UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE REGIONALĂ ŞI MEDIU

GEOGRAFIA FIZICĂ A
ROMÂNIEI
(Curs nr. 12)

Conf.univ.dr. VIJULIE IULIANA

 Relieful dezvoltat pe roci cristaline și pe granite (roci magmatice)

► Include rocile metamorfice şi rocile magmatice vechi;

► Relieful este specific masivelor cristaline din M. Carpaţi (Meridionali, Orientali,
Apuseni, măgurile din Jugul Intracarpatic, M. Măcin, Dobrogea Centrală);

Caracteristici:
► Forma de refief rezultată: masive şi/sau culmi netede, obcine;
► Masive cu aspect de cupolă (Poiana Ruscă, Gilău-Muntele Mare, Bihor);
► Obcine (Obcina Mestecăniş);
 obcină – culme prelungă, rotunjită, bine împădurită, pe care, din loc în loc, se găsesc
vârfuri domoale, cu înălţimi de 900-1600 m.
► Văile au un profil transversal în formă de V ascuţit, cu versanţi înclinaţi; formează
defilee (Lăpuş, Jiu, Olt) sau chei (Morlaca-Huiedin, Marca-Barcău);
► Abrupturile marginale (iniţial de falie – la contactul cu unităţile de relief mai
joase);
► Păstrează reliefuri vechi (peneplene/pediplene - suprafeţe de nivelare, umeri de
eroziune, pedimente, inselberguri);
► Conservă reliefurile glaciar şi periglaciar;

Procese: alterare, dezagregare – procese dirijate pe pliurile şisturilor cristaline sau pe

fisurile rocilor magmatice;
Rezultate: scoarţă de alterare, grohotişuri, nişe nivale la baza versanţilor, arene
granitice, blocuri sferoidale (poalele M. Măcin);
Peisaje regionale:

► masivele cu etaj alpin (Meridionali, Orientali - Rodna): rel. glaciar,

periglaciar cu creste (custuri), circuri, văi glaciare, grohotişuri; resturi ale
pediplenei carpatice;

► masivele împădurite – sunt netede, cu grohotişuri fosile şi scoarţă de

alterare groasă;

► rocile cristalino-granitice din Măcin (creste, dezagregări sub formă de

lespezi păstrate pe culmi);

► pe şisturile verzi din Dobrogea Centrală se remarcă o suprafaţă ondulată

de eroziune şi cupole de inselberguri;
M. Făgăraş – şisturi cristaline - Valea Rea (Vf. Moldoveanu)
Făgăraş – şisturi cristaline
Făgăraş – şisturi cristaline
Făgăraş – şisturi cristaline
Făgăraş – şisturi cristaline
Făgăraş – şisturi cristaline
Şisturi cristaline – M- Leaota
Platoul Semenic – şisturi cristaline
Gnais
Granit
Gnaisul de Cozia
 Munţii Cozia – gnaisul de Cozia

Relief ruiniform, vârfuri ascuţite, colţi, hornuri, ţancuri, ace, brâne, abrupturi, muchii structurale
rezultate în urma proceselor de dezagregare. Relief spectaculos modelat în gnaisul de Cozia (chei,
‘’bulzuri’’ – forme antropomorfe, porţi de piatră, colţi, grote, cascade).
M. Cozia - versanţii foarte abrupţi şi stâncoşi. Acest tip de relief a fost denumit de către unii
cercetători „relief de tip Cozia” şi a luat naştere ca urmare a acţiunii factorilor externi care au
creat un relief ruiniform, cu multe vârfuri ascuţite, hornuri, ţancuri, ace, abrupturi impresionante,
surplombe şi văi cu aspect de chei.
Dezagregarea granitelor în Dobrogea de Nord
Torr-uri granitice

romaniamegalitica.blog
romaniamegalitica.blog
romaniamegalitica.blog
 Bornhardt

Un bornhardt reprezintă o stâncă sub formă de dom (cupolă). Este un subtip de inselberg, alcătuit
predominant din granite sau gnaise, uneori format din dacit, norit, calcar, gresie sau conglomerat.
Thorurile sunt vârfuri reziduale formate prin dezagregarea in situ a rocii (de obicei granitice). Pe
aceste thoruri granitice apar uneori tafoni (Vespremeanu, 2004). Tafonii au rezultat din
meteorizarea în alte condiţii climatice, probabil în Pleistocen, procesele actuale fiind blocate după
cum indică stratul de licheni din M. Măcinului.
romaniamegalitica.blog
romaniamegalitica.blog
Sfinxul din M. Măcinului – Culmea Pricopanului (Fântâna cu Leac)
Foto: M. Pogonariu, 2020.
Bibliografie selectivă

► Vespremeanu, M., 2004. Tafoni pe torurile şi blocurile granitice din Culmea

Pricopan (Munţii Măcin, Dobrogea de Nord). Revista de Geomorfologie, nr.6,
p.131-137.