Table of Contents

1. IZVOARELE INTERNE ALE DREPTULUI CONSTITUȚIONAL.............................................................1
2. IZVOARELE INTERNAȚIONALE ALE  DREPTULUI CONSTITUȚIONAL...........................................1
3. CONSTITUȚIA=>......................................................................................................................................... 1
4. CONSTITUȚIA CUTUMIARA ȘI CONSTITUȚIA SCRISA.......................................................................1
5.  CONSTITUȚIA RIGIDA ȘI CONSTITUȚIA SUPLA.................................................................................1
6. CONȚINUTUL CONSTITUȚIEI.................................................................................................................. 2
7. CALEA DEMOCRATICĂ DE ELABORARE A CONSTITUȚIEI-.............................................................2
8. CĂI AUTORITARE DE ELABORARE A CONSTITUȚIEI........................................................................2
9. REVIZUIREA CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI............................................................................................... 2
10. SUSPENDAREA ȘI ABROGAREA CONSTITUȚIEI................................................................................2
11. CONTROLUL DE CONSTITUȚIONALITATE:........................................................................................ 2
12. CONTROLUL CONCENTRAT DE CONSTITUȚIONALITATE..............................................................3
13. CONTROLUL DIFUZ DE CONSTITUȚIONALITATE............................................................................3
14. DEFINIȚIA ȘI ORGANIZAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI....................................3
15.CONTROLUL ANTERIOR DE CONSTITUȚIONALITATE EXERCITAT DE CURTEA CONSTITUȚI
ONALA A ROMANIEI..................................................................................................................................... 3
16. CONTROLUL POSTERIOR DE CONSTITUȚIONALITATE EXERCITAT DE CURTEA
CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI.............................................................................................................. 4
17. ATRIBUȚII POLITICE ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI...................................4
18. ACTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI...................................................................4
19. DEFINIȚIA ȘI PRINCIPIILE APLICABILE CETĂȚENIEI ROMÂNE............................................4
20. MODALITĂȚILE DE DOBÂNDIRE ȘI PIERDERE A CETĂȚENIEI ROMÂNE.............................4
21. DOBÂNDIREA PRIN NAȘTERE A CETĂȚENIEI ROMÂNE...........................................................5
22. DOBÂNDIREA CETĂȚENIEI ROMÂNE LA CERERE - CONDIȚII................................................5
23. PROCEDURA DOBÂNDIRII CETĂȚENIEI ROMÂNE LA CERERE...............................................5
25. DEFINIȚIA ȘI PRINCIPIILE GENERALE APLICABILE EXERCIȚIULUI DREPTURILOR
FUNDAMENTALE........................................................................................................................................... 6
26. DREPTUL LA VIAȚĂ ȘI LA INTEGRITATE FIZICĂ ȘI PSIHICĂ..................................................6
27. DREPTUL LA LIBERTATE INDIVIDUALĂ......................................................................................6
28.DREPTUL LA VIAȚA INTIMA, FAMILIALA SAU PRIVATA. ...............................................................6
29.DREPTUL LA INFORMAȚIE=>................................................................................................................. 7
30. DREPTUL DE ASOCIERE ÎN PARTIDE POLITICE................................................................................7
31. DREPTUL DE ASOCIERE ÎN SINDICATE............................................................................................... 7
32. LIBERTATEA DE GANDIRE SI DE EXPRIMARE..................................................................................7
33. LIBERTATEA ÎNTRUNIRILOR................................................................................................................ 7
34. DREPTUL DE PETIȚIONARE................................................................................................................... 8
35. ACCESUL LIBER LA JUSTIȚIE............................................................................................................... 8
36. DREPTUL LA ÎNVĂȚĂTURĂ................................................................................................................... 8
37. DREPTUL LA MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ A MUNCII..............................................................8
38. DREPTUL DE PROPRIETATE.................................................................................................................. 8
39.  AVOCATUL POPORULUI- AUTORITATE PUBLICĂ AUTONOMĂ ŞI INDEPENDENTĂ FAŢĂ DE
ORICE ALTĂ AUTORITATE PUBLICĂ........................................................................................................ 9
40. ATRIBUȚIILE AVOCATULUI POPORULUI........................................................................................... 9

