REABILITARE VENTILATIE - CLADIRI DE LOCUIT

• Dece trebuie ventilate clădirile de

locuit?
• Cât trebuie ventilate ?
• Cum trebuie ventilate ?

Principii generale care stau la baza reabilitării energetice

a sistemelor de ventilare din clădirile de locuit
1. Asigurarea calităţii aerului în clădiri
2. Reconsiderarea ventilării naturale ca sistem economic
3. Debite de aer necesare pentru ventilare
4. Recuperarea căldurii
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI DE LOCUIT

• CALITATEA AERULUI INTERIOR

•  Oamenii petrec 90% din timpul lor în spaţii închise
•  Apare necesitatea controlului calităţii aerului în spaţiile închise
•  Se pune problema respectării unor concentraţii sau a unor doze
admise.
• Probleme :
•  Identificarea surselor (aproximativ 8000 de substanţe chimice care
contaminează spaţiile interioare din clădiri civile şi industriale)
•  Stabilirea concentraţiilor şi dozelor admise - altă etapă dificilă deoarece
lipsesc studiile privind efectele acestor contaminanţi asupra sănătăţii
oamenilor
• POLUANTI
• Bioxidul de carbon provine din respiraţie, ardere, etc.
•
• Debitul de CO2 rezultat din expiraţie :
• G = 4 * 10-5 M A (l/s)
• unde M - metabolismul specific (W/m2)
• A - suprafaţa corpului (considerată în medie de 1.8 m2).
• Aerul expirat conţine CO2 în proporţie de 4,4% din volum.
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI DE LOCUIT

Activitate Metabolism Debit aer Debit de Debit de aer proaspăt

necesar CO2 expirat corespunzător pentru
pentru diluarea CO2 la Cadm pt
respiraţie Ce=0.04%

(W) (l/s) (l/h) (l/s) (m3/h)

Stând 100 0.1 15.84 0.8 2.9

Muncă uşoară 160 - 320 0.2 - 0.3 31.7- 47.5 1.3 - 2.6 4.7 - 9.4
Muncă moderată 320 - 480 0.3 - 0.5 47.5 - 79.2 2.6 - 3.9 9.4 - 14
Muncă grea 480 - 650 0.5 - 0.7 79.2 - 110 3.9 - 5.3 14 - 19.1
Muncă foarte grea 650 - 800 0.7 - 0.9 110 - 142 5.3 - 6.4 19.1 – 23

Concentraţia admisă de CO2 la interior este 0,5%, deşi la concentraţii

mai mici sunt cazuri de dureri de cap şi de disconfort
Formaldehida (HCHO) este o substanţă foarte prezentă în lumea tehnologică de
astăzi, fiind utilizată pentru conservarea produselor cosmetice şi de toaletă şi
pentru ambalarea produselor alimentare, în concentraţii până la 1%. Aproape
jumătate din formaldehida produsă este utilizată pentru fabricarea de răşini, uree
şi fenol-formaldehidă folosite ca adezivi sau ca lianţi pentru crearea produselor
din lemn aglomerat sau placaje, pentru spume izolante şi pentru produse de
ambalaj. Polimeri ai formaldehidei sunt utilizaţi în fabricarea hârtiei de tapet, a
mochetelor şi a produselor textile. Fumul de ţigară conţine cca 40 ppm
formaldehidă.

Măsurile de conservarea energiei au condus la creşterea importantă a folosirii

spumelor poliuretanice, cu calităţi izolante superioare altor produse (coeficient
mic de conductivitate termică şi mularea uşoară după diferite forme).

Emisia de formaldehidă din spume (unde minim 0,5% din greutate este
formaldehidă liberă), se caracterizează printr-un maxim, după care degajarea
continuă la un nivel scăzut.

Formaldehida pătrunde în corp prin respiraţie, prin piele sau poate fi ingerată.
Odată pătrunsă în corp, formaldehida reacţionează cu ţesuturile care conţin azot,
sub formă de amino-acizi, proteine ADN ş.a., formând compuşi stabili sau instabili
care afectează ţesuturile. Formaldehida este un produs foarte iritant care produce
o serie de simptome care depind de durata de expunere şi de concentraţie.
Radonul este un gaz radioactiv care se găseşte în stare naturală şi care rezultă din
dezintegrarea radiului, prezent în cantităţi mici în pământ şi în materialele de
construcţii. Radonul produce prin dezintegrare doi izotopi cu perioadă mică de
înjumătăţire, 222Rn şi 220Rn care emit particule alfa. Radonul emis în încăpere nu
este dăunător sănăţii, deoarece pătrunde puţin în ţesuturi. Inhalat însă, radonul
are efecte foarte dăunătoare datorită distrugerii pleurii şi în final, riscului crescut
de producere a cancerului pulmonar.
Cei doi izotopi de dezintegrare ale Rn se pot ioniza şi pătrunde împreună cu
particulele de praf în plămâni. Cercetări privind riscul relativ de înbolnăvire, făcute
prin supravegherea personalului care lucrează în minele de uraniu au arătat că la
o expunere de o viaţă (70 ani) la 36 WLM, riscul de cancer pulmonar este 14 - 36%.
Concentraţia de Rn se măsoară în picocurie/l (pCi/l) sau bequereli/m3 (1 pCi/l =
37 Bq/m3). Concentraţia izotopilor de Rn se măsoară în unităţi WL (working level).
WL este definit ca fiind expunerea într-o atmosferă cu izotopi ai Rn, într-o
proporţie oarecare, astfel încât emisia totală de particule alfa, până la dezintegrare
totală este de 1.3*105 MeV / litru de aer. 1WL (izotopi)► 100 pCi/l (radon). Efectul
expunerii asupra sănătăţii este evaluat în WLM (working level month) care este
definit ca expunerea la 1WL timp de 170h. Expunerea continuă la 1WL, timp de un
an (8760h) corespunde la o expunere de 51 WLM.
Concentraţia de Rn în clădiri depinde de poziţia clădirii, a apartamentului, de
materialele de construcţie utilizate. Studii făcute pe 403 case din SUA au condus
la o valoare medie de 0.0066 WL pentru parter şi 0.0127 WL pentru subsol.
Valoarea depinde de numărul de schimburi/h. Concentraţia admisă pentru
produsele de dezintegrare ale Rn luată în calcule este de 0,01WL.
Surse de poluare în interiorul încăperilor

Poluant Sursă C posibilă Ci/Ce Domeniu

CO combustie, motoare, ţigări 100ppm >>1 birouri, maşini, locuinţe,
magazine
particule ţigări, spray-uri, gătit, 100 - 500mg/m3 >>1 locuinţe, baruri,
respirabile condensare volatile, restaurante, maşini, birouri
combustie
vapori solvenţi, pesticide, spray- VN >1 locuinţe, birouri, spitale
organici uri, combustie, răşini spaţii publice, restaurante,
NO2 combustie, motoare, ţigări 200-1000mg/m3 >>1 locuinţe
SO2 încălzire 20mg/m3 <1 spaţii încălzite
toţi aerosolii combustie, intalaţii de 100mg/m3 1 locuinţe, birouri, mijloace
(fara tutun) încălzire de transport, restaurante
sulfaţi chibrite, aragaze 5mg/m3 <1 bucătării
form- izolaţii, finisaje, mobilier 0.005 - 1.0ppm >1 locuinţe, birouri
aldehidă
radon materiale de construcţii, 0.1 - 30nCi/m3 >>1 locuinţe, birouri
pânza freatică, sol
azbest izolaţii ignifuge 106fibre/m3 1 locuinţe, şcoli, birouri
fibre îmbrăcăminte, covoare, VN - locuinţe, şcoli, birouri
lemn
CO2 combustie, oameni, animale 3000ppm >>1 locuinţe, şcoli, birouri
organisme vii oameni, animale, insecte, VN >1 locuinţe, spitale, şcoli,
plante, fungi, acarieni, birouri, spaţii publice
umidificatoare, conducte
ozon arc electric, surse luminoase 0.02ppm <1 avioane, birouri
(raze UV) 0.2ppm >1 birouri
Concentratii recomandate (aer interior)
Poluant Aer interior Activitate
termen scurt termen lung

C timp C timp C timp

mg/m3 (h) mg/m3 (h) mg/m3 (h)

SO2 80 1 365 24 13 8
PRAF 75 1 260 24 5 8
CO - - 104 8 55 8
ozon - - 235 1 0.2 8
hidrocarburi - - 160 3 - -
HCHO - - - - 0.12 cont
NO2 100 1 - - 9 inst
NO - - - - 30 8
NH3 500 1 7000 - - -
Dicloretan CH3CHCl2 2000 24h 6000 0.5 - -

etylacetat 14000 24h 42000 0.5 - -

CH2COOC2H5
tricloretylen 2000 1 16000 0.5 - -
CH3CCl3
Hg 2 24h - - - -
Pb 1.5 0.25 - - - -
RADON .015WL 1 - - 1WL inst
Acetona CH3COCH3 7000 24h 24000 0.5 - -
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI DE
LOCUIT

Sisteme de ventilare mecanică pentru clădiri (locuinţe) individuale sau vile

1. Sisteme de ventilare mecanică în flux simplu (cu un circuit) :

ventilare mecanică higroreglabilă
ventilare mecanică autoreglabilă

2. Sisteme de ventilare mecanică în dublu flux (cu două circuite):

ventilare mecanică cu recuperare de tip static
ventilare mecanică cu recuperare de tip termodinamic.
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI DE LOCUIT
Sisteme de ventilare pentru blocuri

• 1. Sisteme de ventilare naturală :

• ventilare naturală simplă
• ventilare naturală cu aspiraţie asistată prin inducţie sau
cu ventilator de aspiraţie
• 2. Sisteme de ventilare mecanică cu un circuit (simplu
flux) :
• ventilare mecanică higroreglabilă
• ventilare mecanică autoreglabilă
• ventilare mecanică de tip Spiral Gaz 3CE (cu reţea
separată de canale pentru evacuarea gazelor de ardere
de la centralele murale de apartament).
• 3. Sisteme de ventilare mecanică cu două circuite (dublu
flux).
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI DE LOCUIT

Canalele individuale, cu secţiuni ce pot fi pătrate, circulare sau

dreptunghiulare, cu raportul laturilor de 2/3, se prevăd cu o arie a
secţiunii libere de 130cm2, în cazul execuţiei cu feţe interioare netede
(tablă, PVC, azbociment, canale din beton prefabricat pe înălţimea unui
etaj). Aria secţiunii libere la canalele executate cu elemente
prefabricate sau din zidărie de cărămidă, se adoptă de 165 cm2.
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI
DE LOCUIT
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI DE LOCUIT
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI
DE LOCUIT

•Activarea tirajului
Extractor stato – mecanic
natural prin inducţie
• de aer
 REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI
DE LOCUIT

• Elemente componente ale sistemelor de ventilare pentru clădiri

de locuit
• - grile higroreglabile pentru introducerea aerului exterior,
• - grile autoreglabile pentru introducerea aerului exterior,
• - guri de evacuare higroreglabile,
• - guri de evacuare autoreglabile,
• - ventilatoare de acoperiş,
• - dispozitive de evacuare stato-mecanice,
• - deflectoare,
• - centrale de ventilare cu recuperatoare cu plăci,
• - grupuri de aspiraţie cu recuperare « termodinamică » a
căldurii.
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI
DE LOCUIT

Model EAOI

Model EAO

Grile de introducere autoreglabile, modelele EAO şi EAOI produse de ALDES

REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI DE LOCUIT
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI
DE LOCUIT

De
bit
de
aer
(m3
/h)

Umiditate relativă
(%)

Gură de introducere higroreglabilă: model E.H. produs de AERECO

REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI
DE LOCUIT

: Gură de aspiraţie
higroreglabilă:
model G.H. produs
de AERECO

: Aspectul şi poziţia de
montaj pe peretele
bucătăriei a unei guri de
aspiraţie higroreglabile de
tip BAP, produsă de
ALDES
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI
DE LOCUIT

Ventilator de
acoperiş cu jet
orizontal tip
THELIA, distribuit
de ALDES

Direcţia de curgere a
aerului

: Ventilator montat
pe canal tip VC,
distribuit de
ALDES
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI
DE LOCUIT

Ventilator centrifugal de Ventilator de acoperiş cu jet vertical

aspiraţie, modelul C.VEC tip VDA, distribuit de ALDES
al firmei ALDES
REABILITAREA VENTILATIEI IN CLADIRI
DE LOCUIT

Aer aspirat din

Aer proaspăt încăperi

Aer introdus în încăperi

Aer evacuat după recuperarea
energiei din aerul
aspirat

Recuperatorul de energie termică KWL-Center produs de Helios

 Valori recomandate pentru debitul de aer aspirat din locuinţe
(sisteme higro şi autoreglabile).

Debit de aer aspirat (m3/h)

Nr. de încăperi din Bucătărie Săli de baie Alte săli

apartament

1 75 15 15

2 90 15 15

3 105 30 15

4 120 30 15

5 sau mai multe 135 30 15

Lyon 60-120 30-60 (folosind şi 0 - 60 (uscătorie)

60 (cu aragaz) ca uscătorie) 30 WC
30 altfel

Lyon (introducere)
salon - sufragerie
<15m2 - 30 m3/h
>15m2 - 60 m3/h