Tema: Modalităţi de plată utilizate în activitatea

bancară şi eficienţa acestora.

Cuprins:

Cuprins:.................................................................................................................................................2
Introducere............................................................................................................................................3
Modalități de plată utilizate în activitatea bancară și eficiența acestora:..............................................4
1.Modalităti de plată cu numerar......................................................................................................4
1.1 MoneyGram................................................................................................................................4
1.2 Smith&Smith..............................................................................................................................4
2. Modalitati de plata fara numerar.......................................................................................................4
2.1 Ordinul de plata...........................................................................................................................4
2.1.1 Ordinul de plata emis...............................................................................................................5
2.1.2.Ordinul de plată primit.............................................................................................................5
2.2 Direct debit.................................................................................................................................5
2.3. Standing order...........................................................................................................................6
2.4. Acreditivul documentar.............................................................................................................6
3. Incass-oul documentar.................................................................................................................6
2.5. Modalități de plată utilizând cardurile .....................................................................................7
2.5.1 Cardurile si operatiunile cu carduri..........................................................................................7
2.5.2 Clasificarea cardurilor.............................................................................................................7
2.5.3 Moneda electronica.................................................................................................................8
2.5.6. Multicash si Internet Banking................................................................................................9
Concluzie.............................................................................................................................................10
Bibliografie:........................................................................................................................................10
Introducere

Banca reprezintă instituţia care deține permisiunea de efectuarea a tranzacţiilor cu bani, este figura
principală pe piața capitalului.
Principala activitate a bănci, constă în comerţ, care e posibil de realizat doar prin intermediul
banilor. Banca se ocupă atât de cumpărarea de bani, suportând cost sub forma de dobânzii scăzute,
cât și cu vinderea de banii acumulaţi, profiturile realizate regăsindu-se în aceeași dobandă
percepută .Atribuția băncii este esențială pentru viaţa economică actuală. Banca sprijină tranzacţiile
comerciale atât în interiorul cât şi exteriorul a oricărei ţări, plus asigură efectuarea plăţilor şi
schimbul valutar adecvat
Putem menționa că atât acumularea resurselor de creditare cât și plasarea lor sunt ,,personajele
principale” a activităţii unei bănci .
Istoricul și evoluția
Sistemul bancara a fost remarcat deo lungă perioadă, și totuși în anul 1989 erau în funcție doar
patru bănci : BNR, BRCE, BA şi Banca de Investiţii,cărei i se de adaugă şi CEC-ul.
Pe teritoriul României desfășurarea activităților bancare a avut loc în perioada Daciei Traiane,
conform dovezilor obținute a 55 de plăci de piatră găsite într-o zonă de mină .
Conform datalor din epoca modernă, una din primele încercări de creare a unei bănci datează de la
începutul secolului al XIX-lea. Totuși abia în 1856 a fost creată Banca Naţională a Moldovei, care
avea sediul la Iaşi, a fost prima instituţie bancară ce-şi desfăşura activitatea pe teritoriul României.
Cea mai indisensabilă bancă cândva înfiinţată a fost Banca Naţională, deoarece a fost concepută
după modelul perfectionist și practic a Băncii Naţionale din Belgia, în urma căreia Banca Națională
a României și-a dezvoltat sistemul bancar și creat condițiile pentru aparația a altor bănci. Ca rezultat
a avut loc începutul a sistemului bancar nou, prosper și modern.
Sistemul de plăți și compensării1 reprezintă o componentă importantă a sistemului monetar și prin
acesta a infrastructurii financiare a economiei, asigurând circulația banillor și transferul de active
monetare. Descărcarea de obligație pentru schimbul mărfii, serviciului sau altui active, se face de
persoana care devine noul proprietar prin cedarea către fostul proprietar a unui active convenabil
acestuia.
Modalitățile de plată2 reprezintă un ansamblu de tehnici specifice, determinate de particularitățile
unor tranzacții, menite să asigure realizarea transferurilor de fonduri și stingerea obligațiilor dintre
parteneri, în condițiile stabilite de aceștia.