1. IZVOARELE INTERNE ALE DREPTULUI CONSTITUȚIONAL 
1. Constitutia
2. Legea (constitutionale, organice, ordinare)
3. Ordonantele (de urgenta, guvernului)
4. Hotararile de guvern
5. Actele autoritatilor locale, administrative

2. IZVOARELE INTERNAȚIONALE ALE  DREPTULUI CONSTITUȚIONAL 
Tratatele şi convenţiile internationale (în primul rând Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)
Tratatele şi convenţiile internaţionale pot fi izvoare ale dreptului constituţional dacă:
a) sunt de aplicaţie directă, nemijlocită;
b) sunt ratificate potrivit dispoziţiilor constituţionale;
c) reglementează relaţiile sociale ce fac obiectul dreptului constituţional.
3. CONSTITUȚIA=> norma juridică fundamentală care reglementează
organizarea puterii de stat, libertăţile şi drepturile fundamentale şi
ordinea juridică dintr-un stat.
 4. CONSTITUȚIA CUTUMIARA ȘI CONSTITUȚIA SCRISA 
Constituţia cutumiară se prezintă sub forma unor practici, uzanţe, precedente şi obiceiuri cu privire la
constituirea, competenţa şi funcţionarea organelor puterii şi care au forţa dreptului. Se întâlnesc constituţii
cutumiare în ţări precum Mare Britanie, Noua Zeelandă, Israel.
Constituţiile scrise reunesc regulile de guvernare şi proclamă drepturile naturale ale omului într-un
document solemn, adoptat după o procedură predeterminată şi care prezintă, spre deosebire de
constituţiile nescrise, avantajul clarităţii, conciziei şi, în consecinţă, reprezintă un mijloc eficient de
apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

5.  CONSTITUȚIA RIGIDA ȘI CONSTITUȚIA SUPLA 
O Constituţie rigidă conferă o mai mare stabilitate sistemului politic, prin aceea că modificarea şi
abrogarea ei presupun o procedură specială, de o mai mare complexitate decât o procedură legislativă
obişnuită, iar uneori această procedură nu poate fi urmată decât de un organ anume.
Constituţia suplă sau flexibilă în schimb, poate fi modificată după aceeaşi procedură şi în aceleaşi
condiţii ca orice lege.

6. CONȚINUTUL CONSTITUȚIEI 
În general, în conținutul normativ al constituției sunt cuprinse norme care reglementează de principiu
domeniile vieții economico - sociale, politice și juridice ale societății organizate statal.
Nucleul fiecărei Constituţii este format de grupul de reguli ce vizează esența, tipul și forma statului,
organizarea şi funcţionarea instituţiilor politice ale statului, precum şi raporturile dintre acestea

7. CALEA DEMOCRATICĂ DE ELABORARE A CONSTITUȚIEI - este calea care duce la

instituirea unui control şi a unei limitări în ceea ce priveşte exercitarea Puterii şi la garantarea drepturilor
cetăţenilor.
REFERENDUMUL ÎN ROMÂNIA- este o modalitate de consultare a întregului popor cu
privire la diverse probleme ale țării, de interes general și de exercitare de către popor a suveranității
statale.

8. CĂI AUTORITARE DE ELABORARE A CONSTITUȚIEI 

Carta concedată-act cu valoare constituțională, pe care un șef autoritar al statului consimte a-l adopta
sub o anumită presiune
Statutul-act constituțional pe care un șef de stat autoritar se vede forțat să-l adopte sub o presiune
revoluționară, dându-i însă un aspect de act democratic
Pactul- actul constituțional încheiat de monarh cu reprezentanţii naţiunii
 9. REVIZUIREA CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI 
Revizuirea Constituţiei României poate fi iniţiată de Executiv, respectiv de Preşedintele României, dar la
propunerea Guvernului, de Legislativ, când iniţiativa trebuie să vină din partea a cel puţin o pătrime din
numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cetăţeni, într-un număr de cel puţin 500.000
de cetăţeni cu drept de vot ce provin din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din
aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în
sprijinul acestei iniţiative. 

