Sunteți pe pagina 1din 1

Victimele traficului de persoane Traficul de fiinte umane a capatat o dinamica si o amploare ingrijoratoare.

Conform Organizatiei Internationale a Muncii, numarul persoanelor traficate anual se ridica la circa 2,5
milioane, majoritatea fiind femei si copii. Circa 500.000 dintre ei sunt din Europa. Desi profitul traficantilor
de carne vie este de miliarde, UE aloca circa zece milioane de euro anual pentru lupta cu flagelul.1 Traficul
de fiinte umane este una dintre cele mai profitabile activitati de criminalitate organizata din UE, potrivit
Europol. Este o crima grava, dar si un abuz fata de drepturile omului, de multe ori savarsit impotriva unora
dintre cei mai vulnerabili indivizi, cum ar fi copiii.In jur de 250.000 de femei si copii din Europa de Est si fosta
Uniune Sovietica sunt transportati in fiecare an catre alte tari, putand ajunge chiar si in Statele Unite.
Comisia Europeana si-a propus sa lupte cu traficul de fiinte umane prin preventia fenomenului, protectia
victimelor si acuzarea si pedepsirea eficienta a vinovatilor. In ultimii ani s-a inregistrat o crestere a ponderii
traficului pentru munca fortata. 32 % din numarul persoanelor traficate sunt folosite ca muncitori neplatiti si
ilegali la lucrarile agricole, in intreprinderi cu conditii grele de munca sau ca servitori in diverse familii.
Ponderea muncii fortate efectuata de femei continua sa creasca semnificativ, ajungand pana la 56,6%.
Organizatia Nationala pentru Migratie si Comisia Europeana estimeaza ca un numar de 12.000 pana la
36.000 de persoane sub 18 ani sunt traficati anual in Europa in diverse scopuri, inclusiv pentru a fi pusi la
munca fortata, munci casnice, munci agricole, cersit si furat. Republica Moldova este una dintre principalele
surse pentru traficul de fiinţe umane în Europa. Majoritatea celor care cad victime traficului de persoane
provin din mediul rural, au vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, au absolvit în jur de opt clase, nu au un loc
de muncă stabil şi fac parte din familii sărace şi dezorganizate. 3.1. Victimele femei De cîţiva ani buni,
societatea moldovenească dă semnale despre existenţa unor reţele ale traficului de femei în republică, dar
aceste semnale se pierd undeva în înaltele cabinete ale puterii, în fiecare sat sau oraş se consumă drame în
care actorii principali sînt victime ale traficului. Ajunşi la disperare, necunoscînd nimic despre fiicele sau
mamele plecate "să muncească la negru în Italia sau Grecia", părinţii sau rudele persoanelor dispărute fără
urmă bat la uşile O.N.G.-urilor. Problema cea mai mare constă în faptul că la noi femeile nu-şi dau seama de
existenţa traficului de carne vie şi, forţate de sărăcie şi şomaj, nimeresc în vizorul traficanţilor care
promovează pe toate căile povestea vieţii frumoase din Occident şi despre uşurinţa cu care poţi să-ţi găseşti
de lucru în străinătate. Aceste legende sînt deseori susţinute şi de oameni care deja au lucrat în Grecia, Italia
sau Portugalia şi au făcut bani buni. în toamna anului 2000 ONG "Milena SM" a realizat un sondaj de opinie
în rîndul mamelor singure. 75% din respondente şiau exprimat dorinţa de a pleca la lucru peste hotare,
aceasta fiind singura posibilitate de a-şi susţine familia. 50% din femeile intervievate au recunoscut că nu
cunosc nimic despre condiţiile sociale în ţările în care ar vrea să lucreze. Foarte puţine cunosc o limbă
străină şi nimeni nu cunoaşte nimic despre legislaţia respectivelor ţări. Astfel, după cum se vede, traficul
capătă cel mai fertil sol de dezvoltare. 1 http://www.mmpsf.gov.md/md/ilo/. 15 Victimele de sex feminin
continuă să fie principala categorie vulnerabilă la trafic, îndeosebi la exploatare sexuală. Pentru acest an,
650 victime (56% din totalul victimelor identificate) de sex feminin au ajuns în trafic, fiind manipulate şi
influenţate de recrutori, în sensul acceptării unei oferte, îmbrăcată în condiţii ce par a fi unice în viaţă sau de
nerefuzat. Dacă este să facem o comparaţie a numărului victimelor de sex feminin identificate în 2009,
respectiv 2010, 2011 se constată o creştere netă de la 420 la 650. Media de vârstă a femeilor care au ajuns
victime în cursul acestui an este 22 ani, ceea ce semnalează vârsta tânără la care femeile ajung să fie
exploatate în trafic, atât în interiorul cât şi în afara graniţelor ţării noastre, cu o suprareprezentare la
categoriile de vârstă 14-17 ani şi 18-25 ani. Din cele 650 victime fem

S-ar putea să vă placă și