1
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20XI-a,%20a%20XII-a/Instrumente%20de%20plata/Akademos
%20Art/A193.pdf (pagina 6)
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_pl%C4%83%C8%9Bi
Modalități de plată utilizate în activitatea bancară și eficiența
acestora:

1.Modalităti de plată cu numerar

În lei și valuta (Cash)
O plată în numerar reprezintă facturi sau monede plătite de către destinatarul bunurilor sau
serviciilor către furnizor. Plățile în numerar sunt preferate de persoanele care nu au un cont bancar
sau care încearcă să evite raportarea unei datorii privind impozitul pe venit.
Câteva din plăți cu numerar
1.1 MoneyGram este modalitate ce mai favorabilă, fiind cea sigură și ușoară, de încredere şi la
îndemână atât pentru a trimite cât și de a primi bani, în doar câteva minute , din întreaga lume. La
nivelul global, cu o reţea de peste 227.000 unităţi , serviciul este diponibil în peste 190 de ţări . Prin
intermediul a MoneyGram se efectuează transferuri sigure de bani 24/7 , în orice colț al lumii.
Pentru realizarea transferurilor,sistemul impune restricţii de sume, astfel :
-suma maximă pentru o tranzacţie (circa 7.000 EUR) ;
-suma maximă pe zi(14.000 EUR).
1.2 Smith&Smith
Este serviciul în numerar care se axează doar pe persoane fizice, asigura transferul sumelor în
USD și EUR spre România. Suma transmisă din străinatate fiind primită de beneficiar în decursul
a 2 – 3 zile. Expeditorul se adresează agentului Smith&Smith din străinătate cu un act de
identitate, precizând numele beneficiarului, adresa acestuia şi unitatea BCR,beneficiarului
tranzacţiei i se eliberează suma precizată de către expeditor.
(Plata prin intermediul la cec – este plata cea mai apropiată de numerar, a luat o amploare deosebită
după anii 60, folosită doar în spațiul plăților necomerciale)

2. Modalitati de plata fara numerar

pro contra
reduce evaziunea fiscală probleme de confidențialitate. Guvernul deține
mai mult control asupra cetățenilor.

sunt mai sigure numerarul ajută casele să gestioneze finanțele

tranzacții mai rapide și cozi mai scurte libertatea de a alege ar fi luată

numerarul impune costuri băncilor și firmelor

2.1 Ordinul de plata

Plata prin ordin de plată este strâns legată de aparația băncilor și a dezvoltării de relații
internaționale dintre acestea, fiind cunoscută și sub expresia “plata direct din cont”.
Ca modalitate de decontare, ordinul de plată constă în transmiterea unei sume de bani de la
persoana care datorează acea sumă, numită ordonator, în favoarea unei alte persoane care este
titularul creanţei respective, numită beneficiar.
2.1.1 Ordinul de plata emis
Ordinele de plată emise reprezintă instrucţiunile de plată dispuse din ordinul clienţilor băncii, atât
persoane fizice cât și juridice în favoarea beneficiarilor interni sau externi.
Ordinele de plată emise pot fi :
- ordine de plată definitive ;
- ordine de plată în avans.
Tipul dat a ordinului de plată se realizează pe bază documentelor justificative, anexate de către
ordonatorul plăţii, specifice fiecărei categorii de plată, conform reglementărilor legale aflate în
vigoare. Pentru ordinal dat de plată emis se percep comisioane şi speze bancare.
2.1.2.Ordinul de plată primit
În calitate băncii a beneficiarului, în contul clienţilor, atît persoanelor fizice cît și juridice, sunt
posibile înregistrarea sumelor pe baza mesajelor de transfer, care pot proveni :
SWIFT (mesaje autentificate) sunt mesaje prin care se transmit sumele către beneficiar care pot
fi : ,,Single Customer Credit Transfer” şi ,, Free Format Message”. Beneficiarii sumelor pot fi
clienţii instituţiei de credit, persoane juridice rezidente / nerezidente cu conturi deschise la instituţia
de credit respectivă sau clienţii altor instituţii de credit. La decontarea sumelor către beneficiari,
clienţi ai instituţiei de credit, respective, trebuie avute în vedere, pe lângă elementele obligatorii ale
ordinelor de plată, şi următoarele aspecte :
- numărul de cont să corespundă cu titulatura (numele/denumirea beneficiarului sumei);
- data valutei (data cu care este creditat contul beneficiarului).
2.2 Direct debit
Banca Naţională a României a reglementat3 modalitatea de plată cunoscută sub denumirea ,,direct
debit”. Obiectul reglementării Băncii Naţionale a României îl constituie fundamentarea şi urmărirea
îndeplinirii de către instituţia de credit autorizată (banca plătitorului), a mandatului expres şi limitat
primit de la clientul (plătitor) pentru a executa ordine de plată, conform reglementărilor în vigoare4,
în favoarea unui terţ (beneficiar), dacă :
a) Beneficiarul cere direct băncii plătitorului să stingă o creanţă asupra plătitorului cu
consimţământul acestuia, sub forma recunoscută de părţi, denumită în continuare Aviz de prelevare
directă (APD) ;
b) Sunt îndeplinite obligaţiile părţilor contractante pentru ca banca plătitorului să execute cu
consimţământul plătitorului fiecare dintre ordinele de plată în suma şi la data cerute prin fiecare
APD corespunzător ;
c) Părţile convin să recunoască această modalitate de plată sub una dintre denumirile : plată prin
prelevare consimţită, plată prin debitare directă sau direct debit, în conformitate cu practica
internaţională .