10. SUSPENDAREA ȘI ABROGAREA CONSTITUȚIEI 

Suspendarea constituției semnifică scoaterea ei din vigoare, total sau parțial, pe o anumită perioadă de
timp determinate
Abrogarea constituției semnifică scoaterea din vigoare a textului ei

 11. CONTROLUL DE CONSTITUȚIONALITATE: 
DEFINIȚIE- Controlul constituționalității legilor poate fi definit ca activitatea organizată de verificare a
conformității legii cu constituția, iar ca instituție a dreptului constituțional cuprinde regulile privitoare la
autoritățile competente a face această verificare, procedura de urmat și măsurile ce pot fi luate după
realizarea acestei proceduri.

CONDIȚII DE EXERCITARE: Pentru a fi posibilă instituirea unui control al legilor, se cer a fi

prezente, în mod cumulativ, două condiţii:

 ierarhizare strictă a normelor juridice, având în vârf Constituţia şi

 codificare a Constituţiei.

APARIȚIE :
JUSTIFICARE :

 12. CONTROLUL CONCENTRAT DE CONSTITUȚIONALITATE
CARACTERISTICI :

 Prima caracteristică este aceea a separării contenciosului constituţional de celelalte forme de

contencios
 A doua caracteristică a controlului concentrat de constituţionalitate este aceea că el constituie un
atribut exclusiv al organului creat în mod special în acest scop.
 A treia caracteristica este dată de includerea printre titularii dreptului de a sesiza instanţa
constituţională, în afară de particulari, a autorităţilor politice sau publice.
CLASIFICARE: În funcție de consacrarea sa în legea fundamentală, controlul constituționalității legilor
a fost clasificat de doctrină în control explicit și control implicit
13. CONTROLUL DIFUZ DE CONSTITUȚIONALITATE 
Este cel apărut şi dezvoltat în Statele Unite. În acest caz, controlul legilor este un atribut al tuturor
organelor judecătoreşti, indiferent de grad, şi el rezultă din afirmarea dreptului acestor instanţe de a
interpreta legile.

 14. DEFINIȚIA ȘI ORGANIZAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI 

Curtea Constituţională reprezintă unica autoritate jurisdicţională constituţională din România şi este
independentă faţă de orice altă autoritate publică.
Curtea este alcătuită din 9 membri numiţi judecători, 6 aleşi de legislativ (3 în Camera deputaţilor şi 3 în
Senat) şi 3 judecători desemnaţi de Preşedintele României pentru o perioadă de 9 ani. Curtea se
reînnoieşte cu o treime la fiecare 3 ani, fiecare din autorităţile amintite numind un nou judecător. Pentru
prima Curte, fiecare din aceste autorităţi au numit câte un judecător pentru perioade de 3, 6 şi respectiv 9
ani. Mandatul judecătorilor nu poate fi prelungit sau reînnoi.

 15.CONTROLUL ANTERIOR DE CONSTITUȚIONALITATE EXERCITAT DE CURTEA CON
STITUȚIONALA A ROMANIEI 
Controlul anterior se exercită asupra legilor votate de Parlament, dar înaintea promulgării lor de către
Președintele României, la sesizarea Președintelui României, a unuia din președinții celor două Camere ale
Parlamentului, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului sau a unui
număr de cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori.

16. CONTROLUL POSTERIOR DE CONSTITUȚIONALITATE EXERCITAT DE CURTEA

CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI
Controlul posterior are ca obiect legile intrate în vigoare şi ordonanţele guvernamentale. Particularitatea
controlului posterior rezultă din faptul că instanța constituțională este sesizată cu o excepție de
neconstituționalitate ridicată de către una dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în cursul unui
proces desfășurat în fața unei instanțe judecătorești.

17. ATRIBUȚII POLITICE ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI 

18. ACTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI 

În activitatea sa, Curtea pronunţă decizii, când examinează constituţionalitatea unei norme sau a unui
partid politic, avize consultative, în cazul propunerilor de suspendare a Preşedintelui României şi hotărâri,
în toate celelalte cazuri. Aceste acte se pronunţă cu majoritate de voturi, cu excepţia celor referitoare la
iniţiativele de revizuire a Constituţiei, când este necesar votul a două treimi.

19. DEFINIȚIA ȘI PRINCIPIILE APLICABILE CETĂȚENIEI ROMÂNE 

Cetăţenia reprezintă legătura juridică ce se stabileşte între o persoană, membră a unei colectivităţi şi
statul în care acea colectivitate trăieşte.
Instituţia cetăţeniei române este guvernată de următoarele principii generale:

 Numai cetăţenii români sunt titularii tuturor drepturilor prevăzute de Constituţie şi legi
 Numai cetăţenii români sunt ţinuţi a îndeplini toate obligaţiile stabilite prin Constituţie şi legile
ţării
  Cetăţenii români sunt egali în drepturi şi îndatoriri
 Cetăţenia este în exclusivitate o chestiune de stat
 Căsătoria nu produce niciun efect juridic asupra cetăţeniei soţilor.

20. MODALITĂȚILE DE DOBÂNDIRE ȘI PIERDERE A CETĂȚENIEI ROMÂNE  

Dobândirea de drept a cetăţeniei (nastere, adoptie, cerere) :

 ca efect al naşterii
 ca urmare a adoptării unui copil
 urmarea stabilirii filiaţiei
 schimbarea cetăţeniei părintelui/părinţilor
 la cerere prin repatriere
 la cerere prin încetăţenire
Pierderea de drept a cetăţeniei române:

 prin adoptarea unui copil minor de către un cetăţean străin

 copilul găsit pe teritoriul României, din părinţi necunoscuţi, dacă, anterior împlinirii vârstei de 18
ani, i s-a stabilit filiaţia iar părinţii săi nu au nici unul cetăţenia română
 copilul minor ai cărui părinţi obţin ambii aprobarea renunţării la cetăţenia română
 prin retragere
 prin aprobarea cererii de renunţare

21. DOBÂNDIREA PRIN NAȘTERE A CETĂȚENIEI ROMÂNE 

Legea română a promovat primul principiu (jus sanguinis), art. 5 din legea nr. 21/1991 stipulând că sunt
cetăţeni români:

 copiii născuţi pe teritoriul României, din părinţi cetăţeni români

 cei care s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean
român
 s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română.

22. DOBÂNDIREA CETĂȚENIEI ROMÂNE LA CERERE - CONDIȚII 

 să fi împlinit vârsta de 18 ani;
 dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul roman
 este cunoscută cu o bună comportare şi nu fi fost condamnată în ţară sau în străinătate pentru o
infracţiune
 s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut locuieşte în
mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care
este căsătorită şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei
 să aibă asigurate mijloacele legale pentru o existenţă decentă;
 să cunoască limba română şi să posede noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în
măsura suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
 să cunoască prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

23. PROCEDURA DOBÂNDIRII CETĂȚENIEI ROMÂNE LA CERERE 

Se formulează cererea de acordare a cetăţeniei române în limba română, se adresează Comisiei pentru
cetăţenie. După depunerea cererii, preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție, stabilește
termenul la care Comisia pentru cetăţenie va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei
române, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de
art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române. Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare
acordării cetăţeniei române.
24. RETRAGEREA ȘI RENUNȚAREA LA CETĂȚENIA ROMÂNĂ 
SE POATE RETRAGE PERSOANEI CARE:

 aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român
sau lezează prestigiul României ori se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a
rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;
 a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase;
 este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a
săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională.
RENUNTAREA LA CETĂŢENIA ROMÂNĂ PERSOANEI CARE:

 a împlinit vârsta de 18 ani;

 nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală;
 nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din ţară sau, având astfel de
debite, le achită ori prezintă garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor;
 a dobândit ori a solicitat şi are asigurarea că va dobândi o altă cetăţenie.

25. DEFINIȚIA ȘI PRINCIPIILE GENERALE APLICABILE EXERCIȚIULUI

DREPTURILOR FUNDAMENTALE 
Prin drepturi fundamentale înțelegem ansamblul drepturilor şi libertăţilor recunoscute persoanelor
fizice precum şi persoanelor morale (de drept privat şi de drept public) în virtutea Constituţiei, dar şi a
textelor internaţionale şi protejate atât împotriva puterii executive, cât şi împotriva puterii legislative prin
intervenția judecătorului constituţional sau judecătorului internaţional.
Exerciţiul tuturor acestor drepturi se face cu observarea unor principii esenţiale stipulate de
Constituţie în art.15 şi art.16, şi anume că toţi cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate
prin Constituţie şi prin alte legi (universalitatea drepturilor), şi că, aceştia sunt egali în faţa legii şi a
autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

26. DREPTUL LA VIAȚĂ ȘI LA INTEGRITATE FIZICĂ ȘI PSIHICĂ 

Constituţia română garantează oricărei persoane dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică,
interzicând tortura şi orice fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant. Pedeapsa cu moartea
este interzisă. Ocrotirea efectivă se realizează prin mijloace de drept penal, care încriminează omorul,
pruncuciderea, lovirile şi vătămările corporale, tâlhăria etc.

