1.

Definitiile sanatatii orale

Def. sanatatii

OMS 1948 – “starea completă de bunăstare fizică, mentală şi socială care nu se reduce la
absenţa bolii sau infirmitătii; deţinerea celei mai bune stări de sănătate de care este capabilă o
persoană umană este unul din drepturile fundamentale ale omului”

Def. sanatatii orale = “stare caracterizata de absenta oricarei senzatii de durere cronica a
regiunii orale si faciale, si a oricarui tip de cancer oral si in regiunea gatului, prin absenta leziunilor
orale, a defectelor congenitale (despicaturi de buza + palat), a bolii parodontale, a leziunilor carioase,
a pierderii unitatilor dentare si a altor afectari si tulburari din cavitatea orala”

2. Calitatea vietii: definitie, componente, evaluare.

Calitatea vietii = concept multidisciplinar care include:
- durata de viata;
- absenta bolii;
- absenta discomfortului si a durerii;
- functii adecvate: fizica, emotionala si sociala;
- satisfactia legata de sanatate;
- absenta dezavantajelor sociale sau culturare corelate cu sanatatea.

Evaluarea calitatii vietii:

- cercetare – instrumente de masura a calitatii vietii

- ingrijirile de sanatate si accesul la ingrijire
- nivelul personal influenteaza decizia pacientului privind alegerea tratamentului
- poate influenta si deciziile la nivel politic
- calitatea vietii devine un instrument de intelegere si conturare a practicii clinice, cercetarii,
educatiei pentru sanatate, nu numai la nivel individual, ci la nivel de comunitate
Corelatia intre sanatatea orala si calitatea vietii – 4 factori: (factorii care afecteaza starea de bine a
individului)
- factori functionali
- factori psihologici (aspectul si increderea in sine)
- factori sociali (interactiunea cu ceilalti, comunicarea)
- experienta durerii/discomfortul

3. Determinantii sanatatii.
Lalonde a definit determinantii sanatatii:
- biologia umana
- comportamentul sau stilul de viata (ponderea cea mai mare)
- mediul inconjurator
- organizarea serviciilor de sanatate

4. Programul Global OMS pentru sanatate orala (2003).

- politici de sănătate orală, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni, ce pot fi modificati,
reprezentati de stilul de viaţă (igiena orală , dieta nesanogenă, consumul excesiv de alcool, fumatul, etc)
pentru:-bolile dentare
-cancerul oral
-tulburarile de dezvoltare cranio-faciale
- dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a sanatatii,
punând accent pe grupurile populationale dezavantajate din tările dezvoltate si cele in curs de dezv.,
cele cu sisteme de sănătate in curs de tranzitie.
(grupe populationale dezavantajate: mediul rural, persoane cu dizabilitati, minoritati etnice,
institutionalizati)
- prioritatea cea mai mare - îmbunătăţirea sănătătii orale a copiilor si vârstnicilor
- prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV), tulburari cranio-
faciale, traume si accidente.
- accente - Reducerea inegalităţilor existente în starea de sãnãtate a populaţiei cauzate de diferenţele
de venit şi nivelul de educaţie al individului.
- Reducerea inegalităţilor - prin abordarea populaţiei ţintă cu cel mai mare factor de risc pentru bolile
orale şi creşterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.
- Una dintre responsabilităţile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinţelor bolilor orale şi
analiza determinanţilor bolii (cu referire particulară la populaţia cu risc crescut)
5.Obiectivele OMS pentru anii 2000, 2010, 2025.
2000 2010 2025

5-6 ani 50% dd indemni 90% dd indemni

12 ani CAO maxim 3 CAO maxim 2 CAO maxim 1

75% fara carii 90% fara carii

18-20 ani 85% cu arcade integre
75% fara afect parod 90% fara afect parod

75% din pop tanara sa aiba suficiente cunostinte privind etiologia si prevenirea afect oro-dentare,

pt a-si stabili singuri un dg si atitundinea preventiva

Evidenta computerizata a datelor epidemiologice

6 Tendinte in sanatatea orala ? asta cred ca e un capitol intreg, pag 16 carte

7. Programe de sanatate orala: definitie, clasificari, etape de realizare a unui program de

sanatate( Modelul Ewles si Simmett(1999),informatii necesare planificarii programelor (Daly, 2002),
metode de educatie.
Definitie: succesiune de activitati intreprinse pentru a imbunatati unul sau mai multe aspecte ale starii
de sanatate orala ale unui grup populational.

