Sunteți pe pagina 1din 10

Capitolul XIII

INFRACŢIUNI ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

1. Noţiunea, caracterizarea generală şi tipurile infracţiunilor în domeniul


transporturilor
1. Infracţiuni legate nemijlocit de încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport ori a altor reguli aplicate în domeniul transporturilor:
- încălcarea regulilor de zbor
- încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a transportului feroviar, naval
sau aerian
- încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de
către persoana care conduce mijlocul de transport
- conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de
ebrietate produsă de alte substanţe
- punerea în exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vădite
- părăsirea locului accidentului rutier
- repararea necalitativă a căilor de comunicaţie, a mijloacelor de transport feroviar, naval sau
aerian ori punerea lor în exploatare cu defecte tehnice
- încălcarea regulilor privind menţinerea ordinii şi securitatea circulaţiei
2. Infracţiuni care nu sunt legate nemijlocit de încălcarea unor reguli aplicate în domeniul
transporturilor:
- deteriorarea sau distrugerea intenţionată a căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport
- oprirea samavolnică, fără necesitate, a trenului
- blocarea intenţionată a arterelor de transport
- constrângerea lucrătorului din transportul feroviar, naval, aerian sau auto de a nu-şi îndeplini
obligaţiile de serviciu
- deturnarea sau capturarea unei garnituri de tren, a unei nave aeriene, maritime sau
fluviale falsificarea elementelor de identificare ale autovehiculelor
- falsificarea elementelor de indentificare ale autovehiculelor

Secţiunea I. Noţiunea, caracterizarea generală şi tipurile infracţiunilor în domeniul


transporturilor
Infracţiunile în domeniul transporturilor reprezintă grupul de infracţiuni prevăzute în Capitolul
XII din Partea Specială a Codului penal al Republicii Moldova. Acestea sunt fapte socialmente
Capitolul XIII. Infracţiuni în domeniul transporturilor
periculoase, săvârşite cu intenţie sau din imprudenţă, care vatămă sau pun în pericol - în mod
exclusiv sau în principal - relaţiile sociale cu privire la securitatea în transport1.
În corespundere cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei
de transport şi logistică pe anii 2013-2022, nr.827 din 28.10.2013,2 principalul operator de transport
terestru de mărfuri şi călători este sectorul rutier cu 97% din traficul de pasageri şi cu 87% din
traficul de mărfuri, urmat de căile ferate cu 3% din traficul de pasageri şi cu 13% din traficul de
mărfuri. În prezent aproximativ 1,1 milioane de pasageri utilizează serviciile Aeroportului Chişinău
şi înjur de 400.000 tone de mărfuri sunt transbordate prin Portul Giurgiuleşti. Pentru a asigura o
dezvoltare economică durabilă în viitor, Republica Moldova trebuie să asigure un sistem de
transport eficient care ar satisface necesitatea cetăţenilor în mobilitate şi ar facilita comerţul pe
pieţele autohtone şi internaţionale, care să devină atractiv şi să faciliteze investiţiile.
Într-adevăr, transportul reprezintă un element esenţial al unei civilizaţii. Gradul de dezvoltare a
infrastructurii transportului indică gradul de dezvoltare a unei societăţi. La etapa actuală de dezvol-
tare social-economică transportul reprezintă unul dintre factorii de bază ce contribuie la circulaţia
liberă a mărfurilor, a capitalului şi forţei de muncă, a pasagerilor, la stabilirea şi dezvoltarea
relaţiilor economice şi culturale. Transportul este una dintre ramurile principale ale economiei
naţionale şi o verigă a structurii sociale a Republicii Moldova şi este chemat să asigure necesităţile
în transporturi de mărfuri şi călători. În esenţă, transportul presupune o deplasare în spaţiu; obiectul
acestei deplasări îl reprezintă persoanele sau bunurile; deplasarea se realizează cu un mijloc de
transport şi pe o cale de transport.
Transporturile pot fi diferenţiate după mai multe criterii: obiectul transportului; calea/mijlocul
de transport folosite; itinerarul parcurs; interesul servit; periodicitatea deplasării.