27. DREPTUL LA LIBERTATE INDIVIDUALĂ

 Libertatea individuală si siguranta persoanei sunt inviolabile. Perchezitionarea, retinerea sau arestarea
unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevăzute de lege. Retinerea nu poate depăsi
24 de ore. Arestarea preventivă se dispune de judecător si numai in cursul procesului penal. Celui retinut
sau arestat i se aduc de indată la cunostintă, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestării.
Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut,
precum si in alte situatii prevăzute de lege. Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa in
libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune. Pană la rămanerea definitivă a hotărarii
judecătoresti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.

28.DREPTUL LA VIAȚA INTIMA, FAMILIALA SAU PRIVATA.  Autoritătile publice

respectă si ocrotesc viata intimă, familială si privată. Persoana fizică are dreptul să dispună de ea
insăsi, dacă nu incalcă drepturile si libertătile altora, ordinea publică sau bunele moravuri .
INVIOLABILITATEA DOMICILIULUI
Domiciliul şi reşedinţa unei persoane sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul
ori în reşedinţa unei persoane fără a avea învoirea acesteia. Legea prevede şi excepţiile de la aplicarea
acestui drept:

 executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti

 înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei personae
 apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice
 prevenirea răspândirii unei epidemii.
Perchezitia se dispune de judecător si se efectuează in conditiile si in formele prevăzute de
lege.Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afară de cazul infractiunilor flagrante.

29.DREPTUL LA INFORMAȚIE=> dreptul fiecărei persoane de a avea acces la orice

informaţie de interes public, drept ce nu poate fi îngrădit. Mai mult, pentru corecta informare a
cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal, ea obligă
autorităţile publice ca, potrivit competenţelor ce le revin, să ofere informaţiile necesare. Pe de altă
parte, mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea
corectă a opiniei publice. Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie
să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă.

30. DREPTUL DE ASOCIERE ÎN PARTIDE POLITICE 

Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere (ex. organizații,
asociații, fundații, etc.). Din partidele politice nu pot face parte persoanele cărora le este interzisă prin
lege asocierea politică dar totodata nici judecătorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii,
membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege
organică.Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

31. DREPTUL DE ASOCIERE ÎN SINDICATE 

Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere (ex. organizații,
asociații, fundații, etc.). Sindicatele sunt organizaţii fără caracter politic, constituite în scopul apărării şi
promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor lor şi a
drepturilor acestora, prevăzute în legislaţia muncii, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care
România este parte şi în contractele colective de muncă. Sindicatele sunt independente faţă de autorităţile
publice, faţă de partidele politice şi faţă de patronate. Pentru formarea unui sindicat este necesar un număr
de cel puţin 15 persoane, angajate în aceeaşi unitate.

32. LIBERTATEA DE GANDIRE SI DE EXPRIMARE
Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin
viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt
inviolabile.Cenzura de orice fel este interzisă.Nici o publicatie nu poate fi suprimată. Libertatea de
exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulară a persoanei si nici dreptul la propria
imagine.Sunt interzise de lege defăimarea tării si a natiunii, indemnul la război de agresiune, la ură
natională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violentă
publică, precum si manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

33. LIBERTATEA ÎNTRUNIRILOR 
O persoană are garantat nu numai dreptul la propria opinie, dar şi libertatea de o exprima. Aceasta se
poate face fie prin intermediul mijloacelor de informare în masă, fie în mod direct, în cadrul unor
mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri. Pentru ca toate aceste adunări să se desfăşoare
în mod paşnic, legea fundamentală interzice portul de arme pe durata organizării lor. Organizarea şi
desfăşurarea adunărilor publice sunt interzise în imediata apropiere a gărilor, porturilor, aeroporturilor,
staţiilor de metrou, spitalelor. De asemenea, este interzisă desfăşurarea simultană a două sau mai multe
adunări publice distincte, în acelaşi loc sau pe aceleaşi trasee, indiferent de caracterul acestora. Pentru
organizarea adunarilor publice orgaizatorii se vor adresa, in scris, primarului unitatii administrativ-
teritoriale pe a carei raza urmeaza sa se desfasoare adunarea, cu cel putin 3 zile înainte de data
desfasurarii acesteia, menționând denumirea sub care este cunoscut grupul organizator, scopul, locul,
data, ora inceperii si durata actiunii, numarul aproximativ al participantilor,

