DINAMICA MUZICALĂ (NUANŢELE) ŞI

TEMPOUL MUZICAL

În arta muzicală varietatea de intensităţi sonore, cunoscute sub denumirea de nuanţe

dinamice, este reprezentată grafic prin termeni de nuanţe şi accente.
Termenii de nuanţe şi accente, înpreuna alcătuiesc dinamica muzicală (puterea sau
intensitatea muzicală).
Termenii prin care se indică nuanţele în practica muzicală sunt luaţi din limba italiană.

 Termenii care indică o intensitate uniformă:

Denumirea completă Denumirea Semnificaţia

prescurtată
Piano p Încet
Pianissimo pp Foarte încet
Pianissimo posible ppp Cât se poate de încet
Mezzo piano mp Nu prea încet
(mijlociu)
Mezzo forte mf Pe jumătate tare
Forte f Tare, puternic
Fortissimo ff Foarte tare, foarte
puternic
Fortissimo posible fff Cât se poate de tare
  Termeni care indică schimbarea progresivă a intensităţii:

Denumirea Denumirea Semnificaţia

completă prescurtată

Crescendo cresc. Crescând intensitatea din ce în ce

mai mult
Descrescendo descresc. Descrescând intensitatea din ce în
ce mai mult
Diminuendo dim. Micşorând intensitatea din ce în
ce mai mult

Tempoul. Tempo sau mişcare se numeşte gradul de iuţeală, în care se execută piesele
muzicale. Totalitatea termenilor care indică gradul de iuţeală sau mişcare a unei piese
muzicale poartă denumirea de termeni de mişcare sau tempou.
Termenii de mişcare se notează la începutul lucrării muzicale, sau a unei părţi a ei,
deasupra portativului, de obicei, în limba italiană.
Termeni care indică mişcări lente uniforme:
 Largo – larg;
 Lento – lent, lin, domol;
 Adagio – rar, aşezat, liniştit;
 Largheto – rărişor.
 Termeni care indică mişcările mijlocii:
 Andante – “mergând” potrivit de rar;
 Andantino – ceva mai repede decât andante;
 Moderato – moderat, potrivit;
 Allegretto – repejor; puţin mai rar decât Allegro.

Termeni care indică mişcări repezi:

 Allegro – repede;
 Vicace – iute, vioi;
 Presto – foarte repede;
 Prestissimo – cât se poate de repede.