Destrămarea Parti d u l u i Conservator P rog res ist

in Moldova
de Constantin 1 . Sta n

Î ncă de la înfi inţare , Partidul Conservator n u s-a prezentat ca o organ izaţie poli­
tică omog e n ă, producâ n du-se în sânul său în repetate rânduri numeroase scizi u n i ,
unele temporare , altele defi n itive . Prima ruptură î n Partidul Conservator s-a produs ,
după cum se şti e , în ianuarie 1 908, ca urmare a disensiun ilor apărute în gru parea
j u n i mistă condusă de Titu Maiorescu şi cea având în fru nte pe Petre P. Carp pe de o
parte şi g ru p u l "takist" pe de a ltă parte . Adepţii l u i Take Ionescu au părăsit partidul ,
formând o organizaţie politică de sine stătătoare intitulată : Partidul Conservator - Demo­
crat1 . Această desprin dere a avut implicaţi i n eg ative în zon a în care ne ocu p ă m ,
deoarece a i c i exista o burghezia mijloci e , comercia l ă , relativ puternică , baza politică a
conservatoril or-democrati . Î n 1 9 1 5 , partizan i i lui Nicolae F ilipescu şi Ion Lahova ry,
antantofi l i convinşi au părăsit Partidul Conservator deoarece ei m ilita u pentru i ntrarea
în război de partea Anta nte i , cu scopu l desăvârşirii u n ităţii n aţiona l e româ n eşti .
G ruparea N . F i l i pescu - 1 . Lahovary a fuzionat apoi cu Partidul Conservator-Demo­
crat2 . Această ruptură , deşi a contribuit la slăbirea forţei Partidului Conservator, n u a
fost în măs u ră să determine desfăşurarea - acestei formaţiu n i pol itice . Ea n u avea
amploarea şi i ntensitatea celei din 1 908. În Moldova , Partidul Conservator era încă
destul de puternic, deoarece aici industria era mai slab dezvoltată , iar agricultura
avea un caracter precumpăn itor. Această ramură economică era dom in ată de marea
proprietate funciară , baza socială a conservatorilor.
Ani i pri m u l u i război mondial au constituit pentru Partidul Conservator o perioadă
d e sta b i l itate . Aflat l a g u vern în răsti m p u l m a rtie-octo m b r i e 1 9 1 8 , Alexa n d ru
Marg h i loman s-a confruntat cu n umeroase probleme economice şi social e . G uvern ul
conservator a fost o rezervă politică a monarhiei. El a îmbinat pe plan i ntern politica
de· mână forte cu unele măsuri pozitive . Pe plan extern , cabinetul conservator condus
de Marg h11oman a încheiat, d u pă cum se şti e , la 24 april ie/ 7 mai 1 9 1 8 , pacea de la
Buftea - B u c u reşti , ca re afecta g rav i n dependenţa şi suvera n itatea naţională a
Rom â n iei , înfeudând-o d i n punct de vedere economic şi politic Puterilor Centrale.

1 ) Partidul Conservator Democrat. Istoricul constituirii lui, Bucureşti , 1 908, p . 1 4-1 8 ; Barbu
Păltinea n u , Mihail Dragomirescu , Constituirea Partidului Conservator Democrat. Discursurile
lui Take Ionescu de la 20 ianuarie la 20 iunie, Bucureşti , 1 908, p . 7- 1 1 ; M i rcea losa , Traian
Lung u , Viata politică în România 1 899-1 9 1 0 , Bucure ş ti Editura politică , 1 97 7 , p. 233-25 1 .
,

2) Ion Căpreanu, Criza din anul 1 9 1 5 a Partidului Conservator, in A. I.I.A. I. , tom . X, 1 973,
p. 256. Din i n itiativa l u i T. Ionescu , N icolae Filipescu şi Simion Mândrescu s-a creat "Federaţia
Unionistă" care a cerut regelui Ferdinand ieşirea din neutralitate (vezi Arhivele Nationale
Bucureşti - in continuare se va citi Arh . Naţ. Bucureşti) , Colecţia Microfilme Fra nţa , Roia 1 0 1 ,
voi . I I I , C . 69; Biblioteca Naţională a României , Colecţii speciale, fond Saint Georges , Arh .
·

Simion C. Mândrescu , pachet Cv 1 1 , dosar 5, doc. 1 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Destrămarea Parti du l u i Conservator Progresist in Moldova •
1 03

Compromis pri n pol itica sa i nternă şi externă , precom şi ca u rmare a victorii lor deci­
sive ale Antante i , g uvernu l marg h ilomanist, care îşi încheiase practic misiunea , a fost
demis de Regele Ferdinand la 24 octombrie/6 noiembrie 1 9 1 83. În aceeaşi zi , generalul
Constantin Coandă a fost numit de suveran ca prim ministru . Noul cabinet a i nten sificat
pregăti ri le pentru re mobil izarea armatei româ n e . Acest act a fost decretat la 28
octombrie/9 noiembrie 1 9 1 8 , când trupele franceze forţau D unărea .
Reintrarea României în război de partea Antantei s-a făcut prin pătrunderea armatei
române în Transilvania in vederea· unificării acestei provincii româneşi eLi patria mamă4 •
D u pă actu l istoric de la Chişinău, d in 27 martie/9 apri l i e 1 9 1 8 şi cel de la Cernăuţi
din 1 5/28 noiembrie 1 9 1 8 , la 1 Decembrie 1 9 1 8 , Transilva n i a , Banatu l , Crişan a şi
Maramureşul s-au u n it cu România pri n hotărârea unanimă a Adunării N aţionale de la
Alba- I u l i a . •

Dându-şi seama de serioasele slăbici u n i interne şi dori nd să se menţină cu orice

pret la suprafata vieţii politice , l iderii conservatori au hotărît sch imbarea denumiri i
partidului in Conservator - Prog resist. În manifestul lansat c u acest prilej a u fost înscrise
o serie de reforme: 1 ) improprietărirea ţăranilor, dar numai din cele două m i l ioane
hecta re propus e , care trebu i a u împărţite in loturi de 25 pâ nă la 1 00 de h ectare,
urmări ndu-se deci mentinerea marii proprietăţi ; 2) o reformă a invăţământu l u i care să
u r m ă rească d ezvoltarea cu precădere a a invăţă m â n tu l u i agri col ; 3 ) l e g i s laţie
m u ncitorească care să prevadă participarea muncitorilor l a benefici i ; 4) reforma elec­
torală pri n care se propunea real izarea votul u i de tip plu ra l , adică vot dublu pentru
alegători i ţărani şi orăşeni , care aveau sarcini de fam i l ie de cel puţin doi copii ; 5) o
reformă administrativă ca re urmărea descentralizarea administrati e i ; �) o reformă
bisericească . Î n ceea ce priveşte forma de stat, documentul prevedea că tara trebuie
condusă de monarh , deci era u n partid monarh ic5. Deşi cupri ndea o serie de reforme
cu caracter democratic, în special cea agrară şi cea electora l ă , pentru a fi in pas cu
relaţiile momentului , programul acestui partid era d eparte de a rezolva marile probleme
economice , sociale şi politice , care stăteau in fata României postbelice. Avân d un
caracter declarativ, el nu a putut fi aplicat in practică. Acest program urmărea mentinerea
Parti d u l u i Conservator Prog resist pe a re n a vi eţi i politice rom â neşti . De a ceea ,
manifestul program al conservatorilor marg h i lomanişti n u s-a bucurat de succes în
întreaga ţară , inclusiv în j udetele din Moldova , cu toată i ntensa propagandă ce se
făcea în jurul său 6 • Opinia publică şi-a dat seama că este foarte g reu de presupus ca
Partidu l Conservator - Prog resist, in ciuda noii denumiri , să-şi schimbe, intr- u n timp
destu l de scurt, atât de radical programul şi , în genera l , orientarea politică .
Cu toate acestea, partidu l condus de Al . Marg h i loman a desfăşurat o ·activitate
3) Arh . Naţ Bucureşti , fond M i nisterul Afacerilor I nterne (in continuare se va citi M .A. I . ) ,
dosar 462/1 9 1 8, f . 1 O; G h . Gica , Procesul d e descompunere a Partidului Conservator Progresist
de sub sefia l u i Alex . Marghiloman, in Analele Universităfii Bucureşti, istorie, nr. XVI I , 1 967, p.
89.
4) Constantin 1 . Sta n , Reluarea luptei de către armata română: octombrie - noiembrie
1 9 1 8 , in Apulum, XXI I I , 1 986, p. 354-355.
5) Manifestul Partid ului Conservator Progresist, in Steagul, IV, nr. 2 2 1 , din 5/1 8 decembrie
1 9 1 8 ; Mircea M uşat, loan Ardeleanu, V i a ta politică in România 1 9 1 8- 1 92 1 , ed . a 1 1-a , Bucureşti ,
Editura Politică, 1 976, p. 77-80.
6) Cuvântul, Botoşa ni, 1, n r. 1 , din 8 februarie 1 9 1 9 .

•
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 04 Constantin 1 . Stan

propagandistică destul de i ntensă în Moldova pentru primele alegeri parlamentare di n

România întregită , fixate definitiv î n luna noiembrie 1 9 1 9 în zilele de 3 , 4 şi 5 noiembrie
pentru Adu narea Deputatilor şi în zilele de 7 şi 8 noiembrie pentru Senaf. Conservatorii
prog resişti au profitat de abtinerea Ligii Poporul u i , Partidului Conservator Democrat şi
a Parti d u l u i Socia list.
M a nifestul electoral a l Partidului Conservator-Progresist avea la bază apel u l d i n
decem brie 1 9 1 8 . intr-o serie d e judeţe> din Moldova , conservatorii progresişti au adresat.
la rândul lor, chemări a legătorilor. Î11�r-una din ele, editată de organizatia locală Covurlu i ,
arătâ n du-se c ă "e a era corespunzătoare u n e i situaţii dezastru oase". Docu mentu l
subli n i a , în conti n u are, că partidu l condus de Alexa n dru M a rg h i loman s-a îng rij it
întotdeauna de împroprietă rirea tăranilor, de legislatia muncitorească , aminti ndu-se
de acti u nile întreprinse în anii 1 89 5 , 1 9 1 1 şi 1 9 1 3 . Man ifestu l cupri ndea o serie de
P,revederi legate şi de "participarea muncitorilor la benefici i , justitie nepărtinitoare între
patro n i ş i m u n citori"8 . U n docu ment s i m i l a r a e d itat ş i ră s p â n d it org a n i z a t i a
conservatorilor progresişti din laşi , una din cele m a i i mportante d i n tară , condusă d e
Consta ntin Meissner, profesor l a U n iversitatea ieşeană , prieten apropiat al l u i Al .
Marg h i loman9. La rându l e i , organ izaţia Partidului Conservator Prog resist din j udetul
Botoşani a lansat u n apel electoral care glorifică persoalitatea lui Al . Marg h i loma n ,
arătân d meritele acestuia î n rezolvarea problemei agrare. Sunt făcute , d e asemenea ,
promisiuni m u ncitorilor. Cu toată propaganda întreprinsă , manifestul electoral a rămas
fără răs unet10•
Campa n ia electorală a conservatorilor progresişti moldoveni s -a desfăşurat î n
conditii g rele. D ificultăti le fi nanciare făceau c a ziarele marg hilomaniste să apară cu
dificu ltate . Tirajele acestor publicatii s - a u redus considerabil. Astfel , z iaru l " l aşul", care
în perioada g uvernării Marghiloman (martie - octombrie 1 9 1 8) avea aproximativ 50. 000
de exemplare , la scurtă vreme d u pă plecarea de la g uvern a ajuns la cea . 1 0 . 000 de
exe m p l a re 1 1 • Scăderea n um ă ru l u i de exemplar e se ex p l i că în pri m u l râ n d prin
micşora rea considerabilă a popularitătii partidului ca u rmare a politicii sale "germanofi le"
în a n i i p ri m u l u i război mondia l . Apoi nu existau fondurile necesare sustinerii acestor
publicati i . M ulte organ izatii moldovene aveau serioase probleme fi nanciare . Cele mai
acute dificultăti materia le le avea organizatia marghiloman istă din j udetu l Tutova , a l
c ăr u i l id e r e ra cunoscutul fru ntaş L:u pu C . Kostake1 2 • P u b l i cati ile conservatorilor
marg h i lomanişti pătrundeau cu g reu în l umea satelor, atât datorită com promiterii
parti d u l u i , cât şi a concurentei puternice exercitate de noile partide pol itice : Liga
Poporului ş i Partidul Ţărănesc.
in aceste împrej u rări , adunările electorale au fost puti n e. Cele mai im portante au
avut loc în Bucureşti , la 1 8 iu l i e şi 13 septembrie 1 9 1 9 , dar şi în provincie la Buzău ,
Galati şi l aşi13•
7) Constantin 1 . Sta n , Partidele politice si a legerile parlamentare din noiembrie 1 9 1 9 in
zona Buzăului , in Mousaios, 1 1 111 981 , p. 9 1 .
8) Progresul , Galaţi , 1 , nr. 1 , d i n 3 1 octombrie 1 9 1 9 .
9) Arh . Naţ. Bucureşti , fond C . Meissner, dosar 205, f. 1 .
1 0) Cuvântul, Botoşani, 1 , nr. 1 , din 8 februarie 1 9 1 9.
·

