Sunteți pe pagina 1din 23

Capitolul 4

4. ÎNCHIDERI PENTRU CONSTRUCȚII


INDUSTRIALE

4.1 PEREȚI

Pereții reprezintă structuri continue, la care grosimea este mult mai


redusă în raport cu lungimea și înălțimea lor. Pereții asigură
protejarea spațiilor interioare (pereții exteriori) respectiv
compartimentarea spațiului (pereții interiori). Rolul principal pe care îl
au pereții exteriori este acela de protecție a spațiului împotriva
factorilor exteriori de mediu (vânt, ploaie, variații de temperatură,
zgomot, etc.), fig.4.1.

Figura 4.1 Pereți exteriori acționând ca un filtru

O abordare rațională a procesului de proiectare a pereților implică,


într-o primă etapă, identificarea unui set de exigențe specifice.
Printre exigențele funcționale și structurale pe care trebuie să le
îndeplinească pereții, se numără și următoarele:
 Rezistență și stabilitate;
 Rezistență la umiditate (atmosferică, din infiltrații);
 Siguranță la foc;
 Rezistență la transfer termic;

86
Elemente de închidere pentru construcții industriale

 Izolare fonică;
 Securitate.
Un prim criteriu de clasificare a sistemelor de pereți este reprezentat
de materialul din care sunt realizate, astfel:
 Panouri metalice/ structuri sandviș asamblate pe șantier;
 Panouri metalice/ structuri sandviș prefabricate;
 Panouri prefabricate din beton armat;
 Panouri din zidărie;
Proiectarea structurală a pereților presupune, printre altele, o analiză
judicioasă a următorilor factori: cost, aspect estetic, tehnologie de
execuție, caracteristici de izolare termică, aspecte legate de zgomot,
lucrări de întreținere, posibilități de extindere ulterioară, finisaje,
durabilitate.

4.1.1 Pereți din panouri de beton armat

Pereții halelor industriale sunt în general realizați din materiale


ușoare. Sistemele termoizolante adiacente sunt prevăzute cu
dispozitive de fixare rapidă, pentru a minimiza costurile legate de
transport (fig. 4.2 a) și respectiv de a reduce timpul de montaj (fig. 4.2
b).

a. b.

Figura 4.2 Pereți din panouri prefabricate de beton armat: a. transportul


panourilor din beton armat cu izolare termică și fețe; b. montajul panourilor
prefabricate pe grinzi soclu
Închiderea halelor industriale cu pereți din panouri prefabricate din
beton armat prezintă o serie de avantaje, printre care:
 Suprafețe exterioare rezistente;
 Posibilitatea obținerii unor efecte arhitecturale prin suprafețe de
calitate;
 Comportare bună la acțiunea focului;

87
Capitolul 4

 Dispunerea panourilor prefabricate nu necesită rigle intermediare


de prindere;
 Reducerea costurilor prin utilizarea panourilor autoportante, ce nu
necesită sisteme suplimentare de susținere;
 Panourile prefabricate din beton armat constituie izolatoare fonice
excelente.
Pe lângă avantajele prezentate mai sus, trebuie menționate și o serie
de dezavantaje ale acestui tip de pereți, printre care:
 În cazul unor extinderi ulterioare există dificultăți în obținerea unui
efect cromatic uniform;
 Crearea de ”punți termice” la nivelul zonelor de îmbinare a
panourilor stratificate;
 Impunerea unor sisteme de fundare mai robuste comparativ cu
alte tipuri de pereți;
 Necesitatea, în faza de montaj, a unor sisteme de ridicare de
mare capacitate;
 Dificultăți în prevederea unor goluri suplimentare;
 Greutatea proprie importantă a panourilor afectează modul de
comportare la acțiunea seismică a structurii din care fac parte;
 Dificultăți în extinderea halelor industriale cu pereți portanți din
panouri prefabricate din beton armat.

4.1.2 Pereți din panouri prefabricate din b.c.a.

Proiectarea pereților de compartimentare și de închidere realizați din


beton autoclavizat (b.c.a.) se face în conformitate cu prevederile
ghidului de proiectare P 104-83.
Panourile din b.c.a. utilizate la halele industriale pot fi dispuse atât pe
direcție orizontală cât și pe direcție verticală. Panourile din b.c.a. se
dispun orizontal, pe lungimi de 6m, putând fi realizați pereți cu înălțimi
de până la 9,00 sau 12,00m (fig. 4.2). prin dispunerea verticală a
panourilor din b.c.a. se pot realiza pereți cu înălțime maximă de până
la 6,50m și deschideri de până la 6,00m.
Grosimea pereților din panouri din b.c.a. se stabilește din condiții de
izolare termică și fonică.
Pentru proiectarea sistemelor de prindere/ susținere a pereților din
panouri din b.c.a. se ține seama de rezistența la compresiune locală
(strivire) a acestuia, de 0,50N/mm2.

88
Elemente de închidere pentru construcții industriale

Brackets for panels


support
ELEVATION

Autoclaved concrete
panels

Basement

RC columns

Permanent elastic
mastic

6.00 Mortar layer

Figura 4.3 Pereți pentru clădiri industriale realizați din panouri b.c.a. dispuse
orizontal

Panourile din b.c.a. sunt armate cu plase sudate. Acestea, împreună


cu elementele de fixare vor fi protejate împotriva coroziunii prin
aplicarea de straturi de protecție pe bază de zinc.
Finisajul exterior al panourilor prefabricate din b.c.a. se realizează
prin aspersiune de mortare polivinilice și aplicarea ulterioară de
vopsele.
Elementele de prindere sunt protejate prin aplicarea unor vopsele
pentru suprafețe metalice.
De regulă, pereții din b.c.a. au o rezistență la foc de 3 ore.
În Tabelul 4.1 sunt prezentate principalele caracteristici geometrice
ale panourilor prefabricate din b.c.a. produse în România.

Tabelul 4.1 Proprietăți ale panourilor din b.c.a.


Dimensiuni modulate [cm] Densitate
Tip Clasa
în stare
panou Grosime Lățime Lungime beton
uscată
15
Cu
17.5 GBN
dispunere 60 Max 600 550±50
20 35
orizontală
22.5

89
Capitolul 4

Cu 15
GBN
dispunere 17.5 60 Max 600 550±50
35
verticală 20

La nivelul aticului, panourile din b.c.a. sunt prinse cu ajutorul unor


șuruburi și profile metalice (det. Din fig. 4,4,a) iar fixarea lor orizontală
se realizează relativ ușor prin intermediul unor șuruburi și plăcuțe
metalice înglobate în stâlpii din beton armat., fig. 4.4.b.

3
6

Figura 4.4a Prinderea panourilor din b.c.a. în poziție orizontală, detaliu de


atic: 1. panou b.c.a.; 2. stâlp din beton armat; 3. piesă de prindere; 4. șurub;
5. profil de prindere, 6. grindă longitudinală; 7. element de acoperiș

9 4

7 6
1
3

8 5

Figura 4.4b Prinderea panourilor b.c.a. de stâlpul din beton armat: 1. panou
din b.c.a.; 2. stâlp din beton armat; 3. șurub de fixare; 4. riglă de ancoraj; 5.
profil de fixare; 6. OSB; 7. adeziv; 8. piuliță; 9. șurub

90
Elemente de închidere pentru construcții industriale

Panourile din b.c.a. în dispunere verticală sunt rezemate pe grinzi


soclu. La partea inferioară, prinderea panourilor se realizează cu
ajutorul unor plăcuțe metalice înglobate în grinzile soclu.
La partea superioară panourile sunt prinse de structura din beton
armat prin intermediul unor aparate de prindere.
Rosturile verticale dintre panourile b.c.a. se vor izola termic prin
utilizarea de fâșii de polistiren expandat lipite cu diferiți adezivi.