3
Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.4/1996 privind plata prin ordin de plată la cererea directă a
beneficiarului prin debitarea cu consimţământ a contului plătitorului (direct debit) în Monitorul Oficial al României nr.
179/1996
4
Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 8/1994 privind ordinul de plată, cu modificările şi completările
ulterioare
2.3. Standing order
Standing Order (OPP) reprezintă efectuarea de către banca plătitorului, la date şi cu sume fixe în
prealabil, de ordine de plată în favoarea unui terţ, numite în continuare și ca ordine de plată
programate. În România, decontarea prin intermediul standing order este reglementată de Banca
Naţională a României, în cazul în care banca destinatară diferă de banca plătitorului, iar efectuarea
are loc pe circuit interbancar.
Banca plătitorului execută OPP doar pe baza clauzelor contractuale convenite expres în scopul dat
cu plătitorul prin intermediul contractului semnat cu respectarea legii şi a reglementărilor Băncii
Naţionale a României. Banca plătitorului nu încheie decât contracte cuprinzând următoarele date de
identificare obligatorii :
- a)desemnează tipul contractului, prin utilizarea în titlul
- b)numele sau denumirea plătitorului ca parte a contractului ;
- c) denumirea băncii plătitorului ca parte a contractului şi ca bancă iniţiatoare ;
- d) numele sau denumirea beneficiarului, inclusiv codul fiscal ;
- e) denumirea băncii beneficiarului ca bancă destinatară ;
- f) un cont al plătitorului deschis la banca plătitorului, din disponibilul căruia să poată fi
provizionată plata, în vederea executării fiecăruia dintre ordinele de plată, programată de
plătitor ;
- g) un cont al beneficiarului deschis la banca destinatară pentru toate ordinele de plată
executabile prin contract.
2.4. Acreditivul documentar
Acreditivul reprezintă angajamentul decisiv prin intermediul căreia banca emitentă, acţionează la
cererea şi aproape la instrucţiunile unui client de-al său (ordonatorul) , și se angajează în numele
acestuia :
a) să realizeze plata către terț sau la ordinul terțului (numit și beneficiar), sau să accepte şi să
plătească cambii trase de către beneficiar ;
b) să autorizeze o altă bancă și să efectueze o asemenea plată, sau să accepte şi să plătească astfel de
cambii, ;
c) să autorizeze o altă bancă și să negocieze, împotriva prezentării documentelor solicitate, în
relevare cu termenii şi condiţiile demonstrate în acreditiv.
3. Incass-oul documentar
Incasso-ul documentar reprezintă modalitatea de decontare care se bazează, în principiu pe obligaţia
de plată a cumpărătorului, asumată prin contractul comercial, fără ținerea a unui angajament de plată
din partea băncilor implicate în derulare :
a) Incasso-ul documentar se folosește la manipularea de către bancă a documentelor comerciale şi
financiare conform instrucţiunilor primite, cu scopul de a :
- de a obţine plata şi / sau acceptarea ;
- de a remite documentele comerciale contra unei anumiți plăți şi / sau acceptare ;
- de a remite documente în baza a altor termeni şi condiţii;
b) Scopul operaţiunii reprezintă transmiterea documentelor comerciale şi / sau financiare de la
beneficiarul plăţii la plătitor contra plată sau alte condiţii.
c) Părţile implicate într-un incasso sunt :
- ordonatorul (partea care încredinţează băncii sale ordinul de încasare);
-banca remitentă (cea a căreia ordonatorul îi încredinţează ordinul de încasare) ;
- banca colectoare (banca cu încasarea );
- banca prezentatoare – banca însărcinată cu expunerea documentului trasului ;
- trasul (importatorul, cumpărătorul, cel căreia este nevoie de a fi prezintate documentele în
exactitate cu ordinul de încasare şi care trebuie să efectueze plata ;
d) Prevederele de eliberare a documentelor contra :
- plată şi / sau acceptare ;
- alte termene şi condiţii.
Avantaje utilizării incasso-ului :
- mai sigură decât cea a ordinului de plată ;
- mai puţin costisitoare decât acreditivul ;
- în cazul incasso-ulurilor simple, al documentelor contra acceptare, trasul are posibilitatea
de a vinde marfa înaintea plăţii ;
- în cele din urmă nu are necesitatea blocării disoponibilităţilor clientului în calitate de tras ;
din momentul avizării incasso-ului, plata se efectuează către exportator doar la primirea
instrucţiunilor de plată la importator ;

