Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

de Lucian Blaga
Poezie modernistă
Artă poetică modernistă
Modernismul este un curent literar apărut pe
plan european la sfârșitul secolului al XIX a-lea .
Curentul literar modernist este promovat în România
de criticul literar Eugen Lovinescu prin revista
„Sburatorul”. Prin această promovare se dorește o
sincronizare a literaturii românești cu cea
europeană. Curentul literar modernist are ca
trăsături ruptura de trecut și se orientează către
căutarea și promovarea de teme și valori noi.
În urma promovării acestui curent literar ,
poetul Lucian Blaga adopta în operele sale trăsăturile
specifice ale modernismului, astfel în volumul său de
debut numit „Poemele luminii” operele cuprind
tematice cu raportări către creativitate și absolut .
Filosofia blagiană care cuprinde cele două tipuri
de cunoaștere , paradisiaca și luciferică , este
conturată în poezia incipientă a volumului „Poemele
luminii” numită „Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii”. Filosofia blagiană împarte cunoașterea în
două categorii , prima categorie , cea paradisiaca ,
este preocupată cu rațiunea , cu setea de cunoaștere
absolută și cu deslușirea misterelor. Categoria
luciferică este preocupată cu creativitatea , cu
adâncirea misterelor , fiind agreată și promovată de
către poet.
Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”
este o meditație filosofică și o confesiune poetică pe
tema cunoașterii.
Tema operei este sugerată încă din titlu ,
ilustrând atitudinea poetului față de ocrotirea
misterelor lumii și față de mister , sursă de inspirație
creatoare a artei.
Titlul poeziei este o metaforă care semnifică ideea
cunoașterii luciferice , exprimând crezul literar al
poetului și anume că misterele trebuiesc adâncite.
Sintagma „eu nu strivesc” sugerează implicarea eului
liric în protejarea misterelor , „corola” prin forma sa
sferică sugerează perfecțiunea , iar cuvântul
„minuni” reprezintă frumusețea misterului care
predomină în jurul „lumii” , pretutindeni.
Poezia este structurată pe opoziția „eu” și „alţii” ,
adică poetul-artist și omul rațional și pe filosofia
luciferică și paradisiacă.
„Lumina mea” reprezintă filosofia luciferică a
poetului , care prin dorința de păstrare a misterului și
prin iubire acesta ocrotește viața , lumea vegetală și
lumea sentimentelor cât și moartea, eul liric sugerând
iubirea față de „flori” , „ochi” , „buze” și „morminte”.
 „Lumina altora” reprezintă filosofia de tip paradisiac
a omului rațional care prin opoziția față de filosofia
luciferică dorește și caută descoperirea misterelor
lumii , încercând să risipească „vraja”.
Opoziția dintre cele două tipuri de cunoaștere ,
luciferică și paradisiaca , prezentă în opera „Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii” reprezintă
implicarea poetului în protejarea și adâncirea
misterelor lumii . Pentru un mai bun impact al ideei
poetice elelemntele de versificație sunt construite într-
un mod expresiv. Versurile sunt inegale , lipsește
ritmul . Predomina figurile de stil printr-o
multitudine de metafore referitoare la mister .
Poetul Lucian Blaga îmbogățește patrimoniul
literar si sfera filosofică a cunoașterii cu opera „Eu nu
strivesc corla de minuni a lumii” pe care o
recunoaștem și ca o artă poetică modernistă.

Mult succes la Bac !

Sper că acest material ți-a fost de folos pentru a învăța și a știi mai bine pentru
examenul de bacalaureat la limba şi literatura română.

*Te rog să lași să ruleze complet sau să dai un click pe reclamele prezente pe
YouTube pentru imbunatatirea calității materialelor viitoare .
Te rog să te abonezi : http://goo.gl/fqdCXb

Să dai un Like & Share : https://www.facebook.com/pages/Opere-

BAC/929277840423426