Sunteți pe pagina 1din 21

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL “ION MINCU” VASLUI

DOMENIUL: INDUSTRIA ALIMENTARA


SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN INDUSTRIA ALIMENTARA

PROIECT
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVELUL 3

Indrumator: Elev:
Prof: Stoian Gabriela Cartu Florina

2010

1
TEMA PROIECTULUI

Tehnologia obtinerii laptelui ambalat


in pungi

2
ARGUMENT

Am ales aceasta tema deoarece, consideram ca laptele este alimentul cel mai frecvent consumat
de om si animale înca din cele mai vechi timpuri. Este hrana de baza a copiilor nou-nascuti si a
puilor de animale care îi ajuta sa se dezvolte si sa creasca. Laptele cel mai bun este acela
proaspat muls de la animale, deoarece contine multe vitamine, în special calciu care împiedica
infectiile sau intoxicatiile ce pot aparea în organismul uman.
În continutul lucrarii am tratat toate elementele care le contine laptele si astfel am aflat si
descoperit lucruri noi de care eu nu stiam ca exista în lapte.
Dezvoltând, modernizând si introducând noi tehnologii, industria produselor lactate s-a
modernizat usurând astfel munca muncitorilor.
Lucrarea va constitui un mijloc util pentru personalul tehnic de specialitate, mai ales în
activitatea practica unde munca si operatiile respective de tratare a laptelui constituie unul din
factorii determinanti pentru cresterea cantitatii si calitatii a produselor lactate din tara.

3
SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A LAPTELUI
AMBALAT IN PUNGI

PUNGI DE
LAPTE POLIETILENA

RECEPTIE CANTITATIVA SI CALITATIVA

CURATAREA, CENTRIFUGAREA

NORMALIZAREA

OMOGENIZAREA

PASTEURIZAREA

RACIREA

AMBALAREA

DEPOZITAREA

4
DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

RECEPTIA CANTITATIVA
Receptia cantitativa consta in masurarea volumetrica (in litri) a laptelui preluat. In acest scop
se folosesc recipiente de diferite capacitati de masurare.
In cazul laptelui transportat in bidoane, acestea reprezinta ele insasi recipiente-masuratori
,deoarece sunt gradate pentru un anumit volum de lapte .
Laptele transportat in autocisterne se masoara cu ajutorul unei tije garadate ce se introduce in
fiecare compartiment al cisternei ,sau cu galactometrul,la golirea cisternei .Acesta din urma este un
debitmetru obisnuit, ce se monteaza in circuitul laptelui la iesirea din cisterna si care inregistreaza pe
un cadran cantitatea de lapte evacuata.
Pentru simplificarea receptionari laptelui,la intreprinderile mari s-au introdus statii de receptie
constand din mai multe complexe de receptie (bazin,filtru,galactometru,pompa)si care reduc timpul
de descarcare a unei cisterne de la 45 de min la 15 min in functie de numarul acestor complexe. Se
pot descarca concomitent mai multe cisterne ,asigurandu-se astfel un ritm de descarcare de 50 000-
100 000 1/h.

RECEPTIA CALITATIVA
Scopul receptiei calitative este sa puna in evidenta conditiile in care se face recoltarea si
colectarea laptelui in zona, prin determinarea gradului de prospetime, impurificare si contaminare si
sa stabileasca valoarea economica si tehnologica a laptelui prin determinarea principalelor
caracteristici fizico-chimice ale acestuia, a eventualelor falsificari si alterari.
Dintre aceste caracteristici,continutul de grasime se foloseste inca in multe tari, inclusive in
tara noastra, ca singur criteriu de plata a laptelui(indicator economic).
Pe plan mondial se extinde insa tot mai mult plata laptelui si dupa continutul de
proteine,alaturi de cel de grasime.precum si dupa calitatile igienice ale acestuia.

5
CURATAREA SI CENTRIFUGAREA LAPTELUI

Curăţirea laptelui, ca operaţie premergătoare pasteurizării are drept scop îndepărtarea impurităţilor
mecanice rămase în lapte în urma filtrării succesive a acestuia în zona de colectare. Pe lângă rolul său
igienic, curăţirea este impusă şi de necesitatea de a preveni depunerile şi uzura prematură a utilajelor,
cum sunt pompele, rotoarele galactometrelor, duzele instalaţiilor de îmbuteliere, etc.
O primă curăţire se realizează prin montarea unor site la ştuţurile de evacuare a
laptelui din bazinele de recepţie sau din autocisterne. Îndepărtarea impurităţilor mai fine se
realizează cu ajutorul unor filtre speciale constând dintr-o serie de site, între care se plasează
materialul filtrant (vată presată, ţesături speciale). Acestea au debit redus şi impun schimbarea
frecventă a materialului filtrant. În instalaţiile moderne de pasteurizare filtrul este încorporat în
instalaţia însăşi, sub forma unui manşon cilindric confecţionat din filtre textile, apărat de un tub
perforat din oţel inoxidabil. Deoarece odată cu creşterea temperaturii se reduce vâscozitatea laptelui,
înlesnind astfel trecerea laptelui prin filtru, acesta este plasat la ieşirea laptelui din sectorul de
preîncălzire. De obicei se instalează câte două filtre în paralel şi se utilizează alternativ, putându-se
astfel înlocui fără a întrerupe funcţionarea instalaţiei.
Se folosesc următoarele metode:

• Curăţirea mecanică a laptelui, în scopul îndepărtării impurităţilor prin filtrare;


• Curăţirea mecanică a laptelui, în scopul îndepărtării impurităţilor prin
centrifugare.
Procedeul cel mai eficace de eliminare a impurităţilor din lapte îl constituie însă
curăţirea centrifugală.
Centrifugarea este o operaţie de curăţire mecanică a laptelui bazată pe separarea
particulelor solide grosiere cu ajutorul forţei centrifuge, care ia naştere la rotirea laptelui în toba unui
utilaj numit centrifugă.

Centrifugele sunt utilaje care se construiesc într-o mare diversitate, pentru


curăţirea laptelui folosindu-se centrifuga cu talere conice, prezentată în figura de mai jos:

6
Centrifuga cu tobă cilindrică şi talere conice fără orificii, este folosită în general
pentru curăţirea lichidelor cu conţinut mic de substanţe solide.

Lichidul se alimentează prin conducta 10, sub piesa conică 11. Centrifugarea se
realizează prin rotirea tobei cu turaţie mare, fapt ce determină o mişcare centrifugală a particulelor
solide de la periferia talerului spre periferia tobei. Particulele de densitate mică primesc o mişcare
ascendentă pe periferia talerului 12, ajungând în partea centrală superioară de unde sunt evacuate
prin orificiul 13.
Pentru a se îndepărta reziduul colectat pe marginea tobei, aceasta se construieşte
din două bucăţi: corpul 14, ce se fixează rigid pe axul 2 şi capacul 15, ce se strânge cu ajutorul unei
piuliţe de corpul tobei.
Pentru a se evacua lichidul limpede cu viteză mare se montează la evacuarea din
tobă un taler centrifugal 16.
Centrifugele verticale sunt alcătuite din două părţi distincte:
• Sistemul de antrenare, format din electromotor, roată melcată 1 şi axul melcat 2,
pe care se montează toba centrifugei. Sistemul de antrenare este inclus în carcasa 3, la baza

7
căreia se află baia de ulei. Carcasa se sprijină pe fundaţie şi este fixată de aceasta cu şuruburile
de fundaţie 4.
• Toba 5 realizează separarea pe baza efectului forţei centrifuge. Aceasta se află
montată în interiorul unei carcase de protecţie 6, închisă cu capacul 7, strâns puternic în cleme
sau şuruburile 8. Capacul este rabatabil în jurul bolţului 9.
Curăţirea centrifugală se practică înainte de pasteurizare. În instalaţiile moderne
separarea centrifugală se face atât la cald, cât şi la rece. Aparatul este asemănător unui separator de
smântână, cu următoarele diferenţe: numărul de talere este mai redus, distanţa dintre ele mai mare şi
nu prezintă orificiul; de asemenea spaţiul dintre talere şi tobă este mai mare, iar laptele şi smântâna
nu ies separat.

Efectul de separare se explică prin diferenţa de greutate specifică dintre impurităţi


şi lapte; impurităţile, având greutate specifică mai mare, sunt proiectate pe pereţii tobei, formând
“nămolul” de separare, în timp ce laptele, urmând un drum ascendent, este evacuat prin partea
superioiară a tobei.
În mod obişnuit, se montează câte două curăţitoare centrifugale în paralel, pentru
a se putea îndepărta nămolul din tobă, după 2 – 3 h de funcţionare, fără a întrerupe fluxul tehnologic.
De curând se utilizează curăţitoare centrifugale cu evacuarea automată a
nămolului, pe măsura acumulării lui.

NORMALIZAREA LAPTELUI

Prin normalizare se înţelege operaţia prin care laptele este adus la procentul de grăsime dorit.
Normalizarea laptelui se poate obţine prin două căi: prin creşterea sau micşorarea conţinutului de
grăsime.
Creşterea conţinutului de grăsime a laptelui se realizează în mod practic prin:
• adăugarea de smântână proaspătă în lapte;
• amestecul unui lapte cu un conţinut mai scăzut de grăsime cu un lapte mai gras.
Micşorarea conţinutului de grăsime se realizează prin:
• extragerea unei părţi de smântână din lapte;
• amestecul unui lapte gras cu un lapte cu un conţinut mai mic de grăsime;
• amestecul între lapte integral şi lapte smântânit.
Calculul normalizării laptelui se face prin pătratul lui Pearson
sau pe baza unui bilanţ de materiale.

8
Normalizarea laptelui trebuie precedată, întotdeauna, de analiza laptelui din
punctul de vedere al conţinutului de grăsime.
În cazul folosirii pătratului lui Pearson se pot ivi două situaţii:
• când cantitatea de lapte normalizat este mai mare faţă de cantitatea de lapte materie
primă;
• când cantitatea de lapte normalizat este egală cu cantitatea de lapte materie primă.

OMOGENIZAREA LAPTELUI

Procedeele moderne de fabricare a laptelui de consum include şi faza de omogenizare, prin care se
urmăreşte stabilizarea emulsiei de grăsime, evitându-se astfel separarea acesteia la suprafaţa
produsului în timpul depozitării.
Practic, omogenizarea constă într-o mărunţire avansată a globulelor de grăsime,
de la un diametru de circa 10μ la unul de numai 1μ. Viteza de separare nefiind proporţională cu
mărimea globulelor, şi anume cu pătratul razei lor, rezultă că viteza de separare a globulelor
mărunţite (omogenizate) scade de circa 100 ori.
Efectul omogenizării se apreciază printr-un examen microscopic al laptelui,
efectuat înainte şi după omogenizare.

PASTEURIZAREA LAPTELUI
Ca toate procedeele termice, pasteurizarea se bazează pe efectul bactericid al căldurii şi constă în
încălzirea şi menţinerea laptelui la o temperatură anumită, o perioadă determinată de timp. Nivelul
de temperatură atins şi durata menţinerii determină efectul bactericid obţinut.

Ca tratament termic, pasteurizarea are drept scop distrugerea microorganismelor sub


formă vegetativă şi constă în încălzirea laptelui la temperaturi sub 1000C.
În practică se folosesc multiple regimuri de pasteurizare, în cadrul cărora cele două
elemente temperatură – timp diferă fără a diminua efectul bactericid scontat, şi anume:
• Pasteurizarea joasă sau de durată, care constă în încălzirea laptelui la temperatura de 62 –
650C, cu menţinerea la această temperatură 30 min. şi respectiv 20 min.
• Pasteurizarea medie, la 71 – 740C, cu o menţinere de scurtă durată (15s). Este regimul de
pasteurizare cel mai extins.
• Pasteurizarea înaltă, constă în încălzirea laptelui la 85 – 900C, urmată de o răcire bruscă
sub 100C.
Instalaţii de pasteurizare:

9
Instalaţiile de pasteurizare a laptelui folosite în industrie sunt schimbătoare de căldură în care este
încălzit laptele la temperatura de pasteurizare cu ajutorul aburului sau al apei calde.

Schimbul termic se poate face în cazane sau vane de pasteurizare, cu pereţi dubli, prin
care circulă agentul de încălzire, fie în pasteurizatoare cu plăci.
Din punct de vedere constructiv aceste pasteurizatoare se compun dintr-o serie de
plăci din oţel inoxidabil, ondulate prin ştanţare. Prin canalele de pe o parte a fiecărei plăci circulă
laptele, iar pe cealaltă agentul de încălzire sau de răcire.
Plăcile, având între ele garnituri de cauciuc, sunt astfel grupate încât formează mai
multe sectoare: unul sau două sectoare de recuperare, un sector de pasteurizare, un sector de
menţinere la temperatura de pasteurizare.
În figura de mai jos se poate vedea drumul pe care îl parcurge laptele şi agentul de
încălzire într-o instalaţie de pasteurizare.
Principalul avantaj al pasteurizatoarelor cu plăci constă în randamentul ridicat al
schimbului termic şi care se datoreşte atât faptului că li8chidele circulă în strat subţire, cât şi vitezei
mari de circulaţie. În aceste condiţii, timpul de menţinere a laptelui la temperatura înaltă este foarte
redus, determinând modificări fizico-chimice minime.

10
AMBALAREA LAPTELUI
Modul de ambalare şi desfacere a laptelui de consum depinde de posibilităţile întreprinderii şi de
preferinţele consumatorilor. În ultimul timp s-au introdus sisteme moderne de ambalare şi
numeroase tipuri noi de ambalaje, confecţionate din cele mai variate materiale.

Indiferent de materialul din care este confecţionat, ambalajul trebuie să îndeplinescă


următoarele condiţii:
• Să protejeze conţinutul contra contaminării;
• Să reziste la manipulări;
• Să poată fi uşor spălat şi dezinfectat;
• Să aibă costuri reduse.

DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL LAPTELUI

11
În mod normal, laptele iese din instalaţia de pasteurizare la temperatura de 3 – 6 0C.
Menţinerea lui la această temperatură până ajunge la consumator este impusă de necesitatea de ai
menţine calitatea bacteriologică şi însuşirile organoleptice.
De aceea, buteliile sau ambalajele nerecuperabile (pungile de polietilena) se introduc
manual sau mecanic în coşuri sau navete de transport şi se depozitează în spaţii frigorifice, la
temperatură de refrigerare.
Unităţile comerciale care desfac laptele de consum trebuie să fie, de asemenea, dotate cu camere şi
dulapuri frigorifice.

INDICI DE CALITATE

Caracteristicile organoleptice ale laptelui în conformitate cu normele în vigoare sunt:


aspectul, consistenţa, culoarea, mirosul, şi gustul.
a) Aspectul - lichid omogen, de culoare albă, uşor apalescent, fără sedimente şi corpuri
străine vizibile. Aspectul este rezultatul substanţelor componente ale laptelui şi corelaţia cu starea de
dispersie a acestora. De obicei, ca aplicaţie practică aspectul laptelui neomogen indică un lapte
învechit cu impurităţi sau provine de la vaci cu afecţiuni ale glandei mamare.
b) Consistenţa - este dată de fluiditatea caracteristică, fără ca aceasta să fie filantă,
vâscoasă sau milaginoasă. Consistenţa anormală a laptelui se exprimă de fapt atunci când în
efectivul de vaci exista boli ale ugerului sau laptele a fost necontaminat cu diferite microorganisme
ca urmare a efectuării unui muls neigienic.

12
c) Culoarea - albă cu nuanţă galbenă la laptele de vacă şi capră şi albă specifică pentru
laptele de oaie şi bivoliţă. În cazul apariţiei unor nuanţe necaracteristice la lapte, acestea sunt
datorate unor nereguli ce persistă în furajarea animalelor, igiena mulsului şi păstrarea stării de
integritate a laptelui.
d) Mirosul - caracteristic speciei, însă puţin pronunţat. Mirosul este dat de către acizii
graşi volatili însă mirosul necaracteristic care poate compara este dat de o serie de factori ai mediului
înconjurător. Ca aplicaţie practică se reţine necesitatea acordării unei atenţii deosebite în ceea ce
priveşte asigurarea unui microclimat corespunzător în adăpost şi asigurarea igienei corespunzătoare
la muls pentru obţinerea unui lapte salubru.
e) Gustul - dulceag, plăcut caracteristic laptelui proaspăt. Gustul dulceag al laptelui este dat de
lactoză, iar aroma caracteristică este dată de starea chimică componentelor din lapte.

DEFECTE

DEFECT MANIFESTARI CAUZE REMEDIERI

Impuritati
Recoltarea si
(pamant,
pastrarea laptelui in
paie,balegar
conditii Imbunatatirea conditiilor igienice in
etc.) la
neigienice;lipsa de grajd; instruirea personalului de
suprafata
curatenie in grajd;folosirea filtrelor curate
laptelui si
grajd;filtrarea
Lapte murdar murdarie pe
necorespunzatoare.
filtru
Lapte cu sange Formare de Boli ale ugerului; Controlul sanatatii animalelor
flocoane,urme hemoragii mai ales

13
de sange dupa fatare
Infectie cu anumite
Culoarea rosie
Lapte rosu bacterii care secreta Spalarea si dezinfectarea utilajelor
a laptelui
pigmenti
Culoarea
albastra la
Lapte albastru suprafata se Idem Idem
accentueaza
prin pastrare
Grajd murdar
neaerisit;pregatirea
Respectarea programului de grajd;
Se observa la hranei in timpul
curatenia perfecta a animalului si
Miros de grajd laptele proaspat mulsului; dupa
grajdului;dupa mulgere laptele trebuie
muls mulgere laptele nu
cos din grajd
a fost imediat scos
din grajd
Diferit, dupa
Hranirea cu furaje
felul
necorespunzatoare
Gust de furaje nutretului.apare Schimbarea hranei vitelor
(usturoi, ceapa,
mai ales in
rapita)
laptele proaspat
Laptele din ultima
Se observa in Se mulge separat laptele din ultima
Gust sarat perioada a lactatiei
laptele proaspat perioada de lactatie si cel colostral
sau colostral
Descompunerea
Nu se observa componentelor
in laptele laptelui:lactozei:
Spalarea si dezinfectarea utilajelor;
Gust acru, amar, proaspat, dar se acru;proteinele:
racirea si pastrarea la rece a laptelui
accentueaza in amar,rau
timpul pastrarii mirositor.grasimea:
ranced, sapunos.
Se accentueaza Cresterea Controlul cositoririi vaselor si inlaturarea
Gust metalic in timpul continutului de celor necorespunzatoare; folosirea
pastrarii cupru sau fier aluminiului si otelului inoxidabil
Laptele devine Infectii cu
Lapte filant Spalarea si dezinfectarea utilajelor
vascos anumite bacterii
Numar mare. de
Aciditatea
microorganisme,
creste repede si
Conservabilitate infectie masiva sau Spalarea si dezinfectarea utilajelor;
laptele
necorespunzatoare neimpiedicarea racirea si pastrarea la rece a laptelui
coaguleaza la
dezvoltarii lor prin
fierbere
racire

14
UTILAJE SI INSTALATII

Instalatie de receptie lapte

15
Instalatia corespunde cerintelor moderne si prescriptiilor actuale , se utilizeaza pentru
filtrarea, racirea rapida a laptelui la 40C, si masurarea cantitatii, cu un galactometru digital.
Acest proces nu schimba de loc proprietatile laptelui, nu afecteaza puterea ei nutritiva.

Instalatie de pasteurizare
Instalatia lucreaza in regim complet automat, si continuu.
Temperatura de pasteurizare este reglabila.
Pasteurizatorul este prevazut cu mai multe zone de lucru, printre care si o zona de recuperare
a energiei termice de mare eficienta

Masini de ambalat
Masini de ambalat produse lactate lichide si vascoase.
Ambalarea produselor lactate se face in diferite moduri.

16
( in pungi, pahare, la cutie, in PET-uri, etc.)
Utilajele fabricate sunt automatizata, cu diferite capacitati.
Si corespund in totalitate normelor Uniunii Europene

Omogenizator de lapte
Utilajele au o mare siguranta in functionare, sunt totusi constructii simple, cu trei cilindrii de
lucru, cu omogenizare in una sau doua trepte
Sant antrenare cu motor electric.
Capul de lucru este inzestrat cu manometru umplut cu lichid.
Mantaua exterioara , si partile in contact cu laptele, sunt fabricate din otel inox alimentar.

NORME DE IGIENA SI PROTECTIA MUNCII

Pentru prevenirea accidentelor si evitarea posibilitatilor de imbolnavire in intreprinderile de produse


lactate trebuie luate anumite masuri de protectie a muncii si tehnica securitatii. Totodata trebuie
respectate normele de igiena personala a muncitorilor si de igiena in sectiile de fabricatie, intrucat
laptele si produsele lactate sunt foarte usor de infectat, raspandind boli.
Personalul nou angajat trebuie sa aiba avizul organelor sanitare pe baza unui control riguros al starii
sanatatii din care fac parte obligatoriu analizele TBC si de sange. Inainte de inceperea lucrului
muncitorii trebuie, acolo unde au posibilitatea sa faca un dus cu apa calda si sapun, daca nu exista
posibilitati, ei trebuie obligatoriu sa se spele pe maini. Sa se imbrace cu echipamente de protectie sau
de lucru, date de catre interprindere. Femeile trebuie sa poarte capul acoperit cu turbane de tifon sau

17
cu bazmale din panza textile, iar barbatii sa poarte bonete speciale. Personalul trebuie sa pastreze
curatenia in sectiile de productie, san u faca gunoi, san u scuipe pe jos, san u fumeze, sa nu manance,
san u introduca obiecte straine de procesul de productie.
Sa comunice imediat sefului in caz de accidente in productie sau casa, ca taieturi, lovituri, arderi,
furuncule, boli de stomac, intestine, etc.
Terenul interprinderii trebuie sa fie ingradit, nivelat, pietruit sau asfaltat, iar in partea sa neutilizata sa
se creeze zona verde. Pentru depozitarea gunoaielor se vor utiliza locuri speciale, cat mai departe de
sectiile principale de productie. In timpul procesului de productie, daca vor exist ape pardoseli lapte,
sua produse lactate, acestea se vor indeparta imediat cu ajutorul furtunului, apa de spalare fiind
indepartata la canal.
Dupa terminarea lucrului, podelele, usile, pervazurile se spala cu apa fierbinte si se clatesc cu apa
rece, clorurata si calda.
Peretii si tavanul trebuie varuiti de cateva ori pe an, impiedicand aparitia mucegaiului. Dezinfectarea
spatiilor de depozitare, a frigoriferelor, a laboratoarelor bacteriologice, a sectiilor pentru producerea
maialelor se utilizeaza lampi speciale cu radiatii ultraviolete, care functioneaza dupa terminarea
fabricatiei.
Masuri de protectie a muncii si tehnica securitatii:
Nu este permisa asezarea si scoaterea curelelor de transmisie in timpul functionarii utilajului. Nu se
permite oprirea sau porinrea utilajelor cu mana. Instalatiile electirice care deservesc utilajel, trebuie sa
fie protejate impotriva umiditatii. Toate scarile trebuie sa aiba bare pentru a permite sprijinirea celor
care le utilizeaza. La toate aparatele se va efectua verificarea periodica a functionarii armaturilor de
siguranta si control, in vederea evitarii accidentelor. Incarcarea, descarcarea si stivuirea corecta a
produselor. In locurile periculoase care ar putea sa provoace incendii se voe pune tablite indicatoare si
interzicerea fumatului. Utilizarea echipamentului de protectie, substantele toxice se vor tine in
dulapuri speciale, incuiate, fiind prevazute cu etichete, purtand inscriptia cap de mort. Dupa parasirea
laboratorului dupa terminarea lucrului, se verifica daca instalatiile de gaz, buteliile sunt inchise si daca
sau stins toate flacarile.
Substantele care au o larga raspandire pentru spalarea utilajelor in industria laptelui sunt:
• soda caustica sau Na OH la suprefetele de otel inoxidabil, la spalarea mecanica a sticlelor
pentru lapte.
• crbonatul de sodium
• fosfatul trisodic indeparteaza grasimile de pe suprafata utilajelor
• hexametafosfatu de sodium ( calgon ) previne depunerile de piatra pe conducte

18
Dezinfectarea utilajelor se face cu ajutorul aburului, a apei fierbinti si a unor produse chimice
( clorura de var, hipocloritul de sodium, cloramina etc. )

BIBLIOGRAFIE

1. Banu, C., Manualul inginerului de industrie alimentară, vol I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti,
1998

19
2. Chintescu, G., Bohăţiel, L., Tehnologia laptelui şi a produselor lactate, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1967
3. Demurov, M.G., Laptele şi produsele lactate, Editura Tehnică, Bucureşti, 1954
4. Jianu, I., Lucaci, L., Tehnologia laptelui şi a produselor lactate. Calcule tehnologice şi control
interfazic, Editura Eurobit, Timişoara, 1997
5. Radu. , F.A., Tehnologia laptelui şi a produselor lactate, Editura Mirton, Timişoara, 2006

CUPRINS

1. TEMA PROIECTULUI ………………………………………………………. 2


2. ARGUMENT …………………………………………………………………. 3
3. SCHEMA TEHNOLOGICA …………………………………………………. 4
4. DESCRIEREA PROCESUL TEHNOLOGIC ………………………………... 5 -11
5. INDICI DE CALITATE ………………………………………………………. 12

20
6. DEFECTE …………………………………………………………………...… 13 -14
7. UTILAJE SI INSTALATII ……………………………………………………. 15- 16
8. NORME DE IGIENA SI PROTECTIE A MUNCII ………………….……… 17 -18
9. BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………… 19

21