2.5. Modalități de plată utilizând cardurile .

2.5.1 Cardurile si operatiunile cu carduri
Părintele cardului 5 , care iniţial a avut forma unor bonuri valorice în schimbul cărora se puteau
face achiziţii de la comercianţii care au acceptat să participe la acest nou plan, creditare, a
inventat acest sistem foarte simplu şi rapid de creditare, respectiv, comercianţii care vindeau
mărfuri, de regulă de valori mici, în schimbul acestor bonuri valorice, le depuneau periodic la
bancă, iar banca factura cumpărătorilor contravaloarea acestora.
Piaţa cardurilor, ca parte integrantă a finanţei mondiale, este supusă, mai mult decât oricare altă
activitate, unui rapid proces de globalizare, pe lângă cei doi mari jucători (VISA International şi
MasterCard International), un rol activ în globalizarea pieţei cardurilor îl joacă şi Europay
International, American Express, Dinners, JCB etc.
2.5.2 Clasificarea cardurilor
a) după gradul de securitate :
 cu bandă magnetică – acestea asigură incriptarea şi securizarea informaţiilor despre
posesorul cardului, atât emitentul acestuia cât şi algoritmul unic de codare/ decodare a
datelor de verificare a autencității instrumentului de plată ;

5
John Biggins, specialist în domeniul creditelor de consum la Franklin National Bank-Brooklyn, New York
  cu microprocesor încorporat (smart – carduri)- acestea asigură securitate și mai de calitate,
dar şi colectarea, furnizarea unor informaţii mai vaste privind alimentarea şi utilizarea
fondurilor.
b) după sursa de acoperire :
 debit – Cardurile de debit permit utilizatorului plata bunurilor şi serviciilor achiziţionate,
precum şi retrageri de numerar din ATM(Automated Teller Machine), de la ghişeele ale
băncii în limita sumelor aflate în cont ;
 credit- Cardurile de credit permit utilizatorului atît plata bunurilor cât şi serviciilor
achiziţionate, precum şi retrageri de numerar din ATM și de la ghişeele băncii dintr-un
credit acordat pe numele său.
c) după emitent :
 carduri emise de către bănci. Băncile, asociaţiile bancare au fost începătorii emiterii primelor
carduri şi pe parcursul câtorva decenii de experienţă au reușit să consolideze poziţia sa pe
piaţa acestora (bani de plastic) ;
 carduri emise de societăţi nebancare. Acum nu de mult au apărut diverse cluburi private,
lanţuri de magazine şi hoteliere care emit propriile carduri, ce conferă deţinătorilor, pe lângă
calitatea de membru, posibilitatea achitării unor servicii cu acestea.
2.5.3 Moneda electronica
Moneda electronică (e-money) prezintă valoarea stocată electronic într-un dispozitiv, fie atât un chip
electronic, cât memoria calculatorului şi care poate fi reîncărcată, cu posibilitatea utilizării într-o
multitudine de scopuri.
Pornind de la faptul că smart-cardul este cardul care oferă posibilități de procesării şi/sau stocării
unităţilor valorice cu ajutorul unui microprocesor integrat (chip) şi spre deosebire de cardul cu
bandă magnetică, are posibilitatea de a stoca efectiv fonduri transferate dintr-un cont bancar, dintr-
un alt smart-card, la fel ca și informaţii referitoare la soldul actual, și disponibil, plata efectuată cu
acest tip de card se poate realiza instantant.
În Comunitatea Economică Europeană sunt ţări emitente de carduri cu chip şi ţări certificate să
accepte carduri inteligente.
Printre avantajele oferite de tehnologia dată putm enumera :
- controlul în gestionarea riscului, din punct de vedere al emitenţilor;
- scăderea fraudelor ;
- reducerea costurilor operaţionale ale băncii emitente ;
- mărirea vitezei de operare ;
- siguranţa şi integritatea tranzacţiilor on-line ;
- mărirea comerţului electronic (e-commerce).
