www.referat.

ro

L6. Determinarea durităţii de calciu (dCa), din apă

L6.1. Scopul lucrării de laborator:

Având la dispoziție modul de lucru, sticlăria, aparatura şi reactivii, studentul va fi capabil să

determine duritatea de calciu din apă.

L6.2. Generalităţi

În apa de alimentare sau în apele folosite la răcire se găsesc săruri în stare dizolvată. Din
totalitatea sărurilor existente, sărurile de calciu şi de magneziu participă în cea mai mare măsură
la formarea de depuneri (cruste, piatră) pe suprafeţele metalice. Sărurile de calciu şi de magneziu
care conferă apei duritate, sunt:
- CaSO4 - sulfat de calciu;
- CaCl2 - clorură de calciu;
- MgSO4 - sulfat de magneziu;
- MgCl2 - clorură de magneziu;
- Ca(HCO3)2 - bicarbonat de calciu;
- Mg(HCO3)2 - bicarbonat de magneziu.

Duritatea totală, dT, reprezintă conţinutul total de ioni de calciu şi de magneziu dintr-un
litru de apă, corespunzător tuturor anionilor prezenţi în apă (conţinutul total de săruri de calciu
şi de magneziu dintr-un litru de apă).
Determinarea durităţii totale se face prin complexarea ionilor de calciu (Ca 2+) şi de
magneziu (Mg2+) cu ajutorul sării disodice a acidului etilen-diamino-tetra-acetic (cunoscut şi sub
denumirea de acid EDTA, Complexon 3, Chelaton 3) în prezenţa indicatorului negru eriocrom T,
la pH alcalin.
Notând cu A radicalul acidului (A=C10H12O8N2Na2), reacţiile care au loc sunt:
Ca2+ + H2A = CaA + 2H+
Mg2+ + H2A = MgA + 2H+
Reacţiile au loc în mediu alcalin, menţinut la pH = 10 cu ajutorul unei soluţii tampon
NH3 – NH4Cl.
Ca unităţi de măsură pentru duritate, se folosesc:
CHIMIE, An I Laborator 6

- miliechivalenţii gram (mval) pe litru de apă;

- părţi per milion (ppm) – sub formă de carbonat de calciu

Unităţi de măsură pentru duritatea apei şi relaţii de echivalenţă:

Valoare
Gradul de duritate Simbolul
ppm mval/L
o
German g 10 CaO 0,357
o
Român d 10 CaO 0,357
o
Francez f 10 CaCO3 0,200
o
Englez e 14,29 CaCO3 0,285
o
American a 1,0 CaCO3 0,020

Duritatea de calciu, dCa, reprezintă conţinutul total de ioni de calciu dintr-un litru de
apă, corespunzător tuturor anionilor prezenţi în apă (conţinutul total de săruri de calciu dintr-
un litru de apă).
Duritatea de calciu se determină prin dozarea ionilor de calciu (Ca 2+) cu acid etilen-
diamino-tetra-acetic (EDTA) în prezenţa indicatorului murexid.
Ca unităţi de măsură, se folosesc:
- milimval/l (mval/l);
- grade de duritate;
- părţi per milion (ppm) – sub formă de carbonat de calciu

L6.3. Aparatură şi reactivi

Aparatură: - biuretă;
- pipetă;
- cilindru gradat;
- pahare Erlenmeyer (pahare de titrare)
Reactivi: - soluţie EDTA 0,01N;
- indicator murexid;
- soluţie de hidroxid de sodiu, NaOH.

L6.3. 3. Mod de lucru

- se spală vasele de titrare şi se clătesc cu apă distilată;
- se măsoară cu cilindrul gradat sau cu pipeta 10ml apă de analizat şi se introduc în
vasul de titrare;
- se adaugă cu pipeta 0,5ml soluţie NaOH 2N;
- se adaugă cca. 0,1g pulbere indicator murexid;
- se aduce biureta cu soluţie de EDTA 0,01N la semn;
- se titrează cu soluţie de EDTA 0,01N până la virajul culorii de la roşu la violet;
- se citeşte pe biuretă volumul de EDTA 0,01N folosit la titrare.
CHIMIE, An I Laborator 6

2. Exprimarea rezultatelor

dCa = V x F
în care:
dCa = duritatea de calciu, în mval/l;
V = volumul de EDTA 0,01N folosit la titrare, în ml;
F = factorul soluţiei de EDTA 0,01N, F = 1

Pentru exprimarea durităţii în părţi per milion, se folosesc relaţiile:

1 mval/l = 20 ppm Ca2+
1 mval/l = 50 ppm CaCO3
Tabel cu rezultate:
dCa
Nr. Vprobă VEDTA
Proba Sursa FEDTA o ppm
det. (mL) (mL) mval/L g
Ca2+

1. Sursă apă 1

10ml
2. Sursă apă 2

3 Sursă apă 3
4 Sursă apă 5
5 Sursă apă5
Concluzii: