Conf.Dr.

Ancuța Gheorghișan-Gălățeanu
 ŢESUTUL EPITELIAL

(“epi” = pe, deasupra; “thele” = ridicătură, mamelon)

Mase celulare compacte

www.udel.edu/biology
 ŢESUTUL EPITELIAL

Epiteliile au o suprafaţă:
• liberă
• în raport cu ţesut
MB
conjunctiv →
membrană bazală

http://cnx.org
ŢESUTUL EPITELOID

! Lipsește suprafața liberă

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
ŢESUTUL EPITELIAL
mare diversitate ca formă
Forme celulare
cilindrică
poliedre (columnară,
prismatică)
cubică
turtită
(scuamoasă,
pavimentoasă)
Forme nucleare

ovoidal
rotund
turtit
ŢESUTUL EPITELIAL
Limitele celulare ?

http:/www.kidneypathology.com
ŢESUTUL EPITELIAL
mare diversitate ca funcţie
• formează învelişuri membranare
• asigură transport selectiv de substanţe
• întră în structura organelor solide/spongioase
• rol senzorial
• rol contractil
 ŢESUTUL EPITELIAL
- Origine embriologică -
Ectoderm
Mezoderm - epiderm şi derivatele sale
- endoteliu - glandele tegumentare
- mezoteliu - glande mamare
- epiteliul tubilor uriniferi - epiteliul bucal, anal, nazal
- epiteliul căilor genitale - corneea
- CSR - adenohipofiza

Endoderm
- epiteliul tubului digestiv
- glandele digestive
- epiteliul aparatului respirator
- tiroida, paratiroidele, timusul
 ŢESUTUL EPITELIAL

• este avascular
• este bine inervat
• are mare capacitate de regenerare
• este supus procesului de metaplazie
VASCULARIZAŢIA EPITELIILOR

http://ocw.tufts.edu
VASCULARIZAŢIA EPITELIILOR

Stria vascularis

www.cram.com
 INERVAŢIA EPITELIILOR
- Senzitivă
! Absenţa terminaţiilor nervoase
pentru durere:
• epiteliul gastric şi intestinal
• epiteliul colului uterin
- Motorie
REGENERAREA EPITELIILOR

• agresiuni din mediu → mecanisme de

reparare şi reînnoire
• celule stem adulte → activitate mitotică
neîntreruptă
• localizare
• rata de înlocuire:
- rapidă
- lentă
CARACTERISTICILE CELULEI
STEM ADULTE

- Capacitatea de autoreplicare
- Multipotenţa
- Reconstrucţia ţesutului
 CARACTERISTICILE CELULEI
STEM ADULTE

Diviziune asimetrică

CS, celulă stem

CT, celulă tranzitorie
CD, celulă diferențiată

http://www.stembook.org
 IDENTIFICAREA
CELULEI STEM ADULTĂ
− marcarea materialului genetic
- precursori radioactivi (timidina tritiată)
− Imunocitochimie (ICC)
- nucleozide sintetice (bromodeoxiuridina)
− marker de suprafaţă (CD34+, integrină α6-)
 IDENTIFICAREA
CELULEI STEM ADULTĂ PRIN ICC

images.novusbio.com
REGENERAREA EPITELIILOR
- celule stem izolate -

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
 REGENERAREA EPITELIILOR
- zone germinative cu celule stem -

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
REGENERAREA EPITELIILOR
- strat bazal (germinativ) -

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
METAPLAZIA ŢESUTULUI
EPITELIAL

Robbins Cotran Pathologic Basis of Disease, 8th Editionn, 2009

CLASIFICAREA EPITELIILOR

A. Epitelii de acoperire
B. Epitelii glandulare
C. Epitelii senzoriale
EPITELII DE ACOPERIRE
 EPITELII DE ACOPERIRE
Clasificare:
1. după numărul de straturi celulare
2. după forma celulelor
A. Epitelii simple B. Epitelii stratificate
- pavimentoase - pavimentoase
• cheratinizat
• necheratinizat
- cubice - cubice
- cilindrice - cilindrice
Rol:
 Epiteliu simplu pavimentos

- endoteliu: epiteliul care căptuşeste vasele

sangvine şi limfatice
- mezoteliu: epiteliul care intră în alcătuirea
seroaselor
Epiteliu pseudostratificat cilindric

www.nku.edu
Epiteliu pseudostratificat cilindric

http://www.stegen.k12.mo.us
Epiteliu pseudostratificat cilindric

http:/medcell.med.yale.edu
 Epiteliu de tranziţie
(uroteliu, epiteliu polimorf)

www.nku.edu
 Epiteliu de tranziţie
(uroteliu, epiteliu polimorf)

Epiteliul căilor urinare

http:/www.gettyimages.com
 Epiteliu de tranziţie
(uroteliu, epiteliu polimorf)

http://canvasworksneedlepoint.com
 Epiteliu de tranziţie
(uroteliu, epiteliu polimorf)

Plăci membranare http://canvasworksneedlepoint.com

Pawlina W. Histology A Text and Atlas, 7th edition, 2016

EPITELII GLANDULARE
ELIMINAREA PRODUSULUI DE
SECREŢIE

1. celulă exocrină → în mediul extern

2. celulă endocrină → în mediul intern
HISTOGENEZA EPITELIULUI
GLANDULAR

AL Mescher Junqueira’ s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
CLASIFICAREA GLANDELOR:
- exocrine
- endocrine
- mixte (amficrine)
GLANDELE EXOCRINE
 CLASIFICAREA GLANDELOR
EXOCRINE

1. Structurală:
a. după numărul de celule
- glande unicelulare → celula caliciformă
- glande multicelulare
• localizate într-un epiteliu de înveliş
• epiteliu secretor de înveliş
• grupuri compacte (acini, tubi)
Glandă unicelulară

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5th Edition, 2013
Glandă intraepitelială

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5th Edition, 2013
Epiteliu secretor

http://citochemistry.net
Glandă multicelulară

http//medicinembbs.blogspot.ro
 CLASIFICAREA GLANDELOR
EXOCRINE
1. Structurală:
b. după aspectul sistemului canalicular
• simple
• compuse
 CLASIFICAREA GLANDELOR
EXOCRINE
1. Structurală:
c. după aspectul adenomerului
• tubulare
• acinoase sau alveolare
• tubuloacinoase sau tubuloalveolare
CLASIFICAREA GLANDELOR
EXOCRINE

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5th Edition, 2013
 CLASIFICAREA GLANDELOR
EXOCRINE
2. După natura produsului de secreţie:
- glande cu secreţie mucoasă
- glande cu secreţie seroasă
- glande cu secreţie mixtă
• muco-seroasă
• sero-mucoasă
- glande cu secreţie uleioasă
 CLASIFICAREA GLANDELOR
EXOCRINE
3. După mecanismul de excreţie:
a. glande merocrine (“meros”, parte)
- majoritatea glandelor exocrine
b. glande apocrine (“apo”, din)
- glandele mamare
- glandele ceruminoase
- glandele Moll
c. glande holocrine (“holos”, tot)
- glandele sebacee
CLASIFICAREA GLANDELOR
EXOCRINE

http://www.brainkart.com
GLANDELE ENDOCRINE
 GLANDELE ENDOCRINE

- lipseşte sistemul canalicular

- majoritatea sunt de origine epitelială
(raport cu LB)
- produsul de secreţie este eliminat direct
în mediul intern:
- imediat după sinteză
- după o perioadă de stocare
- intracelular → granule de secreţie
- extracelular
 CLASIFICAREA GLANDELOR
ENDOCRINE
1. După modul de dispunere a celulelor
secretorii:
- cuiburi celulare
- cordoane celulare
- foliculi
2. După natura chimică a produsului
sintetizat:
- polipeptide mici şi amine (SNED)
- polipeptide mari sau proteine/glicoproteine
- steroizi
 GLANDE MIXTE (AMFICRINE)

Funcţiile exocrină şi endocrină se pot desfăşura:

- în segmente secretoare diferite → pancreas
- în acelaşi segment secretor → ficat
PANCREAS