Fiind instrument de plată, moneda electronică se mișcă în reţelele deschise, specifice Internetului.
E-money poartă, pe de o parte, semnătura digitală a băncii, iar pe de altă parte, numărul de serie
generat de calculator , care oferă o bună siguranţă faţă de eventualitatea iniţierii unor plăţi din
partea acesteia.
Moneda electronică este complet anonimă la fel ca şi moneda de hârtie. Utilizatorul are posibilitatea
de a demonstra faptul că o anumită plată a fost efectuată de el.
2.5.4 Tranzacţiile pe Internet
Site-ul Web afişează formularul şi invită clientul să introducă datele de identificare a cardului în
computerul server : numele şi codul PIN , fie preia aceste date din portofelul electronic al clientului.
Deci datele, astfel introduse, sunt trimise la site-ul specializat care și este procesorul a cărţilor de
credit. Aest site are afiliat sute de bănci, care și sortează datele primate și le direcționează căncii
mandatare a companiei emitente
Banii nu intră în contul vânzătorului decât după ce acesta trimite băncii documentul de confirmare a
livrării.
Moneda electronică este cea care generează fenomenul de globalizare monetară şi contribuie la
crearea unui spaţiu virtual care are ca effect principal desfiinţarea graniţelor geografice.
2.5.5 Operatiuni de tip Home-Banking
În Europa ca urmare a întăririi sistemului bancar, reţeaua unităţilor bancare se reduce, în strategia
băncilor se menţin canalele multiple de distribuţie.
Canalele multiple de distribuţie includ, reţeaua unităţilor teritoriale și serviciile de tip home-
banking, prin intermediul cărora aceştia dispun de o serie de operaţiuni bancare fără prezentarea la
bancă.
Printre serviciile din categorie respectivă se enumără : Telephon Banking, Home Banking, Internet
Banking, Mobil Banking, fiecare dintre acestea acoperind părți diferite ale afacerilor băncii care le
furnizează.
România, în funcţie de propria strategie, instituţiile de creditre oferă clienţilor posibilitatea de
lucrare de la distanţă, prin produsele de tip home-banking
Internet-Banking este integrat perfect în sistemul de management bancar folosit de clienţi, permiţând
acestora efectuarea de la distanţă a operaţiunilor bancare.
Prin operaţiuni, se enumera operațiunile de la distanţă pe care clienţii pot efectua prin intermediul
produselor de tip home –banking, se numără : operaţiuni de plăţi în lei cu ordine de plată; operaţiuni
de plăţi către Trezoreria Statului; constituire de depozite ; tranzacţionarea pe piaţa valutară
interbancară, plăţi externe, plăţi în valută în România; obţinerea extraselor de cont ; obţinerea
buletinelor informative, și așa mai departe.
Instituţiile de creditare oferă la discreția clienţilor produse de tip home-banking pe bază
contractuală. De regulă, pentru accesarea acestor produse, este necesară conexiunea de tip dial-up,
ISDN, telefonie mobilă sau internet.
Din punctul de vedere al sistemului securității utilizat, instituţiile de creditare au ales sau varianta
semnăturii electronice, sau varianta stabilirii, prin contractul încheiat cu beneficiarul produsului.
2.5.6. Multicash si Internet Banking
Instituţiile de creditare oferă la dispoziţia clienţilor produsul MultiCash/e-banking, punând astfel
posibilitatea efectuării operaţiunilor bancare în lei/ valută, de la sediul acestuia, pe cale electronică .
În cazul Internetului, clientul completează şi semnează la sediul băncii cererea de acces la serviciul
e-banking, iar apoi deja merge conectarea şi instalarea programelor la sediul său, clientul se ocupă
cu generarea, semnarea şi prezintarea băncii a scrisoarii de iniţializare.
Concluzie