Vertical autoclaved
concrete panels
Fixing device Window

Basement Masonry
RC column beam

60 60 120
6.00

Figura 4.5 Panouri din b.c.a. în dispunere verticală pentru pereți ai clădirilor
industriale

4.1.3 Pereți din panouri de zidărie

Pereții din panouri de zidărie sunt realizați din blocuri ceramice cu


goluri mari. Blocurile ceramice au dimensiuni de 24x24x20cm, și sunt
realizate cu pereți subțiri și agregate de granulație 0/15mm.
În comparație cu pereții din panouri prefabricate din beton armat cu
termoizolație, pereții din panouri de zidărie prezintă o rezistență

91
Capitolul 4

termică, inerție termică, rezistență la foc superioare, un risc de


condens mai redus și o durabilitate mai mare.
În fig. 4.6 este reprezentată simplificat, alcătuirea unei clădiri
industriale cu pereți portanți din zidărie.

Figura 4.6 Structura de acoperiș realizată din ferme metalice sau din lemn,
rezemate pe pereți portanți

4.1.4 Închideri din panouri sandwich

Structura unui panou sandwich este constituită din două fețe


exterioare, de grosimi relative reduse (realizate din table de oțel,
aluminium, din lemn, din materiale compozite polimerice armate cu
fibre sau, in unele situații, din beton) și un miez din plută, lemn de
balsa, cauciuc, materiale plastice solide (polietilenă), vată minerală,
structuri celulare din metal sau din carton.
Panourile stratificate realizate din fețe exterioare din tablă de
oțel sau aluminiu și miez din spumă poliuretanice sau vată minerală
reprezintă cele mai utilizate configurații, fiind ideale pentru realizarea
închiderilor. Panourile sandwich, în acest context, trebuie să
îndeplinească o serie de exigențe, printre care:
 Exigențe de siguranță:
- integritate structurală pe timpul fabricării, transportului și
instalării, etc;
- capacitatea de a gestiona deformațiile provenite din
variații de temperatură, radiații UV, etc;
- rezistență la acțiunea focului.
 Exigențe de exploatare:
- impermeabilitate la factori de mediu precum ploaie,
zăpadă, aer și praf;
- capacitate de izolație termică adecvată;

92
Elemente de închidere pentru construcții industriale

- izolație fonică;
 Exigențe de durabilitate
- rezistența în timp la factori de mediu;
- rezistența la coroziune în medii agresive;
- anduranța atât a miezului cât și a fețelor;
- stabilitatea culorilor în timp.
 Exigențe estetice
- combinații de culori;
- toleranțe geometrice [Davies, 2001].

Panourile stratificate ce realizează anvelopa construcțiilo industriale


trebuie proiectate astfel încât să reziste la încărcări uzuale provenite
din acțiunea vântului, a zăpezii precum și vibrațiilor (produse de
acțiunea podurilor rulante, a căilor de acces, etc.)

În Fig. 4,7 sunt prezentate două tipuri de panouri sandwich în


dispunere orizontală sau vertical. Fig. 4.8 și Fig. 4.9 ilustrează detalii
de colt și de atic utilizate în cazul închiderilor realizate cu panouri
sandwich.

600mm up to 1000mm Module

External weather sheet


Panel thickness
Internal liner sheet

1000 Cover width


333.3 333.3 333.3
27 30.5 30.5 30.5
58 External weather sheet

Panel
Thickness

Internal liner sheet

Figura 4.7 Panouri sandwich de grosimi diferite: 45, 60, 70, 80 100:
a. Dispunere orizontală; b. Dispunere verticală

93
Capitolul 4

Vertically laid
sandwich panel

Internal cleader angle by


steel sub-contractor
with Air seal - Vapourflex
sealant applied at joints
Zed support lapped 100mm at joints
Air seal - 6mm diameter butyl sealant
Site cut vertical sheeting

Mineral Fibre Insulation - Site Applied

External corner flashing with


DIRECTION OF LAY
100mm sealed overlaps
9mm x 3mm Butyl rubber sealant
Vertically laid
sandwich panel

Figura 4.8 Perete exterior realizat din panouri


sandwich - detaliu de colț

Gutter support 0.7mm thick


double sided plastisol coated
Gun grade seal at panel joints
inline with 8mm butyl 9mm x 3mm Butyl
rubber sealant
200mm Fixing centres
Insulated roof panel
75mm

Air seal
Mineral Fibre
Top sheet turned Insulation Site Applied
down on site
Double sided plastisol Air seal - 6mm diameter bead
Highline type gutter 35
20 20 of gun grade sealant
(mm)

Eaves beam

Horizontally laid panel

Figura 4.9 Perete exterior realizat din panouri


sandwich - detaliu de streașină

94
Elemente de închidere pentru construcții industriale

În cazul pereților sandwich, panourile stratificate sunt solicitate la


moment încovoietor produs de acțiunea vântului și a greutății proprii.
Dimensionarea panourilor consta în determinarea rezistenței la
încovoiere și verificări la lunecare și de rigiditate. Caracteristicile
mecanice ale panourilor sunt furnizate de către producător și sunt
conforme cu prevederile standardelor de calitate în vigoare.
În unele situații se impune realizarea de teste de laborator și
verificarea rezultatelor experimentale prin analize numerice. În
proiectarea panourilor sandwich se vor considera mai multe ipoteze
de calcul.
Analiza structurală a panourilor sandwich se bazează pe următoarele
ipoteze:
 modulul de elasticitate al fețelor exterioare este net superior celui
al miezului; în consecință, acestea vor prelua în totalitate
tensiunile normale din încovoiere; miezul nu preia tensiuni de
lunecare longitudinală;
 între miez și fețele exterioare există condiții de aderență ce
determină conlucrarea în raport cu o axă neutral comună;
 tensiunile tangențiale sunt preluate preponderant de către cutele
din oțel (spre deosebire de panourile sandwich cu fețe exterioare
plane).
În calcul, panourile sandwich pot fi asimilate unor grinzi hibride late, la
care rigiditatea la încovoiere în raport cu axa neutră a secțiunii (Fig.
.9), este dată de relația:

D  I f ,0 E f  A f  2f E f  I s ,0 Es  As s2 Es (4.1)
unde:
D - rigiditatea la încovoiere a panoului sandwich;
If,0 - momentul de inerție al miezului în raport cu axa neutră
proprie;
Is,0 - momentul de inerție al fețelor exterioare din tablă de oțel, în
raport cu axa neutră proprie;
Ef, Es - modulul de elasticitate al miezului, respective al fetelor
exterioare;
Af, As - ariile secțiunilor transversale ale miezului, respectiv ale
fetelor exterioare;
f - distanța de la axa neutră a panoului la axa neutră a miezului;
s - distanța de la axa neutră a panoului la axa neutră a fețelor
exterioare din oțel.

95
Capitolul 4

 sf
40 mm

σfoam
ξ1 = 40,27 mm
 if ξ2 = 80 mm
ξs = 0,03 mm

ξf
NA  st
ξs

s ξf = 39,7 mm

ξ5
ξ5 = 19,7 mm
60 mm

σsteel
ξG = 40,3 mm

η
ξG

ξ2

ε()
ξ1

 sti

Figura 4.9 – Notații pentru ecuația (1); (f=miez din spumă, s=oțel)

Caracteristicile geometrice și mecanice utilizate în ecuația de mai sus


sunt: Ef =7 N/mm2, Es =210000 N/mm2, Af =24000 mm2, As =1000
mm2, Is,0 =468000 mm4.
Prin utilizarea formulei (4.1), valoarea calculată a rigidității la
încovoiere este de D = 9828 x 107 Nmm2; neglijarea contribuției
miezului este posibilă întrucât aportul primului respectiv al celui de al
doilea este de sub 3%.
Determinarea tensiunilor ce se dezvoltă atât în fețele exterioare cât și
a miezului se poate face prin utilizarea teoriei clasice de încovoiere,
aplicată în cazul secțiunii stratificate a panoului sandwich [Allen,
1969].
În ipoteza secțiunilor plane și normale la axa longitudinală, deformația
specifică, , la distanța  față de axa neutră (Figura 4.9) se
calculează cu:

M
  (4.2)
D

Valoarea tensiunilor normale la orice nivel în raport cu axa neutră


(Figura 2) poate fi evaluată prin afectarea deformației specifice cu
modulul de elasticitate, i.e.:

a) în fața exterioară situată sub axa neutră:

96
Elemente de închidere pentru construcții industriale

M
 si   Es , when 0    G ; (4.3 a)
D

b) în fața exterioară situată deasupra axei neutră:

M
 ss   Es , when 0    5 ; (4.3b)
D

c) în miezul de spumă:

M
f   Ef , when  5     5  40mm; (4.3c)
D

În cazul unei încărcărilor transversale, panoul se deformează din


încovoiere cilindrică. Întrucât fețele exterioare din oțel asigură
întreaga rigiditate la încovoiere iar tensiunile normale se situează sub
limita de elasticitate, relația moment-curbură se poate considera
liniară. Astfel, valoarea momentului M(x), funcție de săgeata y devine:

d2y
M x    D (4.4)
dx 2

unde x este distanța de la reazemul din stânga până la secțiunea în


care se evaluează săgeata y.

În deschiderea 2-3 (Figura 4.10), momentul încovoietor în secțiunea


situată la distanța x față de reazemul din stânga poate fi determinat
cu relația:

ql 2 qx 2
M x  
5ql
x  (4.5)
8 8 2

unde q este încărcarea uniform distribuită iar l este deschiderea


considerată.

Prin integrarea succesivă a ecuației (4.5) și prin introducerea


condițiilor de capăt, săgețile în orice secțiune de abscisă x față de
reazemul stâng, se obțin cu relația:

97
Capitolul 4

q
y (2 x 4  5 lx3  3l 2 x 2 ) (4.6)
48 D

Valoarea teoretic maximă a săgeții se întâlnește în secțiunea situată


la x=0.577l față de reazemul din stânga.

1 l 2 l 3
2
ql
L q
8
2 3
3ql/8 + 3l/8 x
+ l
T
3l/8 3ql/8

ql 2
M 8

Figura 4.10 – Schemă de calcul pentru un panou încărcat uniform


[Ţăranu, 2005]

4.1.5 Pereți din tablă profilată din oțel și alte tipuri de table
cutate

Încărcările de la nivelul pereților din table cutate provin din greutatea


proprie și acțiunea vântului. Efectul greutății proprii este
nesemnificativ astfel încât proiectarea tablelor cutate se face din
condițiile de rezistență și de rigiditate la acțiunea vântului. Riglele ce
susțin tablele cutate se dimensionează la încovoiere oblică, provenită
din greutate proprie și acțiunea vântului (fig.4.11).

98
Elemente de închidere pentru construcții industriale

pw.d

d d/2

d pw
d/2
l d d

d
l

Figura 4.11 Acțiunea vântului asupra panourilor din tablă cutată;


calculul riglelor din oțel

Pentru rigle cu o singură deschidere, condițiile de rezistență și


rigiditate la încovoiere oblică pot fi evaluate cu relațiile:

Mg Mv
   1.1R (4.7)
Wy Wx

5 pvn l 4 l
f   (4.8)
384 EI x 200
unde:
- σ valoarea de calcul a tensiunilor normale;
- Mg valoarea de calcul a momentului încovoietor din greutate
proprie;
- Mv valoarea de calcul a momentului încovoietor din acțiunea
vântului;
- W x,W y valoarea modulilor elastici de rezistență în raport cu axele
x și y;
- R valoarea de calcul a rețistenței oțelului;
- f săgeata în planul riglei;
- l deschiderea riglei (egală cu traveea).

Pentru protecție anticorozivă, tablele cutate din oțel pot fi acoperite cu


zinc, vopsite sau acoperite cu un strat subțire de material plastic,
pentru obținerea unor panouri ușoare. Prinderea foilor de tablă cutată
se poate face cu ajutorul șuruburilor autofiletante ce nu necesit
pregăurire. Livrarea tablelor cutate se face în lungimi de 12m iar
distanța dintre riglele de rezemare poate fi de până la 3m.

99
Capitolul 4

Alte variante de panouri cutate utilizate la închiderile laterale ale


construcțiilor industriale sunt realizate din table profilate din aluminiu
precum și din panouri de policarbonat (fig.4.12).

a. b.

Figura 4.12 Utilizări ale panourilor performante, ușoare și rezistente din


policarbonat [http://www.macrolux-emp.com]

4.2 SOLUȚII DE ÎNCHIDERE LA NIVELUL ACOPERIȘULUI

Acoperișurile construcțiilor industriale reprezintă elementele de


închidere situate la partea superioară ce previn accesul factorilor de
mediu în interiorul clădirii. Acoperișurile se pot realiza în variantă
înclinată sau plată.
În general, acoperișul halelor industriale constau în două
componente: o structură de rezistență, autoportantă și învelitoare.
Structura de rezistență a acoperișului poate fi realizată din grinzi cu
goluri, ferme, cadre sau arce; elementele secundare pot cuprinde
pane, contravântuiri. Învelitoarea asigură rolul de închidere și oferind
condiții de izolare termică și fonică.

De regulă, acoperișurile clădirilor industriale sunt supuse la acțiuni


mai complexe decât în cazul altor tipuri de clădiri. Structura de
rezistență a acoperișului preia acțiunile permanente și variabile și le
transmite către stâlpi și pereții portanți; în unele cazuri însă, sistemul
structural este supus acțiunilor dinamice dezvoltate de grinzile de
rulare, de podurile rulante, benzilor transportoare, acțiunilor provenite
din variații de temperatură, coroziune, etc.
Învelitoarea este direct expusă acțiunii precipitațiilor, umidității din
condens, radiațiilor UV, variațiilor de temperatură, coroziunii chimice
(în cazul construcțiilor industriale din industria chimică), încărcărilor
din praf industrial (fabrici de ciment, adezivi) precum și șocurilor
termice.

100
Elemente de închidere pentru construcții industriale

Învelitoarea trebuie să îndeplinească o serie de exigențe precum:


rezistența la acțiuni mecanice, fizice, chimice și șocuri, izolare
termică, rezistență la acțiunea focului.
În Fig. 4.13 sunt prezentate aspecte din faza de montaj al învelitorii
realizate din tablă cutată din oțel susținută de grinzi din beton armat
prefabricat.

Figura 4.13 Poziționarea tablelor cutate din oțel pe grinzi transversale din
beton armat prefabricat, de secțiune ”T”

La folosirea panourilor sandwich în cazul acoperișurilor, trebuie avute


în vedere mărimea acțiunii vântului, soluția de prindere precum și
numărul punctelor/ șuruburilor de prindere (fig. 4.14).
a.

b.

c.

Figura 4.14 Prindere cu număr variabil de șuruburi, funcție de poziția relativă


a panourilor sandwich: a. dolie; b. coamă/ streașină; c. pentru situații cu
valori importante ale acțiunii vântului

Îmbinările panourilor sandwich la nivelul panelor se realizează diferit,


în funcție de materialul din care sunt realizate panele (fig.4.15).

101
Capitolul 4

a. b. c.

d. e. f.
Figura 4.15 Prinderea dintre învelitoare (panouri sandwich) și pane: a.
profile laminate din oțel; b, c. profile formate la rece, “sigma” și “zed”;
d. pane din beton armat; e. pane din lemn; f. soluție mixtă

4.3 PARDOSELI INDUSTRIALE

Pardoselile industriale sunt realizate sub forma unor stratificații,


fiecare strat component având o serie de atribuții, după cum
urmează:
 Pardoseli realizate direct pe sol, utilizate în medii necorozive, a
căror structură constă în strat de fundare, strat de rezistență și
strat de uzură;
 Pardoseli în medii corozive, la care se adaugă un strat
hidroizolator/ impermeabil;
 Pardoseli dispuse pe plăci suport din beton, ce sunt alcătuite
dintr-un singur strat sau, în unele cazuri pot include si straturi
impermeabile, fonice sau termic izolatoare.

Interacțiunea dintre straturile de rezistență, straturile de fundare și


teren asigură capacitatea portantă, stabilitatea și durabilitatea
pardoselilor. Stratul de uzură preia acțiunile mecanice și le transferă

102
Elemente de închidere pentru construcții industriale

către stratul de rezistență, asigurând atât protecție fizică dar și


chimică. De asemenea, stratul de uzură creează și efectul estetic.

Pardoselile industriale sunt similare sistemelor rutiere; în consecință,


proiectarea lor trebuie să țină seama de următorii factori::
 Tipul încărcărilor (sarcini concentrate sau uniform distribuite);
 Intensitatea sarcinilor;
 Deformabilitatea terenului de fundare.

La realizarea pardoselilor, o primă etapă constă în îndepărtarea


stratului de sol vegetal, până la adâncimi de 10 … 40 cm. Pe o
înălțime de cel puțin 25cm, trebuie realizată ulterior stabilizarea
pământului, cu ajutorul plăcilor vibrante.
Pe amplasamentele la care nivelul apei subterane este ridicat, se
impune prevederea de sisteme de drenaj, pentru a păstra pardoseala
în stare uscată, fig.4.16.

1 2 1 2

a. b.
Figura 4.16 Sisteme de drenaj pentru pardoseli: a. în coadă de pește;
b. rețea concentrică (1 - dren; 2 - cămin colector)

Fundarea și rezistența pardoselilor industriale se stabilesc în funcție


de condițiile de trafic și de materialele utilizate:
- Condiții de trafic ușor, cu sarcini cuprinse între 300 și 400 daN/m2,
necesită fundații de nisip, balast sau straturi de piatră spartă cu
grosimi de 10…15cm cu rol de drenare și rupere a capilarității,
strat de beton și strat de uzură, fig.4.17;

103
Capitolul 4

5
3

Figura 4.17 Pardoseli pentru condiții de trafic ușor: 1. Balast sau piatră
spartă; 2. Strat de nisip de 2…5 cm grosime; 3. strat de beton de 10…12 cm
grosime; 4. armături; 5. suprafață de uzură

- Condiții de trafic mediu, cu sarcini cuprinse între 500 și 1000


daN/m2; impun prevederea unui strat din piatră spartă, cu grosimi
cuprinse între 15…20cm, strat de nisip de 2…3 cm grosime, strat
de rezistență din beton, Fig.4.18;

a. b.
Figura 4.18 Pardoseli pentru condiții de trafic mediu a. strat semirigid, din
material granular; b. strat rigid din beton; 1. Piatră spartă, 15…20 cm; 2.
nisip, grosimea stratului, 2…3cm ; 3. strat de beton, cu grosime de 15 cm; 4.
armătură; 5. beton ușor 10cm

- Condiții de trafic greu, cu sarcini de peste 1000 daN/m2, Fig.4.19.

104
Elemente de închidere pentru construcții industriale

Figura 4.19 Pardoseli pentru condiții de trafic greu, succesiunea straturilor:


a. nisip sau agregat spart; b. agregate și beton ușor; c. nisip, agregat și
beton ușor; d. agregate și nisip; 1. nisip, 12 cm; 2. agregate sparte 0/40mm
în strat de grosime de 20…25cm, 3. pat de nisip 2…3 cm; 4. strat de beton
15 cm; 5.armătură; 6. agregat 0/70mm, strat de 10cm; 7. beton ușor, strat de
10cm; 8. nisip sau agregat 0/30 mm – compactat, strat de 15cm; 9. agregat
compactat

O atenție sporită se impune la distribuția rosturilor, Fig.4.19. Rosturile


se pot clasifica în rosturi de contracție, rosturi de dilatare și rosturi de
separare [Boghian, 1987].

Rosturile de contracție se prevăd pe 1/3 din grosimea plăcii suport,


au o lățime de 5…6mm și sunt dispuse la intervale de 4…4,5m.
Rosturile de dilatație sunt dispuse la aceleași intervale, cu condiția ca
suprafața plăcilor suport sa nu depășească 18m2. Rosturile de
separație sunt prevăzute în apropierea stâlpilor, a pereților și
fundațiilor de mașini pentru a permite deformarea liberă a plăcilor
suport în plan orizontal și vertical în condiții de exploatare.

105
Capitolul 4

2
1-
1
a
. 2 c
1 1
.

2-
2
d
.
b 4
.

2
3
e
.
1

Figura 4.19 Rosturi de dilatație dispuse: a. rectangular; b. oblic; c. rost


obișnuit; d. rost la nivelul stâlpilor sau pereților; e. detaliu de umplere a
rostului; 1. placă suport; 2. strat de uzură; 3. umplutura rostului; 4. perete
sau stâlp.

În standardul național NP013-96 se face o clasificare a pardoselilor


pentru hale de producție, extrasă în Tabelul 4.2.