1 1 ) Ion Bulei, Sistemul pol itic al României Moderne. Partidul Conservator, Bucureşti , Editura
politică , 1 98 7 , p. 540.
1 2) B . N . R . , fond Saint Georqes, Arh . Lupu C . Kostacke, pachet CCX I I I 1 870- 1 923, dosar 1 .
1 3) Steagui ,V, nr. 3 1 6 , din 1 9 iulie, nr. 464 din 1 4 septembrie, nr. 479 d i n 2 octombrie, nr.
49 1 d i n 1 4 octombrie şi nr. 508 din 31 octombrie 1 9 1 9 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Destrămarea Partidului Conservator Progresist în Moldova 1 05

Slaba activitate a fo s t determinată şi de abuzurile, ilegalităţile săvârşite în contra

candidaţi lor marghi lomanişti . Astfel , în comunele Bogdana şi Oneşti din judeţu l Bacău ,
candidaţii Partidului Conservator Progresist sunt persecutaţi 1 4 • Situaţii similare au existat
şi în alte judete ca : Tutova şi Dorohoi, unde candidaţii conservatori prog resişti au fost
împiedicaţi de autorităţi să desfăşoare acţiuni electqra le 1 5.
Rezultatele alegerilor parlamentare din 1 9 1 9 au fost slabe pentru Partidul Con­
servator Prog resist. î n Moldova , altădată fiefu l acestei formaţi u n i pol itice , a câştigat în
Ad unarea Deputaţilor 7 mandate , iar la Senat nu a obţi nut n ici u n u i 1 6 .
E ş e c u l P a rti d u l u i C o n s e rvator Prog res i st a fost dete rm i n a t de s c ă d e rea
considerabilă a bazei sale sociale, elaborarea reformelor agrară şi electoral ă , l i psa de
un itate şi colaborare cu Partidul Conservator Democrat. I ntenţii au fost mai ales din
pa rtea cons e rvatori l o r m a rg h i l om a n işti . Astfel , I . C . G o i l ov, l ider a l org a n iza fi e i
conservatoare din Bacă u , scria lui C . Meissner că "Dorinţa d e a ne vedea odată întregit
vech i u l partid conservator n-a fost niciodată sti nsă în sufletu l nostru"17. Partidul Con­
servator-Democrat s-a pron unţat cu fermitate împotriva acestei cola borări . Însă d i n
2 5 octombrie 1 9 1 8 , Comitetul Executiv al acestei grupări politice declara oficial: "Partidul
Conservator n u mai poate avea n ici u n fel de ati ngere cu toţi acei care I-au părăsit pe
chesti unea n aţională"18. La rândul său , oficiosul conservatorilor democraţi scria fă ră
echivoc: "Credi nţele noastre naţionale puse la grea încercare între 1 9 1 4- 1 9 1 6 , ne
împiedică pe veşn icie să avem ceva comu n cu o g rupare politică care a reprezentat
negarea oricărei perspective de u n itate naţională ( . . . ), nu poate figu ra alături de noi
sub nici o formă"1 9 . Cu toate acestea , unii fruntaşi locali au colaborat. La sfârşitu l
anului 1 9 1 8 , N . D . C h i rculescu a creat o dizidenţă li berală în judeţul Putn a . Lui i s-au
alătu rat, conform u n u i ziar al vremii "transfugi takişti şi renegaţi marg h i lomanişti"20 .
Conservatorii progresişti locali şi cei "takişti" au format la începutu l anului 1 92 1 Partidul
Democrat2 1 •
L a eşecul î n alegerile d i n noiembrie 1 9 1 9 a conservatori lor "marghi lomanişti" au
constribuit şi disens i u n i l e , slăbiciunile i ntern e , părăsi rea masivă a organ izaţiilor locale
de numeroşi membri . D i n aceste motive au apărut dizidenţe , care au constribuit la
divizarea unor secţii j udeţene şi la depunerea u nor liste separate în alegeri . De pildă,
în j udeţul Vaslui exista o dizidenţă în fru nte cu Ioan Buşilă , I oan Colmez şi Vi rg i l
Mironescu care au candidat î n alegeri p e o listă proprie 22 . D e m n de s u b l i n iat este şi
1 4) Arh . Nat. Bucureşti , fond MA. /. , dosar 488/1 9 1 9 , f . 68.
1 5) I bidem, f. 28-29; 47; dosar 486/1 9 1 9 , f. 5.
1 6) Arh . N at. Bucureşti , fond M .A. I . , dosar 53 1 /1 9 1 9 , f. 1 . T n intreaga tară , Partidul Con­
servator Progresist a intrunit 1 3 mandate (vezi Gh. 1. Florescu, Partidele politice in alegerile
parlamenta re din 1 9 1 9 , in A . /. /.A. I. , tom. IX, 1 972, p. 3 1 3-33 1 ; Ioan Scurtu , Alegerile primului
Parlament a l României intregite, in voi . 60 de ani de la fă urirea statului nationa l u nita r româ n ,
B ucureşti, 1 978, p. 1 93). Alti a utori indică 1 6 mandate (vezi Gh. Gica , op. cit . , p . 90; M . M uşat,
1. Ardelea n u , România după Marea Unire , 1 1/1 , 1 9 1 8-1 933, Bucureşti, Editura Ştii ntifică ş i
Encicloped ică , 1 986, p. 49) .
1 7) Cf. 1 . Bulei, op. cit:, p. 538; O atitud ine asemă nătoare avea ziarul Steagul (vezi l bi-
.
�� .
-
.

1 8) Arh . Nat. Bucureşti , fond Al. Marghiloma n , dosar 5, f . 2 .

1 9) Românimea, 1 1 , nr. 1 50 , din 2 iunie 1 9 1 9 şi nr. 1 28 d i n 9 mai 1 9 1 9 .
20) Politica O-lui N . N . Chirculescu , in Liberalul, Putna , 1 , nr. 1 din 1 5 octombrie 1 9 1 9 .
2 1 ) Putna Democrată, J , n r. 1 , din 20 februarie 1 92 1 .
22) Arh . Nat. Bucureşti , fond M .A. I . , dosar 5 1 9/1 9 1 9 , f. 1 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 06 Constantin 1 . Stan

faptu l că în unele judete d i n Moldova , ca de pildă în j u detul Neamt, partizanii l u i Al .

