SUBSTANTIVUL

- Este partea de vorbire flexionara / flexibila care denumeste fiinte , obiecte , fenomene ale
naturii , stari sufletesti , emotii , sentimente
- In analiza substantivului , scriem : felul , genul , numarul , cazul (prepozitia) , articolul ; functia
sintactica /partea de propozitie

1.Fel /clasificare : comune – scoala , copil , munte , succes , floarea-soarelui , idee

Proprii - Ioana , Dunarea , Bucuresti , Valea Prahovei , Bucegi

Simple – zile , carte , Brasov , compasiune , revedere , frunzis

Compuse – caine-lup , Campulung , Cluj- Napoca , BCR , ardei gras

Colective – tufis , multime , haita, stol , cireada , studentime , pietris

! Substantivele colective sunt cele care indica /arata mai multe „obiecte”de acelasi fel sub o forma
de singular ( au forma de singular si inteles de plural)

2.Gen : feminin - o - doua : fata , scoala , luna , idee , tema ...

Masculin – un - doi : baiat , copac , caine , perete ...

Neutru - un - doua : caiet , televizor , tablou , cadou...

3.Numar : singular – fata – baiat – caiet/tablou

Plural - fete – baieti – caiete/tablouri

! Terminatiile care apar la forma de plural se numesc desinente de plural : -e , -i , -e/-uri

! Exista subsantive cu forme omonime / cu aceeasi forma la singular si la plural : un ochi – doi
ochi , un unchi – doi unchi ..

! Exista substantive defective - de plural ( au numai forma de singular ) – unt , aluminiu , cimbru
, malai , mustar , vlaga , patinaj , mazare , confort , zahar , rom ...

- Defective - de singular ( au numai forma de plural) – zori , calti , artificii , spaghete , sale ,
aplauze ...
 ! Exista substantive cu forma identica la singular si cu forme diferite la plural ( omonime partiale )
: corn - cornuri ; corn - coarne ; corn – corni / colt – colturi ; colt – colti ...

4. Caz si functie sintactica /parte de propozitie.

Cazul este forma pe care o ia substantivul pentru a indica functia lui sintactica in propozitie .In
limba romana sunt cinci cazuri : nominativ – N , acuzativ – Ac , genitiv – G , dativ – D , vocativ – V .

Nominativ - subiect - cine / ce ? : Copiii merg la scoala . Cartea este pe masa.

-nume predicativ – cine/ce este subiectul? : Colegul meu este Dan . El este elev.

-apozitie - care ? : Prietena mea , Ioana , citeste . Daniel , fratele lui , ne-a vizitat.

Acuzativ - nume predicativ : Ambalajul este de hartie. Florile sunt pentru Maria.

-atribut substantival prepozitional – care/ce fel de ? : Crengile de brad sunt verzi.

-complement direct – pe cine/ce? : O caut pe Maria. Am vazut un copac foarte inalt.

-complement prepozitional – de cine/ce? Cu cine/ce? Pentru cine/ce ? despre cine/ce?...

Nu ma tem de ploaie. Cumpar pentru mama niste flori. Vorbim despre substantiv.

-circumstantial de loc – unde /de unde/pana unde/pe unde/incotro? : Merg pe trotuar .

-circumstantial de timp – cand/de cand/pana cand/cat timp? : Am stat o zi la munte.

-circumstantial de mod – cum/in ce fel ? : Vom proceda ca prietenii nostri.

-circumstantial de cauza –din ce cauza ? Nu vad nimic de ceata .

Genitiv - atribut substantival genitival – a/al/ai/ale cui? : O creanga a pomului s-a rupt . Copiii
vecinului au plecat la scoala.

! Substantivele in cazul genitiv pot fi precedate/insotite de articolul genitival (a,al,ai,ale) sau nu

.Cand substantivul pe care il determina /pe langa care sta este articulat nehotarat , articolul genitival
este obligatoriu : O carte a fetei.../Un caiet al copilului.../Niste baieti ai matusii.../Unele caiete ale
colegilor... . Cand substantivul pe care il determina este articulat hotarat , articolul lipseste : Cartea
fetei.../Caietul copilului.../Baietii matusii.../Caietel e colegilor... .

Dativ - complement indirect – cui? : I-am dat mamei o floare. Sa-i spunem si bunicii vestea cea
buna .

Vocativ - substantivul in vocativ nu are functii sintactice ; se desparte prin virgula sau prin semnul
exclamarii de restul enuntului ; arata/indica o adresare directa :
 - Copii , mergeti afara ! ; Fetelor , scrieti tema! ; Stefane , fii atent! Fiti atenti , copii , la explicatii !
- ! In cazul vocativ , substantivul poate avea aceeasi forma cu nominativ-acuzativul( Bogdan , vino
la tabla !) , aceeasi forma cu genitiv-dativul( Fetelor , haideti cu noi!)sau poate avea desinente
specifice : Fato , asculta-ma !

Articolul . Substantivele pot fi nearticulate ( forma din DEX), articulate cu articol hotatat sau
articulate cu articol nehotarat .

Articolul hotarat este de obicei enclitic (sta dupa substantiv si se “sudeaza”cu acesta),iar cel
nehotarat este intotdeauna proclitic (sta in fata substantivului).

Formele arti

colului hotarat sunt :

N - AC - sg. : fata - baiatul - caietul G - D - sg . : fetei - baiatului - caietului

Pl. : fetele - baietii – caietele -pl. : fetelor - baietilor - caietelor

! Articolul hotarat este proclitic in urmatoarele situatii :

- In fata substantivelor proprii masculine si feminine – de provenienta straina - la G – D : lui Ion ,

lui Carmen , lui Jeni…
- In fata unor substantive comune care nu se pot articula enclitic : lui tanti , lui nenea , lui voda (
la G - D ).
- In fata unor numerale , in constructii de tipul : vara lui ’90 , iarna lui ’62….

Formele articolului nehotarat sunt :

N - Ac - sg. : o fata - un baiat - un caiet G – D – sg.: unei fete – unui baiat – unui caiet

-pl. :niste fete - baieti - caiete - sg.:unor fete – baieti – caiete

! Nu confundati valorile morfologice ale cuvintelor “ o “ si “ un “ :

“ O “ poate fi : articol nehotarat - Am taiat panza cu o foarfeca .

Pronume personal – O vad pe Maria in curte.

Numeral cardinal - Am vazut o randunica , nu doua.

! Substantivele in cazurile acuzativ , genitiv , dativ pot fi precedate de prepozitii care cer /impun aceste
cazuri .Substanativul se analizeaza impreuna cu prepozitia care il preceda.

Prepozitii cu regim cazual de dativ :potrivit , conform , contrar , gratie , datorita , multumita , asemenea ,
aidoma ( mie )
Prepozitii cu regim casual de genitiv: contra , impotriva , inaintea , deasupra , dedesubtul // in fata , in
spatele , in susul , in josul …( meu/mea)

Prepozitii cu regim casual de acuzativ : de,la , cu , pe , ca , sub , pentru , peste , despre , de la ,dupa//
fata de , impreuna cu …(mine)

! Analizati substantivele din textul urmator , dupa model :

Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada ,

Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada;

Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi ,

Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi.

………………………………………………………………………………..

Dar ninsoarea inceteaza , norii fug , doritul soare

Straluceste si dezmiarda oceanul de ninsoare .

Iata-o sanie usoara care trece peste vai…

In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai.

Vasile Alecsandri - Iarna

Model de analiza : - din vazduh = substantiv comun simplu , gen neutru , nr.singular , caz Ac –precedat
de/cu prepozitie , nearticulat ; functie sintactica – circumstantial de loc.