quick (timp de protrombină)


Def.: Timp de coagulare a plasmei sanguine în prezenţa unui extract de ţesut de origine umană,
animală sau sintetică, tromboplastina (DMed 625).
Valori normale: 13-15 secunde.
Creşteri patologice
- hipo- şi afibrinogenie - hipoprotrombinemie
- în prezenţa anticoagulantelor circulante - în prezenţa antitrombinelor.

25
Biochimie clinică

Principalii constituenţi anorganici ai sângelui

Cationi

Sodiu
Valori normale: 310-345 mg/100 mL
Scăderi patologice Creşteri patologice
- aport salin insuficient - pierderi de lichide la nivel extrarenal
- deshidratări globale (DMed 196) (ex.: transpiraţii excesive, diaree, vomă)
- ingestii scăzute de lichide - pierderi de lichide la nivel renal
- poliurii (în diabet zaharat) (DMed 476) (ex.: diabet insipid, insuficienţă renală)
- insuficienţă renală cronică - insuficienţă cardiacă (DMed 324)
- insuficienţă corticosuprarenală - traumatisme cerebrale
- hiperaldosteronism (DMed 291).

Calciu
Valori normale: 8,5-10,5 mg/100 mL.
Scăderi patologice Creşteri patologice
- tetanii (DMed 622) - hipervitaminoză D
- insuficienţă renală (DMed 327) - hiperparatiroidism (DMed 293)
- rahitism (DMed 511) - nefropatii cronice (DMed 418)
- osteomalacie (DMed 439) - mielom multiplu (sin.: boala lui Kahler)
- hipovitaminoză D (DMed 400).
- hipoparatiroidism (DMed 299)

Magneziu
Valori normale: 2,5 mg/100 mL.
Creşte odată cu calciul.

Fier
Valori normale: B: 90-160 µg/100 mL.
F: 80-130 µg/100 mL
Concentraţia fierului în sânge = sideremie.
Scăderi patologice Creşteri patologice
- anemii feriprive - hepatite (se degradează hemoglobina)
- hemoragii (DMed 285)
- tratamente cu vitamina B12 - când capacitatea de a prelua Fe2+ în măduvă
- stări infecţioase cronice este depăşită de capacitatea de producere
- nefropatii cronice (DMed 418) prin degradarea eritrocitelor
- poliartrită reumatoidă (DMed 473) - hemosideroză (DMed 284)
- procese neoplazice - hemocromatoză (DMed 280).

Cupru
Valori normale: 80-130 µg/100 mL
Scăderi patologice Creşteri patologice
- boala Menkes - infecţii acute sau cronice
- sindrom nefrotic (DMed 570) - infarct miocardic (DMed 317)
- leucemii acute (DMed 361)
- neoplasme
- boala Wilson (DMed 696).

Zinc
Valori normale: 0,8-1,4 mg/L

26
Biochimie clinică

Scăderi patologice Creşteri patologice


- sarcină (DMed 535) - reumatism acut (DMed 523)
- boli infecţioase cronice (TBC (DMed 647)) - stări de hemoliză (DMed 282).
- pierderi renale
- inflamaţii (DMed 320)

Potasiu
Valori normale Localizare
40-400 mEq/L citoplasma celulelor
musculatura striată
miocard
hematii
4,5 mEq/L spaţiul extracelular
plasmă
Scăderi patologice Creşteri patologice
- pierderi digestive (diaree, vomă) - insuficienţă corticosuprarenală (DMed 329)
- disgravidii (DEx 308) - distrugeri celulare cu alterări ale funcţiei
- stenoză pilorică (DMed 591) renale
- diaree (DMed 178) - insuficienţă renală acută sau cronică
- fistule digestive (DMed 243) (DMed 327).
- pierderi urinare

Nichel
Valori normale: 1,2-4,6 µg/L
Scăderi patologice Creşteri patologice
- ciroză hepatică (DMed 118) - infarct miocardic (DMed 317).
- uremie crescută (DMed 656)

Cobalt
Valori normale: 1,2-3,6 µg/L.

Anioni

Clor
Valori normale: 345-395 mg/100 mL
Scăderi patologice Creşteri patologice
- pierderi digestive - aport salin crescut
- insuficienţă renală acută sau cronică - deshidratări şi hiperhidratări hipertone
(DMed 327) (DMed 169)
- administrări de diuretice de tipul furosemidului - nefropatii intestinale
- alcaloze metabolice (DMed 21). - intoxicaţie cu acetazolamid.

Fosfor
Valori normale: Adulţi: 3-4,5 mg/100 mL
Copii: 4-6 mg/100 mL
Scăderi patologice Creşteri patologice
- rahitism (DMed 511) - insuficienţă renală acută sau cronică
- hipovitaminoză D (DMed 327)
- hiperparatiroidism (invers ca la Ca2+) - diabet zaharat (DMed 174)

- hipoparatiroidism
- utilizare excesivă de antiacide cu Al(OH)3 sau - hipervitaminoză D.
Mg(OH)2.

27
Biochimie clinică

Sulf
Valori normale: 120-170 mg/100 mL.

Bicarbonat
Valori normale: Adulţi: 60 volume CO2/100 mL
Copii: 46-63 volume CO2/100 mL.

Iod
Necesar: 100-200 µg/24 h din care organismul reţine doar 10 µg.
Scăderi patologice Creşteri patologice
- hipotiroidism (guşă endemică) (DMed 301). - hipertiroidism (boala Basedow) (DMed 295).