Tabelul 4.2 Clasificarea pardoselilor


Stratul de uzură Exemple
Cod

I Pardoseli din mortare a) – epoxy;


polimerice în turnare b) – poliester;
continuă c) – poliuretan;
d) – acrili modificați
II Pardoseli din lemn a) – parchet din lemn masiv;
b) – pavaje din lemn;
c) – blocuri din lemn;
III Pardoseli din piatră a) beton turnat;
b) beton sclivisit;
c) beton rulat;
d) mozaic;
e) plăci și dale din beton;
f) suprafețe din mozaic;
g) beton simplu cu agregate grele;
h) plăci prefabricate din beton cu agregate
grele;
i) beton rutier;

106
Elemente de închidere pentru construcții industriale

j) beton anti-scântei;
IV Pardoseli din piatră a) blocuri ceramice smălțuite și nesmălțuite;
(produse ceramice) b) cărămizi și blocuri ceramice antiacid;
c) cărămizi refractare;
V Pardoseli cu membrane a) îmbrăcăminți speciale din material plastic;
polimerice b) pavele din plastic;
c) membrane de mare densitate;
VI Pardoseli din cauciuc a) îmbrăcăminți din cauciuc;
b) pavele din cauciuc;
VI Pardoseli asfaltate a) asfalt antiscântei;
I b) asfalt rezistent la acizi, cu agregate dure și
rășini sintetice;
VI Pardoseli din beton - particule din fontă;
II acoperite cu particule
metalice
IX Elemente prefabricate din a) plăci din bazalt topit;
bazalt sau grafit b) cărămizi sau blocuri din bazalt topit;
c) plăci din graphal (grafit + rășini fenolice);
X Pardoseli din beton a) fontă;
acoperite cu plăci metalice b) oțel;
c) bronz.

Proiectarea pardoselilor necesită întocmirea, de către beneficiar, a


unei teme de proiectare care să facă precizări la domeniu și
capacitatea de producție, nivelul de trafic, termenul de execuție, etc.
Exigențele de proiectare a pardoselilor industriale sunt prezentate în
standardul național NP 013-96.

Bibliografie

1. Allen H.G. (1969). “Analysis and Design of Structural Sandwich Panels”.


Pergamon Press, Oxford.
2. Andrei R. (2002). “Land Transportation Engineering” Ed. Tehnică-Info,
Chişinău.
3. Barry R. (1999). “The Construction of Buildings”, Vol.1-5 Blackwell
Science, United Kingdom, ISBN 0-632-05261-9.
4. Boghian V. GH. (1987). “Construcţii Industriale”, vol I, II, I.P. Iaşi.
5. CIB Report - Publication 257 (2000). “European recommendations for
sandwich panels”, International Council for Research and Innovation in
Buildings and Construction W056 Lightweight Constructions, Rotterdam,
Netherlands.
6. Davies J.M. (2001). “Lightweight sandwich construction”, Blackwell
Science, U.K., ISBN 0-632-04027-0.
7. Fisher J. (1993). “Industrial Buildings-Roof to Column Anchorage”
published by American Institute of Steel Construction (AISC), Steel
design guide series no.7, Chicago, USA.

107
Capitolul 4

8. http://www.kingspan.ro
9. http://www.macrolux-emp.com
10. Macdonald, A.J. (1997). structural design for architecture, Oxford:
Architectural Press.
11. NP 013-96 (1996). “Ghid privind proiectarea, execuţia şi asigurarea
calităţii pardoselilor la construcţii în care se desfăşoară activităţi de
producţie”.
12. NP 069-02 (2002). “Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea
învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri”.
13. P104-83 (1983). “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si executarea
pereţilor şi acoperişurilor din beton celular autoclavizat”.
14. Ţăranu, N., Isopescu, D., Enţuc, I., Oprişan, G., – (2005). Analysis and
Behaviour of a Composite Sandwich Panel for roof Claddings, VSU’2005
International Conference “Ljuben Karavelov” Civil Engineering Higher
School, Sofia, 25-27 May, II, 66-70. ISBN 954-331-003-3.

108

S-ar putea să vă placă și