Marg h i loman n u au partici pat la această consu ltare a electoratu l u i23. E ra lim pede că
partid u l se afl a într- u n i remediabil proces de destrămare . Pentru a ascu nde această
realitate şi mai ales d i n dori nta de a menţine puţi n i i membri care mai rămăseseră în
org a n izati i l e locale, conducători i Partidului Conservator Progresist au lansat zvonul
că această formatiune politică va fi adusă la putere . Noua atitudine era îmbrăţişată şi
de o serie d e l ideri loca l i , inclusiv d i n Moldova . Într-o scrisoare ad resată lui Al .
Marg htloman , la 5 decembrie 1 9 1 9 , Alexandru Cantacuzino-Paşcanu d i n Fălticeni îşi
expri ma speranta că "vom ven i la putere pentru a distruge partidul l u i Take l onescu"24 .
Noul pu nct de vedere era de fapt o iluzie, fi i n d o dovadă a l i psei de realism politic.
În alegerile din mai-i unie 1 920 , organ izate de g uvernul averescan , conservatorii
progresişti s-au prezentat cu u n prog ram aproape identic cu cel afişat în anii 1 9 1 8-
1 9 1 9 , cu exceptia faptu l u i că acum era înscris şi principiul apropierii în politica externă
de vechii a l i ati ai României , Anglia şi Franta , cu toate că ani de zile au fost adversarii
cola borării cu aceste puteri25. Compromisul făcut de partiza n i i lui Al . Marg h i loman
avea d rept scop rea bil itarea în och ii opiniei publice. Încercări de reabilitare a întreprins
ace·astă formati une pol itică şi în Moldova . Organizatia rriarg h i loman istă din j u deţu l
Fălci u , spre exempl u , a lansat un apel către locuitorii acestor meleag uri. Prog ramul
prevedea împărţirea pământu l u i "tutu ror celor ce vor dovedi că sunt vrednici să-I
m u n cească cu spor şi li-1 vom da în depl ina lor stăpânire". Nu se avea în vedere
împroprietă ri rea întreg i i ţărănimi române, ci numai a u nei părţi d i n aceasta . Man ifestu l
înscri a , de asemenea , o serie de reforme cum ar fi : 1 ) impozitu l prog resiv pe venit; 2)
demobilizarea armate i ; 3) l i bertatea negoţu l u i ! 4) îmbunătăţirea soartei fu nctionarilor.
Toate acestea aveau drept scop dezvoltarea ţări i , dar ea u rma să se facă "cu încetul ,
n u dintr-o dată , prin revol uţie"26• Deci , conservatorii progresiţi era u , î n conti n uare ,
adepţi i u n u i prog res lent, fără zg u d u i ri , n u prin salturi , c i p e baza unor reforme .
Manifestul cuprindea unele prevederi pozitive , care aplicate ar fi contribuit la dezvoltarea
societăţii . Reformele enumerate aveau un caracter genera l , urmări n d mai ales un
scop propaga ndistic, acela de a reabilita partidul condus de Al . Marg h i loman . Totodată
au fost refăcute cluburile conservatoare d i n Moldova , de la laşi şi Galaţi , dar şi cele
din Ploieşti ş i Râmnicu Sărat. De asemenea se pune capăt disens i u n i lor interne d i n
s â n u l org a n izaţi e i conse rvatoa re i e ş e n e în s p e c i a l datorită i nterve n t i e i l u i Al ,
•

Mar9hi loman27•
l n cercările de reabilitare menţionate , acţiunile de revitalizare desfăşu rate pe plan
local nu au avut sorti de izbândă, ele n u au putut salva u n partid în agon i e , condamnat
de istorie. Aşa se explică de ce Partidul Conservator Progresist nu a obţi nut în Moldova ,
ca de altfel în întreaga ţară , n ici un mandat atât la Cameră cât şi la Senat28 . În Moldova ,
23) I bidem; Marcel lvan, Evolutia pa rtidelor noastre politice in cifre si grafice 1 9 1 9-1 932 ,
Sibiu, tabloul IV.
24) Arh . Nat. Bucureşti , fond Al . Marqhiloma n , dosar 46/1 9 1 9 , f . 1 -4 .
25) Steagul, V, n r. 674 din 2 1 iunie 1 920; Constantin 1 . Sta n , Lupta partidelor pol itice în
.

a legerile pa rlamenta re din mai-iunie 1 920 in fostul judet Buză u , în Mousaios, IV/2 , 1 994 . p.
1 65 . .
26) Refacerea, H uş i, 1 , nr. 1 , din 1 5 mai 1 920.
27) Arh . Naţ. Bucureşti , fond C . Meissner, dosa r 48, f.29.
28) 1. Scurtu , Lupta partidelor politice in alegerile parlamentare din mai - iunie 1 920, in
·
Carpica, I I I , 1 972, p. 262.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Destrămarea Parti d u l u i Conservator Prog resist in Moldova 1 07

ca urmare a slăbici u n i lor i nterne in j udeţele: Putna. Tecuci , Suceava , Roman şi Bacău
conservatori i-progresişti nu au participat cu liste electorale proprii in alegeri29• M u lte
org a n izaţi i d i n Moldova se desfi i n ţează sau îşi restrâ ng foa rte m u l t activitate a .
Org a n izaţia conservatoare d i n judeţul Neamţ s e destramă . O situaţie d ificilă exista şi
in organ izaţia marghilomanistă d i n j udeţu l Bacău. U n i i membri ai ei a u trecut la l i beral i ,
alţii l a ţărănişti , sau averesca n i , iar cei mai mu lţi "prog resişti" "s-au cam răcit" , cum
avea să-I informeze M i rcea T. Cancicov pe Al . Marg h i loman "şi-au pierdut conţactul
cu cluburile locale"30. De altfel , această stare de "amorţea lă", l i psă de i n iţiativă , este
sisizată şi de Al . Marg h i loman intr-o serie de mesaje adresate şefu l u i organ izaţei
ieşene , una din puţi nele care au su pravieţuit după 1 92031 .
Încercări de refacere , de recâştigare a increderii electoratul u i au loc d u pă alegerile
din m a i - i u n i e 1 92 0 , când s u nt i n i ţi ate o serie de acţi u n i . Astfe l , repreze ntanţii
orga nizaţi ilor j udeţene care supravieţu iseră au fost chemati la o consfătu i re particu­
lară sub conducerea lui Al . Marg h i loma n . A fost convocat mai întâi la 1 9 i u n i e 1 92 1
com itetu l consultativ a l parti d u l u i , pentru întâia dată după război . Cu acest prilej s-a
hotărât desfăşu rarea unei activităţi pol itice mai energice . Aceeaşi hotă râre a fost luată
şi in cadrul u nor intru n i ri ale organelor de cond ucere la 30 septembri e , respectiv 2 1
octombrie 1 92 1 32 . C u acest prilej s-a stabilit organ izarea unei intru '"' i ri electora le la
Botoş a n i , care a rămas fă ră ecou . Concomitent s-a incercat exti nderea partidu l u i . În
iunie 1 92 1 a fost constitu it u n club conservator la Cetatea Albă , in Basarabia.
Activitatea pol itică este tot mai slabă . Totuşi , Al . Marg h i loman mai credea că poate
veni la putere. După demisia cabinetului condus de Alexandru Averescu la 1 3 decembrie
1 92 1 s-a incercat crearea u n u i "bloc constituţional" intre Averescu , Al . Marg h i loman şi
I u l i u M a n i u . Cei trei oa meni politici u rmau să semneze u n man ifest către ţară in care
să precizeze că şi-au dat mâna spre a impiedica desfi i nţarea reg i m u l u i parlamentar
constituţionaP3. Concomitent, sesizând slăbiciu nea partidului , l iderii marg h i loman işti
au purtat tratative in vederea colaborării sau chiar fuzionării cu a lte partide: Partid u l
Naţiona l , Partidul Poporu l u i şi Partid u l Ţărănesc34 • Aceste tratative , care u rmăreau
scoaterea parti d u l u i din izolarea in care se afla şi reabil ita rea l u i , n u au avut sorţi de
izbândă. Procesul de destrămare a Parti d u l u i Conservator Prog resist se desfăşura
intr-un ritm destul de rapid.
Comb i naţia g uvernamentală pusă la cale de Iuliu Maniu şi Al . Marg h i loman n u a
reuşit. La 22 i a n u a rie 1 922 , după u n g uvern efemer prezidat de Take I onescu , Ion I . C .
Brătianu preia şefia nou l u i cabinet35.
29) Arh . Nat. Bucureşti , fond M . A. I . , dosar 40/1 920, f. 30; dosar 42/1 920, f. 1 0 ; dosa r 45/
1 920, f. 23; dosa r 46/ 1 920, f. 2 1 -22.
30) 1 . Bulei, op. cit. , p� 552 ; vezi şi Arh . Nat. Bucureşti , fond Al . Marqhiloma n , dosar 37 , t . 1 .
·

3 1 ) Arh . Nat. Bucureşti , fond C. Meissner, dosar 208, f. 57 ; 6 1 .

. � 2) I bidem, fond Al . Marghiloma n , dosar 37, f . 70-7 1 ; vezi şi L e Progres, I I I , nr. 683, din 1 9
1ume 1 92 1 ; Steagul, V I , nr. 1 088, din 1 7 octombrie 1 92 1 .
33) Mariu Theodoran-Carada , Efemeridele. lnsemnări, amintiri, Să băoani - Roman 1 937
p. 1 1 3 ; N icolae Iorga , Memori i , voi . I I I , Bucureşti , f. a . , p. 249; Al. Marg hiloman, Note politice :
Voi . V, Bucureşti , 1 92 7 , p. 1 53-1 56 .
34) Constantin 1 . Sta n , Destrămarea Partidului Conservator Proqresist in fostul judet Buzău '

in Mousaios, IV/2 , 1 994 , p. 1 56 .

35) 1 . Ciupercă , Opozitie si putere in România anilor 1 922-1 928, laşi, 1 994, p. 52-53 ; C . 1 .
Sta n , Sfâ rsitul carierei politice a lui Take Ionescu . Fuziunea Partidului Conservator Democrat
cu Partidul National Româ n , i n Anuar de ştiinfe istorice, Ploieşti , X/1 997 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 08 Constantin 1. Sta n

Aj unşi la putere , l i beralii au anu nţat organ izarea de alegeri parla menta re , vech ile
Corpuri Leg i uitoare urmând să fie dizolvate . Noua consu ltare a electoratu l u i a fost
fixată in zilele de 1 şi 2 martie 1 922 la Sen;3t, iar pentru Adunarea Deputaţi lor alegerile
u rmau să se desfăşoare la 5 , 6 şi 7 martie, în Transilvania, alegerile destinate Camerei
au fost prog ramate in zilele de 6 şi 7 'marti e , in ti np ce pentru Senat, ele au fost
stabilite in zilele de 9 şi 1 O martie 1 92236 • Fixarea datelor de desfăşu ra re a alegerilor
n u era intâmplătoare . Au fost prog ramate alegeri l e pentru Senat, unde n u exi sta
reprezentare proporţională , ci majoritate simplă . Odată victorioşi in alegerile pentru
Senat, libera l i i aveau un mora l ridicat şi puteau folosi rezultatele favorabile la alegerile
pentru Adu n a rea Deputaţilor unde lupta era mai indârj ită . De asemenea , decalarea
datelor pentru Vec h i u l Regat ş i Tra n s i lva n ia avea u n scop b i n e d eterm i n at . în
Transilva n i a , P. N . L . avea un aparat electoral mai slab, deoa rece organ izaţi ile l iberale
erau noi . Aici , l i beral i i aveau nevoie de cadre de nădejde , cu experienţă electora lă.
Asemenea cadre u rmau să sosească de peste mu nţi , după ce îş i incheiau misiunea
•
in vechea Românie37•
în alegerile parlametare din martie 1 922 , Partidul Conservator Progresist a participat
in cartel electoral cu Partidul Poporului. Pe plan local însă, ca urmare a unor neînţelegeri
ivite intre averescan i şi conservatorii marg h i lomanişti , cele două formaţi u n i politice au
candidat pe l iste separate . Aşa s-a întâmplat in j udeţele Covu rl u i , Botoşan i , Putna sau
l aşP8. în alte j udeţe , unde existau încă organizaţi i locale, ca de pildă Bacă u sau Tutova ,
datorită slăbiciuni lor i nterne, partizan i i l u i Al . Marg h i loman nu au partici pat în alegerP9.
Man ifestu l electoral al celor două partide cartelate cupri ndea o serie de reforme
democratice cum ar fi : agra ră , ad m i n i strativă , constituţi onală , a invăţă mâ ntu l u i .
Docu mentul cerea, totodată , nerecunoaşterea actualului Parlament d rept Constituantă ,
lupta impotriva g uvern u l u i l i beral venit la putere pe că i legale40• În pofida inscrierii
unor reforme democratice cum ar fi cele. ag rară , constituţional ă , a invăţământu l u i ,
program u l electoral averescano-marg h i loman ist era departe d e a rezolva doleanţele
populaţiei , avâ nd u n caracter formal , el neprecizând pă ile practice de înfăptu i re a
acestor reforme.
Alegerile din 1 922 s-au desfăşurat sub sem n u l i nfl uenţei libera le. Partidul Cons�r­
vator Prog resist a desfăşu rat o activitate modestă atât in Moldova , cât şi în alte zone
ale ţări i . Partidul făcea eforturi vizi bile pentru întreţinerea campaniei electorale. Astfel ,
Constantin Meissnar, şefu l organizaţiei ieşene a conservatorilor progresişti , a reuşit,
d u pă multe insistenţe şi intervenţii făcute partizani lor politici , să procure suma necesară
pentru publicarea man ifestu l u i eletoral al partidului4 1 •
Numeroase organ izaţii locale sunt i n dificultate . L a 1 4 ian uari� 1 922 , M i rcea T.
Cancicov îl i nforma din Bacău că în această organ izaţie situaţia este foarte g rea
deoarece : "Dispariţia atât de tragică a l u i N icu G h ika a fost o lovitu ră aproape morta lă
36) Arh . Nat. Bucureşti , fond Casa Reqală, dosar 3/1 922 f. 1 -3.
37) Ion Bitolean u , Din istoria Româ n i ei moderne 1 922- 1 926 , Bucureşti , Ed . Ştii ntifică şi
Encicloped ică , 1 98 1 , p. 46-47 .
38) Arh . Nat. Bucureşti , fond M .A. I . , dosar 26/1 922 , f. 42; dosar 1 1 /1 92 2 , f. 4 1 ; dosar 50/
1 922, f. 43; dosar 38/1 922 , f. 43.
39) I b i d em , dosar 82/ 1 922 , vol . l , f. 1 1 ; dosar 73/1 922, f. 8-9 .
40) Steagul, V I I , nr. 1 1 87 , din 27 februarie 1 922.
4 1 ) Arh . Nat. Bucureşti , fond C. Meissner, dosar 2 3 1 / 1 922 , f. 1 -2 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Destrămarea Partidului Conservator Prog resist în Moldova 1 09

pentru organizaţi a noastră d i n Bacău ( . . . ) . Toa �ă organizat! a conse � at�a re d i n Bacă �

s-a red us şi rezumat în persoan� regretatulu i nostru G � 1 ka . Part i d u l_ 1 1 fo! ma n u �.? '
devotaţii şi prietenii l u i r;>ersona l i " . I n fi nal , Mircea T. Canc1cov se angajeaza � ă fa ?a �
operă de regenerare" a organ izaţiei locale din care făcea parte42. N umeroşi part1zam
părăses c , de ase menea , org a n i zaţia ieşeană d atorită d i sensi u n i lor ivite. N u ma i
i ntervenţia l u i Al . Marghiloman a făcut c a aceste divergenţe să fie î n parte aplanate ,
iar organizaţi a , una d i n cele mai putern ice , să fie menţinută43.
D i n aceste motive , activitatea electorală a Partidului Conservator Prog resist a
fost foarte slabă atât în Moldova , cât şi în întreaga ţară . Sunt semnalate o serie de
întru n i ri ale conservatorilor marg h iloman işti cum au fost cele de la B u cu reşti , Buză l;l .
laşi , Constanta s a u Galaţi . D i n aceste motive , Partidul Conservator Progresist n u a
obţi nut în Moldova , ca de altfel în întreaga ţară , nici un mandat în Parlament'4 . Partidul
dispărea astfel de pe a rena vieţii politice româneşti , devenind practic "o a m i ntire
istorică" . Partidul se destrămase rapi d . Astfe l , la 1 aprilie 1 922 a avut loc adunarea
Comitetu l u i j udeţean Bacău al Parti d u l u i Conservator Prog res ist a i cărui membri (32
la nu măr) au hotărât, analizând situaţia existentă "o dată cu dizolvarea vechi i organizaţii ,
retragerea lor d i n pa rtid"45. O situaţie simi lară întâ l n i m ş i î n j udeţu l Neamţ46.
Partidul Conservator Prog resist se menţinea în excl usivitate datorită presti g i u l u i
şi personalităţii şefu lui său. Nefiind o formaţi une politică parlamentară şi fiin d conştient
că trebuie să încheie o serie de alianţe politice, partid u l condus de Al . Marg h iloman se
orientează către Partidul Poporu l u i şi chiar Partid u l Ţărănesc. În m a rtie 1 924 , Al .
Marghiloman era ferm convins că "singura concentrare de opoziţie ce rămâne probabilă
·

este Averescu - ţărănişti i - noi"47.

Singura acţi une mai im portantă a Partidului Conservator Prog resist, d u pă 1 922 . a
fost organizată la cl ubul conservatori lor d i n Bucu reşti , l a 8 m a i 1 924, cu prilej�l celor
70 de ani de viaţă ai lui Marg h i loma n . La fesitivitate au participat 200 de delegaţi d i n
toată ţara . Cu acest prilej a fost organizat u n banchet la Hotelul Ath nee Palace , unde
sărbătoritul a ţi n ut u n discurs , ultimul din cariera sa politică . Tot cu acest prilej , a fost
bătută o monedă comemorativă şi a fost scos de sub tipar un volum omagial48.
Moartea lui Al . Marg h iloman , s u rvenită în vila Albatros din oraşul Buzău în d ata de

42) ldem, fond Al. Marghiloma n , dosar 37/1 922 , f . 1 -2 .

43) ldem, fond C. Meissner, dosar 208/ 1 922 , f. 59; 6 1 ; 66-68; vezi şi 1 . Bulei, op. cit. , p.
55 1 .
44) Arh . Nat. Bucureşti , fond M .A. I . , dosar 82/1 922 , f . 1 1 9 - 1 25 ; Monitorul Oficial, partea 1 ,
nr. 227 , din 1 0 martie ş i n r. 278 din 2 8 martie 1 922; M . lva n , o p . cit . , tabloul I V ; 1 . SGJJ rt U,
Alegerile parlamentare din martie 1 922, în Analele Universităjii Bucureşti, istorie, an XXI I ,
1 9 1 5, p . 95 ; C . 1 . Stan, Puterea si opozitia în alegeri le parlamentare din martie 1 922 , în Apulum,
XXXV/1 988 (sub tipar) . ..
45) Arh . Nat. Bucureşti , fond Al . Marghiloma n , dosar 38/1 922 , f . 5. Scrisoarea lui Mircea
T. Cancicov d i n 2 aprilie 1 922 către Al . Marghiloma n .
4 6 ) B . N . R . , Colectii speciale, fond Saint Georges , pachet IX, doc. 2 , f. 1 -2 ; Steagul, V I I nr. ·

1 366 d i n 1 2 d ecembrie 1 922 ; La Craiova, M . Seulescu şi generalul Gârlişteanu duc tratative

cu averescanii, iar la sfâ rşitul anului 1 922 îşi dau demisia din partid ( I bidem).
47) Arh . N aţ. Bucureşti , fond C . Meissner, dosar 48, f. 1 1 0-1 1 1 ; 1 1"2-113 .

Ade vărul, XXXVI I/ n r. 1 233, din 1 O aprilie 1 9 l4 ; Lui Alexandru Marqhiloman. Omagiu cu prilejul
48) Al . Marghiloman, Reintrarea Basarabiei în sânul patriei mume, Bucureşti , 1 924, passim,

unei îndoite aniversări, Prietenii si admiratori i , Bucureşti, 1 924 passim.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 1 0" Constantin 1. Stan