28
Biochimie clinică

Principalii constituenţi organici ai sângelui

Compuşi neazotaţi

Glucoză
Valori normale: 70-120 mg/100 mL
Scăderi patologice Creşteri patologice
- hiperinsulinism - diabet zaharat (DMed 174)
- hipertiroidism (DMed 295) - hipersecreţie de adrenalină (DMed 17)
- atrofia galbenă a ficatului - tumori hipofizare sau suprarenale

La 180 mg glucoză /100 mL sânge, rinichiul nu mai face faţă reabsorbţiei şi glucoza trece în
urină  glucozurie (sinonim: meliturie).

Acid lactic
Valori normale: 9-15 mg/100 mL
Creşteri patologice
- hepatopatii
- insuficienţă cardiacă (DMed 324)
- după eforturi fizice mari.

Acid piruvic
Valori normale: 0,9-1,2 mg/100 mL
Creşteri patologice
- deficienţă de vitamina B1 (DMed 686)
- alcoolism (DMed 174)22
- în cursul exerciţiilor fizice grele.

Lipide totale
Valori normale: 600-800 mg/100 mL
Scăderi patologice Creşteri patologice
- nou-născuţi Creşteri primare (moştenite, familiale);
- hipertitoidie (arderile sunt mai inense) Creşteri secundare
(DMed 295)
- gută (DMed 275)
- diabet (DMed 174)
- alcoolism (DMed 22)
- administrare de anticoncepţionale orale
- hipotiroidie (DMed 301).

Colesterol
Valori normale: 120-200 mg/100 mL
Scăderi patologice Creşteri patologice
- sarcină - ateroscleroză (DMed 65)
- hipertitoidie (arderile sunt mai inense) - diabet (DMed 174)
(DMed 295)
- gută (DMed 275).

29
Biochimie clinică

Compuşi azotaţi neproteici

Uree
Valori normale: 20-40 mg/100 mL
Scăderi patologice Creşteri patologice
- insuficienţă renală (DMed 327) - atofia galbenă (DMed 66)
- degradare excesivă de proteine (DMed 491) - necroză hepatică (nu se sintetizează uree)
- tumori (DMed 648) (DMed 417).
- iradieri (DMed 336)
- aport excesiv de proteine alimentare
(DMed 491)

Acid uric
Valori normale: F: 2,6-6 mg/100 mL
B: 3,5-7 mg/100 mL
Scăderi patologice Creşteri patologice
- afecţiuni hepatice - gută (DMed 275)
- leucemie (DMed 361)
- boli de iradiaţie (DMed 336).

Creatina şi creatinina
Valori normale: Creatina: 0,2-0,6 mg/100 mL
Creatinina: 0,6-1,1 mg/100 mL
Scăderi patologice Creşteri patologice
- funcţiuni hepatice defectuase - distrofie musculară (DMed 188)
- miastenia gravis (DMed 396 + farmacologie)
- poliomielită (DMed 475).

30
Biochimie clinică

Bilirubina
Valori normale: Bilirubina directă (conjugată): 0,1-0,2 mg/100 mL
Bilirubina indirectă (liberă, neconjugată): 0,1-0,6 mg/100 mL
Bilirubina totală (directă + indirectă): 0,2-0,8 mg/100 mL
Creşteri patologice: icter (colorare în galben a pielii, scleroticii (albul ochiului) şi a mucoaselor, din cauza
acumulării în sânge a bilirubinei) (DMed 310).
Icter mecanic (obstructiv). Datorat calculilor biliari sau diverselor tumori. Ficatul funcţionează normal, dar nu poate
elimina bilirubina.
Caracteristici: bilirubină directă crescută;
urobilinogen normal;
hemoliză normală.
Icter hemolitic. Datorat degradării crscute a eritrocitelor. Ficatul nu poate conjuga toată bilirubina indirectă.
Caracteristici: bilirubină indirectă crescută;
stercobilinogen crescut;
urobilinogen crescut;
hemoliză ridicată.
Icter hepatocelular. Datorat microbilor (virusul hepatic). Celulele hepatice sunt afectate.
Caracteristici: bilirubină directă crescută;
bilirubină indirectă crescută;
urobilinogen crescut;
hemoliză ridicată.
Icterul nou-născutului. (DMed 310).
• fiziologic – frecvent la prematuri;
• la laptele matern – cauzat de prezenţa în lapte a unei substanţe ce împiedică conjugarea bilirubinei.

Compuşi azotaţi proteici

Proteine
Valori normale: 6-8 g/100 mL

Scăderi patologice
- afecţiuni ale ficatului (DMed 240)
- ingestii scăzute de proteine (DMed 491)
- eliminări mari de proteine în arsuri grave
- în pierderi prin urină (DMed 661)
Creşteri patologice
- în poliglobulii (boală rară) (DMed 474)
- apariţia de proteine anormale (DMed 491)Disproteinemie = orice afecţiune caracterizată printr-o
hiperproducţie de imunoglobuline (disglobulinemie = anomalie cantitativă sau calitativă a globulinelor)
(DMed 184, 186).

Reacţia cu timolul
Valori normale: 0-5 unităţi Mac Lagan  reacţie negativă
5-7 unităţi Mac Lagan  reacţie slab pozitivă
> 7 unităţi Mac Lagan  reacţie intens pozitivă.

31

S-ar putea să vă placă și