Sunteți pe pagina 1din 58

USM

Facultatea de Drept
Departamentul Drept Public

Tema 7: Reglementarea funcţiei publice. Statutul juridic


al demnitarului şi al funcţionarului public

Chișinău, 2020
Unități de conținut
1
1. Noţiunea şi clasificarea funcţiilor publice.
2. Ocuparea funcţiei publice: instituirea, condiţiile de acces şi modurile
de ocupare a funcţiei publice.
3. Drepturile şi obligaţiile demnitarilor şi funcţionarilor publici, precum
şi incompatibilităţile (restricţiile) faţă de aceştia.
4. Stimularea demnitarilor şi a funcţionarilor publici.
◈ 5. Modificarea sau suspendarea raporturilor de serviciu ale demnitarilor
şi ale funcţionarilor publici.
◈ 6. Încetarea raporturilor de serviciu ale demnitarilor şi ale funcţionarilor
publici.
◈ 7. Răspunderea juridică a demnitarilor şi a funcţionarilor publici.
Obiectivele de referință
1
◈ să definească etapele reglementării
administrativ – juridice a funcţiei publice;
◈ să determine specificul statutului administrativ-
juridic al demnitarului și funcţionarului public;
◈ să aprecieze exigenţele şi răspunderea juridică
a demnitarilor, funcţionarilor publici
comparativ cu alte categorii de persoane
publice.
1. Noţiunea şi clasificarea funcţiilor publice
1

Funcția publică reprezintă ansamblul competențelor și


responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul satisfacerii
în mod continuu și permanent, de către funcțonarii publici a

intereselor generale ale societății.

Funcționarul public reprezintă persoana fizică care deține, în


condițiile legii, o funcție publică.
4 ◈ Funcţia de demnitate publică reprezintă funcţia
publică ce se ocupă prin mandat obţinut direct în urma
alegerilor organizate sau, indirect, prin numire în
condiţiile legii.

◈ Demnitarii sunt persoanele care exercită funcții de


demnitate publică în temeiul legii.
Trăsături generale:
1 • Competența funcției publice este determinată în mod
unilateral de către autoritățile publice.
• Atribuțiile corespunzătoare fiecărei funcții publice se
stabilesc pe baza sarcinilor specifice ale autorităților și
instituțiilor publice.
• Drepturile și obligațiile care intră în conținutul acesteia nu
pot fi modificate, înlocuite sau suprimate de către titularul
funcției.
• Caracter continuu.
• Caracter obligatoriu.
Principiile serviciului public
1

◈ 1. legalitate, imparțialitate și obiectivitate


◈ 2. orientare către cetățean
◈ 3. subordonare ierarhică
◈ 4. responsabilitate
◈ 5. eficiență si eficacitate
◈ 6. transparență
Activitățile administrative ce implică
1 exercitarea funcției publice
 Punerea în executare a legilor și a celorlalte acte normative
◈  Elaborarea proiectelor de acte normative
 Elaborarea proiectelor politicilor și strategiilor, necesare
pentru realizarea competenței autorității sau instituției
publice
 Consilierea, controlul și auditul public intern
 Gestionarea resurselor umane și a resurselor financiare
 Colectarea creanțelor bugetare
 Reprezentarea intereselor autorității
 Repartizarea de activități în conformitate cu strategia de
informatizare a administrației publice.
Clasificarea funcțiilor de demnitate publică
1

1. Funcţii numite

2. Funcţii alese
Clasificarea funcțiilor publice
1

1. De conducere de nivel superior

2. De conducere

3. De execuție
II. Ocuparea funcţiei publice: instituirea,
condiţiile de acces şi modurile de ocupare a funcţiei
4
publice.
◈ Funcţiile publice se instituie in temeiul:

