Sunteți pe pagina 1din 3

Simptomatologie non-cognitivă

În urma analizei studiilor bazate pe manifestările non-cognitive, prevalența


manifestărilor non-cognitive a fost de 83,6%. Cele mai prevalente simptome au fost:
iritabilitatea, depresia, agitația și tulburările motorii. În sens invers, prevalența cea mai mică
s-a observat în cazul halucinațiilor și dezinhibiției.
Dintre tipurile de demență analizate, mai multe studii au observat că demența
fronto-temporală a prezentat cea mai mare prevalență a manifestărilor non-cognitive cele
mai proieminente fiind tulburările motorii. Următorul tip a fost demența cu corpi Lewy, în
cadrul acestor pacienți cele mai prevalente și persistente manifestări au fost halucinațiile
vizuale. Într-un alt studiu efectuat fără subiecți cu demență fronto-temporală, demența
vasculară a raportat cele mai multe și severe manifestări non-cognitive comparativ cu
demența Alzheimer și cu corpi Lewy, acest rezultat nefiind corelabil cu celelalte rezultate
care au prezentat demența fronto-temporală ca având cea mai mare prevalență. Tot în
acest studiu autorii au constat că demenţa asociată bolii Parkinson a avut prevalența cea
mai mică, acest rezultat neputând fi comparat cu alte studii care nu au inclus acest tip în
eșantionul lor. În comparație cu aceste tipuri de demență, boala Alzheimer a prezentat un
nivel moderat de manifestări non-cognitive în majoritatea studiilor. Studiile efectuate doar
pe eșantioane cu pacienți cu demență Alzheimer au constat în rândul pacienților cu un scor
mare obținut la testele de evaluare non-cognitivă, au fost mai prevalente simptomele
psihotice (iluzii, halucinații) și delirium-ul. Grupul cu scoruri mai mici a fost caracterizat de
simptome afective: depresie și apatie.
Din perspectiva severității, se poate observa că există o asociere între severitatea
demenței (MMSE) și gradul de manifestare a simptomatologiei non-cognitive ceea ce
sugerează că simptomele se agreavează odată cu avansarea bolii. Pacienții cu declin
cognitiv moderat și sever au asociat mai frecvent manifestări psihotice, agitație și
simptome afective. Un studiu care a analizat evoluția acestor simptome pe parcursul unui
interval de timp, a raportat că persistența agitației și a simptomelor psihotice a rămas
neschimbată în timp, în schimb în cazul simptomelor afective, acestea au fost mai
proieminte la prezentările inițiale comparativ cu cele de la sfârșitul studiului.
Din punct de vedere demografic, rezultatele studiilor analizate sunt contradictorii, în
timp ce unii autori au observat că simptomatologia non-cognitvă a fost mai proieminentă în
cazul pacienților mai tineri, în alte studii s-a constat că prevalența acestor simptome nu a
putut fi asociată cu o anumită vârstă. În ce privește sexul pacienților cu demență, mai multe
studii au constat că sexul masculin a prezentat un nivel mai înalt de simptome
neuropsihiatrice, în mod particular, în timp ce bărbații au demonstrat mai frecvent
simptome precum iluzii, agitație, apatie, dezinhibiție și iritabilitate, femeile au asociat mai
des depresie.

Simptomatologie cognitvă
În urma analizei studiilor bazate pe simptomatologia cognitivă din demență, se
poate observa că există un anumit model de declin cognitiv în funcție de tipul de
demență.
Într-un studiu care a inclus, demența Alzheimer, vasculară, fronto-temporală și cu corpi
Lewy, la evaluarea inițială, toți subiecții cu demență au înregistrat rezultate mai scăzute
comparativ cu grupul de control în toate domeniile cognitive. La evaluările ulterioare,
pacienții cu boala Alzheimer s-au deterioarat în toate domeniile cognitive. În grupul celor
cu demență cu corpi Lewy au fost afectate toate funcțiile cu excepția limbajului, iar în
cazul demenței fronto-temporale cel mai puțin deteriorată a fost orientarea vizuo-spațială.
Demența vasculară a suferit cel mai mare declin al funcției executive și al atenției.
Din analiza studiilor centrate pe demența Alzheimer, se poate constata că
succesiunea în care se instalează deficitele cognitive în demența Alzheimer este:
memoria, urmată de dezorientare, tulburări ale atenției, concentrației, limbajului,
afectarea construcției vizuale și în final, funcția executivă. Pe parcursul progresiei bolii, s-
a observat că atenția, funcția executivă și orientarea vizuo-spațială s-au deteriorat cu o
rată mai mare astfel încât în stadiul moderat și sever toate domeniile cognitive sunt
afectate.
Din punct de vedere demografic, un singur studiu a analizat asocierea dintre
vârstă, sex, nivelul de educație și deficitul cognitiv. Astfel, pacienții cu debut precoce al
bolii Alzheimer s-au deteriorat mai rapid comparativ cu cei din grupul cu debut tardiv.
Pacienții de sex masculin au suferit un declin mai rapid în domeniul memoriei, dar s-au
deteriorat mai puțin decât sexul feminin în cel al atenției. De asemenea, în cadrul
studiului respectiv subiecții cu un nivel de studii mai înalt au avut mai afectată orientarea
vizuo-spațială comparativ cu cei cu un nivel mai scăzut de studii.
Simptomele non-cognitive pot apărea în orice moment al evoluției demenței și pot
varia în funcție de tipul de demență, de severitatea bolii precum și de unele variabile
demografice ca vârstă, sex.
Deficitul cognitiv ce caracterizează demența se instalează într-o anumită
succesiune în raport cu domeniile afectate și există un model de declin cognitiv în funcție
de tipul de demență, de sex și vârstă.

In cazul manifestarilor non-cognitive, ar fi interesenat daca ai gasi in studiile tale date


care sa evidentieze in care tipuri de dementa sunt mai frecvente simptomele non-
cognitive, si de asemenea daca aceste simptome non-cognitive apar mai frecvent in
stadiile incipiente ale bolii sau in stadiile avansate. Alta idee interesanta ar fi de vazut
daca in anunite stadiI ale bolii sunt mai vrecvente anumite simptome non-cognitive; de
exemplu agitatia sau agresivitatea nu apar mai frecvent in stdiile avansate???? Depresia,
tristetea, ingrijorarea, anxietatea nu sunt oare mai frecvente in stadiile incipiente???
In concluzie,
1.In aceata parte pe care ar trebui sa o intitulezi concluzii si discutii ar trebui sa vorbesti
pe de-o parte de simptomele non-cognitive pe care sa le evaluezi atat in functie de tipul
de dementa, cat si in functie de stadiul bolii( usor, mediu, sever). Asta ar fi unul dintre
obiective.
2.Al doilea obiectiv este legat de simptomele cognitive, de ordinea aparitiei acestor
simptome in functie de tipul de dementa, de varsta de aparitie, de relatia simptome
cognitive-simptome noncognitive( ceea ce am discutat si mai sus), de sex si poate mai
gaseti si alte elemente de care sa te legi
Acasta parte fiind de concluzii si discutii cred ca ar trebui sa aiba vreo 2-3 pagini. Poti
scopate din capitolul anterior niste date si sa le introduce aici pentru a-ti sustine
concluziile.
Tot aici poti sa vorbesti daca ai gasit rezultate care nu sunt confirmate de toate studiile;
adica un studio a evidentiat un fenomen care ulterior nu s-a demonstrate si in alt studiu.
Pornind de la concluziile tale poate e mai usor sa stabilesti ipoteza sau ipotezele.