Tipuri de programe de promovare a sanatatii:

- programe internaţionale conduse de organizaţii internaţionale (OMS, FDI, ADA);

- programe naţionale – guvern, organizaţii profesionale naţionale;
- programe locale – organizaţii politice/profesionale locale.
Modelul Ewles şi Simmett (1999) de realizare a unui program de sănătate – 7 etape:
1. Identificarea necesităţilor şi priorităţilor
2. Stabilirea scopului şi obiectivelor
3. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului şi obiectivelor
4. Identificarea resurselor
5. Planificarea metodelor de evaluare
6. Stabilirea planului de acţiune
7. Implementarea programului

Metode de educatie:

În funcţie de problema educaţională identificată în faza de evaluare si de vârsta grupului ţintă. Exemple:
- expuneri, demonstraţii

- diapozitive, jocuri
- jucarea unui rol (teatru)
- teatru de păpusi
- postere
- mass-media (TV, internet, radio), jocuri video

Informatii necesare planificarii programelor de sanatate (Daly, 2002)

-Profil socio-demografic al grupului populational:varsta, etnie, clasa sociala

-Caracteristicile afectiunilor:date epidemiologice, grad de severitate, distributie, tenfinte evolutive

-Servicii disponibile: gama mijloacelor terapeutice disponibile, costuri, locatie, acces, eficienta

-Interes public: prioritati publice, perceperea serviciilor de sanitate, cerinte privind serviciile de sanatate

8.Abordarea sanatatii la nivel comunitar: etapele practicii clinic stomatologice si sanatatii publice
dentare( Young si Stiffler, 2000)

PRACTICA INDIVIDUALA SANATATE PUBLICA DENTARA

Examen clinic Studii epidemiologice
 Diagnostic
Plan de tratament
Informarea pacientului si obtinerea
consimtamantului privind abordarea
terapeutica
Abordare mixta preventive-tratament
Analiza datelor si stabilirea necesitatilor
Elaborarea unui plan de praogram
Aprobarea planului la nivel comunitar
Finantare

Plata costurilor serviciilor prestate Implementarea programului

Monitorizare, evaluare Evaluarea reultatelor

9.Factorii de risc ai cariei dentare

Factorii de risc ai cariei dentare

A. Fizici (biologici):
 experienţa carioasă anterioară
 modificări de structură ale smaltului
 zone anatomice dentare susceptibile
 hipoplazia de smalţ
 nivel crescut SM
 carii de biberon în antecedente
 factori genetici
B. Boli generale sau tratamente care pot influenţa riscul carios
 dietă specială bogată în carbohidraţi,
 administrare frecventă de medicamente cu conţinut crescut de zahăr,
 scăderea fluxului salivar datorită iradierii sau medicaţiei,
 boli autoimune – sindrom Sjögren
 radioterapia în teritoriul buco-maxilo-facial
 purtarea aparatelor ortodontice
C. Socio-demografici :
 venitul familiei
 vârsta mamei
 etnia
 ocupaţia părinţilor
 rangul copilului
 număr mare membrii în familie
 mediul rural sau urban
 statut de emigrant
 lipsa serviciului
lipsa îngrijirii materne

 sănătate orală inadecvată a părinţilor

 fluorizare suboptimală
 nivel crescut al SM la părinţi.

D. Comportamentali :
  lipsa alăptării naturale
 frecvenţa alăptatului
 folosirea biberonului în timpul somnului sau la cerere, cu băuturi îndulcite
 vârsta primului control
 dietă si orar alimentar inadecvate (gustări frecvente, cantitate mare de dulciuri şi produse
de patiserie)
 igienă orală necorespunzătoare (frecvenţa periajului, vârsta începerii periajului,lipsa pastei
cu F, tehnica incorecta, )
 vizite neregulate la cabinet si anxietatea crescută
 lipsa supervizării periajului de către părinţi
 periaj şi flossing neregulat al mamei
 transfer salivar maternal la copil
 bulimie
 adresabilitatea mamei către cabinetul de medicină dentară
 vizionarea TV în timpul meselor.

 Dieta
 Copilul mic -potenţialul cariogen al dietei -adăugarea zahărului în lapte şi
ceai, de băuturile răcoritoare îndulcite, dar mai ales de modelul de consum al acestor
alimente: lăsarea biberonului peste noapte

 Studiile - zahărul ( frecvenţa şi cantitatea consumată) şi amidonul sunt factori de risc

importanţi în apariţia cariei dentare
 Recomandări - dietă bogată în fructe, legume şi cereale integrale şi săracă în zahăr liber şi
grăsimi
 Băuturile carbogazoase –carie şi eroziunea dentară
 Adulti- reducerea numărului prizelor alimentare, a cantităţii alimentelor şi a băuturilor
cariogene, evitându-le în special între mesele principale
 nivelului critic al zahărului în dietă - 10 kg/persoană/an
 frecvenţa aportului de zahăr să fie limitată la maxim 4 ori sau pe zi,
 cantitatea <40–55 g/zi
un număr de 7 prize de alimente şi băuturi poate fi considerat sigur în condiţiile menţinerii
unei igiene orale corespunzătoare şi a folosirii pastelor de dinţi cu F de 2 ori pe zi (conform
unui studiu recent al Leeds Dental Institute/

10.Parametrii utilizati in evaluarea riscului carios

A. Experienţa carioasă anterioară

1.Prevalenţa cariei

2. Prezenţa leziunilor incipiente

3. Statusul dentiţiei primare şi a M1.

4. Cea mai bună combinaţie de predictori ai creşterii carioase

B. Teste salivare – teste diagnostice

 1. Rata fluxului salivar (stimulat şi nestimulat)
2. Capacitatea tampon salivară
3. Determinarea nivelului Streptococului mutans
4. Determinarea nivelului
5. Determinarea concentraţiei Candida Albicans
6. Testul sucrazei -determinarea activităţii sucrozei salivare

C. Factori de dietă, igienă orală şi socio-demografici

1. Dieta.

2. Igiena orala( controlul PB)

3. Fluorizarea apei potabile

4. Factori socio- demografici : venit, profesia părinţilor, structura familiei, mediul social,
educaţie, etc.

E. Boli generale asociate sau dizabilităţi

11. Grupele de risc carios

Risc carios 0

Factori etiologici:

 Streptococcus mutans negativ;

 nivele scăzute de lactobacili în salivă (< 10.000 CFU/ml);
 rata de formare a PB scăzută sau foarte scăzută.
 Prevalenţa cariei: suprafete ocluzale fără leziuni carioase, suprafeţe restaurate la molari.
 Incidenţa cariei 0.
 Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc; nuli.
 Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc; nuli.
Factori preventivi:

 standard de igienă orală foarte bun;

 folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor;
 dieta excelentă;
 ingrijiri oro-dentare preventive regulate;

Risc carios scăzut

Factori etiologici:

 Streptococcus mutans < 100.000 CFU/ml;

 nivele scăzute de lactobacili în salivă (< 10.000 CFU/ml);
 rata de formare a PB scăzută sau foarte scăzută.
 Prevalenţa cariei: între 20 – 35 ani câteva carii ocluzale sau suprafeţe restaurate la molari.
  Incidenţa cariei; mai puţin de o suprafaţă cariată la mai puţin de 5 ani
 Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: reduşi sau nuli
 Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: reduşi sau nuli
Factori preventivi:

 standard de igienă orală bun;

 folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor;
 dietă bună;
 îngrijiri oro-dentare preventive regulate.

Risc carios moderat

Factori etiologici:

 Streptococcus mutans > 100.000 CFU/ml;

 nivel crescut de lactobacili în salivă ( 10.000 CFU/ml);
 rata de formare a PB moderată sau mare.
 Prevalenţa cariei mare: între 20 – 35 ani pot fi prezente leziuni carioase sau restaurări ,
cele mai multe ocluzale şi câteva pe suprafeţele aproximale posterioare.
 Incidenţa cariei: mare, mai mult de o suprafaţă cu leziune carioasă pe an.
 Indicatori de risc externi, factori de risc :
 frecvenţa mare de consum a produselor zaharoase (clearance prelungit);
 nivel socio-economic necorespunzător.
 Indicatori de risc interni, factori de risc :
 reducerea secreţiei salivare stimulate;
 capacitate tampon redusă;
 răspuns imunologic redus.
Factori preventivi:

 standard de igienă orală deficitar;

 folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor;
 regim alimentar deficitar;
 îngrijiri oro-dentare preventive neregulate.

Risc carios mare

Factori etiologici:

 Streptococcus mutans > 1.000.000 CFU/ml;

 nivele crescute de lactobacili în salivă ( >100.000 CFU/ml);
 rata de formare a PB mare sau foarte mare.
 Prevalenţa cariei foarte mare: între 20 – 35 ani prezintă mai mult de un dinte pierdut prin carie
direct sau indirect (de cauza endodontică sau rădăcini fracturate în trecut), restaurări ocluzale,
cele mai multe suprafeţe aproximale, includ incisivul maxilar şi suprafeţele orale;
 Incidenţa cariei: foarte mare, mai mult de două noi suprafeţe cariate pe an.
 Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: frecvenţa foarte mare
de consum a produselor zaharoase:
 nivel socio-economic scăzut sau foarte scăzut (nivel educaţional scăzut)
 utilizarea medicamentelor hiposialice;
  indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:
 rata secreţiei salivare foarte scăzută sau xerostomie;
 capacitate tampon foarte redusă;
 boli cronice care duc la xerostomie (sdr. Sjögren);
 răspuns imunologic sever compromis.
Factori preventivi:

 standard de igienă orală foarte scăzut;

 folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor;
 regim alimentar mult deficitar.
 Îngrijiri oro-dentare preventive neregulate sau absente.

12. Cariograma: rol,aspecte teoretice, comentarea unui exemplu de cariograma

Cariograma (Brathall, 1996)

 un program computerizat, interactiv si educational

 Conceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si predispun la aparitia CD,
fiind un ghid in incercarea de estimare a RC;
 Scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat prin “Sansa de a evita noile
carii “, ilustrand in ce proportie afecteaza diferiti factori aceasta sansa si de a incuraja aplicarea
metodelor de preventie inainte de aparitia noilor leziuni;
 Factorii cuprinsi in evaluare sunt : “Dieta” (sectorul albastru), “Bacterii” (rosu),
“Susceptibilitate” , alcatuit din programul de fluorizare, capacitatea tampon salivara si rata
fluxului salivar (Bleu) si “Circumstante” , constituit din experienta carioasa anterioara si bolile
generale asociate( galben). “Sansa actuala de evitare a cariilor” este reprezentata de sectorul
verde, iar dimensiunea sa arata marimea riscului carios.
 Se poate demonstra modul in care se poate reduce “Sansa” prin actiunea asupra factorilor de
risc , schimband scorurile pentru fiecare factor si se ofera sugestii pentru metodele de reducere
a riscului carios.

Şansa – Sansa de a evita noi leziuni in viitor

Dietă –frecvenţa si conţinutul meselor si gustărilor

Bacterii –cantitatea de placă microbiană si tipul de bacterii

 Susceptibilitate – rezistenţa dinţilor (fluorizare) si caracteristicile salivei

Circumstanţe – experienţa carioasă anterioară şi bolile generale si condiţiile asociate

13. Evaluarea riscului parodontal (metoda Previser)

- este utila pentru determinarea scorului de risc parodontal si a stadiului de boala parodontala

-cu ajutorul calculatorului, numit Periodontal Risk Calculator( PRC) pt o evaluare obiectiva,
cantitativa a riscului de BP

-acesta este cuantificat pe o scala de la 1 la 100 ->au drept corespondenta 17 diagnostice

-PRC= instrument web utilizat de aprox 20 de tari , pt realizarea unui dg. Corect si urmarirea
evolutiei bolii

-examinarea clinica a pacientului cuprinde:anamneza, ex. Obiectiv, examinarea parodontiului

mg, indici parodontali, examene complementare

- informatiile necesare pt evaluarea riscului parodontal prin medoda PRC sunt:

-varsta pacientului

-istoricul de fumator

-existenta unui dg de diabet

-istoricul de chirurgie paro

-adancimnea pungilor parodontale

-sangerarea la sondaj parodontal

-prezenta restaurarilor la nivel subgingival

-existenta tartrului pe suprafata radiculara

-inaltimea osului pe RX

-afectarea furcatiilor

-leziunile osoase verticale

-evaluarea riscului parodontal poate reduce nevoia unei terapii parodontale complexe, reduce
costurile de ingrijire ale sanatatii orale, ajuta la tratamentul comorbiditatilor deoarece unii factori de risc
parodontal sunt comuni cu unele afectiuni cronice.

-Pt rezultate optime-> motivarea pacientului prin educare individualizata

14.Evaluarea riscului la cancer oral( metoda Previser)

-Instrumentul computerizat Previser evalueaza contributia urmatorilor factori de risc pentru cancerul
oral:
1.consum de alcool

2.consum de tutun

3.antecedente personale patologice de cancer

4. antecedente heredocolaterale de cancer

5.varsta, sex etc

Instrumentul Previser= sistem informatic care are nevoie de acces la internet si evalueza riscul a 3
afectiuni: CD, BP si canceul oral

Factorii de risc: cuantificati si introdusi in campurile corespunatoare

-APP de cancer: cancer de san, colon/rect, plaman, cavitate orala etc

-AHC: idem

-Consum de tigari: variante :-varsta la care ati inceput/ anul in care ati renuntat

A)niciodata

B)fost consumator

C) <10 tig/zi

D) >10 tig/zi

-Consum de alcool:variante

a)nu mai mult de 12 unitati/an

b)mai mult de 12, dar nu in ultimul an

c)mai mult de 12 in ultimul an, dar nu mai mult de 3/sapt

d) in medie, intre3-14 unitati/sapt in ultimul an

e)2, maxim 3 unitati/zi in ultimul an

f)3/ mai multe unitati/i in ultimul an

1 unitate=20 gr alcool pur/ 40 ml alcool distilat/1 pahar de vin/1 sticla de bere

Scorul riscului de cancer oral : masurile preventive ce pot fi instituite si se afla pe o scala de la 1-10
unde:

-1= f redus

-2=redus

-3=moderat

-4=crescut

-5=foarte inalt
Avantaje metoda: scorul obtinut poate fi folosit ca un consimtamant informat, medicul discutand cu
pacientul rezultatul, dg, plan de tratament, motivarea pt dispensarizare

15. Conceptul de necesitate de tratament (3 definitii)

• Donabedian (1973): ”stare a individului care îl face să solicite îngrijire, transformându-l într-un
potenţial utilizator al serviciilor de sănătate”.
• Cooper (1975): “o modificare a stării de sănătate apreciată de către un specialist ca necesitând
tratament”.
• Mathew: ”nevoia de îngrijiri medicale apare atunci când individul prezintă o afecţiune sau
disfuncţie pentru care există un tratament sau o îngrijire eficientă şi acceptabilă”.

16.Terminologia propusă de Bradshow (1972)

1. Nevoia normativă - necesitatea în accepţiunea experţilor, specialiştilor;

2. Nevoia simţită - dorinţa în accepţiunea individului

3. Nevoia exprimată - punerea în practică a nevoii simţite de către individ prin solicitarea asistenţei de
specialitate;

4. Nevoia comparată - comparaţia între îngrijirile sanitare primite de către indivizi diferiţi, dar cu
caracteristici similare;

5. Nevoia nesatisfăcută - diferenţa între ceea ce s-a oferit şi ceea ce se cerea în realitate.

17. Elemente cheie care permit estimarea necesarului de tratament:

I. Utilitatea procedurilor disponibile şi resursele necesare;
II. Trebuie să se ţină cont de necesitatea tratamentului, de eficienţa şi costurile
acestuia;
III. Trebuie evaluate şi incluse rezultatele care stau la baza necesităţii;
IV. Aceste rezultate se referă la morbiditate, durere, disconfort, disfuncţie, incapacitate,
handicap şi mortalitate.

18. Determinarea necesitatilor stomatologice

• Dimensiune clinică bazată pe istoricul simptomatologiei
• Evaluarea disfuncţiilor pentru evaluarea impactului
• Determinări privind disfuncţionalitatea socială
• Pretenţiile individului - percepţii asupra normalului
• Evaluarea tendinţei individului de a întreprinde acţiuni de prevenţie, mentalităti, cunoştinte şi
atitudini în ceea ce priveşte comportamentul de sănătate
• Recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri eficiente şi acceptabile
• Aptitudini necesare pentru acordarea acestora.

19.Indicatori socio-sociali si scale: chiestionarele OHIP, DAS, MDAS

 “Profil al impactului sănătăţii orale” (OHIP) -> cuprinde 49 de elemente care masoara disfunctia,
disconfortul si dizabilitatea datorita afectiunilor orale,manifestate prin:

• limitarea funcţională (reducerea capacităţii masticatorii, de ex.)

• durerea fizică (durerea dentară)
• disconfortul psihologic (alterarea stării de bine)
• incapacitatea fizică (evitarea anumitor alimente)
• incapacitatea psihologică (alterarea statusului emoţional şi afectiv prin scăderea funcţiilor
cognitive; scăderea atenţiei)
• incapacitatea socială (evitarea contactelor sociale)
• handicapul (neputinţa de a se conforma rolurilor sociale).

Pentru evaluarea rãspunsurilor, se foloseşte scala Likert, cu 5 dimensiuni:

I. niciodatã (scor 0);

II. rareori (scor 1);
III. ocazional (scor 2);
IV. destul de des (scor 3);
V. foarte des (scor 4).
Există şi o variantă simplificată a indicelui OHIP – 14, care conţine doar 14 itemi, aspectele analizate fiind
însă aceleaşi.

CHESTIONARUL DAS
(Dental Anxiety Scale) - Corah, 1969

• Mai jos sunt enumerate o seamă de atitudini şi stări sufleteşti prin care trec oamenii care merg
la tratamente stomatologice. Alegeţi varianta de răspuns care vi se potriveşte cel mai bine la
fiecare din cele 4 întrebări şi marcaţi-o cu un „X”, în căsuţele de răspuns corespunzătoare. Vă
rugăm ca la fiecare întrebare să alegeţi o singură variantă de răspuns. Chestionarul este anonim
şi este folosit pentru cercetarea ştiinţifică medicală.
• Vârsta …… ani
• Sexul □ M □ F
• Profesia/ocupaţia …………………
• Vă mulţumim pentru bunăvoinţă!
 Întrebare
1. Dacă trebuie să mergeţi mâine la stomatolog, ce fel de stări
sufleteşti vă încearcă?
a) O privesc ca pe o experienţă plăcută
b) Nu mă interesează ce mi se va întâmpla
c) Sunt puţin îngrijorat(ă) de ce mi se va întâmpla mâine
d) Mă tem ca va fi ceva neplăcut şi dureros
e) Sunt îngrozit(ă) de ce mi se va întâmpla mâine la stomatolog
2. Ce fel de stări sufleteşti vă încearcă atunci când aşteptaţi să vă
vină rândul să intraţi în cabinet pentru tratament?
a) Sunt relaxat(ă)
b) Sunt puţin îngrijorat(ă)
c) Sunt încordat(ă)
d) Sunt îngrijorat(ă) şi anxios(oasă)
e) Sunt atât de îngrijorat(a), încât transpir şi mi se face rău

3. Ce stări sufleteşti vă încearcă atunci când vă aflaţi în scaunul

stomatologic, iar medicul îşi pregăteşte freza pentru lucru?
a) Mă simt relaxat(ă)
b) Sunt puţin îngrijorat(ă)
c) Sunt încordat(ă)
d) Sunt îngrijorat(ă) şi anxios(oasă)
e) Sunt atât de îngrijorat(ă), încât transpir şi mi se face rău
4. Cum vă simţiţi atunci când vă aflaţi în scaunul stomatologic, iar
medicul îşi pregăteşte instrumentele pentru detartraj?
a) Mă simt relaxat(ă) şi fără grijă
b) Sunt puţin îngrijorat(ă)
c) Sunt încordat(ă)
d) Sunt îngrijorat(ă) şi anxios(oasă)
e) Sunt atât de îngrijorat(ă), încât transpir şi mi se face rău

• Cotare: variantele de raspuns se cotează astfel: a) - 1 punct; b) - 2 puncte; c) - 3 puncte; d) - 4

puncte; e) - 5 puncte.
• Scorurile totale între 4-20
• Interpretare: Scorurile intre 4-12 puncte nu prezintă semnificaţie clinică, dar scorurile totale
între 13-14 puncte sunt îngrijorătoare pentru medicul stomatolog şi pacient, în timp ce scorurile
de 15 şi peste această valoare denotă un pacient cu grad ridicat de anxietate.
 MDAS
Humphris GM, Morrison T, Lindsay SJE. (1995). The modified dental
anxiety scale: validation and United Kingdom norms. Community dental
health;12:143-150

Dental Anxiety Scale

20. Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) – SiC. 2000, Prof. Douglas Bratthall a propus
introducerea unui nou indice –pentru a atrage atenţia asupra indivizilor cu cele mai mari valori ale
indicelui DMFT. SiC reprezintă valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai
mari valori ale acestui indice. Calcularea indicelui SiC are o importanţă deosebită şi în aprecierea
necesităţilor de tratament, deoarece la această treime cu valorile cele mai mari ale indicelui DMFT se
impune luarea de măsuri preventive suplimentare.

21. Calcularea indicilor de carie-exercitiu practic