Sunteți pe pagina 1din 6

Nume prenume: Bujac Sebastian

Specializarea: EFS
An de studiu, în facultate: ANUL II ; Anul inmatricularii in facultate, nu la modul: 2019

Examen la pedagogie II
sesiunea ianuarie 2021

A.
Redactaţi un eseu pornind de la principiul didactic pe care îl consideraţi cel mai frecvent
încălcat – nerespectat de către profesori, în activitatea didactică și care a avut un impact negativ
asupra evoluţiei voastre școlare - 40p.
• C1. Nominalizarea tuturor principiile didactice învățate. Analizarea principiului ales
• C2. Nominalizarea și descrierea a cel puțin cinci efecte negative, ale nerespectării
principiului în cadrul orelor.
• C3. Nominalizarea, descrierea, argumentarea a cel puţin trei metode didactice care ar
putea fi folosite pentru a asigura respectarea principiului.
• C4. Nominalizarea, descrierea, argumentarea a cel puţin trei mijloace didactice care ar
putea fi folosite pentru a asigura respectarea principiului.
• C5. Nominalizarea formelor de organizare a învățării. Descrierea modului în care acestea
pot fi îmbinate pentru a asigura respectarea principiului.
Notă: Eseul va avea maximum 750 cuvinte.

Principiile didactice au un statut epistemologic diferit. Sunt linii conducătoare ale


comportamentului pedagogic, stau la baza organizării, desfăşurării procesului, orientează acţiunea,
dar nu trebuie confundate cu practicile specifice, unde acționează alte categorii. Principiile sunt
adevăruri fundamentale, cu aplicaţie mai largă, pe fondul unor legităţi, ca adevăruri de maximă
generalitate. Ele sunt întemeiate pe concretul educaţiei.
Principiile didactice sunt: principiul intuiţiei, principiul legării teoriei de practică,
principiul însușirii temeinice a cunoştinţelor, principiul participării conştiente şi active al elevului
în activitatea didactică, principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor şi principiul
accesibilității. Am ales să analizez principiul însușirii temeinice a cunoştinţelor pentru că exprimă
necesitatea și importanța unei învățări profunde, complexe. Acest principiu exprimă cerința ca
rezultatele să fie consistente, ceea ce reclamă o calitate superioară a achiziţiilor, profunzime și
functionalitate. Exigențele de acest fel au devenit imperative în măsura în care s-a observat că
elevii au cunoștințe incomplete, că rămân la suprafața fenomenelor și proceselor neputându-le
explica, confundă noțiunile și nu pot utiliza concret ceea ce au învățat teoretic.
Efectele negative ale acestui principiu se leagă în general cu problemele cu care se
confruntă profesorul în timpul predării. Un prim efect negativ poate fi structura materiei, aceasta
fiind prea complexă şi cu termeni noi care depășesc uneori nivelul de înţelegere al elevului. Un alt
efect este alegerea strategiei necorespunzătoare, acesta fiind cauzat de necentrarea eforturilor
cadrelor didactice pe elementele esenţiale ale conţinuturilor precum şi necapacitatea de a selecta
esenţialul de neesenţial. De asemenea, fixarea momentului evaluării poate fi un alt efect
nerespectat din următoarele motive: profesorul întârzie la oră şi din această cauză elevii nu au
suficient timp la dispoziţie pentru a termina testul sau acesta amână testul şi copiii nu îşi mai dau
silinţa pentru a mai învăţa încă odată. Profesorii nu îşi îndrumă elevii în formarea şi respectarea
unui program zilnic de studiu, caracterizat prin echilibru, nivel înalt de performanţă şi
autoexigenţă, acesta fiind al patrulea efect negativ. Ultimul efect negativ este necultivarea simţului
de responsabilitate al elevului, deoarece acesta nu își îndeplinește sarcinile, nu își dă interesul, iar
acestea sunt elemente de bază în construirea personalităţii.
O primă metodă didactică care asigură respectarea principiului poate fi dată de repetiţiile
bine organizate, eșalonate în timp, realizate prin lecţii speciale de recapitulare. Pentru o învățare
complexă, transpunerea în practică a lecțiilor şi conținuturilor învățate poate fi o altă metodă. A
treia metodă şi una foarte eficientă pentru majoritatea elevilor pentru a reţine mai ușor materia este
notarea cursurilor într-un mod sistematic prin scheme, diagrame, notarea şi sublinierea definiţiilor
esenţiale cu diferite culori.
Un mijloc didactic folosit pentru asigurarea principiului poate fi sistematizarea lecţiilor în
mod logic, acestea fiind utile şi interesante pentru elev. Alt mijloc util este dat de verificarea şi
evaluarea cunoștințelor, deoarece evaluarea continuă este foarte importantă pentru o învățare
complexă. Coerenţa, constanţa şi transparenţa pot fi un alt mijloc prin cursurile care ar trebui sa
aibă coerenţă, în concordanţă cu obiectivele şi, totodată, activităţile şi evaluarea trebuie să fie
accesibile.
Formele de organizare ale învăţării sunt: activităţi frontale, de grup, individuale.
Activitatea frontală cuprinde lecţia, seminarul, laboratorul, activităţi în cabinete de specialităţi. În
această activitate profesorul are rolul principal, conduce şi dirijează activitatea elevilor, în timp ce
aceştia execută acelaşi sistem şi aceleaşi sarcini, dar în mod individual. Activitatea de grup este
dirijată de meditaţii, vizită în grupuri mici, întâlniri cu specialişti, concursuri şi dezbateri şcolare.
Profesorul îndrumă şi conduce activitatea unor grupuri alcătuite din elevii unei clase care urmăresc
anumite obiective educaţionale. Activitatea individuală cuprinde studiul individual efectuarea
temelor pentru acasă, lectură suplimentară şi realizarea de proiecte şi referate. Aceasta pune
accentul pe munca independentă, fără supraveghere directă şi consultantă din partea profesorului.
Toate aceste activităţi conferă soluţii de ordin structural cu privire la proiectarea şi combinarea
diferitelor metode, mijloace, forme şi resurse de predare-învăţare, pentru ca elevii să ajungă la
obiectivele dorite. Principiul însușirii temeinice a cunoştinţelor poate fi asigurat de aceste
activități, deoarece se ţine cont de nivelul de inteligenţă a elevilor, de motivaţia învăţării şi de
aptitudinile lor.
Respectarea sistematică a principiilor didactice asigură procesului de învăţământ un
caracter funcţional. Principiul ales evidenţiază strânsa legătură dintre înţelegere-învăţare-
memorare-păstrare-aplicare.

B. Elaboraţi o probă de evaluare care să cuprindă 3 itemi obiectivi, 2 itemi semiobiectivi (dintre
care unul întrebare structurată) și 1 item subiectiv- eseu structurat, pentru materia pe care
urmează să o predați – 30 p.
a. Fiecare item obiectiv trebuie să:
C1. conțină toate elementele (inclusiv punctajul acordat) și să respecte cerințele pedagogice .
C2. fie clar formulat.
b. Fiecare item semiobiectiv trebuie să:
C1. conțină toate elementele (inclusiv punctajul acordat) și să respecte cerințele pedagogice).
C2. fie clar formulat
C3. Sa aibă cel puțin 3 întrebări (sarcini)
c. Eseul structurat trebuie să conțină:
C1. toate elementele, cel puțin 3 criteriile de evaluare și punctajul acordat, pentru fiecare și să
respecte cerințele pedagogice
C2. să fie clar formulat
Notă: Nu este necesar să rezolvați itemii.

Itemul obiectiv testează un număr mare de elemente de conţinut într-un interval de timp
relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor școlare. Itemul
obiectiv este de trei feluri: itemi cu alegere duală, de pereche, cu alegere multiplă.
1.Itemi cu alegere duală - pune elevul în situația de a selecta răspunsul corect din doar două
variante posibile:
Citiţi afirmaţiile următoare şi incercuiti litera A, dacă afirmaţia este adevărată sau cu litera
F, dacă afirmaţia este falsă.
A – F Principiul participării conștiente și active a elevului în activitatea didactică se
realizează prin crearea și rezolvarea unor situații problematice și motivante.

A – F Principiul intuiției exprimă importanța cunoașterii senzoriale a realității, realizată


prin intermediul simțurilor, ca bază a cunoașterii logice, raționale.

A – F Itemii subiectivi solicită elevul să selecteze răspunsul corect din mai multe variante
propuse.

2. Itemi de tip pereche – pune elevul în situația de a determina corespondența corectă între
cuvinte, propoziții, litere, etc.
Stabiliţi prin săgeţi corespondenţa termenilor din cele două coloane:

Stilurile de învăţare Caracteristicile stilurilor de învăţare


1.Stilul auditiv a. Învaţă după scheme diagrame
2.Stilul vizual b. Gândeşte liniar
3.Stilul tactil c. Ia multe pauye când învaţă
d. Repetă cu voce tare
e. Gândeşte în imagini

3. Itemi cu alegere multiplă - elevul nu generează un răspuns, ci alege unul dintre


răspunsurile alternative listate în item.
Citeşte enunţurile următoare şi încercuieşte litera din dreptul variantei/variantelor corecte:
1.Tipurile temperamentale sunt:
a.coleric
b.calm
c.flegmatic
d.inexpresiv

2. Pentru a ne putea concentra atenţia sunt necesare următoarele condiţii:


a.motivația
b.neschimbarea, stagnarea
c.neintensitatea stimulilor
d.noutatea obiectelor

Itemul semiobiectiv solicită elevului construirea parţială sau totală a unui răspuns la sarcina
definită în enunţul itemului.
1.Itemul cu răspuns scurt şi de completare - solicită elevului să formuleze un răspuns scurt sau să
completeze o afirmaţie.
Exemple de itemi cu răspuns scurt:
• Definiţi brainstorming-ul
• Enumeraţi metodele de învăţare.
Exemple de itemi de completare:
• Atenţia constă în ........... şi ............ activităţii psihice cognitive asupra unui obiect sau
fenomen.
2. Itemul cu întrebări structurate – pune elevul în situaţia de a construi răspunsurile şi de a alege
modalităţile de formulare a acestora.
Exemplu de întrebare structurată:
Memoria este un proces psihic intelectual de întipărire, păstrare, recunoaştere, reproducere şi uitare
a ceea ce a făcut parte din experienţa noastră trecută.
1.Definiţi memoria subiectivă
2.Enumeraţi şi descrieţi cele 3 forme ale memoriei
3.Prezentaţi cele 3 sisteme de organizare formulate de W. Kintsch.
Itemul subiectiv testează originalitatea, creativitatea şi capacitatea elevului de
personalizare a cunoştinţelor.
Item de tip eseu – pune elevul în situaţia de a construi un răspuns liber în conformitate cu
un set dat de cerinţe.
1. Eseu cu răspuns restrâns, în care se precizează limita de cuvinte, propoziţii sau rânduri.

• Realizaţi un eseu argumentativ de 1-2 pagini, în care să descrieţi stilurile de învăţare pe


care le utilizaţi.
2. Eseul cu răspuns extins, pentru care operează doar limita timpului de rezolvare adecvat.
• Elaboraţi un eseu cu titlul ''Cum pot învăţa rapid orice?"

S-ar putea să vă placă și