1 0 mai 1 925 , a g răbit procesu l de disoluţie a acestui partid. La 28 mai 1 925 a fost
convocat în şedinţă extraordinară la clubul central d i n Bucureşti Comitetu l Executiv al
Partid u l u i Conservator Prog resist. Organul politic de conducere al Parti d u l u i Conser­
vator Progresist a hotărât realizarea fuziunii cu Partidul Poporu l u i . Tot acum a fost
votată o moţi une. în care se aducea un omagi u l u i Al . Marg h i loman , fii n d constituită
u n i rea celor două formaţi u n i politice "pe baza princi p i u l u i d i n astie şi a l ideii de
conserva re n aţională"49• O delegaţie formată d i n Dem. Dobrescu , Jan Mitilineu şi d r.
N icolae Bardescu , ulti m u l şefu l organ izaţiei marghi loman iste d i n j u deţu l Buză u , a luat
legătura cu org a n u l de conducere al Partidu l u i Poporu lui pentru rea l izarea fuziunii
celor două partide. N . Bardescu s-a prezentat la generalul Al . Averescu pentru a-i
în mâna moţiu n ea comitetu l u i . Şeful Partidului Poporul u i a declarat îndeplin ită fuzi unea
celor două partide politice s u b denumirea de Partid u l Poporu l u i . O com isie mixtă
compusă din Dem. Dobrescu , J. Mitilineu şi N. Bardescu din partea , foştilor conservatori
prog resişti , respectiv Constantin Garofl i d , genera l u l Coandă, Petru P. Negu lescu şi
Octavi a n Gog a , reprezentând g ruparea averescan ă , avea misiu nea de a stabi l i , de
comu n acord , şi a înfăptu i deta l i i l e fuzi u n i i celor două organisme politice50•
U n i i lideri ai Parti d u l u i Conservator Prog resist din Moldova , Lascăr Anton i u de la
laşi şi Panait Vizanti de la Botoşan i , I . C . Goilov de la Bacă u , fraţi i Constantin şi N icu
Sto i a n ovi ci , 1. Berce a n u de l a B ră i l a se pron u nţă impotriva fuzi u n i i cu Parti d u l
Poporu lui51 . La rân d u l său , Constantin Rădulescu -Metru declara î n cadrul şedi nţei d i n
"28 m a i 1 925 a Parti d u l u i Conservator Prog resist c ă "fuziu nea c u averescanii constituie
o g rabă pol itică " , propunând fuzi unea cu Partidul Ţărănesc52 • Prin urmare , n u exista o
poziţie u n itară în cadrul conducerii Partidului Conservator Progresist. N u era n ici pe
departe vorba , aşa cum s usti ne general ul Averescu , că la baza contopirii celor două
org a n isme pol itice stă "comunitatea de doctrină şi principii de g uvernare"53 .
Fuziunea averesca n ilor cu cons.e rvatorii prog resişti a fost un compromis între cele
două partide. Noua formaţiune politică a păstrat n umele de Partidul Poporu l u i , i nclusiv
conducătoru l . Totuşi , averesca n i i au fost nevoiţi să accepte n işte "naufrag iaţi politici"
compromişi ca urmare a guvernării din martie-octombrie 1 9_1 8 şi dezorientaţi d u pă
moartea şefu l u i . in acelaşi tim p , contopirea celor două partide nu a mărit cu nimic
forţa parlamenta ră a Parti d u l u i Poporu l u i , deoarece con servatori i prog resişti n u
dispuneau . d e n i c i u n l oc i n Corpurile Leg iu itoare54 • I ntrarea foştilor conservatori
prog resişti în Partid u l Poporul u i a întărit aripa "moşierească" a noii formaţi u n i politice.
De asemene a, parti du l condus de Al . Averescu era dezorientat, i ntrând în cr iză mai
ales d u pă părăsirea sa de către Constantin Argetoian u .
49) Indreptarea, VI I , nr. 1 20 , d i n 2 9 mai 1 925; Adevărul, XXXVI I I , nr. 1 27 1 7 , d i n 3 0 mai
1 925.
50) I bidem; Viitorul, XV I I I , n r. 5 1 69, din 30 mai 1 925.
5 1 ) Arh . Nat. Bucureşti , fond C . Meissner, dosar 248/ 1 925, f. 1 2 .
52) Aurom, VI, nr. 1 066, d i n 3 1 mai 1 925. .
53) Biblioteca Academiei Române, Sectia Manuscrise (in continuare se va citi B.A.R. ,
Sectia Mss.), Arh. Al. Averescu, mss. 1 5, f. 1 -2 .
54) Gh. 1 . Florescu , Activitatea parlamentară a Partidului Poporului martie 1 922 - martie
1 926 in A.I.I.A. I. , tom. 'JN, 1 978, p. 2 1 3; ldem, Partidul Pooorului in anii reconsiderărilor (ianuarie
,

1 922 - martie 1 926), in Memoria Atiquitatis (Piatra Neamt) , voi . VI-.VI I I , 1 974-1 976 ( 1 98 1 ), p.
229-249.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Destrămare a Parti d u l u i Conservator Prog resist în Moldova 111
•

Partid u l Conservator Progresist era practic în prag u l prăbuşiri i . Fuziunea cu

averescan i i a fost pentru foşti i partizani ai l u i Al . Marg h i loman singura soluţi e .
in c i u d a propa g a n d e i făcute d e conducerea centra l ă , i n c l u si v în prov i n c i e ,
s u b l i n i i ndu-se c ă u n i rea n u este decât " o completare reciproc-avantajoasă cu puncte
de s u d a re : respectarea stării de l u cruri , evi dent cât cerinţele ti m p u l u i r].U i m p u n
modifica rea l o r potrivnică"55, aceasta s - a realizat cu dificultate î n Moldova . I n j udeţu l
laş i , de exemplu , organizaţia "progresistă" condusă de C. Meissner a hotărât realizarea
fuzi u n i i încă d i n 24 mai 1 925 pentru "a l u a parte activă la viaţa publică", convinşi fi ind
că "numai în cadrul Partidului Poporu l u i de sub preşedinţia O-l u i general Averescu am
fi puşi în stare de a aduce servicii reale ţării", iar şefu l ei asigura consucerea centrală
la 14 iunie 1 925 că aceasta " a l u at o formă defi n itivă"56 . Cu toate aceste a , u n i rea
celor două organ izaţii judetene s-a rea l izat la sfârşitu l a n u l u i 1 92 5 , când a fost semnat
procesul verbal de fuziune. Contopirea celor două organ izaţi i a fost desăvârşită la
începutul a n u l u i 1 926, când s-au unit toate organ izaţi ile comunale ieşene57 . Disensi uni
similare a u loc ş i în organ izaţia fostu lui partid conservator d i n j udeţul D orohoi , precum ·

şi în cea din judeţul Botoşan i . in acest d i n urmă judeţ, u n u l d i n liderii organizaţiei ,