34. DREPTUL DE PETIȚIONARE 
Cetăţenii au dreptul constituţional recunoscut de a se adresa autorităţilor publice prin petiţii numai în
numele semnatarilor. Organizatiile legal constituite au dreptul să adreseze petitii exclusiv in numele
colectivelor pe care le reprezintă. . Exercitarea dreptului de petitionare este scutită de taxă. Dreptul de
petiţionare se concretizează în cereri, reclamaţii, sesizări şi propuneri în legătură cu rezolvarea unor
probleme personale sau de grup, care nu presupun calea justiţiei, la care autorităţile au obligaţia de a
răspunde în termenele şi condiţiile stabilite potrivit legii.

35. ACCESUL LIBER LA JUSTIȚIE 

Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale
legitime. Nici o lege nu poate ingrădi exercitarea acestui drept. Părtile au dreptul la un proces echitabil si
la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

36. DREPTUL LA ÎNVĂȚĂTURĂ 
Dreptul la invătătură este asigurat prin invătămantul general obligatoriu, prin invătămantul liceal si prin
cel profesional, prin invătămantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare.
Invătămantul de stat este gratuit, potrivit legii. Invătămantul de toate gradele se desfăsoară in unităti de
stat, particulare si confesionale, in conditiile legii.
 37. DREPTUL LA MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ A MUNCII
Dreptul la muncă nu poate fi ingrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului
de muncă este liberă. Salariatii au dreptul la măsuri de protectie socială. Durata normală a zilei de lucru
este, in medie, de cel mult 8 ore.La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbatii. Dreptul la negocieri
colective in materie de muncă si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.
DREPTUL LA GREVĂ 
Salariatii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice si sociale. Legea
stabileste conditiile si limitele exercitării acestui drept, precum si garantiile necesare asigurării serviciilor
esentiale pentru societate.

38. DREPTUL DE PROPRIETATE 

Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege. Proprietatea privată este garantată si ocrotită in mod egal de lege, indiferent
de titular. Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea
bunei vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin
proprietarului. Averea dobandită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobandirii se prezumă.
Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in
conditiile legii.

39.  AVOCATUL POPORULUI- autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă
autoritate publică.
NUMIRE ÎN FUNCȚIE- Avocatul Poporului este numit în plenul celor două Camere(camera
deput si senat) pe o durată de 5 ani şi mandatul său poate fi reînnoit o singură data.
ORGANIZARE- Potrivit legii nr. 35/1997, privind organizarea şi funcţionarea instituţiei
Avocatul Poporului, aceasta are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în raporturile
acestora cu autorităţile publice.
MANDAT- Pe durata mandatului acesta nu poate indeplini nici o alta functie publica sau private
cu exceptia celei de cadru didactic in invatamantul superior. Acesta raspunde doar in fata Parlamentului
avand obligatia de a-I prezenta acestuia rapoarte. Isi exercita atributiile din oficiu sau la cerere.

 40. ATRIBUȚIILE AVOCATULUI POPORULUI 

 coordonează activitatea instituției Avocatul Poporului;
 decide asupra petițiilor;
 reprezintă instituția Avocatul Poporului în fața Camerei Deputaților, a Senatului și a
celorlalte autorități publice, precum și în relațiile cu persoanele fizice sau juridice;
 formulează puncte de vedere, la cererea Curții Constituționale;
 poate sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legilor, înainte de
promulgarea acestora;
 poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și
ordonanțelor;
 verifică activitatea de rezolvare legală a petițiilor primite și solicită autorităților sau
funcționarilor administrației publice în cauză încetarea încălcării drepturilor și libertăților
persoanelor fizice
 angajează salariații instituției Avocatul Poporului și exercită dreptul de autoritate
disciplinară asupra acestora;
 poate sesiza instanța de contencios administrativ, în condițiile legii contenciosului
administrativ;