Ca urmare a cercetarilor efectuate mai sus , cele mai frecvente modalități de plată utilizate în
activitatea bancară ,sunt urmatoarele:
 Direct debit
 Standing order
 Ordinul de plata emis si primit
 Internet Banking
 Carduri. Moneda electronică.
 Money Gramm;Smith&Smith;Coinstar
 Acreditivul
 Incasso-ul Documentar
 Cecul. Cambia. Biletul la ordin

Instrumentele de plată fără numerar reprezintă o serie de avantaje comparativ cu utilizarea

numerarului, acestea fiind pe larg utilizate în ţările dezvoltate. Cel mai frecvent utilizate în practica
internațională sunt: cardul de plată, transferul de credit şi debitarea directă. În vederea facilitării
utilizării transferului de credit şi a cardurilor se utilizează  serviciile de gestiune a conturilor de plăți
de la distanță din gama e-payments (internet-payments, mobile-payments, și așa mai departe.) pentru
efectuarea plăţilor. Impactul adoptării plăților fără numerar asupra creșterii economice poate fi
observat semnificativ doar pe termen lung.
Vasta dezvoltare a plăților fără numerar este direct influențată de evoluția tehnologiei informației și
de inovația în dispozitivele mobile. În viitorul apropiat, tehnologia precum identificarea prin
frecvență radio (RFID) și comunicarea în câmp aproape (NFC) va domina cu siguranță inovația în
plata fără numerar. În 2014, Lollapalooza a lansat Lolla Cashless, un sistem de plată fără numerar
prin intermidiul unei brățari. Brățara fiind încorporată cu un cip RFID, iar consumatorul poate
achiziționa alimente și băuturi atingând brățara pe un buton care permite tehnologia. În plus, Apple a
lansat și o nouă tehnologie numită „Apple Pay” care este echipat cu senzor NFC și Touch ID.
Transformarea metodei actuale de plată într-o metodă totală fără numerar pare a fi de neoprit în
viitorul apropiat, acest lucru și este bine deoarece inovația continuă în sistemul de plăți asistat
tehnologic și va extinde cu siguranță accesibilitatea societății la plata fără numerar.

Bibliografie:
- https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20XI-a,%20a%20XII-a/Instrumente%20de
%20plata/Akademos%20Art/A193.pdf
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_pl%C4%83%C8%9Bi
- Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.4/1996 privind plata prin ordin de plată la
cererea directă a beneficiarului prin debitarea cu consimţământ a contului plătitorului (direct
debit) în Monitorul Oficial al României nr. 179/1996
- Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 8/1994 privind ordinul de plată, cu
modificările şi completările ulterioare
- John Biggins, specialist în domeniul creditelor de consum la Franklin National Bank-
Brooklyn, New York