De exemplu, în funcţie de obiectul lor, transporturile se clasifică în transporturi de persoane şi
transporturi de bunuri (mărfuri). Transporturile de persoane reprezintă un mic segment din
ansamblul activităţii de transporturi, dominate de deplasarea mărfurilor. În funcţie de itinerarul
parcurs, diferenţiem transporturile în trafic intern şi transporturile în trafic internaţional. În

1
În Republica Moldova, numărul de cazuri de infracțiuni în domeniul transportului înregistrate în ultimii ani se cifrează
la: 887- în anul 2006; 1111 – în anul 2007; 1062- în anul 2008; 2363- în anul 2009; 3869- în anul 2010; 3963- în anul
2011; 4682- în anul 2012; 5067- în anul 2013*.
* Informaţia operativă privind starea infracţională pe teritoriul Republicii Moldova în perioada de 12 luni ale anului
2007. http://mai.gov.md/tabel_2007; Informaţia operativă privind starea infracţională pe teritoriul Republicii Moldova
în perioada de 12 luni ale anului 2008. http://mai.gov.md/tab_stat2008; Informaţia operativă privind starea infracţională
pe teritoriul Republicii Moldova în perioada de 12 luni ale anului 2009. http://mai.gov.md/content/4459; Informaţia
operativă privind starea infracţională pe teritoriul Republicii Moldova în perioada de 12 luni ale anului 2010.
http://mai.gov.md/ content/6945; Informaţia operativă privind starea infracţională pe teritoriul Republicii Moldova în
perioada de 12 luni ale anului 2011. http://mai.gov.md/content/11047; Informaţia operativă privind starea infracţională
pe teritoriul Republicii Moldova în perioada de 12 luni ale anului 2012. http://mai.gov.md/content/21556; Informaţia
operativă privind starea infracţională pe teritoriul Republicii Moldova în perioada de 12 luni ale anului 2013.
http://mai.gov.md/content/26521
2
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.243-247.
Capitolul XIII. Infracţiuni în domeniul transporturilor
transporturile internaţionale obişnuite, localitatea de expediţie şi localitatea de destinaţie se află
în ţări diferite. Transportul internaţional poate, însă, să presupună şi tranzitul altor ţări. Criteriul
care deosebeşte cele două noţiuni constă în principal în trecerea frontierei de stat de către vehiculul
care transportă persoane sau mărfuri.
În funcţie de interesul servit, deosebim transporturile în interes public şi transporturi în interes
propriu sau privat. Acestea din urma se subclasifică în transporturi în interes personal
(transporturile executate de persoanele fizice în vederea asigurării deplasării unor persoane sau
bunuri) şi transporturi în folos propriu (transporturile executate de persoane fizice sau juridice
pentru activităţile proprii
autorizate cu mijloacele de transport pe care le deţin în proprietate sau le folosesc în baza unui con-
tract de închiriere sau de leasing).
Dacă e să ne referim la criteriul calea/mijlocul de transport folosite, atunci trebuie de menţionat
că, în conformitate cu art. 15 al Legii cu privire la transporturi, adoptate de Parlamentul Republicii
Moldova la 21.05.19973, sistemul unic de transporturi al Republicii Moldova include, în principal,
transportul feroviar, auto, aerian şi naval4.
Astfel, în sistemul transportului feroviar intră întreprinderile transportului feroviar care efec-
tuează transportul de călători şi mărfuri, materialul rulant care le aparţine, liniile ferate de comuni-
caţie, precum şi întreprinderile industriale, de construcţie, de comerţ şi de aprovizionare, instituţiile
de învăţământ, organizaţiile de cercetări ştiinţifice, de proiectare şi construcţie, obiectele de menire
socială şi alte întreprinderi şi organizaţii care asigură funcţionarea ritmică a transportului feroviar şi
dezvoltarea lui. În sistemul transportului auto intră întreprinderile transportului auto care
efectuează transportul de călători şi mărfuri, materialul rulant care le aparţine, întreprinderile de
reparaţie a automobilelor şi de recondiţionare a anvelopelor, întreprinderile de transport şi
expediere, precum şi autogările şi staţiile auto, organizaţiile de reparaţie şi construcţie, instituţiile de
învăţământ, obiectele de menire socială, alte întreprinderi şi organizaţii care asigură funcţionarea
transportului auto. În sistemul transportului aerian intră întreprinderile care efectuează transportul
aerian de călători şi mărfuri, aerofotografieri, lucrări agricole speciale, precum şi aeroporturile,
aerodromurile, aerocluburile, mijloacele de transport, sistemul de comandă al traficului aerian,
3
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.67
4
Normele Capitolului XII al Părţii Speciale a Codului penal al Republicii Moldova nu reglementează răspunderea
pentru faptele săvârşite în domeniul transportului prin conducte. In sistemul transportului prin conducte intră
conductele, instalaţiile de protecţie electrochimică împotriva coroziunii, liniile şi construcţiile pentru legăturile
tehnologice, mijloacele de telemecanică, liniile de transport de energie electrică şi dispozitivele de alimentare cu
energie electrică, mijloacele de protecţie contra incendiilor, construcţiile antierozionale şi cele de protecţie, construcţiile
serviciului de linie al exploatării conductelor, staţiile de pompare, parcurile de rezervoare, staţiile auto de alimentare cu
gaze, estacadele de umplere şi evacuare, obiectele de menire socială.
