Sunteți pe pagina 1din 5

Adjectivul

Def: Partea de vorbire flexibilă, care exprimă însușiri ale unor obiecte.
Adjectivul determină un substantiv și se acordă cu acesta în gen și număr.
Adjectivul este parte de vorbire flexibilă, deoarece își schimbă forma în
comunicare după gen și număr, prin acord cu substantivul determinat.
Clasificări ale adjectivelor
1. După origine, adjectivele sunt
a) propriu-zise (nu provin din altă parte de vorbire): inteligent, curajos,
harnic, roșu, mare, rotund
ex: Colegul curajos a salvat pisica.
Îmi plac merele roșii.
b) provenite din verb la participiu: desenat, scris, rupt, uimită, încântată
ex: Fata încântată de spectacol este colega mea.
Florile rupte de ploaie mă întristează.
2. După formă (de gen și de număr)
a) Variabile (au forme diferite la masc/fem, sg/pl)
Ex: (băiat) frumos – (fată) frumoasă (masc sg – fem sg)
(băieți) frumoși – (fete) frumoase (masc pl – fem pl)
Obs: Adjectivul frumos are 4 forme diferite de gen si nr, de aceea este
variabil cu 4 forme flexionare.
(câine) mic – (pisică) mică (masc sg – fem sg)
(câini) mici – (pisici) mici (masc pl – fem pl)
Obs: Adjectivul mic are 3 forme diferite de gen si nr, de aceea este
variabil cu 3 forme flexionare.
(câine) mare – (pisică) mare (masc sg – fem sg)
(câini) mari – (pisici) mari (masc pl – fem pl)
Obs: Adjectivul mare are 2 forme diferite de nr, de aceea este variabil
cu 2 forme flexionare.
b) Invariabile (nu își schimbă forma după gen sau nr)
Ex: (câine) maro – (pisică) maro (masc sg – fem sg)
(câini) maro – (pisici) maro (masc pl – fem pl)
Obs: Adjectivul maro nu își schimbă forma nici după gen, nici după
nr, de aceea este invariabil.
(băiat) cumsecade – (fată) cumsecade (masc sg – fem sg)
(băieți) cumsecade – (fete) cumsecade (masc pl – fem pl)
3. După structură
a) Simple (alcătuite dintr-un singur cuvânt): maro, frumos, mare.
b) Compuse (alcătuite din două sau mai multe cuvinte îmbinate):
cumsecade, binevoitor, alb-argintiu, verde-albăstrui.
Ex: Vecinul meu este un om cumsecade, care ajută pe toată lumea.
Omătul alb-argintiu a acoperit străzile orașului nostru.

Obs: În propoziție, adjectivul îndeplinește, de obicei, funcția sintactică


de atribut, pentru că determină un substantiv. Întrebările la care
răspunde atributul exprimat prin adjectiv sunt, de obicei, care? și ce
fel de?

Locul adjectivului față de substantivul determinat


a) În general, adjectivul stă după substantivul determinat
Ex: Fata frumoasă culege flori.
b) Adjectivul poate sta și înaintea substantivului determinat și atunci
preia de la acesta articolul hotărât
Ex: Frumoasa fată culege flori. (articolul hotărât –a este preluat de
către adjectivul antepus)
Ortografia adjectivului
Ex: Am văzut copiii zglobii care se joacă în parc.
Zglobii – primul i face parte din cuvânt (zglobiu), al doilea i este
desinența de plural
Ex: Am văzut zglobiii copii care se joacă în parc.
Zglobiii – primul i face parte din cuvânt, al doilea i este desinența de
plural, al treilea i este articolul hotărât preluat de la substantivul determinat

Articolul demonstrativ
Def: Articolul demonstrativ face legătura între un adjectiv și substantivul
determinat.
Forme (diferite după gen și nr):
Masc sg: cel, celui – masc pl: cei, celor
Fem sg: cea, celei – fem pl: cele, celor
Ex: Băiatul cel harnic a strâns frunzele uscate. (articolul demonstrativ cel face
legătura între adjectivul harnic și substantivul determinat băiatul)
Model de analiză:
cel harnic = adjectiv simplu, propriu-zis, variabil cu 4 forme flexionare, gen
masc, nr sg, precedat de articolul demonstrativ cel, funcția sintactică de atribut
(care băiat?)
Ex: I-am dat o carte băiatului celui cuminte.
Așteptăm vacanța cea mare.
Pisicii celei jucăușe i-am dat mâncare.
Colegii mei cei dragi mă așteaptă la școală.
Cadourile copiilor celor cuminți au fost aduse de Klaus.
Am gustat prăjiturile cele delicioase ale bunicii.
Culorile frunzelor celor uscate sunt minunate.

Gradele de comparație ale adjectivului

Gradele de comparație sunt forme ale adjectivului, care arată în ce măsură un


obiect are o anumită însușire.
1. Gradul pozitiv: forma din dicționar a adjectivului, fără a fi comparată
însușirea
Ex: Am văzut o casă frumoasă.

2. Gradul comparativ: însușirea se compară cu a unui alt obiect sau cu a


aceluiași obiect în situații diferite

a) De inegalitate
- De superioritate (însușirea într-un grad mai înalt)
Ex: El are o pelerină mai lungă decât colegul său.
- De inferioritate (însușirea într-un grad mai scăzut)
Ex: El are o pelerină mai puțin lungă decât colegul său.

b) De egalitate (însușirea în același grad)


Ex: Pelerina lui este la fel de lungă ca a colegului său. (tot așa de lungă
/ tot atât de lungă)
3. Gradul superlativ
a) relativ (însușirea prezentă în grad maxim prin raportare la un grup de
obiecte)
- de superioritate: Cartea cea mai frumoasă dintre toate este aceea primită de la
mama.
- de inferioritate: Vacanța cea mai puțin frumoasă este aceea când nu plecăm în
călătorie.
b) absolut (însușirea în grad maxim fără raportare la vreun reper)
- de superioritate: Vacanța mare este foarte frumoasă. (extrem de /
nemaipomenit de/ peste măsură de frumoasă)
- de inferioritate: Vacanța intersemestrială este foarte puțin frumoasă.

Cea mai elegantă = adjectiv simplu, propriu-zis, variabil cu 4 forme flexionare,


gen feminin, nr sg, grad de comparație superlativ relativ de superioritate.