cu alerg tu alergi cVea al noi al tul narativ ~ propune o perspectiv sincrona, in care timpul nararii si timpul ¢venimentelor narate se suprapun: acjiunea este dinamizata, iar cititorul are sentimentul participarii directe la evenimentele istorisite: ~ Se creeaza impresia ci evenimentele seazi evenim prezentul naratorului ¢i al cititorului - figura si faptele eroului sunt aduse in lumina prezentului, in timp ce adversarii si faptele lor sunt impinse in | penunabra trecutului ate trecute in ~ evidentiaza rnitatea unor entitati precum: Natura, Divinitatea, Creajia, Arta, lubirea, Libertatea etc, Prezentul gnomii = confera enunfurilor un grad ridicat de generalitate; este specific proverbelor, zicatorilor, maximelor, aforismelor, meditafiilro | filozofice, cugetarilor diverse asupra | conditiei umane, asupra raportului om- | s vechi yi noud toate. (M. Eminescu) alex | lume, creatie-creator etc. | 5. Prezentul liric ~ realizeazi un decupaj in fluxul temporal continuu, exprimand intensitatea trairii intr-o duraté concentrata; = accentueaza opozifia intre perspectiyele temporale, valorificdnd prezentul, in contrast cu trecutul sau cu viitorul si timpurilor verbale peste nemarginirea timpului (M. Ex.: Exploziile se succed organizat va pasi, altele in Unele le aud la cay mine. (Camil Pe Omul se scoala, trezeste copiti jetrescu) Ex inhamd cait si umbld de acolo pana colo prin curte. (M. Preda) Ex.: El zboara, gdnd purtat de dor/ | Pén'piere totul, torul. (M. Eminescu) | Mihai se grabeste, (rece indeamna ostile (...) EX. Dunarea, isi Dar Hassan-Pasa inspaimaniat. (N, Balcescu) Mircea insusi mdnd-n luptd } ‘itoare (M. Eminescu) Ex. vijelia-ngr | veacuri/ Stele-mi scanteie pe lacuri (M, Eminescu) \ Ex.: Numai poetul,/ Ca pasari ce oard/ Deasupra valuritor,/ Tree | Ex.: Psihologia arata cd.au 0 tendintd de stabilizare starile | | sufletesti repetate si cd, menti? vointd, duc la o adevaraté nevroza (C. Petrescu) Ex.: Vreme trece, vreme Toate- | TOchit mei ndljam visdiorila | steaua / Singuratdgii. / Cand deodata tu rasdrisi in cale-mi,/ (...) Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,/ Ori ca Hercul inveninat de haina-i;/ Focul meu a-l stinge nu pot cu toate/ Apele marii. (M. Eminescu) Ex.: De-atunci negura neagra se li/ De-atuncideschidlers 8 TESTU ape Neg rSsutUul spe jy ntl impune o Vitor; exprima certitudinea naratorutui/ a Cului litie fh ceca ce priveste TnMptuirea eveniin Present ~sublinieaz nor agtiuni Fientata spre ntclor caracterul repetabil al Llmperfectul nara > exprima 6 acfiune cu alergam tu alergai cVea alerga noi alergam Voi alergati cpu, di heterminata, o acfiune care se continua; asistam astfel | timpului; Imperfectul descrip ~actualizeaz’ in imagini plastice o realitate tree a dilatarea le alergau > situeaza lumea narata intr-un timp imaginar, -evenimentele, stirile si trairile eului Liric au earacter ireal A.lmperfectul anticipativ ~ realizeaz& trecerea de la real la ireal | ] Tew fund, voare yi sth (ML) | Unul se xb Manualee pramdnul « a | tiene) ES. elstent sa way | pleoapa sisi inchida, mi-astept amurgul. durerea. (1 2area me waptea si Haga) | EX Decor de negru fanerar Ie) pare ninsoarea cate lar... (Gi | Bacovia) | Ex.: hur-un caleul fara capattor | si socoare. (M. Eminescu) Ex. Bolerii (...), fard arme, cadeau | baltrdini mureau fcdindu-si cruce.(C. | Negruzzi) Ex.: In aceasta obscuritate, strada avea un aspect bizar Nicio card nu | > intr-o duratd | era prea inaltd yi aproape niciuna nu | | aveq cat superior. (N. Staneseu) | ic flcea cél era neaparat | necesar s-ajungem pe muntele Ararat. (L., Dimov) | piatra, tu erai norul,/ tu erai vulturul, tu erai ora, (N 3.Perfectul simplu | 1.Perfectul simplu naratiy | J n Ex.: Se aplecd, ud in mdini un | exemplu: | =situeaza evenimentele intr-un trecut bulgare si-l sféirdmd intre degete cu | eu alergai recent, apropiat de timpul vorbirii; o pliicere infricosata. (L. Rebreanu) | twalergasi -subliniazA derularea rapida a Moromete se asezd pe piatra | eu/ea alerga evenimentelor alba de hotar si isi Ludi capul in noi alergarim mdini. (M. Preda) voi alergarayi _/ 2. Perfectul simplu descriptiv Ex.; Deodatat se flicu rece yi incepu ei/ele alergara | - confera descrierii ritm rapid; sd bata vantul. Ploaia incepu sa caza - confera vivacitate imaginilor in stropi mari. (1. Slavici) descriptive 4.Perfectul -plaseazi evenimentele intr-un trecut | Ex.: Jubirea pdmdntului |-a stépanit compus indepartat; ; de mic copil. (L. Rebreanu) exemplu: - are rol de narare a unor evenimente _| Ex.: /n noaptea asta, céitréi zori, a eu am alergat | trecute; ; ayut cel dintai semn, in vis, care a tuaialergat | - delimiteaz planul naratorului de cel_| fmpuns-o in inima si a tulburat-o si_ 2:=e : Tersonnjelar ‘mal muli, (A, Sadoveura) Situat Ia finalul textulul, ponte ayew | Ex Am rdx.dm vorbit.Am pial n rol rezumativ sau coneluziv Pe cur rasdrec stelele dle jucarie (A. Musinay Ex: facow Eraclie 1.Mai-mult-ca-perfectul inca ugar FealizeayA diferent 3 renfa dintre un trecut | Despotul, perise wels indeparat si timpul povestiri yi al Iu) Stefan Tomya, (C. Negruzsh) receplari le ta carmp, Cat Ex: Familia mai devre ajunseserd acasa, Paraschly ¢ njuli-es-perfectl t ints derularea event din cari, lasase pe altll dea jox uneliele, ter (M. Preda) frerupe seria evenim introduce un Baser ati alergasers ‘dadduse jo: sp deshame $1 sl | retrospectiva el se intinsese pe prisp proiecteazA evenimente tn viltor Ex.: Caind asta meguurd de turel va exe eee ‘mplu: : . ns creeaza o perspectivi vizionarl, un | prdda s/ va pustil fara. pe ce vel ele Stilerga | profetice, al presimfirilor nelinigtite | Ex.: Patra evanghelll scrie-vom penne despre caderea frunzet in foantnd. om alerga (N. Stinesets) ¥oi vefi alerga ele vor sale: Ex.: Moromete fi spuse, Present T : zent | -exprima actiuni plasate in Prevent et cuss alerg cu sii fialergat | viitor, posibile, probabile; nu | faird multa varbd, ed s-a | sa alergi tus fiatergat | avemcertitudinea cd ele se | terminar i cu istoria lul cw | clea si alerge | eVen si fialrgat | vor realiza; noi si ayergiim | noi si fi alergat accentueaz& anumite tr&iri | Voi sé alergati i fi alergat Je naratorului/ cului liri | cifele si alerge | ci/ele si fi alergat | incenitudinea, ezitare aproximatia, dorinja protestul, indignarea etc | studiile, $d stea acasa yi pund mdna pe sapd. (M. i) | Ex.: ...dafi-mi vole: ori sd se revizuiased, primesc! Dar sci nu se schimbe III. Modul conditional-optativ Prezent Perfes “exprimé acfiuni posibile, | Ex.: As fiputut sd spun si euasalerga | cu as fialergat realizabile sau irealizabile; | eut un cuvdnt. (M. Vigniec) tu ai alerga tuaifialergat | -poate exprimaconditia, _| Ex.: Din contrd, doamnd, Vea ar alerga | cVeaar fialergat | dorinja sau subliniaza faptul | as dori, te-ay ruga sd fii | bund a-mi acorda o | cA actiunea verbului este noi am alerga | noi am fi alergat | prelungire de termen.(N. | voi afi alerga | voi afifialergat | posibila, realizabila; cifele ar alerga | ci/ele ar fialergat | -poate sublinia uimirea, | Staneseu) | indignarea sau amenintarea, \ rugamintea etc.Humeste, in chip general. abstract actiune ‘€Xprima o acfiune inceputl $1 incheiata, o actiune in desfasurare: 7A imagini dinamice: ~poate avea valoare stilistica de epitet -prezinta 0 acfiune incheiati sau rezultatul acesteia: nd are valoare adjectivala poate contribui la construirea epitetului/ a metaforei etc. alergafi | alergate VII, Modul supin “de alergat -exprima in chip general, abstract. pentru alergat | actiunea, procesul sau starea vazute | ca probabilitate; -poate intra in alcdtuirea metaforei, a | epitetului etc. Ex2 Razhoiul di lui F (G, Calinescu) Ex.: Maicupal b Din ochi lacrin Pe Ex.: Ruxanda ies gatband, u-se de piirete. (C Negruzzi) Ex. Casa fui may Costache era leproasd. innegritd. (G. Calinescu) Ex.: Umanitatea infometatda, iradiara atomizatd,/e prea ocupata. (M. Ursachi) Ex.: lar Manea ofta’ Si se apuca’ Zidul dit,/ Visul de-mplinit. (Monastirea Argesului)