În consecinţă, se aplică răspunderea în baza art.298 CP RM în cazul încălcării regulilor de exploatare a conductelor
de transportare a combustibilului, dacă aceasta a provocat: a) decesul unei persoane; b) alte urmări grave. Se aplică
răspunderea conform art.222 din Codul contravenţional în ipoteza de încălcare a regulilor de securitate în construcţia,
exploatarea şi repararea conductelor magistrale.
Capitolul XIII. Infracţiuni în domeniul transporturilor
atelierele de reparaţie ale aviaţiei civile, instituţiile de învăţământ, alte întreprinderi şi
organizaţii care asigură funcţionarea transportului aerian. În sistemul transportului naval intră
întreprinderile transportului naval care efectuează transportul de călători şi mărfuri, porturile şi
debarcaderele, navele, şantierele de reparaţii navale, întreprinderile de telecomunicaţii, construcţiile
şi plantaţiile de întărire a malurilor, indicatoarele de navigaţie de pe maluri, obiectele de menire
socială, alte întreprinderi şi organizaţii care asigură funcţionarea transportului naval.
Indiferent de tipurile şi varietăţile transporturilor, asigurarea securităţii în transport este cea
care reflectă gradul de protecţie a participanţilor la trafic şi a societăţii în ansamblu împotriva
accidentelor în transport. Problema securităţii în transport devine tot mai acută, sporindu-şi
importanţa socială odată cu intensificarea traficului şi creşterea rolului acestuia în economia
naţională. Definind securitatea ca o stare de ordine, de echilibru şi de stabilitate socială, economică
şi politică necesară existenţei şi dezvoltării societăţii, menţinerii ordinii de drept, se constată că
aceasta nu poate fi asigurată într-un mod corespunzător atunci când există condiţii predominate de
proliferarea unei stări de lipsă de siguranţă în transportul feroviar, auto, aerian şi naval.
Cu certitudine, printre problemele actuale cu care se confruntă societatea trebuie evidenţiată în
mod deosebit tocmai problema securităţii în transport şi problemele conexe acesteia. Fiind condiţio-
nată de o serie de factori - cum ar fi disciplina participanţilor la trafic, calitatea instruirii şi nivelul
de disciplină a conducătorilor mijloacelor de transport, construcţia şi starea tehnică a mijloacelor de
transport, dotarea lor cu mijloace de securitate pasivă, întreţinerea arterelor de transport în stare teh-
nică corespunzătoare, amenajarea lor cu mijloace tehnice de evidenţă şi supraveghere a circulaţiei
etc., precum şi reglementările legislaţiei în vigoare din acest domeniu - securitatea în transport
poate fi asigurată numai prin aplicarea eficientă a unui complex de măsuri. Printre acestea, un rol
aparte le revine măsurilor specifice dreptului penal, aplicabile împotriva manifestărilor cele mai
periclitante sub aspect social în domeniul transporturilor.
Reieşind din denumirea Capitolului XII „Infracţiuni în domeniul transporturilor" din Partea
Specială a Codului penal al Republicii Moldova, obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute
la art.262-276 CP RM îl constituie relaţiile sociale cu privire la securitatea în transport. Aşa cum se
desprinde din art. 13 „Securitatea în transport" al Legii cu privire la transporturi, securitatea în tran-
sport se exprimă în lipsa de primejdii pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, în siguranţa exploatării
mijloacelor de transport, căilor de comunicaţie, clădirilor şi instalaţiilor, precum şi în protecţia
mediului.
Obiectul juridic generic al infracţiunii este constituit din valoarea socială fundamentală în a
cărei componenţă este inclusă, într-o formă specifică, valoarea socială individuală care constituie
obiectul juridic special al infracţiunii.
Drept urmare, fiecare din infracţiunile cuprinse în Capitolul XII din Partea Specială a Codului
penal al Republicii Moldova are un obiect juridic special, format din relaţiile sociale referitoare la
Capitolul XIII. Infracţiuni în domeniul transporturilor
anumite valori sociale. Unele infracţiuni din cadrul grupului examinat au un obiect juridic special
simplu: relaţiile sociale cu privire la siguranţa executării zborurilor în spaţiul aerian al Republicii
Moldova (în cazul infracţiunii prevăzute la art.262 CP RM); relaţiile sociale cu privire la siguranţa
traficului rutier, sub aspectul prohibiţiei impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă
în stare de ebrietate (în ipoteza infracţiunii specificate la alin.(l) art.264 1 CP RM); relaţiile sociale
cu privire la siguranţa traficului rutier, sub aspectul prohibiţiei impuse conducătorilor mijloacelor de
transport de a refuza, a se împotrivi sau a se eschiva de la testarea alcoolscopică, de la examenul
medical în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice
în cadrul acestui examen medical (în situaţia infracţiunii prevăzute la alin.(3) art.2641 CP RM);
relaţiile sociale cu privire la sănătatea sau viaţa persoanei, integritatea, substanţa sau potenţialul de
utilizare a căilor de comunicaţie, a instalaţiilor de pe ele, a mijloacelor de telecomunicaţii sau de
semnalizare ori a altor utilaje pentru transporturi, sau a mijloacelor de transport (în cazul infracţiunii
specificate la art.268 CP RM); relaţiile sociale cu privire la încrederea publică în autenticitatea
elementelor de identificare ale autovehiculelor (în ipoteza infracţiunii prevăzute la art.276 CP RM).
Există însă şi cazuri în care infracţiunile din grupul analizat au un obiect juridic special
complex. De exemplu, în situaţia infracţiunilor specificate la art.263 CP RM, obiectul juridic
principal îl constituie relaţiile sociale cu privire la securitatea transportului feroviar, naval sau
aerian; obiectul juridic secundar îl formează relaţiile sociale cu privire la sănătatea sau viaţa
persoanei, la integritatea, substanţa sau potenţialul de utilizare a bunurilor. În cazul infracţiunilor
prevăzute la art.264 CP RM, obiectul juridic principal îl constituie relaţiile sociale cu privire la
siguranţa traficului rutier; obiectul juridic secundar îl formează relaţiile sociale cu privire la
sănătatea sau viaţa persoanei. În ipoteza infracţiunii specificate la alin.(2) art.264 1 CP RM, obiectul
juridic principal îl constituie relaţiile sociale cu privire la siguranţa traficului rutier, sub aspectul
prohibiţiei impuse conducătorului sau posesorilor mijloacelor de transport (ori altor asemenea
persoane) să predea conducerea mijlocului de transport către o persoană care se află în stare de
ebrietate; obiectul juridic secundar îl formează relaţiile sociale cu privire la sănătatea sau viaţa
persoanei. În situaţia infracţiunii prevăzute la art.265 CP RM, obiectul juridic principal îl constituie
relaţiile sociale cu privire la buna desfăşurare a exploatării mijloacelor de transport şi a regimului de
lucru al şoferilor sau mecanizatorilor; obiectul juridic secundar îl formează relaţiile sociale cu
privire la sănătatea sau viaţa persoanei. în cazul infracţiunii specificate la art.267 CP RM, obiectul
juridic principal îl constituie relaţiile sociale cu privire la securitatea căilor de comunicaţie, a
instalaţiilor de pe ele, a mijloacelor de telecomunicaţii sau de semnalizare ori a mijloacelor de
transport feroviar sau naval; obiectul juridic secundar îl formează relaţiile sociale cu privire la
sănătatea sau viaţa persoanei, la integritatea, substanţa sau potenţialul de utilizare a bunurilor. În
ipoteza infracţiunii prevăzute la art.269 CP RM, obiectul juridic principal îl constituie relaţiile
sociale cu privire la securitatea circulaţiei şi menţinerea ordinii de către alţi participanţi la trafic
Capitolul XIII. Infracţiuni în domeniul transporturilor
decât conducătorii mijloacelor de transport; obiectul juridic secundar îl formează relaţiile sociale
cu privire la sănătatea sau viaţa persoanei. În situaţia infracţiunii specificate la art.270 CP RM,
obiectul juridic principal îl constituie relaţiile sociale cu privire la prevenirea opririi fară necesitate
a trenului; obiectul juridic secundar îl formează relaţiile sociale cu privire la sănătatea sau viaţa
persoanei, la integritatea, substanţa sau potenţialul de utilizare a materialului rulant. În cazul
infracţiunii prevăzute la art.271 CP RM, obiectul juridic principal îl constituie relaţiile sociale cu
privire la prevenirea blocării arterelor de transport; obiectul juridic secundar îl formează relaţiile
sociale cu privire la sănătatea sau viaţa persoanei.
Este de menţionat că obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la alin.(l) art.275 CP RM
îl formează relaţiile sociale cu privire la posesia sau controlul asupra unei garnituri de tren, a unei
nave aeriene, maritime sau fluviale, gării, aeroportului, portului sau altei întreprinderi, instituţii sau
organizaţii de transport, ori asupra încărcăturilor. în unele modalităţi agravate ale sale, infracţiunea
în cauză poate avea un obiect juridic complex. Astfel, în ipoteza specificată la lit.b) alin.(2) art.275
CP RM, în plan secundar se aduce atingere relaţiilor sociale cu privire la integritatea corporală,
sănătatea sau libertatea psihică (morală) a persoanei. În ipoteza consemnată la lit.c) alin.(2) art.275
CP RM, în plan secundar este adusă atingere relaţiilor sociale cu privire la integritatea, substanţa
sau potenţialul de utilizare a unei garnituri de tren, a unei nave aeriene, maritime sau fluviale. în
ipoteza specificată la lit. d) alin.(2) art.275 CP RM, în plan secundar este adusă atingere relaţiilor
sociale cu privire la integritatea, substanţa sau potenţialul de utilizare a altor bunuri (altor decât
garnitura de tren, nava aeriană, maritimă sau fluvială), a căror valoare depăşeşte proporţiile mari. În
ipoteza consemnată la lit.a) alin.(3) art.275 CP RM, în plan secundar se aduce atingere relaţiilor
sociale cu privire la sănătatea persoanei. De asemenea, în ipoteza specificată la lit.b) alin.(3) art.275
CP RM, în plan secundar se aduce atingere relaţiilor sociale cu privire la viaţa persoanei.
Obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la lit.b 1) alin.(2) art.275 CP RM îl constituie
relaţiile sociale cu privire la posesia sau controlul asupra unei aeronave aflate în zbor. În unele
modalităţi agravate ale sale, infracţiunea în cauză poate avea un obiect juridic complex. Astfel, în
ipoteza consemnată la lit.a) alin.(3) art.275 CP RM, în plan secundar se aduce atingere relaţiilor
sociale cu privire la sănătatea persoanei. De asemenea, în ipoteza specificată la lit.b) alin.(3) art.275
CP RM, în plan secundar se aduce atingere relaţiilor sociale cu privire la viaţa persoanei.
În cazul infracţiunilor prevăzute la art.266 şi 272 CP RM, obiectul juridic special are un
caracter multiplu. Astfel, în ipoteza infracţiunii specificate la art.266 CP RM, obiectul juridic
principal îl formează relaţiile sociale cu privire la siguranţa traficului rutier, sub aspectul prohibiţiei
impuse conducătorului mijlocului de transport să părăsească locul accidentului rutier, în cazul în
care a încălcat regulile de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport, dacă
aceasta a provocat urmările indicate la alin.(3) sau (5) art.264 CP RM; obiectul juridic secundar îl
constituie relaţiile sociale cu privire la activitatea de constatare imediată şi completă a încălcărilor
Capitolul XIII. Infracţiuni în domeniul transporturilor
regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport, precum şi
activitatea de identificare a făptuitorului şi de stabilire a circumstanţelor concrete în care au fost
comise încălcările respective, în situaţia infracţiunii prevăzute la art.272 CP RM, obiectul juridic
principal îl constituie relaţiile sociale cu privire la exercitarea în bune condiţii a obligaţiilor de
serviciu de către un lucrător din transportul feroviar, naval, aerian sau auto; obiectul juridic
secundar îl formează relaţiile sociale cu privire la libertatea psihică (morală) a persoanei.
Unele infracţiuni în domeniul transporturilor au un obiect material sau imaterial. Astfel, în
cazul infracţiunilor specificate la art.264, alin.(2) art.264 1, art.265 şi 269 CP RM, obiectul material
îl reprezintă corpul persoanei. În ipoteza infracţiunii prevăzute la art.263 CP RM, obiectul material
îl reprezintă: corpul persoanei; bunurile mobile ori imobile. În situaţia infracţiunii specificate la
art.267 CP RM, obiectul material îl reprezintă: corpul persoanei; căile de comunicaţie; instalaţiile
de pe căile de comunicaţie; mijloacele de telecomunicaţii sau de semnalizare; mijloacele de
transport feroviar, naval sau aerian. În cazul infracţiunii prevăzute la art.268 CP RM, obiectul
material îl reprezintă: corpul persoanei; căile de comunicaţie; instalaţiile de pe căile de comunicaţie;
mijloacele de telecomunicaţii sau de semnalizare; alte utilaje pentru transporturi; mijloacele de
transport feroviar, naval sau aerian; mijloacele de transport în accepţiunea art. 132 CP RM. În
situaţia infracţiunii specificate la art.270 CP RM, obiectul material îl reprezintă: trenul; materialul
rulant; alte bunuri mobile sau imobile; corpul persoanei. În cazul infracţiunii prevăzute la art.271
CP RM, obiectul material îl reprezintă: arterele de transport; bunurile mobile sau imobile; corpul
persoanei. în ipoteza infracţiunii specificate la art.275 CP RM, obiectul material îl reprezintă:
garnitura de tren; nava aeriană, maritimă sau fluvială; edificiul sau teritoriul gării, aeroportului,
portului sau altei întreprinderi, instituţii, organizaţii de transport; încărcături. În situaţia consemnată
la lit.b1) alin.(2) art.275 CP RM, obiectul material îl reprezintă aeronava aflată în zbor. Garnitura de
tren, nava aeriană, maritimă sau fluvială constituie obiectul material în ipoteza specificată la lit.c)
alin.(2) art.275 CP RM.
Seria ori numărul de identificare ale șasiului, caroseriei sau motorului auto constituie obiectul
imaterial al infracţiunii prevăzute la art.276 CP RM.
Doar în cazul infracţiunii specificate la art.272 CP RM victimei i se cere prezenţa unei calităţi
speciale: lucrător din transportul feroviar, naval, aerian sau auto.
Sub aspectul laturii obiective, menţionăm că unele infracţiuni prevăzute în Capitolul XII din
din Partea Specială a Codului penal se comit prin acțiune sau inacțiune. Ne referim la
infracţiunile specificate la art.262-264, alin.(3) art.2641, 267-269 CP RM. O altă parte a
infracţiunilor din acelaşi grup nu pot fi săvârşite decât prin acţiune (de exemplu, infracţiunile
prevăzute la alin.(l) şi (2) art.2641, art.265, 266, 270-272, 275 şi 276 CP RM).
Cele mai multe dintre infracţiunile în domeniul transporturilor sunt infracţiuni materiale (de
exemplu, infracţiunile specificate la art.263, 264, alin.(2) art.2641, art.265, 267-271 CP RM). Într-o
Capitolul XIII. Infracţiuni în domeniul transporturilor
asemenea ipoteză, la calificarea faptei este obligatorie stabilirea legăturii de cauzalitate dintre
fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile. Infracţiunile prevăzute la art.262, alin.(l) şi (3)
art.2641, art.266 şi 276 CP RM sunt infracţiuni formale. Ele se consideră consumate din momentul
realizării acţiunii sau inacţiunii prejudiciabile. Numai infracţiunea specificată la art.272 CP RM este
o infracţiune formal-materială. Ea se consideră consumată din momentul apariţiei pericolului
realizării ameninţării cu moartea, cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, cu
distrugerea averii victimei sau a rudelor ei apropiate.
Sunt, după caz, formale sau materiale infracţiunile prevăzute la art.275 CP RM. Drept urmare,
infracţiunea specificată la alin.(l) art.275 CP RM se consideră consumată din momentul: schimbării
parcursului stabilit anticipat între anumite puncte al garniturii de tren, al navei aeriene, maritime sau
fluviale (în ipoteza deturnării unei garnituri de tren, a unei nave aeriene, maritime sau fluviale); tre-
cerii în posesia făptuitorului a garniturii de tren, a navei aeriene, maritime sau fluviale (în ipoteza
capturării unei garnituri de tren, a unei nave aeriene, maritime sau fluviale); stabilirii controlului
asupra garniturii de tren, a navei aeriene, maritime sau fluviale (în ipoteza exercitării ilegale a con-
trolului asupra unei garnituri de tren, a unei nave aeriene, maritime sau fluviale); obţinerii
posibilităţii reale de a se folosi sau a dispune de edificiul sau teritoriul gării, aeroportului, portului
sau al altei întreprinderi, instituţii ori organizaţii de transport (în ipoteza ocupării gării, aeroportului,
portului sau a altei întreprinderi, instituţii ori organizaţii de transport); producerii prejudiciului
material (în ipoteza acaparării de încărcături). La rândul său, infracţiunea prevăzută la lit.b 1) alin.(2)
art.275 CP RM se consideră consumată din momentul: schimbării parcursului stabilit anticipat între
anumite puncte al navei aeriene aflate în zbor (în ipoteza deturnării unei nave aeriene aflate în
zbor); trecerii în posesia făptuitorului a navei aeriene aflate în zbor (în ipoteza capturării unei nave
aeriene aflate în zbor); stabilirii controlului asupra navei aeriene aflate în zbor (în ipoteza exercitării
ilegale a controlului asupra unei nave aeriene aflate în zbor).
În prezenţa unor modalităţi agravate (de exemplu, a modalităţilor consemnate la lit.c), d) alin.
(2) şi la lit.a), b) alin.(3) art.275 CP RM), infracţiunea formală poate adopta aspectul de infracţiune
materială.
Din punctul de vedere al semnelor secundare ale laturii obiective, acestea sunt în general
irelevante pentru calificarea infracţiunilor prevăzute în Capitolul XII din Partea Specială a Codului
penal. Totuşi, pentru unele dintre aceste infracţiuni existenţa următoarelor semne este obligatorie:
1) mijlocul de săvârşire a infracţiunii: aeronava (în cazul infracţiunii prevăzute la art.262 CP RM);
mijlocul de transport feroviar, naval sau aerian (în ipoteza infracţiunilor specificate la art.263 CP
RM); mijlocul de transport în sensul art. 132 CP RM (în situaţia infracţiunilor prevăzute la art.264,
alin.(2) art.2641 şi la art.265 CP RM); 2) metoda de săvârşire a infracţiunii: decuplarea conductei
generale a frânei sau alte asemenea metode (în cazul infracţiunii specificate la art.270 CP RM);
crearea de obstacole, stabilirea de posturi sau alte asemenea metode (în ipoteza infracţiunii
Capitolul XIII. Infracţiuni în domeniul transporturilor
prevăzute la art.271 CP RM); ameninţarea cu moartea, cu vătămarea gravă a integrităţii
corporale sau a sănătăţii, cu distrugerea averii victimei sau a rudelor ei apropiate (în situaţia
infracţiunii specificate la art.272 CP RM); ştergere, înlocuire sau modificare (în cazul infracţiunii
prevăzute la art.276 CP RM); 3) locul săvârşirii infracţiunii: spaţiul aerian al Republicii Moldova
(în ipoteza infracţiunii specificate la art.262 CP RM); 4) circumstanţele săvârşirii infracţiunii:
existenţa pericolului realizării ameninţării cu moartea, cu vătămarea gravă a integrităţii corporale
sau a sănătăţii, cu distrugerea averii victimei sau a rudelor ei apropiate (în situaţia infracţiunii
prevăzute la art.272 CP RM).
Sub aspectul laturii subiective, menţionăm că la unele dintre infracţiunile analizate forma de
vinovăţie se exprimă în intenţie (de exemplu, în cazul infracţiunilor specificate la art.262, alin.(l) şi
(3) art.2641, art.266, 272, 275 şi 276 CP RM). Trebuie de consemnat că în prezenţa modalităţilor
agravate consemnate la lit.c), d) alin.(2) şi la lit.a), b) alin.(3) art.275 CP RM făptuitorul manifestă
imprudenţă faţă de urmările prejudiciabile.
În alte ipoteze, făptuitorul manifestă intenţie faţă de fapta prejudiciabilă şi imprudenţă faţă de
urmările prejudiciabile (de exemplu, în situaţia infracţiunilor prevăzute la alin.(2) art.264 1, art.268,
270 şi 271 CP RM). Alteori, făptuitorul manifestă intenţie sau imprudenţă faţă de fapta
prejudiciabilă şi imprudenţă faţă de urmările prejudiciabile (de exemplu, în cazul infracţiunilor
specificate la art.263, 264, 265, 267 şi 269 CP RM). În ipoteze de altă natură, făptuitorul manifestă
intenţie sau imprudenţă faţă de fapta prejudiciabilă (de exemplu, în situaţia infracţiunii prevăzute la
art.262 CP RM).
Cât priveşte scopul infracţiunii, acesta are un caracter indispensabil în următoarele două cazuri:
scopul neîndeplinirii de către victimă a obligaţiilor de serviciu (în ipoteza infracţiunii specificate la
art.272 CP RM); scopul folosinţei temporare (în situaţia infracţiunilor prevăzute la art.275 CP RM).
În cele mai dese cazuri, subiectul infracţiunilor în domeniul transporturilor este persoana fizică
responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins vârsta de 16 ani. În ipoteza infracţiunilor spe-
cificate la art.268, 270, 271 şi 275 CP RM, vârsta minimă a răspunderii penale este de 14 ani.
În acelaşi timp, la calificarea unor infracţiuni din grupul examinat legea cere subiectului să aibă
o anumită calitate specială: comandant al aeronavei responsabil de respectarea regulilor referitoare
la executarea zborurilor în spaţiul aerian al Republicii Moldova (în situaţia infracţiunii prevăzute la
art.262 CP RM); lucrător al transportului feroviar, naval sau aerian, obligat să respecte regulile de
securitate a circulaţiei sau de exploatare a transportului (în cazul infracţiunilor specificate la art.263
CP RM); persoană care conduce mijlocul de transport (în ipoteza infracţiunilor prevăzute la art.264,
alin.(l) şi (3) art.2641 CP RM); conducător sau posesor al mijlocului de transport care este predat
pentru conducere unei alte persoane care se află în stare de ebrietate; alte persoane responsabile de
exploatarea mijloacelor de transport (în situaţia infracţiunii specificate la alin.(2) art.264 1 CP RM);
persoană responsabilă pentru starea tehnică sau pentru exploatarea mijloacelor de transport (în cazul
Capitolul XIII. Infracţiuni în domeniul transporturilor
infracţiunii prevăzute la art.265 CP RM, presupunând fie modalitatea de punere în
exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vădite, fie modalitatea de altă încălcare
gravă a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport, care asigură securitatea circulaţiei);
persoană având o dublă calitate specială: persoană cu funcţie de răspundere sau o persoană care
gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală; persoană în a cărei
obligaţiuni intră asigurarea regimului de lucru al şoferilor sau mecanizatorilor (în ipoteza
infracţiunii specificate la art.265 CP RM, presupunând modalitatea de încălcare a regimului de
lucru al şoferilor sau mecanizatorilor); persoană care conduce mijlocul de transport şi care anterior
a săvârşit infracţiunea prevăzută la alin.(3) sau (5) art.264 CP RM (în situaţia infracţiunii prevăzute
la art.266 CP RM); persoană responsabilă pentru starea tehnică sau pentru exploatarea căilor de
comunicaţie, a instalaţiilor de pe ele, a mij loacelor de telecomunicaţii sau de semnalizare ori a
mijloacelor de transport feroviar, naval sau aerian (în cazul infracţiunii specificate la art.267 CP
RM); pasager, pieton sau alt participant la trafic (în ipoteza infracţiunii prevăzute la art.269 CP
RM).
Persoana juridică nu poate fi subiect al infracţiunilor specificate în Capitolul XII din Partea
Specială a Codului penal.
Cât priveşte tipologia infracţiunilor în domeniul transporturilor, aceasta poate fi prezentată în
felul următor:
1) infracţiuni legate nemijlocit de încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de
exploatare a mijloacelor de transport ori a altor reguli aplicate în domeniul transporturilor (art.262-
267 şi 269 CP RM);
2) infracţiuni care nu sunt legate nemijlocit de încălcarea unor reguli aplicate în domeniul tran-
sporturilor (art.268, 270-272, 275 şi 276 CP RM).