Tică Diana Cristina

Liceul Teoretic Bulgar “Hristo Botev”

REFERAT LIMBA LATINA

Temă: Originea si evolutia limbii romane.

Prof.coordonator: Elena Savu

Cuprins:
1. Introducere
2. Romanizarea
3. Factori ai romanizarii
4. Retragerea Aureliană
5. Stabilirea slavilor in Peninsula Balcanica
6. Structura limbii romane
7. Perioada veche
7.1. Inceputurile scrisului
7.2. Gramatica
8. Bibliografie
9. Anexe
 1.Introducere:

Originea limbii române este legată de procesul de formare 
a poporuluiromân, proces de sinteză daco-romană, asupra cărui
a s-au exercitat în timp şi alte influenţe. Procesul de formare al limbii
romane este unul complex si se lunga durata.
Româna este o limbă romanică pentru că elementele sale constit
utive ca sistemul fonetic, structura gramaticala si mare parte a
fondului lexical peincipal sunt de
origine latină.Limba română face parte din familia limbilor romanic
e alături de limbafranceză, italiană, spaniol şi portugheză. Toate li
mbile romanice au evoluat dinlimba latină populară, folosită în vorbi
rea familiară

2.Romanizarea:

Procesul de formare a limbii romane a fost unul complex.

Inceperea procesului de romanizare este reprezentata de
cucerirea Daciei de catre romani in urma razboaielor daco-
romane dintre anii 101-102 si 105-106. Dacia, transformata in
provincie romană a fost colonizată masiv de populatii latinofone
“din toata lumea romana ” asa cum afirma Eutropius.
Romanizarea Daciei a fost rezultatul unei acţiuni îndelungate în domen
iul politic, economic, social, cultural şi spiritual.
 3.Factori ai romanizarii:
 
- administraţia
- armata
- justiţia
- veteranii
- coloniştii
- urbanizarea
- activitatea economică
- cultura
- religia

1. Administratia:
 Guvernatorul si toti functionarii cu atributii
administrative, ediliare, fiscale etc. vorbeau limba
latina
2. Armata:
 Dacia a fost impanzita de un puternic sistem de
aparare format din castre, turnuri de observatie si
valuri de aparare. In apropierea acestora au aparut
asezari numite canabae, armata jucand un rol
important in procesul de urbanizare a provinciei.
Soldatii din armata romana comunicau in limba
latina populara (vulgara), contactele cu populatia
ducand la raspandirea limbii.
3. Justitia:
 Legile romane, mai ales Constitutio Antoniniana
(212 d.Hr.), au avut rol important in formarea
 modului de a gandi si a actiona al populatiei daco-
romane. Normele dreptului roman se vor regasi in
dreptul romanesc de mai tarziu.

4. Veteranii:
 Se bucurau de mare prestigiu, au ocupat diferite
slujbe administrative
 Au intemeiat familii si gospodarii fiind
impropietariti in provincia pe care au aparat-o ca
militari, erau disciplinati si ordonati si vorbeau
limba latina.

5. Coloniștii:
- „coloniştii au fost aduşi din toată lumea romană pentru
popularea oraşelor şi cultivarea ogoarelor” Eutropius
 rol deosebit în dezvoltarea meşteşugurilor,
mineritului, agriculturii şi urbanizării
 relaţie activă cu autohtonii prin intermediul limbii
latine

6. Urbanizarea:
 orașele au rol important în răspândirea culturii şi
civilizaţiei romane
 așezările urbane în Dacia romană erau de două
tipuri:
- colonia
- municipia
Colonia = aşezare urbană organizată după modelul
Romei
 Municipia = aşezare urbană cu autonomie
administrativă şi juridică
 în mediul rural, rolul oraşului a fost îndeplinit de
„conacul stăpânului” roman villa rustica

7. Activitatea economica:
 Dacia a fost integrată în sistemul economic roman şi prinsă
într-un intens schimb de produse cu Roma şi provinciile
imperiului
 relaţiile de muncă dintre autohtoni, colonişti, veterani şi
administraţia romană au facilitat procesul de romanizare

8. Cultura:
 rol decisiv în romanizarea Daciei
 învăţarea limbii latine este probată de numeroase
descoperiri de inscripţii (peste 3500), tăbliţe cerate cu
elemente de scriere şi calcule aritmetice descoperite la
Alburnus Maior, instrumente de scris (stili) şi existenţa unor
şcoli (ludi literatti). Arta romană s-a impus peste tot în
Dacia.

9. Religia
 se întâlneşte frecvent sincretismul şi adorarea vechilor
zeităţi dace sub nume romane (interpretatio romana)
 un rol important l-a avut creştinismul care începe să se
răspândească în secolul I d.Hr. în Moesia şi apoi în Dacia,
devenind liantul spiritual al comunităţilor după retragerea
aureliană
  între secolele II-III dovezile sunt mai puţin numeroase din
cauza persecuţiilor. După recunoaşterea oficială a
creştinismului prin Edictul din Milano în anul 313, vestigiile
creştine au devenit din ce în ce mai numeroase.

 Influența romană nu s-a limitat strict la teritoriile stăpânite

efectiv de romani, ci s-a extins şi asupra dacilor liberi, fapt
confirmat de numeroase descoperiri. Retragerea aureliană
(271-275 d.Hr) nu a însemnat oprirea procesului de
romanizare.

4.Retragerea Aureliana:

Retragerea aureliană (271-275):

 împăratul Aurelian decide retragerea armatei şi
administraţiei romane din Dacia între anii 271 şi 275.
 rămâne pe loc o populaţie numeroasă romanizată, daco-
romană
 romanitatea nord-dunăreană nu a dispărut după retragere,
ci s-a extins din fosta provincie spre vest, nord şi est prin
mişcarea naturală a populaţiei, constituindu-se astfel un
vast de cultură romanică deosebită şi superioară faţă de cea
a migratorilor (slavi, goţi, huni, gepizi, longobarzi, avari)
 romanitatea nord-dunăreană păstrează legătura cu cea
sudică
 daco-romanii au continuat să dezvolte o civilizaţie romanică
în mediul rural, satul fiind forma specifică de aşezare, în
 cadrul căreia s-a consolidat obştea sătească, formă de
organizare social economică
 obştile săteşti se regăsesc în special într-un anumit cadru
geografic (văile râurilor, depresiuni intramontane, locuri
protejate de păduri, dealuri şi munţi), grupate, de regulă în
structuri autonome mai puternice, uniuni de obşti menite să
reziste atacurilor migratorilor

5.Stabilirea slavilor în Peninsula Balcanică:

 în anul 602 se prăbuşeşte limesul danubian, romanitatea

norddunăreană pierzând astfel legătura cu cea sudică şi
dezvoltându-se independent
 romanicii de la sudul Dunării au fost împinşi spre munţi şi
izolaţi, având o evoluţie proprie
 slavii rămaşi la nord de Dunăre au fost asimilaţi de daco-
romani
 la nord de Dunăre se constituie dialectul daco-roman
(vorbit astăzi în România, Republica Moldova şi în
comunităţile româneşti din ţările vecine
 la sud de Dunăre se formează dialectele aromân, istro-
român şi megleno-român

6.Structura limbii romane

Substratul limbii române

  mai puţin de 200 de cuvinte din limba traco-dacă, multe
dintre aceste cuvinte desemnează elemente fundamentale
ale civilizaţiei: vatră, copil, moş, a moşteni
Stratul limbii române
 latin; aproximativ 80% din fondul principal de cuvinte ale
limbii române, inclusiv vocabularul creştin de bază (biserică
- basilica) provin din latina vorbită.
Adstratul limbii române
 slav meridional

7.Perioada veche:

 Evoluţia limbii literare a fost împărţită de istoricii limbii în

două mari etape cunoscute sub denumirile de perioada
veche şi perioada modernă. Perioada veche este dominată
de cultura slavonă, din care se traduc cărţi religioase sau
laice începând cu secolul al XVI-lea. Încă de la sfârşitul
secolului al IX-lea, pe teritoriul românesc s-a folosit
alfabetul chirilic, grafia latină fiind introdusă abia în timpul
domniei lui Cuza, iar în Transilvania în timpul Şcolii
Ardelene. În Ţara Românească şi în Moldova, limba
cancelariei şi a bisericii a fost slavona între secolele XIII-XVI.
În Transilvania, devenită parte a regatului maghiar catolic,
limba de cultură a fost începând cu secolul XII latina.

7.1. Începuturile scrisului:

 Începuturile scrisului în limba română se regăsesc în secolul
al XVI-lea. Primul document în limba română care s-a
păstrat este Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către
judele Braşovului, din 1521. Despre dezvoltarea scrisului în
limba română se poate vorbi abia după mijlocul secolului
XVI, de când provin numeroase mărturii directe originale
precum acte, donații, testamente sau traduceri ale unor
texte religioase. O altă etapă importantă o constituie
tipăriturile de texte religioase. În 1508, în Ţara Românească,
apare prima tipăritură românească, dar în limba slavonă,
Liturghierul lui Macarie. Prima carte în limba română, un
Catehism luteran, apare la Sibiu, în 1544.

7.2. Gramatica
 Substantivele românești se declină în funcție de gen
(feminin, masculin și neutru), număr (singular și plural) și
caz (nominativ/acuzativ, dativ/genitiv și vocativ). Articolul,
asemenea adjectivelor și pronumelor, se acorda în gen,
număr și caz cu substantivul pe care îl determină.
 Româna este singura limbă romanică în care articolul
hotărât este enclitic, adică este atașat la sfârșitul
substantivului. Articolele au evoluat din pronumele
demonstrative din limba latină.
 Româna are patru conjugări verbale. Verbele pot fi puse la
patru moduri personale, și anume (indicativ, conjunctiv,
condițional-optativ și imperativ și patru moduri impersonale
(infinitiv, gerunziu, supin și participiu).
 8.Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83
https://ro.scribd.com/

9.Anexe:

Harta graiurilor românești

Cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, este
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, datând din anul 1521.
Folosește alfabetul chirilic greco-slavon specific al limbii
românești (și diferit de cel rusesc).