Acini pancreatici

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5th Edition, 2013
 FICAT

- Somatomedine
- GHRH Bilă
ilă

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5th Edition, 2013
ȚESUTUL EPITELIAL
- POLARITATEA -
POLARITATEA CELULARĂ ȘI TISULARĂ

Polaritate tisulară

Polaritate celulară
Semnale din matricea extracelulară
 POLARITATEA
CELULEI EPITELIALE
POLARITATEA CELULEI EPITELIALE
- Domeniile membranare ale celulei epiteliale -
Cilul primar Domeniul apical

Complexul
joncțional
apical

Domeniul laterobazal
 POLARITATEA CELULEI
EPITELIALE
Program de polaritate epitelială:

1. Recrutarea unor complexe proteice de polaritate

2. Formarea complexului joncțional apical
3. Interacțiunea dintre complexele proteice de
polaritate și complexul joncțional apical
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor
membranare
5. Rearanjamentul componentelor citoscheletului
(microfilamente și microtubuli)
 1. Complexele proteice de
polaritate apico-bazală

• Complexul proteic Crumbs Interacțiuni reciproce

• Complexul proteic Par antagoniste și
de cooperare
• Complexul proteic Scribble

Au rol în:
− crearea complexului joncțional apical
− separarea domeniilor membranare apical și laterobazal
− redistribuția componentelor citoscheletului
 1. Complexele proteice de
polaritate apico-bazală
Domeniul apical
• Complexul proteic Crumbs
(Crbs /Pals1 /Paltj)
↓
localizat apical
• Complexul proteic Par
(Par3 /Par6 /aPKC)
↓
localizat apical,
în dreptul joncțiunilor strânse
• Complexul proteic Scribble
(Scrib/Dlg /Lgl)
↓
localizat laterobazal Domeniul laterobazal
2. Formarea contactelor celulare

Grup de celule epiteliale Strat de celule

nepolare epiteliale
2. Formarea contactelor celulare

Complexul joncțional apical

Zonula occludens

Zonula adherens
2. Formarea contactelor celulare

Contacte
primordiale
2. Formarea contactelor celulare
(ordinea recrutării proteinelor implicate în
formarea complexului joncțional)
2. Formarea contactelor celulare
(ordinea recrutării proteinelor implicate în
formarea complexului joncțional)
2. Formarea contactelor celulare
(ordinea recrutării proteinelor implicate în
formarea complexului joncțional)
2. Formarea contactelor celulare

membrana plasmatică laterală

Caderina E
(“molecula cheie” în formarea
complexului joncțional apical)

B.Alberts et al. Molecular Biology of the Cell 5th Edition, 2008

2. Formarea contactelor celulare

Zonula adherens
2. Formarea contactelor celulare

Zonula occludens
 3. Interacțiunea dintre complexele
proteice și complexul joncțional apical

Contacte primordiale
↓
Recrutarea și activarea complexelor
proteice
↓
Livrarea la nivelul membranei a
componentelor din joncțiunea adherens
↓
Consolidarea contactelor celulă-celulă
4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
 Remodelarea membranei celulare

 Generarea domeniilor membranare:

• apical → rapid
↓
necesită inițierea contactelor celulare
• laterobazal → lent
↓
necesită contacte celulare extinse
 4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
Componenta membranară Domeniul apical Domeniul laterobazal
1. PROTEIN-ENZIME prezente prezente

2. PROTEINE DE
TRANSPORT ŞI prezente prezente
CANALE IONICE
3. PROTEINE DE absente prezente (caderine,
ADEZIVITATE integrine)
4. PROTEINE RECEPTORI majoritatea
5. PIP2 prezent -
6. PIP3 - prezent
7. GLICOSFINGOLIPIDE nivel crescut prezente
 4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
• Proteinele citoplasmatice destinate domeniului apical
și laterobazal
 4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
• Proteine transmembranare - reciclare
 4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
• Proteine transmembranare - transcitoză
 4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
• Proteine transmembranare - transcitoză
 4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
• Proteine transmembranare - via lizozomi
 4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
• Proteine transmembranare - retrograd la rețeaua trans-
Golgi
4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
(repartiția asimetrică a fosfatidilinozitol fosfaților)