1. Actelor Guvernului
2. Actelor Preşedintelui Republicii Moldova
3. Actelor altor autorităţi publice
4. Actelor Parlamentului
Condițiile pentru a ocupa funcția publică
instituită în cadrul autorităților publice
4
Condiții de bază (generale):
a) posedă limba de stat;
b) deține cetățenia Republicii Moldova;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) nu a împlinit vârsta necesară obținerii dreptului la pensie;
e) este aptă din punct de vedere al stării sănătății;
f) deține studii necesare pentru funcția respectivă;
g) nu are antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite
cu intenție;
h) nu este privată de dreptul de a ocupa anumite funcții.
Condiții speciale:
4
rezultă din specificul funcției și a domeniului de
activitate a viitorului funcționar. De exemplu, pentru
ocuparea anumitor funcții, pot fi stabilite criterii
suplimentare, de vârstă, experiență (cum ar fi funcțiile
de conducere), stare excelentă a sănătății (cum ar fi
structurile militarizate).
Modurile de ocupare a funcției
4
publice (aspect general)
1. alegere
2. numire
3. concurs
4. promovare
5. transfer
6. Detaşare
7. Asigurare a interimatului funcţiei publice de
conducere.
Poziţiile 4-7 se referă doar la persoanele care deţin deja
funcţii publice.
Ocuparea funcţiei de demnitate
4
publică

1.Alegere
2.Numire
Alegerea este reglementată prin diferite acte normative. Pentru ocuparea
funcției prin alegere sunt necesare:
4 Existența funcției eligibile vacante;
Declanșarea procedurii de alegere (depunerea candidaturii și campania
electorală);
Alegerea și stabilirea rezultatelor alegerilor;
Validarea alegerilor;
Investirea în funcție.

Ocuparea funcției de demnitate publică prin alegere


Temeiul legal al apariţiei raportului de exercitare a funcţiei este
validarea mandatului de către autoritatea competentă.
◈ Numirea funcționarului public reprezintă emiterea
4
sau adoptarea unui act administrativ al autorității
competente sau persoanei cu funcție de răspundere, ce
determină momentul atribuirii cetățeanului și a
posibilității de a executa atribuțiile determinate de
funcția respectivă.
◈ Ocuparea unor funcţii de demnitate publică prin
numire - autoritatea competentă să numească în
funcţie demnitarul respectiv o face din oficiu sau la
propunerea autorităţii/organului abilitat.
◈ Concursul e principalul mod de ocupare a funcției
4 publice vacante, are la bază principiile compentenței
deschise, transparenței, competenței și meritelor
profesionale și principiul egalității accesului la
funcțiile publice.
◈ Concursul se organizeaza de către:
◈ Comisia de concurs (cum ar fi cea formată din 7
membri specialiști notorii în administrația publică,
desemnați de Guvern) pentru funcțiile publice de
adjunct al conducătorului autorității administrative.

◈ Promovarea funcționarului public într-o
4
funcție publică superioară se face în bază
de merit și se efectuează de autoritatea
publică în care funcția publică este vacantă.
În situația în care doi sau mai mulți
funcționari publici îndeplinesc condițiile
promovării într-o funcție publică
superioară, selecția se face pe bază de
concurs.
◈.
◈ Transferul are loc între autoritățile publice sau între
subdiviziunile interioare ale aceleiași autorități publice.
4 Transferul între autoritățile publice se efectuează prin
acceptarea transferului de către conducătorul autorității publice
și prin numirea acestuia în functie de către conducătorul
autorităților publice în interesul cărora se efectuează transferul.
Transferul se face:
◈ în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al
funcționarului public transferat.
◈ la cererea funcționarului public se face într-o funcție publică
echivalentă cu funcția publică deținută sau într-o funcție de
nivel inferior.
◈ Detaşarea însemnă trecerea temporară a funcţionarului
public la o altă autoritate publică sau instituție publică pentru
4 realizarea unor sarcini de serviciu în interesul acesteia. Detaşarea
se efectuează prin acceptarea detaşării de către conducătorul
autorităţii publice în care activează funcţionarul public, la
solicitarea scrisă a conducătorului autorităţii publice sau instituției
publice în interesul căreia se efectuează detaşarea, prin numirea
sau angajarea funcționarului public în funcția pentru care a fost
detaşat.
◈ Detaşarea se dispune pentru o perioadă de cel mult un an. Cu
acordul funcţionarului public, perioada detaşării poate fi
prelungită cu încă cel mult doi ani. Detaşarea funcţionarului
public nu poate fi realizată mai des decît o dată la 5 ani.
◈ Interimatul funcţiei publice de conducere reprezintă
exercitarea temporară a unei funcţii publice de conducere
4 care se realizează prin asigurarea interimatului de către
funcţionarul public din aceeaşi autoritate publică care
îndeplineşte condiţiile de bază şi cerinţele specifice
prevăzute în fişa postului aferentă funcţiei publice pentru
care se asigură interimatul şi care nu are sancţiuni
disciplinare nestinse în condiţiile prezentei legi.
◈ Nu se consideră interimat situaţia cînd funcţia publică
de conducere este exercitată temporar de către adjunctul
titularului funcţiei publice în cauză.
III. Drepturile şi obligaţiile demnitarilor şi
funcţionarilor publici, precum şi incompatibilităţile (restricţiile)
4 faţă de aceştia.
Drepturile demnitarilor:
a) să adopte decizii în limita competenţelor legale şi să ceară
executarea acestora
b) să obţină în modul stabilit informaţia şi materialele necesare pentru
exercitarea funcţiei şi, după caz, să aibă acces la documentele şi la
informaţiile ce conţin secret de stat;
c) să viziteze, din oficiu sau la solicitare alte autorităţi publice, alte
persoane fizice şi juridice, de drept public sau privat;
Drepturile demnitarilor:
d) să beneficieze de dreptul la integritate personală, la o atitudine
4
adecvată şi respectuoasă din partea subordonaţilor, altor factori
de decizie şi a cetăţenilor;
e) să beneficieze de dreptul la remunerarea şi stimularea muncii în
condiţiile legii;
f) să beneficieze de dreptul la dezvoltare profesională continuă din
contul bugetului din care este remunerată;
g) să beneficieze de dreptul la protecţia securităţii, la
ocrotirea sănătăţii şi la condiţii favorabile pentru exercitarea
funcţiei deţinute;
h) să delege dreptul de a efectua în numele său acte, de a semna
documente pe perioada absenţei sale.
Drepturile funcţionarilor publici:

1. să examineze probleme şi să ia decizii în limitele competenţei sale


4 2. să solicite, în limitele competenţei sale, şi să primească informaţia necesară de
la alte autorităţi publice, precum şi de la persoane fizice şi juridice;
3. să-şi cunoască drepturile şi atribuţiile stipulate în fişa postului;
4. să beneficieze de condiţii normale de muncă şi igienă;
5. să se adreseze Guvernului asupra cazurilor de încălcare a legislaţiei referitoare
la funcţia publică şi la statutul funcţionarului public;
6. să beneficieze de stabilitate în funcţia publică deţinută;
7. dreptul la opinie al funcţionarului public;
8. apartenenţa la partide şi la alte organizaţii social-politice;
9. dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate şi alte organizaţii;
10.dreptul de acces la informaţia de ordin personal;
11.dreptul la o durată normală a timpului de muncă;
12.dreptul la protecţia juridică în exerciţiul funcţiei;
13.dreptul la grevă.
Obligațiile demnitarilor:
4
a) de integritate profesională;
b) de a informa agenţii publici despre cerinţele specifice de
integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în
cadrul entităţii publice, precum şi despre sancţiunile
disciplinare care pot fi aplicate pentru nerespectare;
c) de a informa agenţii publici despre posibilitatea de a fi
supuşi testului de integritate profesională;
d) de a adopta planurile de integritate, a asigura şi a raporta
implementarea lor în termenele prevăzute de prezenta lege.
Obligațiile funcţionarilor publici :

1) să respecte Constituţia, legislaţia în vigoare, precum şi tratatele internaţionale la


4 care Republica Moldova este parte;
2) să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor;
3) să fie loial autorităţii publice în care activează;
4) să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine, în spirit de
iniţiativă şi colegialitate toate atribuţiile de serviciu;
5) să păstreze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum şi confidenţialitatea
în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în
exerciţiul funcţiei publice, cu excepţia informaţiilor considerate de interes public;
6) să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege;
7) să respecte regulamentul intern al autorităților publice
8) obligația funcționarilor publici de conducere de încurajare a propunerilor și
inițiativelor motivate ale personalului din subordine
9) obligația de a executa dispozițiile conducătorului
10) obligația de a depune declarații cu privire la venituri, proprietate și de interese
personale.
Incompatibilităţi generale
4

Demnitarul nu este în drept să


desfăşoare orice altă activitate
remunerată, cu excepţia activităţilor
didactice şi ştiinţifice.
Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică.
Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate:
4 a) în cadrul autorităţilor publice;
b) în funcţie de demnitate publică sau în funcţie din cadrul cabinetului persoanei
care exercită funcţie de demnitate publică, cu excepţia cazului în care raporturile
de serviciu sunt suspendate pe perioada respectivă în condiţiile legii;
c) prin contract individual de muncă sau prin alt contract cu caracter civil, în
cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau
municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale, din sectorul public sau
privat;
d) în calitate de expert antrenat în proiecte implementate peste hotarele țării;
Funcţionarul public poate cumula atribuţiile funcţiei sale cu atribuţiile funcţiei
publice temporar vacante.
Funcţionarul public nu poate fi mandatar al unor terţe persoane în autoritatea
publică în care îşi desfăşoară activitatea.
Restricţii în ierarhia funcţiei publice
4
Funcţionarul public nu poate exercita o funcţie
publică în subordinea unei rude directe (părinte, frate,
soră, fiu, fiică) sau a unei rude prin afinitate (soţ/soţie,
părinte, frate şi soră a soţului/soţiei) în cadrul aceleiaşi
autorităţi publice.
Aceeaşi prohibiţie se aplică şi în situaţia în care
conducătorul superior al funcţionarului public are
calitatea de persoană ce exercită funcţie de demnitate
publică.
IV. Stimularea demnitarilor şi a
4
funcţionarilor publici.
Stimularea exprimă o apreciere și o aprobare a
activității funcționarilor publici și are ca scop
creșterea eficienței activității servicilor publice.

Conform legislației și doctrinei din domeniu,


stimularea este divizată sub două aspecte:

- Înlesniri;

- Măsuri de încurajare.
Înlesnirile reprezintă beneficii pentru
4 toți funcționarii publici în scopul de a face mai
atractivă și mai comodă activitatea în serviciul
public.
Funcționarului public i se acordă ajutoare
materiale.
Beneficiază de pensie în condițiile Legii
privind pensiile de asigurări sociale de stat.
Funcționarului public i se acordă un concediu
de odihnă anual, plătit, cu durata de 35 zile.
Măsurile de încurajare, după conținutul lor
sunt morale și materiale, iar după ordinea de
4
acordare, măsurile de încurajare pot fi generale și
speciale.
Cu caracter moral se referă la starea psihică a
funcționarului public.
Cu caracter material au o expresie bănească
(premii, cadouri de preț).
Cu caracter general se aplică conform legislației.
Cu caracter special se aplică în cazuri de excepție.
5. Modificarea sau suspendarea raporturilor de
4 serviciu ale demnitarilor şi ale funcţionarilor publici
Modificarea raporturilor de serviciu ale
funcţionarilor publici de conducere şi de execuţie
are loc prin:
a) promovare în funcţie;.
c) detaşare;
d) transfer;
e) interimatul unei funcţii publice de
conducere.
Promovarea în funcţie
4

reprezintă dezvoltarea carierei prin ocuparea


unei funcţii publice superioare celei exercitate în
bază de merit.
Promovarea funcţionarului public se efectuează
de către autorităţile publice în care funcția publică
este vacantă și funcționarul a obținut calificativul
foarte bine sau bine la ultimele 2
evaluări anuale şi care îndeplineşte condiţiile de
ocupare a funcţiei publice respective.
Detaşarea
4 trecerea temporară a funcţionarului public
la o altă autoritate publică sau pentru
realizarea unor sarcini de serviciu în
interesul acesteia. Se dispune pentru o
perioadă de cel mult un an. Cu acordul
funcţionarului public, perioada detaşării
poate fi prelungită cu încă cel mult doi ani.
Nu poate fi realizată mai des decât o dată la
5 ani.
Funcţionarul public este în drept să refuze detaşarea
din următoarele motive:
4 a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) este singurul întreţinător al familiei;
d) starea sănătăţii, confirmată prin certificat medical;
e) detaşarea se efectuează într-o funcţie publică inferioară celei
exercitate;
f) detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiţii de
trai;
Pe perioada detaşării, funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică.
Ocuparea de către un alt funcţionar public se face pe o perioadă
determinată.
Pe perioada detaşării, funcţionarul public este salarizat.
Transferul
4 Poate avea loc între autorităţi publice distincte sau, ca
modalitate a modificării raporturilor de serviciu, în cadrul
aceleiaşi autorităţi publice.
În interesul serviciului se face într-o funcţie publică
echivalentă cu funcţia publică deţinută de funcţionarul public.
La cererea funcţionarului public poate avea loc într-o
funcţie publică echivalentă cu funcţia publică deţinută sau într-
o funcţie publică de nivel inferior.
Autorităţile publice pot da publicităţii funcţiile publice care
pot fi ocupate prin transfer la cerere.
Interimatul funcţiei publice de conducere
4
Exercitarea temporară a unei funcţii publice de conducere se
realizează prin asigurarea interimatului de către funcţionarul public
din aceeaşi autoritate publică care îndeplineşte condiţiile de bază şi
cerinţele specifice prevăzute în fişa postului aferentă funcţiei publice.
Dacă funcţia publică de conducere este vacantă, se aplică de către
persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie pe o
perioadă de cel mult 6 luni pe an.
În cazul unei funcţii publice de conducere temporar vacante,
interimatul se dispune până la data expirării termenului de suspendare
a raporturilor de serviciu ale titularului funcţiei publice.
Suspendarea raporturilor de serviciu
4 Funcţionarul public
Raporturile de serviciu se suspendă în următoarele
circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor:
a) alegere sau numire într-o funcţie de demnitate publică pentru perioada
respectivă;
b) încadrare în cabinetul persoanei ce exercită funcţie de demnitate publică;
c) concediu de maternitate;
d) boală sau traumă;
e) carantină;
f) încorporare în serviciul militar ori în serviciul civil (de alternativă);
g) forţă majoră, ce nu impune încetarea raporturilor de serviciu;
h) stabilire pe termen determinat a gradului de invaliditate ca urmare a unui
accident de muncă suferit în timpul exerciţiului funcţiei publice.
Demnitarul
4 Exercitarea mandatului se suspendă în temeiul
prevederilor :
a) legislaţiei muncii,
b)reglementărilor de drept comun civile, administrative
sau penale,
c) al legilor speciale ce reglementează activitatea
demnitarului,
d)precum şi în temeiul participării demnitarului în
campania electorală sau al desfăşurării anchetei de
serviciu în legătură cu săvârşirea de către demnitar a
faptelor imputabile acestuia.
Raporturile de serviciu se suspendă de către
4 autoritatea publică:

a) dacă funcţionarul public este arestat preventiv


sau îi este aplicat arestul administrativ;
b) pe durata anchetei de serviciu în privinţa
funcţionarului public,
c) în cazul recunoaşterii în calitate de bănuit sau
al emiterii unei ordonanţe de punere sub învinuire
până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
6. Încetarea raporturilor de serviciu ale
4
demnitarilor şi ale funcţionarilor publici
Functionarul public
a) în circumstanţe ce nu depind de
voinţa părţilor;
b) eliberare din funcţie;
c) destituire;
d) demisie.
Demnitarii
4 a) expirare a termenului, dacă mandatul nu este sau înainte de
termen;
b) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a
încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a
unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii
fără soluționarea conflictului de interese real în
conformitate cu prevederile legislației privind
reglementarea conflictului de interese;
c) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau
refuz de a o depune;
d) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărâre
irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.
Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanţe ce
nu depind de voinţa părţilor
4 a) în cazul decesului funcţionarului public;
b) hotărârea judecătoreasca prin care persoana este declarată dispărută fără
urmă sau decedată;
c) dacă funcţionarul public nu mai deține cetățenia Republicii Moldova sau nu
are capacitate deplina de exercițiu
d) la împlinirea de către funcţionarul public a vârstei de pensionare;
e) funcţionarul public a fost condamnat printr-o sentinţă judecătorească cu
sancţiuni privative de libertate;
f) privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate;
g) la expirarea termenului pentru care funcţia publică a fost ocupată pe o
perioadă determinată.
Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor
se face în termen de 5 zile lucrătoare de la aducerea la cunoştinţa autorităţii
publice.
Destituirea din funcţia publică are loc în
4 următoarele cazuri:
a) sancţiune disciplinară pentru săvârșirea unei abateri
disciplinare;
b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar
funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea
acesteia;
c) incompetenţă profesională în urma obţinerii
calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea
performanţelor;
d) refuz de a depune jurământul;
e) absenţă nemotivată de la serviciu timp de 4 ore
consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare.
Demisia
• Demisia se face din iniţiativa funcţionarului public şi reprezintă
4
comunicarea în scris persoanei/organului care are competenţa
legală de numire în funcţie despre intenţia de încetare a
raporturilor de serviciu.
Demisia nu va fi motivată şi va produce efecte după 14 zile
calendaristice de la comunicare.
• Cu acordul părţilor, demisia poate fi acceptată la data solicitată
de către funcţionarul public.
• În cazul demisiei funcţionarului public în legătură cu
pensionarea, stabilirea gradului de invaliditate, concediul pentru
îngrijirea copilului, trecerea cu traiul în altă localitate, îngrijirea
copilului până la vârsta de 14 ani, alegerea în funcţie electivă,
autoritatea publică este obligată să accepte demisia în termenul
în limita de 14 zile.
Eliberarea din funcţia publică
4
Se face printr-un act administrativ, care se comunică funcţionarului public în 5
zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:
a) autoritatea publică şi-a încetat activitatea prin lichidare;
b) autoritatea publică este mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public
refuză să o urmeze;
c) autoritatea publică îşi reduce efectivul de personal sau lichidează funcţia
publică;
d) ca urmare a admiterii cererii de restabilire în funcţia publică a unui
funcţionar public eliberat sau destituit ilegal;
e) ca urmare a obţinerii de către funcţionarul public debutant a calificativului
„nesatisfăcător”;
f) starea sănătăţii fizice şi/sau psihice a funcţionarului public;
g) refuzului neîntemeiat al funcţionarului public de a accepta detaşarea în
interesul serviciului.
7. Răspunderea juridică a demnitarilor şi a
4 funcţionarilor publici.

Răspunderea juridică a demnitarilor şi a


funcţionarilor publici presupune obligația acestora de
a suporta sancțiunea prevăzută de lege ca urmare a
unei faptei ilegale săvârșite în legătură cu exercitarea
atribuţiilor de serviciu.
Tipurile răspunderii juridice a demnitarilor şi a
4 funcţionarilor publici:

1. răspunderea disciplinară
2. răspunderea civilă/răspundere materială
3. răspunderea contravenţională
4. răspunderea penală
Răspunderea disciplinară
4
reprezintă un ansamblu de norme care reglementează faptele (acţiunile
şi inacţiunile) săvârşite de funcţionarul sau demnitarul public în
exercitarea atribuţiilor sale de serviciu (abateri disciplinare)
Trăsăturile răspunderii disciplinare:
1. Este o formă de răspundere în dreptul administrativ ;
2. Intervine numai în cazul săvârşirii unei abateri disciplinare;
3. Subiectul activ este un funcţionar sau demnitar public, iar subiectul
pasiv este autoritatea publică;
4. Sancțiunile disciplinare pot fi prevăzute prin norme speciale
5. Abaterile şi sancţiunile disciplinare sunt prevăzute prin lege.
Abaterile disciplinare sunt următoarele
4
fapte:
1. Întârzierea sistematică în efectuarea sarcinilor;
2. Absenţe nemotivate de la serviciu;
3. Soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
4. Refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi
atribuţiile de serviciu;
5. Neglijenţa repetată în îndeplinire sarcinilor;
6. Nerespectarea secretului profesional, etc.
4
Sancţiunile disciplinare
1. Avertisment
2. Mustrare
3. Mustrare aspră
4. Suspendarea dreptului de a fi promovat
în funcţie în decursul a doi ani
5. Retrogradarea în funcție și/sau în grad
de calificare
6. Destituirea din funcţia publică
Răspunderea contravenţională
8
Referitor la această formă de răspundere
juridică în dreptul administrativ, în doctrina ea
se mai numeşte şi răspundere administrativ-
contravenţională, având în vedere acele fapte
ce constituie contravenţii, comise de
funcţionarul sau demnitarul public, şi
săvârşite legătură cu atribuţiile de serviciu ale
acestuia.
Răspunderea contravenţională
8
Referitor la această formă de răspundere
juridică în dreptul administrativ, în doctrina ea
se mai numeşte şi răspundere administrativ-
contravenţională, având în vedere acele fapte
ce constituie contravenţii, comise de
funcţionarul sau demnitarul public, şi
săvârşite legătură cu atribuţiile de serviciu ale
acestuia.
Condiţiile răspunderii contravenţionale:
8

Funcţionarul sau demnitarul public poartă răspundere


contravenţională, dacă întruneşte următoarele două
condiţii:
 are calitatea de persoană cu funcţie de
răspundere (art. 16 din Codul contravenţional);
 contravenţia ţine de exercitarea atribuţiilor de
serviciu.
Răspunderea civilă
9
Răspunderea civilă sau patrimonială intervine atunci când, printr-o faptă
ilicită, în procesul exercitării atribuţiilor de serviciu, funcţionarul sau demnitarul
public cauzează un prejudiciu persoanelor terţe (persoanelor fizice şi juridice
private). Răspundere civilă (patrimonială) a funcţionarilor publici urmează a fi
deosebită de răspunderea materială a acestora, care reprezintă cauzarea unor
prejudicii nemijlocit autorităţii publice (serviciului public), această din urmă
formă de răspundere juridică din dreptul administrativ având o reglementare nu
tocmai clară şi în acest caz sunt preluate normele respective din Codul muncii.
Răspunderea civilă a funcţionarului sau demnitarului public, poate fi
analizată sub două aspecte:
- răspunderea funcţionarului sau demnitarului public pentru pagubele cauzate
celor vătămaţi în drepturile lor, recunoscute de lege,
- răspunderea funcţionarilor sau demnitarilor publici are loc, ca regulă, solidar
cu autoritatea publică.
Răspunderea penală
10 Răspunderea penală este cea mai severă formă de
răspundere juridică aplicabilă funcționarilor publici care au
comis careva infracțiuni prevăzute de legea penală în
legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Funcționarul public, pentru a fi atras la
răspundere penală trebuie să întrunească 2 condiții:
1. Funcționarul are calitate de persoană cu funcție de
răspundere sau persoană publică etc.
2. Infracțiunea ține de neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunzătoare a atribuților de serviciu.

S-ar putea să vă placă și