Asociația Exportatorilor Asociația Națională a Apicultorilor

de Produse Apicole din Moldova din Republica Moldova

Asociație Obștească Asociație Obștească
MD-2012, Republica Moldova, or. Chișinău, str.
Vasile Alecsandri, 109, of. 6 MD 2012, mun. Chisinau, str. Armenesca, 4 of. 1.
Cod fiscal 1019620001019, tel.: +373 69 99 25 22 tel. 061000505
www.honeymoldova.md info@anarm.md

15 aprilie 2021, nr. 02

Parlamentul Republicii
Moldova
Comisia agricultură şi industrie
alimentară
Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și
Mediului

Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor

Onorați deputați!
Onorați funcționari publici!

Asociația Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova (AEPAM) și Asociația

Națională a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM), ca rezultat al tensionării
situației, cu înregistrarea sanitar-veterinară a apicultorilor și eliberarea certificatelor sanitar
– veterinare, este recunoscătoare și aduce multumiri, pentru acordarea atenției sectorului
apicol, la cel mai înalt nivel al conducerii țării.
Suntem convinși, că numai cu eforturi comune vom contribui, la dezvoltarea
sectorului apicol, care are un impact pozitiv nu numai la aducerea valutei în țară, dar și la
sporirea productivității, la majoritatea culturilor fitotehnice și de horticultură.
Urmare discuțiilor, de la ședința Comisiei agricultură și industrie alimentară, din
14.04.2021, reprezentanții asociațiilor de profil au examinat situația creată și, ținînd cont de
prevederile legale, au constatat următoarele:
1) Legea privind activitatea sanitară veterinară a fost adoptată la 19.10.2007. În
varianta inițială, Legea conținea noțiunea de autorizație sanitară veterinară, care a
rămas fără modificări pînă în prezent, cît și noțiunea de exploatație, care presupunea
orice unitate, întreprindere, construcţie sau, în cazul fermelor în aer liber, orice loc
amenajat sau neamenajat în care sînt crescute, ţinute sau manipulate animale.

1
 Astfel, aceiași noțiune întrunea atît agenții economici (unitate, întreprindere), cît și
orice alte construcții sau ferme în aer liber, la care se atribuiau și stupinele apicultorilor
persoane fizice, care n-au înregistrat o formă organizatorico-juridică de activitate.
2) Pentru toate exploatațiile, art. 18 al Legii prevedea autorizarea de către
autoritatea sanitar-veterinară competentă, în condiţiile legii. Însă alin. 6), al aceluiași
articol determina numai lista documentelor, pentru primirea autorizațiilor, de către agenții
economici (era indicat și certificatul de înregistrare a întreprinderii), fiind lipsă lista
documentelor, pentru celelalte ferme.
Ca rezultat, subdiviziunile ANSA, eliberau autorizații sanitare veterinare atît
agenților economici, cît și altor apicultori persoane fizice, fără formă organizatorico-
juridică. Evident, fără certificatul de înregistrare a întreprinderii.
3) Din 2013, a fost introdus art. 181 Eliberarea autorizaţiei sanitar-veterinare de
funcţionare. Acest articol prevedea norme pentru eliberarea autorizației agenților
economici.
Deoarece art. 18 n-a fost abrogat sau modificat, subdiviziunile ANSA continuau
eliberarea autorizațiilor tuturor categoriilor de apicultori.
4) Cu toate că, ambele articole au rămas fără modificări, aproximativ, din 2018,
în unele raioane, subdiviziunile ANSA refuzau eliberarea autorizațiilor persoanelor
fizice, care nu aveau înregistrate forme organizatorico-juridice de activitate, motivînd, că
Legea prevede eliberarea acestora numai agenților economici. Pe la sfîrșitul anului 2019,
deja, în toate raioanele nu se mai eliberau autorizații persoanelor fizice, neînregistrate.
Aceasta, însă, nu a influiențat comercializarea mierii, deoarece certificatele sanitar-
veterinare se eliberau, fără restricții, și persoanelor fizice, neînregistrate, și acestea aveau
posibilitate să vîndă mierea.
5) Prin Legea nr. 208, din 26.11.2020, a fost introdusă noțiunea de exploatație
nonprofesională, definită ca exploatație de animale înregistrate în Sistemul
informațional automatizat „Registrul de stat al animalelor”, care nu a fost supusă
autorizării sanitare veterinare, deținută de persoane fizice, în care produsele de origine
animală obținute sunt destinate doar consumului familial.
Prin aceiași Lege au fost modificate art. 18 și anexa 6, iar art. 181 a fost exclus.
Ca rezultat,
- a rămas autorizarea pentru unele categorii de agenți economici (unitățile de
colectare și procesare a mierii de albine și a altor produse apicole);
- a fost introdusă înregistrarea sanitar-veterinară, pentru exploatațiile de albine,
ca procedură, mai simplă, de cît autorizarea,
- a fost stabilită ne supunerea autorizării sanitar-veterinare a exploatațiilor
nonprofesionale, dar cu obligația notificării la subdiviziunile teritoriale pentru siguranța
alimentelor în privința întreținerii animalelor și a operațiunilor/acțiunilor efectuate cu
acestea.
Ulterior, a apărut Ordinul ANSA, privind aprobarea procedurii de înregistrare
sanitar-veterinară, inclusiv a exploatațiilor de albine.

2
 Subdiviziunile ANSA consideră toate exploatațiile de albine ca profesionale și
refuză înregistrarea acestora, dacă apicultorii nu sunt înregistrați, ca agenți economici.
Nefiind înregistrați, nu le eliberează certificat sanitar-veterinar și apicultorii nu pot vinde
mierea.
Aceste acțiuni pun obstacole atît la comercializarea mierii pe teritoriul țării,
cît și la exportul mierii, și chiar la dezvoltarea întregului sector apicol.
6) În același timp, nu toți apicultorii, sau mai precis, nu toate activitățile lor, pot
fi considerate, ca exploatații profesionale de albine.
Art. 18 pune în sarcina consiliilor locale aprobarea numărului de animale admis în
exploatațiile nonprofesionale și regulile de întreținere a acestora.
Pînă în prezent nu avem (sau nu cunoaștem) nici o hotărîre a vre-unui consiliu pe
această temă, însă aceasta nu este temei de stopare a procesului de lucru. Cu atît mai
mult, nu este temei de interpretat legea în detrimentul apicultorului și de stopat
activitatea lui.
7) În legislație nu avem o delimitare între activitate apicolă profesională și
nonprofesională, însă în practică se consideră profesională stupina, de cel puțin 150-200
familii de albine.
De asemenea, nu avem determinată nici noțiunea de ”consum familial”, dar
dicționarul explicativ definește consumul, ca ”Folosire a unor bunuri pentru satisfacerea
nevoilor oamenilor”.
Vedem, că noțiunea de consum este mai largă și nu poate fi limitată la însuși nevoia
de alimentare, dar a tuturor nevoilor membrilor familiei. De asemenea, a folosi nu
inseamnă a mînca. Folosirea poate avea loc prin schimb cu alte bunuri, inclusiv cu bani.
Astfel, consumul familial poate avea loc prin întrebuințare în alimentare, prin
schimb cu bani, ceea ce este comercializare și utilizarea ulterioară a banilor la nevoile
familiale.
În concluzie, activitatea apicultorilor, cu stupine, de pînă la 150 familii de
albine, urmează a fi considerată, ca exploatație nonprofesională și apicultorii trebuie
numai să notifice subdiviziunile ANSA, fără a trece procedura de înregistrare.
Această concluzie poate fi confirmată și din punct de vedere financiar.
Pentru Moldova, roada medie anuală, se consideră 20 kg de miere, de la o familie
de albine. Se ia in considerație prezența familiilor medii, slabe, roilor nou formați, care
se consideră familii, dar miere nu dau, în primul an, influența condițiilor climaterice, etc.
De la 150 familii pot fi colectate anual 3000 kg miere. Fiind vîndute, la un preț
mediu de 40 lei/kg, membrii familiei vor obține un venit brut de 120 000 lei. Împărțit, în
mediu, la 4 membri ai familiei, fiecăruia î-i revin cîte 30 000 lei sau 2500 lei/lunar.
E suficient așa un venit pentru consumul familial? Precis, nu.
Atragem atenția, că a fost calculat venitul brut. Dacă excludem cheltuielile pentru
stupină, consumul familial, de la exploatația nonprofesională de albine, devine
neînsemnat pentru această familie, care conform Constituției, are dreptul la un trai decent.

3
 Prezenta adresare are caracter informativ, pentru onorații deputați, cărora
suplimentar le mulțumim, pentru intervenție. Concomitent, vom fi recunoscători, dacă se
va ține cont de cele expuse în ea la examinarea unor proiecte de legi, cu care vom veni,
după o analiză suplimentară a impedimentelor legislative, pentru sectorul apicol.
Cît ține de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, apreciem atît intenția,
cît și acțiunile întreprinse, pentru simplificarea procedurilor de asigurare a siguranței
alimentului, fără a diminua însuși scopul se asigurare a sănătății animalelor si a siguranței
produselor de origine animală.
Solicităm aplicarea legislației, în modul expus în concluzie, cu întreprinderea
acțiunilor de explicare a prevederilor legislației subdiviziunilor teritoriale, ceea ce
va debloca situația creată, înainte de apariția roadei noi și va fi posibil de
comercializat produsele apicole atît pe piața internă, cît și la export.
Concomitent, vom continua procesul de examinare a legislației, pentru perfectarea
unui proiect de lege de modificare și completare a actelor legislative, vom interveni la
consiliile locale, pentru executarea Legii nr. 221, cu modificările și completările din
noiembrie 2020.

Cu mult respect,

Vasile Dolghieru Ion Maxim

Președinte AEPAM Președinte ANARM