PI(4,5)P2

Caderina E

selecție
PI(3,4,5)P 3

laminina
4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
“plutele lipidice” au rol în sortarea proteinelor apicale)
 5. Rearanjamentul citoscheletului
Filamentele de actină
↓
rețea contractilă
în cortexul celular
 5. Rearanjamentul citoscheletului
Filamentele de actină
↓
organizarea actinei în
cele trei domenii
(apical, lateral și bazal)
↓
• formarea microvililor
• formarea joncțiunilor
 5. Rearanjamentul citoscheletului

Microtubulii
↓
• formarea cilului primar
• distribuție apico-bazală
(transport intracitoplasmatic)
 POLARITATEA TISULARĂ

Cuplarea celulelor epiteliale adiacente și generarea unei

arhitecturi normale a țesutului epitelial
MEMBRANA BAZALĂ
 ŢESUT EPITELIAL

!!! orice epiteliu este ancorat la ţesutul

conjunctiv adiacent prin membrana bazală
↓
strat distinct al matricei
extracelulare acelular,
amorf și dens
 MEMBRANA BAZALĂ
● Examinare la MO
→ grosime variată (50-100 nm)
- col.HE
- PAS
- impregnare argentică
→ aspect variat
- structură liniară
- structură ondulată
↓
ep. stratificate pavimentoase
MEMBRANA BAZALĂ - col HE

http://www.ouhsc.edu
MEMBRANA BAZALĂ- PAS

Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2011

 MEMBRANA BAZALĂ
- Impregnare argentică -

http://www.nature.com
MEMBRANA BAZALĂ
● Examinare la ME
↓
Lamina bazală
Lamina reticulară
MEMBRANA BAZALĂ - ME

LB

LR

http://www.cellimagelibrary.org
 LAMINA BAZALĂ
1. regiune electronotransparentă → lamina lucida
2. regiune electronodensă → lamina densa
 LAMINA BAZALĂ
1. regiune electronotransparentă (lamina lucida)
● domeniile extracelulare ale moleculelor de adezivitate
- integrine
- distroglicani
● proteine extracelulare
- laminina
- entactina
2. regiune electronodensă (lamina densa)
• reţea de filamente fine formată din colagen tip IV
 LAMINA BAZALĂ
!!! Lamina lucida - artefact de fixare?

Lamina bazală = Lamina densa ?

Pawlina W.. Histology A Text and Atlas, 7th edition, 2016

 LAMINA BAZALĂ
- MEMBRANA DE FILTRARE -

AL Mescher Junqueira’ s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
 LAMINA BAZALĂ
- MEMBRANA ALVEOLO- CAPILARĂ-

AL Mescher Junqueira’ s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
 LAMINA BAZALĂ
• structură numai a ţesutului epitelial ?
• celule asociate cu ţesut conjunctiv
↓
- celule musculare
- celule Schwann
- celule adipoase
↓
lamina externa
 Lamina externa
Celula musculară Celula Schwann

http://www.gettyimage.com
 LAMINA BAZALĂ
- compoziţie chimică: ~ 50 tipuri de proteine
1. proteine/ gicoproteine
- laminină
- colagen tip IV
- entactină (nidogen)
2. proteoglicani
- perlecan → heparan sulfat
 Laminina 1
H2 N
domenii LN
polimerizare

NH2 NH2

domeniu
spiralizat
↓
regiunea triplu
distroglican helix

integrină
HOOC

domeniu LG
 Laminina 1

Molecula de laminină

B.Alberts et al. Molecular Biology of the Cell 5th Edition, 2008

Polimer de laminină

http://jcb.rupress.org
Molecula de colagen IV

3 lanţuri
α

Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016

 Colagen IV

Lanţ polipeptidic α
(Monomer de colagen IV)
domeniu NC1
domeniu colagenic helicoidal
COOH

domeniu 7S
NH2

Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016

 Colagen IV
Lanţ polipeptidic α
(Monomer de colagen IV)
domeniu NC1
domeniu colagenic helicoidal

domeniu 7S

trimer NC1

Molecula de colagen IV
(Protomer de colagen IV)
Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
 Colagen IV

trimer NC1
Molecula de colagen IV
(3 lanţuri α)

hexamer NC1

Dimer de colagen IV

Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016

 Colagen IV

Dimer de colagen IV

hexamer NC1

7S

Tetramer de colagen IV

Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016

 Colagen IV

Tetramer de colagen IV

7S

hexamer NC1
7S

Suprastructura de colagen IV
Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
 Organizarea laminei bazale

Interacțiunea moleculelor de laminină prin domeniile LG cu receptori de suprafață ai

celulelor epiteliale (integrine și distroglicani) → creșterea concentrației locale a lamininei

http://virtuallaboratory.colorado.edu
 Organizarea laminei bazale

Formarea polimerului de laminină prin asamblarea moleculelor de laminină prin domeniile LN

http://virtuallaboratory.colorado.edu
 Organizarea laminei bazale

Atașarea moleculelor de colagen IV, nidogen și perlecan la polimerul de laminină și asamblarea

moleculelor de colagen IV în rețeaua (suprastructura) de colagen IV
http://virtuallaboratory.colorado.edu
Organizarea laminei bazale

http://virtuallaboratory.colorado.edu
LAMINA RETICULARĂ

- colagen tip III

↓
fibre reticulare

- colagen tip I
↓
fibre de colagen
ROLURILE LAMINEI BAZALE
• Asigură ataşarea epiteliului la ţesutul conjunctiv
• Asigură compartimentalizarea
• Menţine citoarhitectonica şi polaritatea epiteliului
• Este un rezervor de factori de creștere
• Controlează diferenţierea și proliferarea celulelor
epiteliale
• Acționează ca o barieră cu permeabilitate selectivă
! GAG
 LAMINA BAZALĂ

celulă
epitelială

lamina
bazală

colagen

Alberts B et al. Molecular Biology of the Cell. 6th edition, Garland Science, 2014
 TIPURI DE CELULE
EPITELIALE

I. Celule epiteliale specializate pentru transport

II. Celule epiteliale specializate pentru sinteză
şi secreţie
III. Celule epiteliale cu proprietăţi contractile
I. Celule epiteliale specializate
pentru transport
- ioni
- molecule mici
- macromolecule
I.1. Celule epiteliale specializate
pentru transport de ioni
↓
pompe ionice
(activitate ATP-azică)

↓
Pompa Na+/K+
(Na+/K+ ATP-aza)
 Celula epitelială din tubul
contort proximal
• Particularităţi structurale:
MO:
- citoplasmă acidofilă
- la polul apical: “margine în perie”
- la polul bazal: aspect striat
 Celula epitelială din tubul
contort proximal
• Particularităţi structurale:
ME:
• numeroşi microvili la polul apical
• invaginări ale membranei plasmatice bazale
↓
creşterea suprafeţei active membranare
(pompa Na+/K+)
• mitocondrii alungite cu numeroase criste
• joncţiuni strânse moderat permeabile
• interdigitaţii laterale
Celula epitelială din tubul
contort proximal

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
Celula epitelială din tubul
contort proximal

R V Krstic Human Microscopic Anatomy,1997

Celula epitelială din tubul
contort proximal

Pawlina W.Histology A text and Atlas, Seventh Edition, 2016

Pawlina W.. Histology A Text and Atlas, 7th edition, 2016
Celula epitelială din tubul
contort proximal

H2O Na+
Celula epitelială din tubul
contort proximal
 I. Celule epiteliale specializate
pentru transport de ioni
sensul de transport:
 pol apical → pol bazal

- intestin
↓ - vezicula biliară
absorbţie
- canale striate
- TP şi TD

 pol bazal → pol apical

- plexuri coroide
↓ - procese ciliare
secreţie - gl. sudoripare
 II. Celule epiteliale specializate
pentru sinteză şi secreţie
 După locul de eliminare a produsului sintetizat:
- celule exocrine
- celule endocrine
- celule paracrine
 După natura produsului sintetizat:
- proteine
- glicoproteine
- amine şi polipeptide mici
- lipide
II.1. Celule epiteliale specializate
pentru sinteză şi secreţie de
proteine
 celulă exocrină şi endocrină
 rolul proteinelor sintetizate:
• enzime digestive → celule seroase
• proteine plasmatice
• hormoni
 secreţia de proteine:
• continuă
• intermitentă → granule de secreţie
 Celula epitelială din acinul
pancreatic
 Particularităţi structurale
- MO:
• polaritate tinctorială (col.HE)
↓
- citoplasma bazofilă
(pol bazal)
- citoplasma acidofilă
(pol apical)
Celula epitelială din acinul
pancreatic

www.doctorc.net/Labs/Lab20/IMAGES/PANCREAS%20HP.jpg
 Celula epitelială din acinul
pancreatic

 Particularităţi structurale
- ME:
• RER subnuclear
• mitocondrii printre RER
• complex Golgi supranuclear
• granule de secreţie în zona apicală
Celula epitelială din acinul
pancreatic

AL Mescher Junqueira’ s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
 Etapele ciclului secretor în
celula epitelială din acinul
pancreatic
 asimilarea aminoacizilor liberi
 sinteza lanţului polipeptidic la nivelul
ribozomilor din RER
 acumularea produsului de sinteză în CG
 formarea granulelor de secreţie (gr. de zimogen)
 transportul granulelor de secreţie spre polul
apical
 eliminarea produsului de secreţie prin exocitoză
 exocitoză

transportul
gr. de zimogen

formarea gr. de zimogen

acumularea produsului de sinteză

sinteza lanţului polipeptidic

asimilarea aminoacizilor liberi

Etapele ciclului secretor în celula epitelială din acinul pancreatic

II.2. Celule epiteliale specializate pentru
sinteză şi secreţie de glicoproteine
 celulă exocrină şi endocrină
 localizare:
• celule exocrine → celule mucoase
• celula caliciformă
• epitelii de suprafaţă
• acini mucoşi
• celule endocrine
• celule din adenohipofiză (TSH, Gn)
 Celula caliciformă
 Particularităţi structurale
- MO:
• formă de caliciu (cupă)
• nucleu → pol bazal
• citoplasma – apical aspect vacuolar
↓
gr. de mucină
↓
PAS
 Celula caliciformă

http://stevegallik.org/

httpaudilab.bmed.mcgill.ca
Celula caliciformă

httpaudilab.bmed.mcgill.ca
 Celula caliciformă
 Particularităţi structurale
- ME:
• RER subnuclear
• mitocondrii printre RER
• complex Golgi supranuclear
• granule de secreţie
↓
destind zona apicală
• rari microvili apicali
↓
proces de secreţie
Celula caliciformă

http://www.visualhistology.com/
 Fuzionarea membranelor
↓
creşterea permeabilitaţii locale
Celula caliciformă
pentru apă
↓
hidratarea mucinei → mucus
exocitoză

acumulare de
granule de secreție

Complex Golgi:
terminarea glicozilării
şi
sulfatarea

RER: sinteză proteică

şi
iniţierea glicozilării
II.3. Celulă epitelială specializată pentru
sinteza şi secreţia de amine
şi polipeptide mici

 celulă endocrină şi paracrină

 celule APUD (Amine Precursor Uptake and
Decarboxilation)
 localizare:
• distribuţie largă
• izolate / grupuri mici, intraepitelial
 II.3. Celulă epitelială specializată pentru
sinteza şi secreţia de amine
şi polipeptide mici
 Particularităţi structurale
MO: citoplasma slab bazofilă (col.HE)
↓
• precipitare cu săruri de argint → celule argentafine şi argirofile
• oxidare cu bicromat de potasiu → celule (entero-)cromafine
• imunocitochimie:
- anticorpi monoclonali
- markeri:
- Cromogranine / Secretogranine (Cg/Sg)
- Sinaptofizina
- Pro-convertazele
- NSE (enolaza neuronală specifică)
- PGP 9.5 (Protein Gene Product 9.5)
• hibridizare in situ
II.3. Celulă epitelială specializată pentru
sinteza şi secreţia de amine
şi polipeptide mici

www.novusbio.com
 II.3. Celulă epitelială specializată pentru
sinteza şi secreţia de amine
şi polipeptide mici
 Particularităţi structurale
- ME:
1. celule de “tip deschis” 2. celule de “tip închis”

2
1
 II.3. Celulă epitelială specializată pentru
sinteza şi secreţia de amine
şi polipeptide mici
 Particularităţi structurale
- MO
- ME:
- RER şi complex Golgi slab dezvoltate Precursori
- granule de secreţie: Amine
• formă variată Polipeptide mici
Cromogranine/
• dimensiune variată Secretogranine
• endomembrane, miez dens, halou clar ATP, ioni

• aglomerate spre polul bazal → exocitoză discontinuă

II.3. Celulă epitelială specializată pentru
sinteza şi secreţia de amine
şi polipeptide mici
Celulă de “tip deschis” Celulă “de tip închis”

Mescher AL. Junqueira’ s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013

AL Mescher Junqueira’ s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
II.4. Celule epiteliale specializate pentru
sinteză şi secreţie de lipide
 celulă exocrină şi endocrină
 localizare:
• celule exocrine → glande sebacee (sebum)
• celule endocrine → celule secretoare de
hormoni steroizi:
• celule interstiţiale Leydig (testicul)
• celule foliculare şi luteinice (ovar)
• celule din CSR
 Celulă epitelială secretoare de
steroizi
 Particularităţi structurale
- MO:
• citoplasma - acidofilă
- aspect vacuolar
↓
picături lipidice
- precursori ai hormonilor
- variază cantitativ
Celulă epitelială secretoare de
steroizi

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 6th Edition, 2013
 Celulă epitelială secretoare de
steroizi
 Particularităţi structurale
- MO
- ME:
• REN
• mitocondrii cu criste tubulo-veziculare
↓
relaţii structurale şi funcţionale

REN mitocondrie
acetat colesterol pregnenolon
↓ REN
hormon sterolic
Celulă epitelială secretoare de
steroizi

Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology Text and Atlas 11th Edition, 2005

AL Mescher Junqueira’ s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
Celulă epitelială secretoare de
steroizi

http://intranet.tdmu.edu.ua
 III. Celule epiteliale cu propietăţi
contractile (Celule mioepiteliale)

 Localizare: între lamina bazală şi membrana

plasmatică bazală a celulelor din:
• glandele lacrimale
• glandele salivare MEP
• glandele sudoripare E
• glandele mamare

MEP E

adenomeri și ducte E, celulă epiteliala; MEP, celulă mioepitelială; LB, lamina bazală
 III. Celule epiteliale cu propietăţi
contractile (Celule mioepiteliale)
− Particularităţi structurale:
 MO: stelate (adenomeri)/ fuziforme (ducte)

http;//en.goldenmap.com
 III. Celule epiteliale cu propietăţi
contractile (Celule mioepiteliale)
− Particularităţi structurale:
 ME:

- asemănătoare miocitelor netede:

- organite celulare perinuclear
- proteine contractile (actină, miozină)
↓
corpi denși în prelungiri
- filamente intermediare de citocheratină
- joncţiuni: gap/ desmozomi/ hemidesmozomi
III. Celule epiteliale cu propietăţi
contractile (Celule mioepiteliale)

- Rol:
– proprietăţi contractile
– activitate paracrină
– formarea LB
– efect antitumoral
III. Celule epiteliale cu propietăţi
contractile (Celule mioepiteliale)

http://www.pathologyoutlines.com
 Bibliografie selectivă:
 Mescher AL. Junqueira's Basic Histology: Text and Atlas,
14th edition McGraw-Hill Medical, 2016
 Pawlina W. Histology A Text and Atlas, 7th edition, 2016
 Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P.
Molecular Biology of the Cell. 6th edition, Garland
Science, 2014
 Mitchell BS, Peel S Histology. An illustrated colour text,
Churchill Livingstone, 2009
 Kierszenbaum AL, Tres LL. Histology and Cell Biology: An
Introduction to Pathology. Elsevier, 4 th edition, 2015
 Gartner LP, Hiatt JL, Color Atlas of Histology 6th Edition,
Wolters Kluwer, 2013
 Stevens A, Lowe J. Human Histology, with student consult
online access, 4th edition, Elsevier, 2015