Panait Vizanti , fost prefect al j udeţu l u i , a demisionat d i n parti d , nefi i n d de acord cu
fuziu nea58.
G reutăţi asemănătoare au fost în reg istrate şi în alte zone ale ţări i . in legătură cu
dificultăţi le întâmpinate în judeţele Constanta şi Mehedi nti ne i nformează un ziar al
vremi i59 .
Nerealizarea decât după m u lte d iscuţii a u n i ri i celor două formeţi u n i pol itice într-o
serie de j udeţe , reflectă contradicţiile reale care existau între .ele pe plan loca l . in
special org a n izaţi ile judeţene averescane nu doreau să real izeze contopi rea cu aşa­
zisele "elemente de elită din fostu l partid conservator"60 , aşa după cum avea să
n u mească , mai tâ rzi u , această fuziune Al . Averescu , evident exagerând l u cru ri l e .
Totuşi , în unele organ izaţi i d i n ţa ră contopi rea s - a făcut mai uşor. in j udeţul Tulcea,
de pildă, fuziunea lor s-a realizat la 1 1 iunie 1 925. Ceremonia unirii celor două organisme
politice locale a fost u rmată de u n banchet la care au participat peste 250 de persoane61 .
La fel de uşor s-a realizat fuziu nea şi în j u deţu l Buzău62•
Contopirea "u ltimelor rămăşiţe" ale falnicului Partid Conservator de altă dată cu
Partidul Poporu l u i a constituit pu nctul final al dezag regării formaţiu n i i politice conduse
de Al . Marg h i loman. Acest proces desfăşurat în Moldova se află în strânsă legătură
cu cel naţiona l .
Cauzele destrămării Partidului Conservator Prog resist sunt m u ltiple . Conservatori i
progresişti erau refractari la nou , aveau o doctrină perimată care se apunea "prog resului
prin saltu ri", promdvând cu precădere real izarea "armoniei sociale între clase"63 , nefiind
55) BAR. sectia Mss . , Arh . Al . Averescu , mss. 1 5, f. 2.
56) A r h . N a t . Bucureşti , fond C . Meissner, dosar 246/1 925, f. 1 .
57) I bide m , dosar 248/1 925, f. 1 -2.
58) C f . Aurora, V, n r . 1 066, din 31 mai 1 925.
59) Neamul Românesc, XX, nr. 1 43, din 28 iunie 1 925.
60) B A R . , Sectia Mss . , Arh. Al. Averescu , mss. 21 , f. 3.
6 1 ) Ţărănimea, Tulcea , VI , nr. 2-5, din 1 august 1 925.
62) C . l . Sta n , o p . cit. , î n Mousaios, IV/2, 1 994 , p . 1 58.
63) Al . Marghiloma n , Doctrina conservatoare , Bucureşti , 1 923, p. 3; ldem, în Doctrinele partidelor
pol itice. Editie de Petre Dan , Bucureşti , Editura Garamond, 1 996', p. 1 57; vezi şi M. Muşat, Studiu
privind disparitia Partidului Conservator din România 1 9 1 8-1 921 , în, Cumidava, I V, 1 970, p. 300 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
112 Consta ntin 1 . Stan

astfel jn pas cu realităţile momentu l u i . Qeşi acordau unele conces i i , conservatorii

marg h iloman işti n u au sesizat faptu l că în cond iţiile noi , după război , era nevoie de
înscrierea în programul lor a unor reforme cu caracter larg democrati c , dar n u în mod
for m a l , c i acestea s ă fie a p l i cate . Ses i z â n d acest l u cru , un conte m poran a l
eve n i mentelor a răta , p e b u n ă d reptate , c ă reformele ag rară şi electora lă "au şters d i n
cartea vieţi i Parti d u l Conservator" şi î n acelaşi timp "au p u s capăt vech i u l u i mecanism
al vieţii n oastre politice atât de limpede şi de simplu până atunci"64 •
L i ps a u n u i p rog ra m ada ptat la real ităţi l e con crete d i n Româ n i a postbe l ică ,
inexistenţa unei clarviz i u n i pol itice , a unei ideolog i i adecvate au constituit o pri n cipală
frână în calea rea bilitări i conservatorismului ca doctri nă pol itică .
Totodată trebuie să avem în vedere concu renţa u nor partide pol itice putern ice în
zonă făcută cu precădere de Partid u l N aţional Libera l , dar şi de noile partide care
apăruseră d u pă război: Partidul Poporu l u i , Partidul Ţărănesc sau alte formaţiu n i politice
cu puternice organizaţii în Moldova , cum ar fi de pildă Partidul N aţional Democrat, a
contribuit la izolarea conservatori lor prog resişti . Această izolare s-a menţi nut în ciuda
eforturilor făcute , partidul co'n dus de Al. Marg h i loman că utând să col aboreze, să
fuzioneze cu a lte org a nizaţii politice. E l şi-a pierdut treptat vechea bază soci a l ă ,
l i m itân d u-şi î n acelaşi t i m p forţa sa economică c a u rmare a reformelor sociale de
·
după război .
Destrămarea Partidului Conservator Progresist în Moldova , ca de altfel în întreaga
ţară , s-a manifestat prin părăsirea prgan izaţii lor locale de n u meroşi partizani politici şi
i ntrarea în noile partide, Partidul Poporului sau Partidul Ţărănesc. Treptat, dispar mu lte
org a n izaţi i loca l e . Forţa parti d u l u i scade considerf! b i l . Activitatea propagandistică ,
politică şi organ izatorică se restrânge considerabil. I n ultim ii a n i , Partid u l Conservator
Progresist a s upravieţu it datorită , în excl usivitate , persona lităţii lui Al . Marg h iloman .
Moartea acestu ia s u rvenită în mai 1 925 a marcat sfârşitul Parti d u l u i Conservator.
Reapariţia sa după 1 930 prin g ruparea condusă de G r!gore Filipescu nu va mai avea
amploarea şi forţa vechiului partid conservator, această formaţiune se va pierde repede
în constelaţia partidelor politice din România.

6 4 ) Ştefan Zeletin , Burghezia româ nă. Originea si rolul său istoric, Bucureşti , 1 925, p . 63.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Destră marea Partidului Conservator Prog resist în Moldova 113

THE DECOM POSITION OF CONSERVATIVE PARTY

I N MOLDOVA
Summary

This study deals with preasenti ng of some shote date related to decomposition of
·
Conservative Party in Moldova .
The Conservative Party had an extremely agitated i nterval existence . D u ri n g its
enijre existence it was an organ ization made of clubs with restricted mem bersch i p
and a larger or smaller n u mber o f adherents depending on wheter it was i n oftice or i n
opposition . It was a party t h e relied o n personalities, o n the past or present "aristoc­
racy" and i ntelectual elit.
The Conservative Party always remained rather rig idly confined to traditional forms
of organ ization , not open to i n n ovative approaches. 11 had in Moldova the broader
masses of people .
I n 1 9 1 7 pressed b y the cou rse o f events most conservatives accepted constitu­
tional amend ments providing for the principles of expropiation and universal suffrage.
Sapped by a deep international crisis and by the rapid advance able to recover a
meani ngful social-pol itica l stature after 1 9 1 8 . The conservative were note able to keep
pace with the rate of change. Having failed according to their own doctri ne and spe­
cific prog rammnees . The solution they offered , howerer, were not daring attractive of
comprehensive enough to achieve a broader appea l .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro