...

.STUDIU AGRICOL· ŞI . ECONOMIC

(LUCRAT DIN ORDINUL MJNISTERULUI DE AGRICULTURĂ)

DE

p.f · f-ADiANU

. rln judeţul Bacău s'a n!lscut Ştefan

cc Mare la Borzeşti şi Gheorghiţ;l. Şte­
fan Vocvod la. Răcăciuuî. 'l'ot-d'a-uua
pilmcntnl seu a fost bogat în fructe şi
recund ÎU Ol;llClli distinşi. u

---·~+---

BUCURESC I
Tn?OGRAFIA „ROMÂNULU", VINTIL.Ă C. A. ROSETTI

2. - Strada D6mnei. - 2

·18 8 9
 aa.....„~e.ol-0<-••" C?om-...tu.; @o.O-
„~.. 11~0-.. e."" o..t o,,d;,,,.„.t„. si.;-
~0»..,;,,.<c~. r.&?.di-.~ C1G-tiu a' ~„„_
l:.iţct „~~ ...,,.,c s.ye„;„„, ,. a.C?;că. 0.-

-=-~htci .!uc..;o..~~.
 SU~fARUL STUDIULUI
Introducere. - Necesitatea de a face studii în judeţele
ţerii. - Decesiunea ministerului agriculttu·ei în acestă, pri-
vinţă. - Studiile făcute de d. Ionescu de la Brad asu-
pra judeţelor Mehedinţi, Putna şi Dorohoiii. - Progra-
mul studielor începute în judeţul Bacău. ·
I. Denumireci localităţei. - Ochire ,generală. - Judeţul
Bacău, privire asupra agricultul'ei sale. - Teritoriul ju-
deţului. - Hotarele. sale. - Ci.rcumscripţiunile sale ad-
ministrative în 1802 după condica liuzilor şi în 1833
după condica abecedară . - Noua .rotunzire. - Proprie-
tarii de moşii sunt causa relei împărţiri administrative
care subsistă şi aqi. ·
I[. Studiul solit/uz. - Situaţiunea geogTafică · a jude-
ţului. - Topografia. - Orografi.a. - Geologia agronomi-
că. - Iinpărţirea solului în 3 regiuni naturnle : muntele,
dealurile şi şesurile· Anali.sa fisică şi· himică a solului
agricol făcută. în n oul laborator al staţiunei agronomice
de la Herestreu. - Hydrografia. - Basinele ·hydrografi·
ce. -Apele minerale ale judeţului. - Apele Slănicului.
III. Studiid climei. - Influenţa climei asupra culturi-
lor. - Vânturile · domnit6re. - Cantitatea de ploe. -
Temperatura mijlocie.
II
IY. Productele spontanee ale păm.entuluî.-Fauna.-Flo·
ra. - Animalele şi vegetalele ce se găsesc în judeţ. -
Speciele forestiere. - Calitatea lemnului.
V. ·C1ilturile. - Consideraţiuni generale. - împărţirea
solului productiv.-Pămentui·i agricole, pădurile, viile.-
Progresele îndeplinite. - Animalele domestice. - Utili·
tatea legei pentru cumperare de sewenţe. - Greşala ce
s'a făcut suprimându-se acestă lege. - Necesitatea de a
distribui sătenilor cu termine de plată reproductori de
rasă şi semenţe din ţară de bună calitate, cum a făcut
guvernul din Bucovina.
Vl. Productul bnit. - Productul curat. - Cheltuelile de
proclucere.-Productele animale.-Productele vegetale. -
Evaluarea lor după documente oficiale. - Capitalul an·
gajat în cultura proprietăţilor. - Cheltuelile. . __,. Benefi-
ciul culturei. - Câştigul mmi sătean. - Impositele. -
Salariele. - Renta pămentuluI. _
V I I_ Const'it·1ârea p1-opritciţe?.. - .Proprietatea mică şi
proprietatea mare. - Proprietatea vechilor rezeşi.- Im·
proprietăriţii după legea nu·ală- - Proprietatea mare
predomină. - Inconvenientele ei asupra progresului agri·
col. - Impărţirea extremă a proprietăţei la vechii re·
zeşi._ - Starea hypotecară a proprietăţei. - Propriotăţile
Statului în jt~cleţ.
17 III. Viaţa rurală. - Viaţa. locuitorilor. ·- Obiceiu·
rile şi caracterile lor. - Spiritul lor de ordine şi econo-
m.ie. - Aptitudinele agricole ale populaţiLmei. .
iX. Fabricatele domestice. - ln<fostriele. - Industria do·
mestică. - Drăstele. - Ozocherita. - Petroleul. - In-
dustria lemnului şi instalarea ferestraelor mecanice.-Ex-
pl6tar.ea sărei- - . Cărbunii de pământ de l~ Comăneşti
şi La.poş. - Huscă.rii. - Fabrica lui Negroponte de la
Grozeşti de ciment şi var hydraulic. - Fabrica de hâr·
tie de la Letea. - Fabricele de alcool.
X . 'l.'ergurile de desfacere. - Comerciul local. - - Trafi-
cul căilor ferate. - Desvoltarea industriei este un ele-
ment al desvoltărei agriculturei. - Iarmar6cele din ju- ·
deţ. - Căile de comunicaţiune.
 m
Xi. Irigaţiunile. - Judeţul Bacău are cursuri de apă.
însemnate pentru udat. - Necesitatea imperi6să a iri-
gaţiunilor pentru a produce fâneţe. - M6rtea vitelor de
f6me în judeţ în vara 1887. - Sistemele urmate în Un-
garia pentru practica udatului. -· Trebuinţa de a le a-
dopta şi noi ca cele mai practice.
XI l . Populaţiunea. -- Natalitatea. - Nupţialitatea. -
:Mortalitatea. - Populaţiunea specifică a judeţului.
:~1If. ftistrl.,cţiunea publică şi citltul. - Inve~mentul
rural, urban şi secundar. - Cultul ortodox, catolic şi
ebraic. - Pa1·ohiile ortodoxe şi catolice. - Intreţinerea
lor. ·-- Necesitatea îmbunătăţirei s6rtei preoţilor.
X [V. Muncile a.qricole. - Sumele împrumutate de să­
teni pe munci agricole de la 1882 - 1887. Muncile ce
sunt îndatoraţi a face prin actele de învoială. - Credi-
tul de care se bucură sătenii la proprietari.
XV. Oreclitiil.-Creditul agTicol.-Obiceiurile ţerei. -
Usura. - Israeliţii. - Imprumutul la casa de credit agri-
col clin Bacău. Creditul funciar, urban şi rui·al.
• · XVI. Poştele. - Serviciul telegrafic şi poştal al iude-
ţului. - Venitui1.le şi cheltuelile.
XVI I. Descrierea plă.şilor şi '' comunelor. - Descrierea
în scui·t (populaţiunea, animalele domestice, proprieta-
tea, contribuţiile şi contribuabili, şc6lele, bi.sericele, câr-
ciumele, muncile agricole înscrise în · registrele de toc-
meli).
XVIII. Viitorul agriculture'î iudeţulul. - Rolul minis-
terului agriculturni în acestă privin~ă.
 1.J.~TRODUOERE

NECESITATEA DE ASTUDIA JUDEŢELE ŢEREI

Administraţiunea agri<;mlturei voind se cun6scă situa-
ţiunea economică a judeţelor în diferitele regiuni ale
ţerei prin 6meni cu ctu).Os0inţe speciale şi nu prin
administratori politici, C.:'l prefecţii, mi-al'l făcut on6rea
în 1887, luna Iulie, să. me însărcineze, din acest punct
de vedere, cu studiul judeţului Bacău tot·d'a-una bogat
in fructe şi fecund în bărbaţi distinşi.
Am făcut dar acestă lucrare, pe care o cred· utilă, din
ordinul ministerului agriculturei.
Indată ce am prilnit însărcinarea m'am pus cu t6tă
inima pe lucru, m'am silit să lămuresc tot şi m'am
conv1ns că a face studii ele acest fel, după programul
întocmit, este uă misiune grea, cere ostenelă, zel,_abne-
gaţiune şi cunoscinţe întinse.
Sper că 6menii de simţ vor aprecia silinţele ce 'mi
am dat.
Pentru a corespunde la t6te nec~sităţile progr~rn.ului ·
ar trebui ministerului un corp de inspectori speciali. In
Englitera şi Germania agronomi cu misiuni speciale şi
 10

inspect.ori de agricultură., în _fie-care district, culeg sta.-

tist.ic.:"\. descriptivă a industriei agricole, care coprinde
natura şi composiţiuuea solului, acea a apelor, felul §i
procedeul culturilor întrebuinţate, recoltele obţinute,
animalele domestice şi utilisarea lor ; târgurile cu în-
ftuenţa lor asupra culturilor ; studiul şi starea căilor de
comunicaţie ; în fine t6te desluşirile cari permit să ne
dăm socotelă. ele situaţia economiră a agriculture1 şi s~i
apreciăm îmbunătăţirile reclamate de acestă industrie.
Aceste studii la noi în ţeră. s'al'l făcut în trei judet.e
de bătrânul agronon1, d. l6n Ionescu ; ele sunt impri-
mate şi publicate ; din nouorocire de la 1869 evenimen-
tele n'aii permis să mai continue aceste studii şi anchete.
Incepend în luna lui Iulie 1887 studiul descriptiv al
judeţului Bacău am . mers din comună. în comună cu
sub -prefecţii, am vegut pământul judeţului cu locuitorii
sei, cu forţele lor productive şi cu mijl6cele lor ele trail'l
Observaţiunile mele asupra judeţului Bacău vorfi cel
puţin un grăunte de nisip adus la construirea ediciulul
ce se chiaină. „studiul iudeţelor ţerei".
Am împrumutat şi observaţiunile altora, servindu-mă
la trebuinţă. Este uă succeptibilitate nefondată de a voi
că un om, fie chiar de geniu, să. nu împrumute de la ni-
meni nimic. Şi literatul şi artistul şi tot lucrătoru l cu
cugetarea trăesc cu împrurputuri ca şi ori-ce lucrători
cu mâinele; meritul lor consistă. în a adăoga un grăunte
de nisip la edificiul trecutului. Fericit aşi fi dacă. aşi
fi reuşit cel puţin să adaog şi eu acest grăunte de nisip.
Studiind judeţul Bacău, starea agriculturei şi a po-
pulaţiunelor rurale .m'au preocupat în deosebi. Statistica
ţerei şi cea care am făcut însumi pentru acest judeţ,
or cât de rele a.r fi, cum 'şi presupun unii, totuşi ele ne
dau explicarea faptelor.
Pe cât timp 6menii avuţi · mâuăncă carne. pâine şi
legume variate, am ve<J.ut că sătenii noştri să nutresc
cu porumb stricat; cerealele de calitate bună să exportă.;
· nu se c<?nsumă nici 'în judeţ nici în restul ţerei. Din a-
 1l

cestă situaţiune particulară sătenii a:jung să piară de

f6me ! In multe împrejurări chiaburii satelor fac neno-
rocirea lur. Educaţiunea sătenilor se va face prin ex-
perienţă ; de sigur 30 ani vor fi de ajuns pentru ca
poporul rural să înveţe a se servi cu înţelepciune de
drepturile cei s'al'l dat.
Viaţa le este vegetativă.' Braţele lor să slăbesc din causa
reuh1l'. nutriment. Pelagra, avencl de causă. alcooHsmu, sel'1
nutrimontul cu porumb· stricat, ori pe amândouă acestea, .
seceră populaţiunea satelor. Este timpnl ca guvernul să
incerce nutrimentul cu cartofi. Şi, ele 6re ce ţăranul
nostru nu se nutreşte cu porumb de cât de 180 ani
înc6ce, pentru ce nu am înlocui acestă plantă cu alta
mai prolifică-cartoful? Cartoful se cultivă, în .adevăr, în
tot judeţul, der pe o scară miâi.. lu t6te satele cultiva-
tori\ niici abia pun în grădină câte-va cuiburi. Prin stă­
ruinţele şi îndemnul aclministraţhmei, cultura preţiosului
tubercul s'ar putea întinde.
Inlocuirea asolamentului friena-l, urmat în Moldova,
prin altul basat pe rădăcini şi nutreţuri, prin unnare
întrebuinţarea pămentului· lăsat se se odihnescă (jaceră,
bătătură) în ;fie care an,mai cu sernă faţa cu strâmţimea
pămentnluI de muncă din judeţ, este o reformă urgentă ·
de îndeplinit. Sfecla, triumful agriculturei europene, se .
începem s'o· cultivăm şi pentru zahăr. şi ca · nutreţ de
vite.
Vorbind de populaţiune am cercetat "feconclitatea că­
sătoriilor. Uă căsătorie întrn istraeliţi produce 9 copii,
între catolici 6, .între ortodocşi 4,35. Din causa maladiei
şi a miseriei feconditatea este mai mică la creştini.
Concubinagele represintă pentru anul 1887 42 la sută
din totalul însoţirilor. . .
Clasa aren\laşilor români se ,i·uineză şi dispare clin zi
în zi în Moldova; ea tinde a se înlocui _p rin arendaşi
enei.
Progresul căilor de comunicaţiune riiveleză. preţurile.
Judeţul Bacău, cel mai favorizat, sub acest raport, totuşi
 12

ocupă un loc înapoi ; abia are 214 metri lungime cale

de comunicaţiune pe chilometrn pătrat de suprafa~. Este
încă de lucru până a se complecta reţeua dn1murilor
vecino-comunale din judeţ care foloseşte m:ult agriculturei.
1'foltă hune nu crede în p:i·ogresu.l agriculturei din
ţara n6stdi. pentru că, după espresiunea lui Emilie Zolla,
lwnen este fără pacienţă, cere de la sciinţă resultate
imediate, complerte, şi se descuragiază faţa cu experien-
ţele şi încercările necesare; se îndoeşte, chiar de adevăru­
rile dobândite aiui·ea şi merge până a nega totul în fapt
de sciin~ agricolă. .
Sper că acest studiu va contribui la progresul industriei
agricole din judeţul Bacău şi ministe1:ul agriculturei con-
tinuând ancheta începută la 1864 în t6te judeţele, va
lămuri întrega situaţitme a ţerei.
1n adever în anul 1864, pe când el. Mihail Cogălnicea­
nu era ministru de agricultu1·ă, cu clecretul 1611 clin
28 Noembre s'a promulgat un regulament pentru inspec-
ţia generală a agriculturei.
Prin acest regula~ent un serviciu de inspectorat gene-
ral pentru agricultm·ă, industrie şi comerciii se creă.; ser-
viciul se compunea din 2 inspectori numiţi de capul
Statului.
Pe lângă inspec~iunile generale ace.<jti iusp~cto'l'i erau
datori a face în fie-care an studiul şi descrierea unuia
run judeţele terei din vunct ele vedere agricol, comercial,
industrial şi statistic (art. 5 al regulamentului),
Distin~ul şi înveţatul agronom, d. I6n Ionescu de la
Brad, pornit clin siiriţimentul împlinirii datoriei, cum
singur merturiseşte, încredinţându-i-se unul d1n cele
doue posturi de inspectori generali ai ~oTiculturei, a
pus mâna cu totă inima pe ocasiunea ce i s'a presenta.t,
şi, · în intervalul de la 1865 pene la 18G9, a lucrat stu-
diul a tre.i judeţe clin teritoriu] ţerei n6stre 1).
) Agricultura romănll. din judeţul Dorohoiii m1 volum de 530 pnginc, 11:66;
1

A~r1eu1tura română di11 judeţul Mehedinţi, 772 pagine, 1868;

Agricultura romântl din judeţul Putna, 1869. Morgeud eu d . George -Eaareu
 Fd.ră îndoială studiele d-luI Ionescu asupra clistric.telor
Putna, Dorohoiu şi Mehedinţi sunt d'uft val6re escepţio­
nală. Resultatul stuclielor fă.cute de d. Ionescu în aceste
judeţe este invederat hnbtm{1.tăţirea agriculturei. D. Iones-
cu pretutindenea mergend din sat în sat a studiat pămen­
tul şi populaţiunea cu mijl6cele ei de esistenţ{i, cercetând
cu mult scrupul cad ar fi ruesurile oele mai eficace şi
mai neapărate de luat, pe de uă parte, spre a'i. veni în
aiutor, iar pe de -alta, spre a îmbunătăţi traiul acelora
cari cu braţele şi cu sud6rea lor fac pămentul să pro-
ducă. In adevăr producerea într'u[1. ţarf1. înfioresce când
populaţitm2a muncit6re se află în mai bun~ condiţiuni
materiale. Prin bm1e condiţiuni materiale înţelegem nu-
trire cu alimente substanţiale, de bună calitate şi beu- .
turi întărit6re; locuinţe în btme concliţitmi igienice; aju-
t6re medicale în ori-ce timp, mai cu semă când sunt
epidemii; spitale bine îngrijite; curăţenia necesară. pentru
ori-ce locuitor de când se nasce; combaterea cu asprime
·a abusuluI de beutm·) spirt6se; în fine desvoltarea spiritu-
lui de economie care esisU1. puţin la români ; acest{i din
urmă condiţiune este în legătură cu . gradul de cultură
al naţim1ei. ·
Starea acesta a ţerei am pute-o cun6sce b.ine p~in
anchete şi studii organisate pe judeţe în parte.
Studiele pe districte terminate în 1869 de d. Ionescu
cu judeţul Putna nu s'ai'1 mai conţinuat ;. de aceea, p6te,
nu cun6ştem bine ce avem, nu putem vedea lli.mm·it în
t6te cestiunile agricole, comerciale, industriale .şi etno-
grafice, nu pute~ clădi .temelia unei oi·ganisă.ri practice 2).
de la Skiuenr se vedem pe d. Ionescu' în crruitagiul silii după. Stânca B ra.du-
lui. liiitrenul agronom mi-a miirturisit că lucrase şi studiul asupra judeţului
laşi, dar împreju1·ărilc nu 'i·ă permis se'. publice. ·
) . In 1884, luua. ~'ebruarie, sub ·d. Ion . Câmpioenu, roinistm
2
agriculturel
pentru a se aduna tete sciinţclc necesal'e din tote 11nghiiile ţerii de11pre pă­
snrfle populll.ţiune'i agricole s'a redactat .un cestiouar caro s'a tiimes la un .
numer de 1280 pers6nc, calculat câte 40 do jt1deţ. La acest cestionar au ri!s-
puns numai 105 persoue; 1175 n'ail dat .nici un respuns.
Acest cestionar red:ictat de subscrisul si 1uodificat de consiliul superior al
jagriculturei co prindea cestiunî relative la._' îrubuuătăţire1\ culturcT, a raselor d.e
vite, ect. Respunsurile primite sunt publicate îu lluletinul Ministerului Agn-
culturei.
 14

Academi~ româuă în 1882, preocupată de acestă în-

semnată. cestiune, a publicat şi ea un premiu pentru des-
crierea sub raportul. fisic şi economic a unuia din judeţele
ţerei. Academia voia, de sigm-, printr1acesta se desvolte
munca naţională şi literatm·a ţerei de alt-fel f6rte săracă.
N egre§Î t, una din misiunile cele mai însemnate ale acade-
miei şi una diu datoriele cele mai sacre ce ea are se
îndeplinescă este Şi acesta. Asemenia studii nu numai
c~i. vor da fie-căruia -putinţa se cun6sc[1. cea ce avem
(căci cea ce se ctm6sce întJ.·1.m judeţ este necunoscut în
altul) der vor contribui şi întTu a perfecţiona, sub t6te
raporturile, industria agricolă de care acest studiu tre-
bue să se ocupe în · special. Pe de altă parte va lumina
. cultivatorii asupra acleveratelor lor interese precum şi
guvernul şi chiar academia, ei cari ţin în mână mijl6-
cele necesare şi pot tot d auna să împrime un mers repede
1

spre progres agriculturei ţerei. Din acest punct de pri-

vire dorim ca academia n6stră. să. se ocupe serios de a-
cum înainte cu încuragiarea unor asemeuia studii, tot
aşa a fă.cut şi academia de sciinţe diu Ft·ancia când a
însărcinat pe d. Baudrillart cu studiul economiei rw-ale
din Normandia; şi, dară <'ircomstanţe mai fericite şi mai
bine apr~ciate vor pe11nite ca academia se fie ascultată,
negreşit că conseciinţele ar fi sporirea bunei sti't,ri ma-
teriale în masa populaţiunelor n6stre rurale. Spiritul pu-
blic se va perfec~iona, îndrnptându-se c~ttre adeveratele
sale interese.
Incepend acest studiu nu este inutil se amintesc unele
obstacole cari se opllll la progresul economiei n6stre a-
gricole şi cari fac că industria cea mai preci6să pentru
prosperitatea Statului nostru se remână apr6pe staţionară.
'Adeverurile în acl.ministraţiunea n6stră agricolă s'au re-
. petat tot-d'auna 6menilor puşi în fruntea ei, dar t6teero-
rile putinci6se s1au amestecat cu densele, năbuşindu-le
efectele. In instituţiunele n6stre aooncole se întroduc vi-
cii cari în loc se le corigem, găsim · mai simplu a
distruge instituţia însă.'şi ! In unele i·amuri de ac-
 15

tiv.itate, cum este agricultura, indiferin~ la noi este

aşa ele generală în cât a luat proporţiunile ·unui viciu
naţional. In acest din urmă cas sacrificiele făcute sunt
inutile.
- Noi credem că agricultura ţerei n6stre are trebuinţă
de sacrificii fă.cute cu competinţă pentru ca s'o urcăm
la un grad 6re-care de splend6re.
Utilitatea generală Gere sacrificii. Primul esemplu, prima
instrucţiune dată de guvern şi de academie cu intenţiunea
bine susţinută din partea publicului interesat la prosperi-
tatea n6stră economică ar fi de ajuns pentru ca spiri-
tele la noi se se îndrepteze tot-d'a-1:1na p'aceiaşi linie.
. T6te părţile uă dată legate printr'un bun sistem se
vor susţine mutual şi cel mai mic fapt descoperi·t se
va uni cu altul spre a stabili un adever şi a concura
în ·acela.<;?i scop. Cu teri.torul nostru cel întins în raport
cu popora~iunea, cel mai vanat, mai fertil şi mai bun,
ne trebue mai multă energie în caracterul nostru naţional,
mai multă activitate, impulsiune din partea guverm.tlui,
mai multe adeverate lumini respândite printre 6meni
spre uă mai bună destribuire a facultăţiloi· n6stre indus-
triale. '
. Sperăm că academia română, atât cât va depinde de
ea, şi va întinde influenţa şi asupra cultivatorilor, cum
face academia de sciinţe din Francia; Speram, în acelaşi
timp, că şi societăţi de agricultmă se vor organisa spre
a face împreună schimb de. lucrări şi de lumini.
Acest mod de instrucţiune este cel mai puternic pentru
t6te naţiunele. ·
· .Programul academ'iei n6stre publicat în 1882 nimenţ
nu l'a îndeplinit; nimeni nu s'a presentat se obţină premiul
publicat pentru descrierea unui judeţ al ţerei.
Ministerul agriculturei voind a continua ştudiele agri-
cole şi descriereş. judeţelor ţerei începute la 1864 prin
învăţatul agronom l6n Ionescu, de la Brad, mi-a făcut_
distinsa on6re, anul trecut, a me însărcina cu 'studiul ju-
deţului Bacău. Dându-mi acestă însărcinare, ministerul
 16

mi-a pus iu datorire să merg din comuna în comlmă şi

Se .î nregistrez t6te faptele cari SE: iudeplinesc Îll agricultu-
ra judeţului,
fu lucrarea mea m'am convins că descrierea rlU'allL
a unui jude~ nu este aşa uş6ră. Ea trebue se aibă farmec
..
ş1 mteres
3) . . . . . . .
.. . .

'> Publicăm decisia mini.a.tc1ial:t ~i progra1nnl oficial al ll}.crăreI.

Decisia: ·

:.Not ministru Secretar de Stat la departamentul agliculturet , industrieî, co-

merciuluI şi domeniilor ;
nAvend în vedere. necesitatea ce avem de a face cercetări agri~ole şi seiin-
ţifice în judeţele ţerei ;· .
„Aveud iu vedere grija guvernulul de a cun6sce în .de ajuns, starea eco-
nomică n judeţelor ; . · ·
nAvead în vedere art. S al. a şi d din legea organică a ministeruluî domc-
nielor privit6re la luarea tuturor mt;surilor cuvenito pentru înaint~rea agricul-
turel ~i p~ntru pll.strarea şi îmbunătăţirea domcnielor statului;
nAvend în vedere. art. 13 din acea lege care impune ministernlnî, studiul
tecnic şi economic al domcnielor ·statului prin agenţii de car~ dispune;
„Având în vedere- trebuinţa ce simţim, de a cun6sce l6te isv6rele de avu-
ţie ale ţereI, t6te imbunlWlţirile ce sunt d~ făcut în deosebitele localităţi Şi
încnrajerilc ce urmbll. a so da de guvern }larticularilor, cari fac sacrificiI pen-
tru prosperitatea. economic!!. .a ţercl ; · ·. .
nAveud în vedere c!I. studiul judeţelor ţ\'lreî în parte va da fie-c!l.ruia pu-
tinţa s!I. cunoscă ceia ce avem, şi va. contribui a lumina guvemul sub t6te
r11porturllc asupri mijl6celor ce trebuesc peutru a perfecţiona. industria agri-
colă precum şi pentru a. ameliora traiul material al claselor labori6se ;
„Avend în vedere el\ o descriere amli.uuuţitll., sub mportul fisie, agricol şi
economic a iie-cănll judeţ din teritoriul ţilreI este ueccaarit tot-d'a-uua gu-
vernului când va fi vorba. de protecţiunea şi încm·a.jarea agriculturel, iudus-
triel şi eomerclulul ;
Am decis şi decidem:
D. Ins1>eetor S. P. Ra<lian11, se tnf!"!lreinezll. ·cu studiul judeţuluî Bacău, sub
raportul fisie,- economic şi agricol, în ~rmonie cu progmmul întocmit şi cu
tndatorire să depue lucrlhile cel mult. tn 10 luni.
 17

Programul:

I. Dmumireci localităţri

Situaţluaea geograficii. a. jucleţulul. Suprnfaţa. sa tota.Iii. Vechile denumiri

ale părţilor ce'! compuu. Ol'igina numelul actual. Limitele şi marginele sale

II. Studiul solului

'l'opografia şi orografia. Proprietlltile naturale ale solulul. Relieful terenu·

rilor. Regiunile naturale : c~mpia, colinele şi munţii. Punctele cele mal ridi·
cate. Allitudinele. Yllile şi direcţiunea lor. Geologia agricollt. Materia eoluluJ
agricol. ~fateriile principale care coinp1111 stratele superficiale şi interne până
n a.d:inchnen de 2 m. Aptitudinea terenurilor formate pentm eulturli. ~i pen·
tru pilşuna.t. Fecunditatea şi eterilitatea lor. Hidrografia. Râurile, gârlele şi
pârnele carî curg în j11deţ,-acele1\ oa.r\ secă în cursul anului -clldel'l de apă
putând fi utilizate. Lacurile. Mlţile şi eleştacle din judeţ. Suprafa~a lor. In-
fluenţa lor asupra salnl>r1111ter. Cul aparţin şi dacă se p6te pescui în ele.
Apele minerale gaz6se, sărate, snlfur6se, ferugiuose, termale; gradul lor de
căldură. Pers6uele cari le-au analisat. (La cc ee1·vesc ?).

III. P1'od11c,iut1ile spontcmee ale pămentului

Ochire asupr:i. ftoreî şi fauuel judeţuluT. Mineralele ce ae pot întrebuinţa. tn

arte, agricultură şi comerciu. Nisip de sticlărie, pâmont de olane, pgle Şi 6lf',
gresiă, pietr.e de m6ră, ardesie, cret.l marmură, l>itumurr, gips, marnă, clLr·
I .
buni de piatră, turbă, fer, mercur etc. In ce stare se gitsesce fie-care din a-
ceste minerale. lntinderea carierelo1·.

IV. StudiuZ climei

Influeuţ.'\ ea. asupra culturilor. V6nturile dotnnit6re. Cantitatea. de pl6ie.
Temperntura. mijlocie şi eii:trem11. Evaporaţiuuea apel, presiunea ntmosforicll.,
uebulositatea, grindina, brumele şi ceţurile; la ce epocă bântue; efectele lor
asupra. veget:-.ţiuuei. Inunda.ţiunile provenite din ploi şi topitul zăpei;iilor. Es-.
posiţiunile.

V. Oulturi~

Consitleraţiuul
gt:merale. lmpă1·ţirea aolulul p1·oductiv. P!\durl, pa\luni, vit
pământuri arabile. Vechia stare a agricultureT. Evenimentele care ai1 provocat,
tmbunll.tăţirea ei. Istoricul prog1·eselo1· îndeplinite. Ramurile de producţiune
eu care se ; ocupă în particular cultivatoriT. Obstacolele cari ae opun progre-
sulut agricol. Mijl6cele de a le tullltura. Răspândirea. luruinel la aate şi încu-
rajarea. muncel agricole. Pltm6nturile agricole, natura şi el01nentele carI le
 18
-,
comp1m. Grosimea stratuluT agricol. Practicele urmate d.c cultivn.tori pentru a
1„ îrobuuătăti; îngrllşăuiinte, pârjolit.

VI. Plcmtele ·cultivate

Cerealele. Leguroin6sele. Textilele. Oleosele. Plante industriale şi comer·
cialt'. Esecutiunea ar!l.t.urilor, semeneturilor si 8UCCeAinnea recolt<'lor. Sistemele
. de culturit şi lisolamenteie. Epoca recoltel~r. Maladiile plantelor. Mijl6c~le
întrebuinţate pentru a le distruge. Ffoeţile şi păşunile. Calitatea. ierburilor
care le ~om pun•. Viile şi arborii fructiferT. Pltmentmile necnl tivatc,

v1r; „faimaltle domestice '

Specia. boviult, cavallnlt, ovină· şi porciuă; calitatea, rasa, vlg6rca, talia şi
greutatea. vitt'lor. Numi;rul vitelor întrebuinţa.te îut.r'o .espl6tare de întindere
tletenninată. Productele obţinute de la. vite; întrebuiuţaren. lor. Da.că mijl6-
. cele recomandate de sciinţlt s•ai\ încci·cat VT'o dmlt pentru îmbun!Wtţirca ra·
st-lor de vite clin judeţ. Succesul obţinut. Epiiootiile care bântue. Care este
autoritatea vetcriu1\l'ilor tn tratamentele iuatadiilor? Se gltsesu în judoţ pit·
storl întreţinuţi de comune? sail fie-ea.re cultivator îugrijesce de vitele lui.
lu cc comune &'~ a1)iicat disposiţi:i. diu legea comunalii. cu privire la repro-
ductorl (btJhai) de rasll.
Pasiilile de curte. calitatea lor-: Cum se îngriji·ac şi în ce mod se îngraşli.
Albinele şi gândacu ele m1ttase. Ce dcevoltare daii cultivatori! acestor bit-
nosc ramur1 de industrie rnrală ?
Fol6sele ce. trag cultivatorii.

VIII: Proprietatea
:Proprietatea marc, mediă Şi roic1\ (Proprictat~a mică pân!f. la 10 octare,
10-100 mediă, de la. 100 hectare în sus miwc). Propricta.toa comnuă. Nu-
milrul moşnenilor şi rczaşilor. Clăcaşit şi însurăţeii 2mpropricti'triţl. Numernl
propriet1\ţi:o1·
din ju<leţ şi îutindcre:i. lor. lmpărţfrea piimc11tului foştilor clă·
caşt. :Pămeuturl st~pâ.nitede a valma. Influenţa coust.ituţiunei pl'Oprietitţei a·
supra progresului agricol. Proprieta1iJ, arendatoriT ~i muucitoriT. Influenţa ct·
lor din urmă legl cuup.ra proprietă~ei. Proporţiunea cuitivatorilor neproprietari.
Numcrul 6meuilor necesar! într'o espl6taţiune de o tutinderc determinată. lu.
voelile agricole.

Locuinţele s!ttenilor. Sunt . ele regula.te, igienice, comode, puse ta linie or·
risipite? CB1dilile proprietarilor, cum ee , gă.sesc; în ra1iort eu îutiuderea do-
meuiilor. ConstrucP,uui. în piatr:t, lemn, cărămidă; ·îuvălişul. Costul clădirilor
p' un domeniu de întindere determiuată. ·
 X. ProăuctuZ brut §i productul curat
Productele animale. Producte vegetale. Comparaţiune între producerea a-
nimală şi vegetală. Comparaţiune cu judeţele vecine. Cheltuelilc de esplotareo
Imposite!e. Sn,lariilo. Henta pitm~ntuluT . .llenefioiul culturcr. Superiqlitatea. orl.
iuferioritate:i agriculturel'. asupra celor-alte speculariunT.

XI. Târgul'ile
Dacă ju~cţul este favorisat cu privire la. târgurT. Jn ce comune şi to ce timp
al anuluT se deschid târgurile? Cât timp dureză? Oe însemnătate an ? Dacă
este loc .a se mai suprima din cele deschise, sau ·a se deschide altele noi?
Dacă are râuri navig:ibile, căi de comunicare de tot felul. Consumaţiunea Io·
cală ; Desvoltarea iudustrielor. Locmile de desfacel'e. Dacii desvoltarea in-
dustrielor contlibue ln. progresul agriculturel. Raportul între populaţiunea agri-
colil şi cea industrialil ·
. „
XII. Imtitu,iuncle de Cf'tdit
Obiceiurile locale cu privire la împrumuturi. Usura. Inlesnirea împrumuturi-
i>r. Ha nea agricolă. Natnra, forma ~i pl'iucipalele s~le opera.ţiu ol. InfiuAoţa a.Su-
pra progresuluT a.glicol esercita.tă de banca :i.gricolă. Capitalul disponibil.
Numurnl impl'umutaţ:ilor. Alte case de schimb . există în localitate?

XIII. Fabricatele domestice

Lucrul mate1ielor minerale. Saline, 1acttt·1 şi isvore sărate; olăril, sticlării, lu-
cratnl pctrelor, fabricare dA p1·af de puşcit. Lucratul materiilor vegetale : lem-
ne, cărbnui, scăndurl-forestrne, fructe, uscarea lor. Dulceţuri', biinturi din fruc-
te, viu, ţuică. Uleiurl, distilăriT, berăriT, brutl(riî, mori p·e apă, de vânt etc. Fi-
bre vegetale. Ateliere. Fabric'[ pe.ntl'U prepar~tul fibrelor veget.·\le. de in, câ-
nepă, teiti. Fabricarea pânzelor. SucmăuăriT.
Luc1·ul matel'ielor animale. TilMcilriT, eojocăriJ, si!ul şi cearlt. Alte fab1ico· .
Preţul materiilor fabricate. Numerul lucrătol'Îlor întrebuinţaţl. Idee generali\
asupra pedicelor care se 01>uu la <lesvolt.area stărei industriale şi asupra eir-
comstanţelor care Ie· pot favorisa. îu localitate.

XIV. Oornel'ciul §l industria

Desvoltarea. industriei mari în judeţ. Rolul el în transformarea materieI brute-
şi activarea comerciuhiT. Comereiul localitaţeJ. Firmele înscrise. Consideraţiu­
nea. profesiune! de comerciant. Exist.~ socictitţî comerciaJe în loca.Utate ? Când
s'ail fondat? Care le este orgauisarea.? Succes~le? Drumurile veciu~Je. Dacit
sunt suficiente şi care le este lungiracn ?· Ad1niuistra•ia, conservaţia. şi îmbu-
nătăţirea. lor; costul transportului pe aceste drumuri·
 20

XV. Populafiunta
Epoca celul din unnli recensimânt. Numerul total al sntlet'llor ce populezlt
teritorul judeţului. Natalitatea., nupţialicate şi mortalitate. Numerul auHetelor
pe kilometrul pătrat. (Popu1aţio apecilic11.) Raportul între populaţia satelor - şi
n ora:şelor. Popnlaţiunea. d11pn· sex, religie profesiuni, etate, protecţiwie, etc.

XVL Etnografi.a

Ca.racterile loc11itorilor. Viaţa lor. Efectele sol11)11î, cliniel şi ale evenimente-

lor trecute asupra lor. .Moravurile. Dacă sunt biue <!Oostituiţl, ro.huşti, vioi,
industriaşl? ce educaţie daii co;>iilor? Crediuţele popul:u·e şi po1'lurile Io·
cale. Aptitudinile locnitori!or. Spiritul lor de ordine şi de economie.

XVII. Itistruqitmea publică ·.

Şc6lele publice stabilite in judeţ de g11vern, do particulari, do comune şi
judeţ Starea localurilor de şc6\i{. Numl!rul profesorilor şi a.l elcvilo1· ce urmeză
şc6la. Biblioteci şi m.at..ria.1111 didactic al şc6lelor. Se gllseşc monumente şi
inscripţiunI antice ? Societăţile literare.
-Cultele in judeţ, Numilrnl preotilor. şf al biscricelor. ·Teatre.

XVIII. 9omunele
Descrierea coi'nunelor. Popula..ţittuca lor. Vitele ce posedă. Comerciul pa1ti-
cular ce fac. Industria, edificele şi monumentele ce posedă. Epocele în-
semnate alo istoriei lor. Omeni însemnaţi cai·e s'ail n1tscut şi an trli.it în ele.

· XIX. ~iitorul agriculturd jud.e~ului

·Dopă consideraţiuni deduse din uatnra lucrurilor în ce mod trebuesc tncu-.

rajate agricultura, ii1d11stria. şi comercial localităţcl. Intrebuinţarea mijl6celor-
de încurajare. cele mal 11eme1ite. Care ar fi modul cel mal economic pentrn
aplicarea legi tnvcţ:lmeutulul agricol tu judeţ, creiuduso o fermă model în una.
din ramurile agriculturei? ' ··

Progra1n sp1.cial privitor Za moşiile statuitti

lntinderea Dome'n.ilor statului, pădurile·. Esenţele domnit6re. Situaţiunea pă·
durilor · şi întinderea lor ; sunt devastate orl nu ? ~egimul ce se ap licil in·
·dustrieT silvich . · .
Cultura urmată a roosiilor. împărţirea economicii. Examinare agricol!l a dome-
nilor sta.tulul. Fecun<l.it~tea plt.mcutulul. Veniturile ce da.ii. Contractele de aren-
dare vechile contracte. Reforma· cont1·actelor de arendare însensul de a con-
cilia' cele doiS interese şi în. scopul î_nbogăţh·e~ eolulut şi tnbogăţireT arenda·
~ulul. D.tcă este loc a se introduce nol clauze îu contractele actuale de a-
 21
reudare. Contra.etc cu p1imă, cu cl:rnsa Jordulul Kames. Contracte cu plata
înbuni\tăţlrilor p1in espertisă. Contracte cu termine lungT, etc.
Numirea moşier sub care este arendată, Nulllil'ea ce mal p6rrn în localitate,
şi da.el!. con~istă uumaI din tr'un singnr trup, sali din mar multe, separate
01·î 1111 printt·e ele cu prop1ietltţI particulare; comuna şi plasa. tn care este si-
tu ată moşia; vrcinl\tăţile : La Est. ·
„ Vest
·„ Nord şi
„ Sud (lnd°icând la fie-ca.re p~rnct cardinal numele.
proprietăţeI şi al proprietarului).
Descrierea fisică a domeuului în tr'uu chip amănunţit. Intinderea totală a-
proximativă. Itapi!.rţfrea sa economicit: arături, fâneţe, Imruiur1 (islaic) Yii (cu
embatic şi cu otaşniţe). · ·
(T6te aceste aproximativ în lipsă de plan] Numllrul familiilor aflate pe
moşie. Ocupaţiunile locuitorilor. Dacă pe lângă cultura părocntului ma( ail
şi alte ocupaţiuni? şi care anume. .
Dacă moşia se cultivă nmnaî eu locuitori afbţl pe densa, sai1 şi prin acel
de pe prop1ietătile iuveeiuate ?
. Dacii. moşia se cultivă numal de arendaş prin propriele sale mijl6ce san
· priu învoeli cu locuitod. Felul şi preţul învoelilor usita.te îu localitate între
.arendaşi şi locuitori. lnstl'mnentele de cultură cu care se servesc. Dacll. anin-
trodus instrumente perfecţionate. Num6ml şi felul vitelor ce ai! locuito1i ele pe
moşie. Dacă pe moşie se afHt ca.se ele locuinţă, magaiil, pătule, velinţe saii
poverne, pive necesare la esp16tare şi în ce stal'e se găsesc?
Aliân<luse pc inoşie mori, hauurl, vii, băl~i, ce venit anual l'aportezl ? şi ce
mcsuri trcbucsc luate pentru a produce mai mult ?
r>a.că trece priu sau pe lângă moşie vre o şosea san cale fel'ată. La. ce de-
llărtare se află staţia calei ferate?
Cari sunt cent.rurile de consumaţie unde se pot desface productele? şi la ce
·depărtare se- află de moşic.
Care este modul ·ai costul ttausportuluî productelor la Jocurile de desfacere?
Dacii. pe moşie se aftă locw·i ocupate ·de bălţi şi smârcuri neproductive, ce
0

mllsmi ar trebui luate pentru a le pune în cultură? Dacă pe moşie trece yre
o apă. ctu·get6re şi ce nume portă ? ·
Dacă moşia este supusă la inundaţii şi ce mi!surî d,,e apltrare a1· tre~ui
.luate pentru ·a se în lătura acest rirn ? .
, Dacă se află pe moşie ape minerale, cariere de piatrlf., minere etc. In aee- ·
1ncnea eas, dacă ele sunt în espl6tare, modul cum se esploteză, şi ce sistem
de esp16tare mal raţional ar trebui a se adopta pentru a. putea produce cel
mai mare venit posibil. ·
Ce condiţiuni speciale ar trebui introduse pentru fie-care !JlOŞie la. viit6rele
. arendări în interesul conservărei fondului şi al înbunlttăţirel eultureî ?
Dacă în pădurea. aflată pe moşiţ se p6te admite fără tueonvenient păşuna

.
.tul vitelor, cum si . dacă îu pădme se găsesc poe.ni şi. Jocurî g61e.
 I

Denu,mirea localităţe~. Ochire generală. Teritorul jude-

ţuliii. Hotarele _sele .
.Judeţul Bacău, obiectul studiului nostru, se p6te clasa
-printre cele mai bogate, mai însemnate şi mai populate··
JUdeţe din ţ,a1·ă.
Situat pe albia Siretului, cel mai mare rtu al Româ-
niei, legat prin Siret chiar cu Dunărea, străbătut ele alte
· rnu·i şi drumuri numer6se, întinsul teritoriu al Bacăului
prin posiţiunea sa escepţională cu mine de sare, cu is-
v_ore abondente de petroleu, cu gesimente de ozocherită
Şl cu strate de cărbuni fosili, cu imense păduri, încă de
mult se bucură de ·un ·renume istoric, industrial, comer-
cial şi agricol destul de notabil.
Numele seu derivă, crez, de la Bacovia, calea zeului
· vinurilor numit la Romani Bacchus precum Roman · de-
rivă dela Roma-nova (Roma-nouă), Râmnic de la· Roma- .
n~cum (loc românesc), Bârlad de la Verum-Latium (ade-
-veratul loc al Romanilor 1) ect. . ·
1
) Suntem cu totul de opiniunea. acelor istoricT (înfl'e CArl d. G. R. Melidon)
cai·t aclmit că numirea multora. din localit.1ple nostre sunt numiri curat ro-
lll~ue schimbate numaJ prin vicisitudini de pronuncinre şi introduse. tn limbă
pr111. convieţuirea. Românilor secole întregi cu pop6relo barba.re. · .
Observort.- Din vechime îwp!irţitile ndminitrative ale Munteniei s'ali nnmit
judeţe, :\Celea ale Moldoveî ţinuturi. Vorba judeţ vioe de la. judex. De la ro
 'l'raditiunea veche ne arată judeţul Bacă.u acoperit cu
pă.dmi, adă.postind îu desele sale masive un venat abon-
dent ; triburi de Agatirşi în par~ile iw.mt6se şi Scoloţi _la
l§esud, primele popore ale Moldove'î cu cult barbar. Iu
dată ce istoria ne lumineză, din primul ·secol al erei
creştine, tabloul este cu totul altul.
Poporul rege nu putea se las!:' afară. de sub domnirea
sa o tară aşa de admi.J:abil situată ca teritornl devenit
în urmă al Geţilor şi Bastarnilor, in ca.re, cloue sute de
ani după Isus Cluistos, influenţa. civiiisaţiunei romane a-
iunsese în splenc16rea e~. .
Din anul 104 dupe Christ, epoca cucerirei de c~t.tre
Romani, gra~i6sele cli:vi:ui ·:aţi · ale Oluuµului isgonii'ă clin
acest. teritoriu . zeii cărora li se oferea victime omeneşti
şi la cari se închina vechiul popor din valea rîului Tia-
rahtos (Siretul): zeii păgănismului .greco-roman le luară
lo.cnl ; o nouă ţară -·-. Dacia Romană --- se creă în acest ·
păment unde- maI târziu .s'a ridicat monumente dedi-
cate glo1iei cllTistianismuluL
lDaintea epocei i·omaue, pămenttu-ile acestea erau
apr6pe sel.batice, · locuitorii in parte nu aveau nici locu-
ll:iţe stabile, munţii. şi · văile erau acoperite cu păduri. iar
şesurile cu lacuri pline de miasme. Agricultmă se făcea
puţină; creşterea vitelor, pescuitul şi venatul se folosiau
mai mult. Din epoca cucerirei Romanilor, căi de comu-
nicare se construiră., pădurile din .şesm·i începură se dis-
pară; cultm·a, înau1te .caprici6să. şi nomadă, deveni clin
ce în , ce mai regulată., fixându-se ; industria născendă
înpinse · 6menii la schimbul productelor ; S6rele îndulcfa.
clima ;· fructe de tot felul aduse de Lucullus din ·Asia
mică. şi introduse în aceste pă.menturi, putură dobândi
semenate pe solul dehui.lor totă. delicateţa lor. yiţa de
ceput Rada Negru împ:lrţise ţara t n divisiunl administrativll, puiud în capul'
fie-căria un judecător numit judex. Votba ţinut vine negre~it de la. verbul ţi·
11ere ~i tnscmnet.ă atât ·cât ţino bucata. pc loc, cu locuitorii el, pusă. sub ·au-
ministral'Ca unui prefect. ln timpul de faţă îutrebuiuţit1u vorba district 'in a.i11-
bele provinciI
 25

vie, adusă din timpul împăratului Pro~us, fu introdusă

în provincia cucerită, iar statua lui Bacchus era: plimbată
la cnlesul viilor, în sunetul cântecului culegătorilor, pe
drumul vinurilor, chiar în aceste locuri, numite după 15
secole, judeţul Bacău.
Graţie minunatei fertili~1.ţi a solului şi a populaţiunei
vigur6să şi stăruit6re adusă în aceste fericite . localităţi,
progresul a crescut cu tote desele şi desastrosele in-
vasiuni de cari a avut se sufere ţara. Judeţul este din
cele mai bogate. Pe lângă sare, petroleu, ozocherită, căr­
bmri fosili, producţiuni cari fac reputaţia sa mare, Ba-
căul produce încă lemne şi cereale, tutun in şi cânepă,
c~~ vom ru:ăta, dând soluţiune şi la următ6rele întte-
bar1.
Agricultura judeţului Bacău, ca · şi acea a Moldovei.
întregi, în aceşti clin urmă 20-30 ani, fără. a înceta · de
a fi prosperă., avut' a un mers crescend? este ·ea amenin-_
ţată? Pentl'u ce sborul ei merge încet în mijlocul pe-
riodei de pace şi linişte ce st1·ăbatem ? Vii torul ei se gă­
seşte compromis prin · reformele vamale îndeplinite de
curând?
Etă. sarcina ce am să îndeplinesc; ea este multiplă:
trebue să arăt · esact situaţiunea agricultui·ei judeţului
Bacău, cea ce a fost, cea ce este; trebue să indic, dacă­
ea merge pe calea care o duce 1a cea ce trebue se fie,
in starea concliţiunelor actuale ale societăţei; să:semnales:
cari sunt înbunătăţirile de· realisat, ce parte trebue se ia
guvernul întru realisarea acestor înbunătăţiri; cari sunt
obstacolele de învins pentru ajungerea la scop: acesta
este ţinta ce urmărim. · ·
Teritorul ji,deţului. -Hotarele sele. ·Hotarele judeţului şi
preschimbările prin cari au trecut este o cesthme istorică·
însemnată. Cunoscinţa ei este ·de neapărată: trebuinţă
pentru definitiva regulare a circomscripţiilor administra-
tive judeţene: Este vorba se · cun6ştem lămurit şi esact,
cari sunt anume hotarele judeţului Bacău, cum şi hota-
rele fie-căria plasă, modificările ce treptat s'au introdus.
 26

cu timpul în circomscripţiunile administrative din cea

mai depărtată vechime, despre care am putea culege sciinţe
positive până azi.
Partea istorică a cestiunei, diferitele preschimbări prin
care a trecut rotunzimea plăşilor · şi a districtului este
cea mai grea de studiat din causă că .ne lipsesc date1e
şi pre puyine ·sunt documentele autentice cari ne ajută
la acesta .. Inainte de 1475, după .. cercetările ilustrului
nostru istoric, d. ·H asdeu-„Muntenia stăpânea toată la-
turea occidentală. a Moldovei până la Bacău 2) •. D. Hasdeu
se· sprijină pe actul Clin 8 Octombrie 1407 al lui Alexan-
dru cel Bun, care Q..ice : „Lembergenii mergend la Brăila
dup~ peşte vor plăti vamă l~ fruntarie în Bacău sau în
Bârlad." . ·-. · -„
„!nălţarea Moldovei şi scăderea Munteniei este opera
lui Stefan cel Mare " hotăreşte d. Hasdeu:
In adever dupe resbehtl ce'l ·a: . avut Ştefan cel-Mar~
în 13 Ghena.re . 1475 cu Radu-Vodţi;, mai sus de Râmnic
-acolo unde mai ·mainte peri.se din partea 1Yloldo-venilor
hatmanu Sendrea, unde până mai de ună-zi s'a zis mo-
vila lui Sendrea-Muntenii au perdnt bătaia . .
: In cronica lui Grigore Ureche întitulată Domnii ţărei
Moldovei şi viaţa lor la cap. XIl, -pag 128, citim urma-
t6rele despre hotarele acestor ţări surori. S) · ·
„Dat'au voe Ştefan cel-Mare 6stei sale se prade B qile,
cât vor putea, în ţara Românescă.; şi prădând oştenii au
adus multă dobândă. Şi- zăbovind Stefan-Vodă acolo până.
a se strânge oştile t6te, aducând şi pre mulţi din boerii
ţărei -Române.~ti şi alţi 6meni de . frunte, acolo au pus de
au vorbit şi · au tocmit, de au despă.1ţit. din 1Ylilcovul cel
marA o parte din pârâul ce vine pe lângă Odobeşti şi
trece de dă în apa Putnei, şi: acolo până azi este hotarul
. ţerei Mold,ovei şi . ţer~i Româneşti. Eră mai · înainte ~ra
pricina între amânclou<J, · ţerile: că ~ Muntenescă vrea

') Tstorl~ critică

a .Româ.uicl. pag. 1~9. · :
1
) ;..etopiseţele
d-lui M. Gogltlniceauu. A.ceste pagini sunt reproduse si de
veteranul agronom Ion Ionescu, vorbind de ·hotarele judeţu: u1 · Puţua. · '.
 27

să fie hotarul seu pâ.nă în apa TrotuşuluI; iar 1foldove-

nii nu i lăsa, .până au Vl'Ut d-zeu de s'au tocmit aşa.
Şi au luat Ştefan Vodă cetatea Crăciuna cu ţinut cu
tot ce se chiarnă ţinutul Putne~, şi l'au lipit ele Moldova ;
şi au pus părcalabii sei pe Velcea şi pe I van."
Părintele Melchisedec, episcopul Romanului 4), a desco-
perit în Vrancea un document -slavon la un preot din
anul 1445 de la Ştefan Vodă fiul lui Alexandru cel Bun 5 ).
In acest document se pomenesc sate pe rîul Putna ce
se dăruesc de Ştefan Vodă în stăpânirea panului Onă
Urecli pentru serviciele acleverate şi creclinci6se ce ·i . a
adus. Acest document, <lupe părintele Melchisedec; este
cea mai bw1ă dovad~" că Vrancea cu rîul ei Putna a
apar~inut Moldovei din vechime, înainte de Marele Ştefan.
Prin urmare, conchide părint~le Melchisedec, este neexac- .
tă afirmarea c,,'\ înainte de 1475 „Muntenia. stăpânia
t6tă laturea occidentală a Moldovei pâ.nă la Bacău"
Se pare dar că actul diţi 1407 pe care ·se sprijină.
d. Hasdeu şi documentul din 1445 al'Vrâncenilor găsit
de P-S. Melchisedec ar pune pe istoric in încurcătură.
Lucru însă este simplu şi găsim prea absolută conclusiu.-
nea părintelui episcop de Roman. Adeverul istoric ·este
în partea d-lui Hasdeu; el reese. chiar din cronica -lui
Ureche când zice: „Eră ma1, · înainte era pricinli între aniâti-
doue ţările : ca ţara ]lfuntenesc<.t vrea să fie hotarul s~u până
în apa Trotuşiilu'i; iar Moldovenfi nu i lăsa.
"C rrueză dar că hotarele acestor ţeri au fost mult timp
în litigiu ca şi hotarele moşielor a doi proprietari~ Mult
timp Muntenii au stăpânit până·în apa Trotuşului (adică
şi partea munt6să a judeţului Bacău) dupe cum resultă
din actul din -1407. Acesta se p6te constata şi din .carac-
tei::ele etnogTa.fice ale locuitorilor din munţii Vrancei · şi
') Meţcbisedcc.- .Notiţe istorice şi al·cheologice a<lun~te d~ la 48 monastiri
din .Mold.ova, 1885 ·· ·
. ') .Frate cu Bogdan tatitl lu\ Ştefan ·cel Mare născut tu satul Borzeşti din
jud. Bacllu. Borzeştil a fost proprietate!' mo.şilor şi strllrnoşilor Iul Ştefan cel-
.Mare; aci se aflll. o bisericuţil ruinat.~. zidit~ de llarele Ştefan tn 149S.
 28

ai Oituzului până la Palauoa. · Femeele p6rtă căiţă în

acelaşi mod ca cele din Muscel. · u

Locuitorii din Caşin şi M-rea Caşinu sunt curat muutem

prin port şi limbă, veniţi de la Rucăr din jud. Muscel.
Au şi o secţie de comună numită Rueăreni 5). Stru:ea de
litigiu între moşia Moldovei şi a ţerei Româneşti adm·at
negTeşit pană ce „Ştefan cel-Ma.re a luat -după cum se
exprimă. Ureche- cetatea Crăciuna cu ţinut cu tot,
lipindu'! de lv~oldova. ·
Insu-şi Cantemir-Vodă se exprimă; : Mai înainte Siretul
~i Trotuşul despărţeu Moldova de ţara Românescă, dar
apoiu prin virtutea lui Ştefan cel Mare, judeţul Putnei s'a
adaos Moldovei până în rîuleţul Milcov .
. · Cu privire la tntinderea. teritorială· a judeţulul până la 1803 n'am
găsit nici un document.
Documentul cel mai vechiu pe cal'e l'am putut consulta în ac~stă
plivinţii este Condica Li1,zilor pc 1803, lucrată clin ordinul Dom-
nitorului Moruzi' care se interes& f6rte mult de economia Moldo-
vet Ac6stă condicii. legată i11 sc6rţe şi · scrisă. frumos se păstreză
in original în biblioteca. Academiel n6stre. Ea se află. repro<lusă in
uricarul d-luî Codrescu, · vol. 7. şi 8.
In anul 1803, judeţul Bacău era împărţit in 6 oc6le, anume:
1 Ocolul Bist1·iţa de Jos coprindea 20 sate : Fântânelele, Măr·
gineni Unguri, Mărgineni Osebiţi al vornicului . Vasil~ Costache,
Luncanii rezeşi, Delu nou rezeşi, Gâstenii. rezeşî, Răci\ciunil pos·
teluicului Ion Cauta., Giosănii i>allarnicului Sandu Sturza. Ta.maşu
şătrarului Lupu Coroiu, Ruşii Ciutei ai Ciut.eştilor, Sohodul rezeşesc,
Oălugăra căminarulu1 Răducanu Roset.,. Călugara :Ungurii rezeşi.
(LuiziiJ. Letea mona.stil·ei .Precista, Funclul căminar. Gheoghe Bog·
dan, Valea. · Seacă a că.minarul11i Bogdan, Vale.a 'Ma.re a clfrosului
din Bucovina, Faraoni idem, Cleja idem, · Ungur.ii Lunca Mare a
postelnicului Ion Canta. ·
") Satu Sotcja din plasa. Z1\brăuţu, jud. Putna., este asemenea o c~louie de
.Mueccleui ; afarll. de p,ort care· ee deoaelleşte cu totul de cel alţl veciuî, satul
ae împarte tn 2 c!itune; Rueăm şi Dragos lavele pe care le gllsim şi .tu
Muscel. ·
 2!J

11 Ocoliil Bist·„iţa de sus, avea satele: Borteşti M-rei 'l'asleolul,

Polobocu medelnicerului Gr. Crupenski, Blăgeştii Mrei Sf. Spiridon·,
Beţeştii banului Sandu Crnpenski, Gârlenii logofătolul Constan·
tin Balş.
111 Ocoliil Tasleul de 8168 avea satele: Balcanii Mrei Tasleul,
Băseştii rezeşi, Câmpenii M-rei Aga.pia, Bahuăşenii banului Const.
Miclescu, Ctlcueţii rezeşi, Măgireştii rezeşI, Şesurile rezeşî, Cor-
netul rezeşesc, Arde6oii rezeşI, Ilieştii postelnicului Hristodor, Hă­
mienii şett'ăresei Iliasca, Stăneştii rezeşi, Solouţu ba.nulul Iordache
Crupeuski, M-rea Tasleul.
1 rr. Ocolitl Tasleul Sifrat, cu 13 sate: Urminişul rezeşesc, Vii.-
săeştii rezeşi, Leurda rezeşască, Plopul M-rel Tasleul, Prăjeşti ră­
zeşi (Prăj6ia, Sl\t din care în 1803 să scotea păcură) Lucăceştii
M-rei Bistriţa., Moineştii rezeşi, Podurile, Prohozeştii, Dărmaneştii
schitului Dărmi\neştJ, DofLiana răzăşască, Comăneştii şi Lunca, Buc·
~~re~. . .
P-. Ocolul Tasleul de jos C1' 20 sate : Bereşti! rezesi, Oră.şa ba·
nului Ştefan Roset, Slobozia Mielului a. spătarului Iordache Cru-
penski, Brătila de. sus rezeşască, Erăteştil răzeseştl, Băl&nesa ră­
zeşască, Vidraşcu rezeşesc, Nadişa rezeşesc, Stroeşti rezeşeşti,
Drăgugeştii rezeşl, Bratila de jos a sărclarnlui Const. Boteza.tu,
Viiş6ra rezeşască, Trotuşu rezeşesc. Poiana rezeşescă, Delenii re-
zeşI, Caraclâu caminarului Const. Crupenscki, Berzuntu M-rei Ber-
zuntul, 'l'eţcanii medelnicerului G. Roset, , Boşotenil medelnicerului
Mihalache Rafa.ilă, Haimanalele ocnei.
Vi. Ocolul T1·ot1i'u cu 20 sate: Gropile rezeşeştl, Borzeştil re-
zeşI, Răpile rezeşl, Jevrenii rezeşi, Bahna rezeşi, Răcăuţii rezeşi,
Caşinul M-ref Căşinul, M-rea. Caşinul, Buciuroii rezesl, ·Bogdana
M-rei Bogdana, Garbovana, Negoeştii rezeş1, Boiştea hatmanului
Răducanu Roset, Helten M-rei Caşinul, . Căiuţu rez~esc, Grozeştii
logofetesei Ilinca Palade, Oneştii căminarului Const. Aslan, Fili-
peştH rezeş'i, Patrăşcanii bănesei. Safta Roset, Bogdăneşti · idem . .
Rădea.na vornicesei Catrina Roset.
. La acestă epocă satele Leţcaoii (cătun de Rahova), Săcueniit
Ciumaşii rezeşl, . Bereştii-Iteştl rezeşi, Serbeştii şi Serbeştii lui Is-
trate, P eletucin pitarului Juraşcn, Căţeleştii vornicului Vasile Cos-
tache, Radomireştil slugerulul Iftimie Sta.mate, Spinenii spataruluI
 30

Dumitraşcu Sturza, Sanceşt.ii spătarului Ioniţă Sttirza şi Şerbăneştii

1> osteh.1icului Ion Ca.nta făceau parte din judeţul Neamţul.
Cum vedem judeţ.ul Neamţu în 1803 să întindea până. lăngă ora·
:şul Bacău cu ocolul Siret. Comunele · notate mal sus (11) cari acp
fac parte din plasa Bistriţ.a. de sus, atunci alcătuiau ocololul Sire-
tului din jud. Neamţu (L~ţcanii făcea;u parte din ocolul Bistriţa).
Din contră, satul Balcanii şi M-rea Tasleul, azl Î\l judeţul Neamţu,
erau sub jurisdicţiunea judeţului Bacăt~. (Azi satul Balcani, situat
pe .pâ_râul Coman, jumătate depinde de comuna Basestil din jude-
ţul Bacău şi jumătate de comuna Tasleu din judeţ11l Neamţu).
Despre Roman, satefo Fumlenii-rezeşl, Kiticeniî, Siliveştrii-Câm ­
penii, Odobeşti şi Berbicenil, ac~i s~l5 'jurisdicthmea · Bacăului, erai'1
mcol'porate cu judeţul Roman. ·
Făceau parte din judeţul Tecuciu, ocolul Polocinului, satele : Vi-
fcirenil, Zlătarii rezes1, Petre.ştil rezeşi. Mileştil-Părincea, NăneştI,
Pănceştil, Gura-Racăteu .rezeşi, Petreştiî rezeşi, Oţeleştiî, (Oco-
lul Berheciu) şi Măreşti. · ·
Despre Putna se pare că. limitele au fost cele de az1.
In · 1833 găsim altă impăt·ţire administrativă a judeţuluţ Bacău,
ea era resulţatul .1·egula_meutulw organic publicat in 1832.
· Condica abecedară pentru a sluji la împărţirea delelor, în ramul
judecătoresc, d~pă rotunzirea făcută i'n 1833 şi reproclusă in U1:~­
carul d.:lui Codrescu ne presintă judeţul .Dacău împărţit în 6 oc6le
anume. · ·
lllSTRIT! . imiDU-Rlcmn 'l'ls.L«u.slm 'l'ROTUŞIO SIRETUL ll&RllECIU

Bhe~til
llo~otenll
Da .-\U
Bcrblncenll
Bogd4neştl
llubn ciul
I
Ba.bnA•cnll
BncşcŞm
Arde6nil
D"i:dAneşui
Bahna.
Uorzeşul
Bl1Uu61a.
Brama de
. 111•
jos
Blblreştll
llilişeştll
Dnlote~lll
Btrtş•il Dude~tiI VAKleşur Dr4te~Ul ·· idtAŞCU V;\lenil
Oămpenll Vcdoleuil lllOŞlil · Dârdneşlll
.
Valca·Secl\ V11liurenit

..
OllugAra•Lnlzl VifoteDI! Cucue\11 Berzunta U~a. Gherdanu
Oscbl\I <Hounr·Konoki Cornetul Albii IC Gropile Gr.tdcş\lt
Mare Do tel\ Cowlloeştl \"or~oştll Ghltnnil Ghlllleştll
Clteleşll! Dllmlenc şltl Luclec,11! Gro7.eŞlll GU~te11il oaicc•»•
C~ncnil Dro,omlreştil LeonllncşUI narm~neştit Delenll Glă\· 3ncştlf
De~lu-::<ou Dragu Leurda Doftlan• Dr~gnşenU Drii~CftlI
Gria<>renlt l\cnnl( · Mlglroştll · C•Şlnnl Cucova Dllmicuşe.
I\cşlll \~~llueşt·Mi.gla Mulneştll CliU\UI l\\tlce11U Oll11!0
Luncat1lt Clfo1 ll~enll PrAqc~tll Canel:lu OlcJ• Coloneştil
t.etea Chovoull l'rollozcştl( Ncg.>e•lit J\1i111lruşco CrAoşllt
?itlrg!nent-Un· LI poo.·M rol Podu rilo Oneştil Oriha Avra.m Miloş li!
QUrl • · Rczetl Solotiţnl Ocn" Ala.t& i\l~lld~re~lll
l1'rpln.-l111n .Mllrcşlll l!t!ne,tll J.>lopu Orben.l t Mollorenl~
te1>I N61!1lt•nlt 'l'lru\o Poiana. P•trnşcanlI Mnncolul
:Nhocttll Odobeşm T'8\~ul nld<:aua ParavA . NAooşU!
Nadlşa Onceştl( •reţeanlJ Il.lclluţu · ltâpllo Ncguteştll
Puellana Otclcn\l Urmlnlşul · Slobozi• Rlclc1unll Otoşttr ·
Pelel11clu Poiana Iul Ju- Urrnlenil 'Vermeştll Slobozia bilei. Oprl.eeşlll
 31

RadoD1lra,m nt•n Şesurile Slrot,lil Scurta Plrtncca

<lo SUI .PatlecnU 'l'l•cştll Fua6oll Petrcştl(

Seorţcnll
Sobodolu
de Jos
Rutil O!ulel
l'raJcşur
Pctrl~UI
l'IOp•nB
Poiao1>- PdreT
f'lll11efUl
HârJa
Hol teu
Cioeaull Inastoe•
Pllneetlll
Rleale4
ROROZOIO
ScbioeolT . Ru•cnll cu Slo· lllcbil61&
st.n~cştit 1'07.ll\ Slobozia Con-
Serbe•tlT-Ia- llJdcull drlebettllor
trMe Sili vealrl 81riş6ra
Şcrb4ncşti ZI« tuli Sllnl•eşlll·
Fon linele le Slobo~ia -Pnog. TAvll<l!rcttll
Vl\lea·M•re Ta muşii Floreşt•r
• Socii 'rnrnlt.n. 1''rum11,elu
.f'nn<tul Fun<lcoil Huţul
1Iltl4reoil .Frontt~i!Y Glceeult
Clumu~U Flii penit RorgeştlT
Fuodu R3bovcl LIUklftnU
Clnturcşm

Prin urmare după rotnnzirea făcută. în 1833, judeţul Bacău avea.

~ oc6le cu 193 satA, adică:
Fundn-Răcăreu cn 40 satE> '
Bistriţa „ 36 „
Berheciu „ 38 „ 193 sate.
Sintu „ 28 ,,
'l.'rotnşu „ 26 „
Tasleu-Sărat 25 „ „
După acestă organisare reveniaii sob jnrisdicţinuea fudeţulu\ Ba-
.că u satele : ·
Diimieneştil, Călineştii-Mâgla, Căntişenii, Neguşenii, Cintureştil
şiPoiana lui Juraşc, azi în plasa. F nudul şi Oţelenii din Plasa Si-
retu de sus, judeţul Roman ;
Drăguşenil, Cucova, Mândrişca, OrbeniI, Para.va, Scurta şi St•·oeşt.ii
nzi în plasa Răciunii, judeţul P utna;
Dragomireştii, Iţcanil, Lipova M:-rei, Plopana., Poiana Petrei,
Ruseuiî cn Slobozia, Hă.denii, Doga şi Slobozia Pungeni! azI in plasa
şi judeţul •rutova ;
. Vulturenii, Gherdanu, G1~ădeşti! 7 (!hiUl.veştil, Găicea.na., Glăvă­
neştii, Dtă.geştii, Dimicuşa, Căuia. ColonP.ştii, Crăeştii„ Litikişenii,
Măldăreştii, Motoşenii, Muncelul, Neguleştil, OprişeştiI, Rog6zele,
Răchit6sa, Slobozia Condrocheştilor, Scl\.liş6ra, Stăniseştif, Tăvădare­
ştii , Floreştii, Frumuşelu şi Hu~u clin plăşile Berheciu şi Zeletinu,
azI in judeţul Tecuciu. ·
I n statistica principelui Niculae. Şuţu publicată în 1850 găsim
j udeţul Bacău împărţit numai in 5 plăşi cu 163 sa.te. Plăşile sunt
 32

cele de azl : Bistriţa de jos, de sus, Ta.slllul de jos, lle sus şţ Tru·
tu~u. Comunele cari alcătuiau plasa Berheciu în 1832 sunt. a li-
pite la jucleţul Tecuciu. ·
Acestă. nou~ rotuuzire 8'a făcut un an ma.i în urmă, în 1834, dup~
un proect supus de ministl'U dreptăţei. logofetul Co:,tache Sturdza,
aprobărei obişnuitei obsteşti adunări şi întărit de domn în 6 Octom-
brie 1834-. Ve4i in ..ilfanualul administ·„ativ anaforaua pentru ro ·
tunzirea ţinuturilor şi mărginirea lor în numer de 13 precum şi pro·
punerea de a se suprima ţinuturile Cârligătura, Herţa şi Rerleu
Satele: Măreştii, Glodnrile lui Botez, Buimacu şi Ob~rşie în urma.
anaforalei sfatului din 2 Iunie 1835 s'au lipit la. ţinutul Ha.că.ului,
care erau date la Tecuciu,
In notiţele 8tatistice as~pra Moldo~ei, principele Niculae Şuţu, în
1852 în partq judetul Bacău în 2 z6ne. Zona l-a hrmată de plăşile
Tasleu de sus şi · de gio~ cu Bistriţa de sus ; zona 2-a formată de
Trotuş cu Bistriţa de gio~.
N~merul satelor cu populaţia aces' or zone erau :

ZONA l ·a. · ZONA 2-a.

Sate Populaţia Sate Populaţ.ia.

Sate de re2eşi 31 25.074 21 15.777
J) MonastireştI 15 13.974 9 7.854:
„ Particulare 50 49.193 37 . 28.639
Total 96 88.241 61 52 270
.\
In tot. judeţul ; o(o Sate Populaţia Ofo
Sate de rezeşi 31.9 52 40.851 29.1
„ Monastireştl 14.7 24: 21.828 15.5
J) Particulare 53.4 87 77.832 55.4
Total 100 163 14Q.f>l1 100

Satele de rezeşi represinta 39.1° /~ ; cele clăcaşe monasprilor şi

particularilor 68.1010 ; 70.90/o din populaţie avea munca robită; nu.
mal 29.1°Io era. proprietară. Dintre sate numai 1 avea o populaţie
de la 400 la 500 locuitori, 5 sate aveau de la 300-400 locuitori,
4 sate aveau de la 200-300 locuitori; ceie-alte numerali abia de
la 30-100 locuitorii.
Asupra limitelor judeţului Bacău cstragem nrmlttorcle notiţe din raportul
d-lui George Exarcu, proprietarul moşier Skincnil, fost. prefect al Bacăului, a·
dresat ministerului de interne; în .anul 1881, după cererea acelul dep11.rtament
„Pânl\. la :rnul 1832, când regulamentul organic a pus cea. ânrniil basă de
orgauis:\re a stat11luî Român, ori-cc autoritate, orl-ce compctiuţă acelei auto·
1itilt.T şi chiar cercul în care er:i îndrituită a.'~i esercita competinţa, su musura
uu clupă o lege, n•t duplt măcar un regulament, ci singure poruncile domoeştl
aretat\ personal cutărei sau cnt!irct persOU!l, numită în funcţiune, ca se facil.
anume serviciu, în anume localitate. Aşa găsim·, pâul\. nu de mult timp, personele'
orânduite c:i hotarnici ; gllsiw pe unii din mazilii piivilegiaţi; polcovnicei şi
alti scutiţi de trepta. dcgios îusărciua.ţl su facil. şosele, poclur(şi alte luerărI. Jn
diferite împrejurări vedem cil. un mazil, care da probe de vrednicia lu!, era
însărcinat se facit pc ocolaş11I (sub prefectul) îut.r'o localitate· în care nu era
ocolul ce făcuse subiectul vre-unnT alt ofis domnesc anteiior.
De multe ori su îut:împla cit unul din puternicil ~le pe atunci se 6.c nemul-
ţumit de ocărwnitoru unei localiti1ţ.l', în care şi avea majoritatea p1·oprictăţi·
lor sale, sau cel mal însemnat unmer de skuteluici, sau prevedea o mai mare
şansil. ele aşi esercita infiueuţa. în cutare sau cutare. judeţ, şi căut:i. pliu to.te
cbipnrilo ca se tn~că cu t6te ale Iul sub jurisdicţiunca unui alt judeţ, lmde 'i
venea mal la în demâuă.
Ned1ibzuita. rotnuzire în circomscripţiile judeţene ale Molcioveî, remaslt şi azi,
este resultatul influenţe! puternicilor clin trecut cari pretin.d eau se albit omenii lor
ocol aş~ peste tote moşiile. RezcşiY cu bucitţclelc lor trebuia. se se plece snb domi-
naţiunea putemicilor numai ca so potit trăi pe micile lor proprietăţi în vecină·
tatea ocolaşilol', caii toţi întrebuinţan · mijloce de vecsaţiuue spre a putea mări
proprietatea stăpânului în pag11ba veciuilor •
. Desele preschimbări în limitele judeţului şi pliişilor au avut, în general, d&
causlt interesul proprietarilor de a avea pe locuitorii dupiT. moşiele lor sub a-
ceasI jnrisdicţiuuc. D. E. jmuctate din sa.tul Grigorenii din plasa Tasleu de
gios (azi secţiune la comuna Scorţ~nil) situat apr6pe de Podiş, era până . la.
1881 în aceaşi tabliţ.ll (rol) cu satul Silivestri pendinte de comuna Odobeştl,
plasa Bismţa de sus, adică : trebuia se pleci din marginea judeţului 13acău
despre Tutova, se trccl Siretu şi liistriţa ca se mergi la Grigoreuiî pentru a
strânge bani I birnluJ, şi acesta num·ar din causă că moşiele pe cari erau asezaţl
acei locuitorii euii ale aceluiaşi proprietar.
Acest:'!. stare de lucrul'I există si azi cu aceleasi inconveniente. Satul Po·
chilu, situat lângă Caşin, face p~rte tocmai din ~omuna Gropile, 20 kilome_
tre depărtare, între cari se interpun alte sate. Când 6meuii din Pokiţ . sunt
nevoiţl ail mt'lrg1' la
primăria de Gropi, trec peste eireomseripţin. a 3 comune,
peate douil dea\url marl şi pcat.e a.pa Trotuşulul care, ciud vine m;1re1 le pune
pcdicl 20 Qile tu rând.
Satele Coma.nu, G!lidaru şi Tnrluiu, care viu tn valea despre Tasleu, a.prope
de comunele ce fac parte din plasa „l'asleul de gios, se găsesc tn circomscrip- .
punea Bistriţei de sus numai. pentru motive clt fac parte din moşiele ce vin _
tn spre Bacllu, peste deal la locul numit Ketricica., şi cu acesta se face f6rte
irea. comunicaţi.unea acestor clttune ·eu centrul comunelur la cari sunt alipite,
t6te în Bistriţa de jos, la. ·depărtare de 15 kilometre de reşedinţă peste dea-
luri a.nevoe de trecut. ·

· Dupe convenţiunea. de deli_mita.re încheiatll. in 25 No&mbre 1887

pentru a esecuta învoiala f~cută la· Viena în 5 Aprilie acel an, s'a
sem.nat protocolril publicat în Monitorur .oficial din 10 Aprilie 1888.
Dupe acest protocol hotarul ţărei în dreptul judeţului Bacău începe
de la sorgintea pârîulul -·Ciudomir, despre judeţul Nemţu, pe care îl
urmeză pă'Qă mide ·se varsă în Trotuşu (trecăt6rea Ghymeş).
Plecând din acest puncţ linia. trece dincolo de Trotuş, urmeză
zidul împrejmuirei clădirilor carantinei şi ale vămei ungureşci şi
· apoi se sue pe eres.ta muntelui Aldamaş merge la· vîrful lui şi la
acelea ~le munţilor Popoi (cota 1272), Foia.oa Arsă (cota 1271) şi
trecend ·pe sub verful muntelui Apahavaş merge prin jumătatea
c6stei la. . mamelonul al treilea al lui Apahavaş la Est şi de acolo
. către Sud-Vest drept' la. vâ.rful Voica. (cota 1304).
Din· vârful Voica linia se c>.ob6ră urmând cresta piciorului acestui
munte la pârî ul Ciughies, trece peste el la punctul cotat 85 5, de unde
se sue in linie dreptă pe vârful KerekbUkh (cota 1096). De acolo
ea se coMră la pâ.rîul Agăpi6s&. (cota 872) pe care 'I urmeză până.
la revărsarea lu'i în pârîul .Şulţ& şi a.pol urineză. pe acesta până la
gura. pârîulul Şolintarnl şi de acolo se urcă in sus pe acest pâriu
spre a · merge la şeaoa Şoliiltarulu'i şi apoi la vârful acestui munte.
Din ~cest punct fruntaria. se cob6ră la pârîul Ciobanul, merge pe
el până la ·gura pâr~uhli Mueruşului, se sue pe acest din urmă spre
a: merge la şeaua care se aftă apr6pe de vîrful Mueruşului între
Mtele 1366 şi 1~42. De acolo urmând· pe cresta munţilor ea trece .
priri punctele cotate 1342, 1219, 1216 şi - 1173 şi ·pe cresta Obre-
jescului cotele: 1098, 1963, 906, 823, de unde se cob6ră la pâ.rîul
Uz la ,locul-nmnit Gardul de piatră: ·
De ~colo fruntaria urmeză pârîul Uz până la gura pârîululBărză-
 36

uţu şi apoi pe acE>sta până la gura pâ.rîulul NE\mira pe care se urc&

p:lnă la. sorgintea lut. Din atest punct linia se sue pe şeaua dintre
Nemira mare şi Nemira mică (Ţiganca.), urmeză cresta munţilor şi
trece peste vîrfurile Nemira mică, Şandru mic şi merge până la
vârful lui Şandru mare.
Din vârful lui Şandru mare linia, luând direcţiunea. spre Nord.
E~t, urmeză. mereu pe crestă şi trece la vârful· Keşkeşalui şi mergA
până la punctul cotat 970, de unde se cob6ră. urmând cresta picioru-
lui Sud·E'lt al a.cestu! munte la pârîul Keşkeş, pe care îl urmez&
până la reveri;a.rea. lui în pârîul Slănir 1) se · sue pe acesta până la
gura pâriului Pescarul şi a.pol pe acesta până la piciorul Poiaua
la Tablă de unde se urcă în uogl1iu drept pe acestă Poiană şi de
acolo m·mâ.nd cresta Dealului Brezoiul la vârful Jul (cota 1001),
Apucând din nou apoi pe cresta munţilor, linia trece la vârful
dealului Cernica (cota 1005), de unde se coboră la şeaua cotată
975 şi de a olo la sorgintea pâriului Qernica, pe ca.re îl urmezi
până la revărsarea lui îu pârîul Oituz la Poiana Sărată.
Linia trecând pârîul Oituz ·se sue pe cresta. munţilor şi trece la
vârfurile Runcul alb (cota 981), Haloş, C6rnile (cota 1135), de
unde urmând mereu pe crestă, se coboră la p:lrîul Leâny pe care
i1 urmeză până la revărsarea Iul în 1>âriul Ka.şin şi se urcă apoi pe
acesta până. la gura pâriulni Clăbuc şi urmeză apoi pe acesta până
la gura unul · pârîu care se cob6ră din Clăbuc şi infine pe acesta
pAnă la sorgintea lui, de unde trecând prin punctul. cotat 122a, se
sue la. vârful ClăbuculuI.
Noua rotunzire. - Făc~ndu-se o noue i·otunzire, juda-
ţul Bacău ar putea să aibă numai 4 plăşi :
I Plasa Bistriţa se coprindă t6te comunele dintre Si-
ret şi muchia delului, anume : Valea lul Ion, Blăgeştil,
1
) Planul moŞiel T-Ocna'tucrat de Filipescu·Dublto tn 1840, to partea. despr~
Tra.nailvnnia, arată hotarele tl!reT pân!t în apa CbcşcheşuluI (p4rtul caprei)
• Locuitorii apun că tn nnul 1868 pichetul grănicerilor noştri cari 11e gl1eeau pe
· vârtul munteluI Cheşcheş a. fost încunjurat de vre·o 60 unguri, fol'ţând pe cel
8 grltulc~rl, aflaţT la post, a şi lua bagajele- şi a se cobor! tn apa Pufului.
· Porţiunea. eoprinsă între apa. Chescheşulul şi Putu, tn întindere de. 540 fl11cl,
s'a. luat de unguri care au stll.pânit'o până azt. T6tl1 ac6stll. suprafaţă acope-
. ritl cu pădure bl1trânl1 se gllseste cu totul · devastată.
 S6

B1ida, Gifrlenif., Podişu ori Slobozia Luncanif., Luncanif.,

Fântânelele, Mclrginenii-Munteni, Bltraţi'i ori Osebiţii-Măr- .
gineni'i, Otilugăra- Mare, Luizif. Oăl·u,qtfra, Dealu - Nou,
(fără. că.tunele Gă.idaru, Turlui şi Comanu cari vor re-
mâne în plasa Tesleu de jos); Valea secd, .Valea Mare, Fara-
0nii, Cleja, Funclu-Racticiuni, R<tcăciunii, Ruşii, Letea, Său­
·ceştii, Skinenif., Serbeştii, Ciuniaşii, Bereştii, Rachova.
'R~edinţâ. plă.şei va fi în · Bacău.
La acestă. plasă s'ru: mai adăuga comunele Parava,
Drăguşenu. Orbenii de jos, de sus, Scw·ta, până la Cucova
clin jude~ul Putna; depărtate numai cu B5 k. m. de Ba-
cău şi cu 6n k. m . de Focşani. ~
!I Plasa Siret~lui va coprinde t6te comunele din stânga
·Siretului până la marginea judeţului spre Tecuci, Tutovn
şi Roman, anume : Prăjeştii, Buhocfu, Tclmaş-iu, G-iosenii,
Răcateu, Pănceştif., Petreştif., Mileşt-ii, Lecca, Boteştii, Pă­
rincea, Năneştii, Filivenii, Oţeleştii, Mc~reştii, Obârşia, Glo-
durile, Odobeştif., Săcuenii, Be1·bincenii, şi Bogaăneşti.
Re.<Jeclinţa plăşei va :fi în Părincea. .
ID. Plasa Tasleii cu comunele : Brustu„6sa, Oomăneştii,
Vitsieşti, Moineşti, Valea Arinilor, Măgireştii, Solonţul, Bllhnl.t-
şeni't, Frumosa, Bltşestii, Soorţenii, .Anleoni, Leontineştif, Buc-
şestii, Tf-ţcanif, Bereşt'i, Săndulenii, · Boşoten'i, Nadisa, cătunele
Comanu, Găidaru şi Turluiu din plasa Bistriţa de sus
şi pendinte de comunele Dealu-Nou şi Luizi Călugăra ·
să se alipescă la Boşoteni şi Să.nduleuii de care sunt
apr6pe.
R~edinţa plăşei va fi în Moineşti.
IV. Plas.a 1 rotuşi'l cu comunele .: Dărmaneşti, Doftiana,
T.-Trotuşu, Hârja, Grozeştf., Bogdăneşti, Monă~tirea Caşinu,
Răpile, Gropile, Jăvrenii, Ocliuţu, Bogdana, Bratila, Dră_qu­
ge.7tii, Valea-Rea, Beriuntu, Bărsăneşti, Poclurile, Caşinul,
Oneşti.
Re.<jedinţa plăşei
va fi în T.-Ocna.
Cu acestă rotunzire a plăşilor, autorităţile administra.
tive vor putea cu mult~ înlesnire deservi interesele co-
munelor, avend înlesnire în privinţa comunicaţiilor-
 37

Reşedinţele plăşilor sunt mai nemerite ; astăzi plăşile

Bistriţa de sus şi de gios au amândouă. reşedinţa in Bacău,
nefiind aiure3. un loc unde se se p6tă aşeza ; amândouă
trec peste Bistriţă şi Siret ; de multe ori apele pun pe-
dică chiar la espedierea hârtielor oficiale intre diferitele
comune. Plasa Trotitşu.l-Tasleul ele jos are reşedinţa în
T.-Ocna; iar Tasleul de sus în Moineşti. Locuitorii din
comunele Doftiana şi Dănnă.neştii, care alimenteză cu
lemne şi alte producte T.-Ocna, reşedinţa plăşei Trotu-
şul-Tasleul ele jos, sunt nevoiţi a se înt6rce înapoi pe
Trotuş ca se mergă la reşedinţa plăşei lor în Moineşti.
Luând dar comunele Dannăneşti şi Doftiana de la Ta-
sleul de sus şi comunele Valea Rea, Berzuntul, Dr~o-u­
gestii, Bă.rsăneşti şi Brătila, dela Tasleul de jos şi li-
pindu-le la 13 comune ce compun plasa Trotuşul vom.
avea o plasă, în condiţiuni bune.
Cu alte vorbe comunele Dănnăneşti, Doftiana şi Po-
durile din plasa Tasleu de sus ar trece în plasa Trotuşul,
iar comunele Săndulenii, Scorţeni, Teţcani, Bereşti), Bo-
şoteni şi Nadişa din plasa Tasleul de jos ar forma plasa:
Tasleul înpreună cu comunele clin plasa Tasleul de sus
(fără Dărmăneşti, DoftiaJla şi Poduri). ·
Se sperăm .că o lege de stat va decreta în cru·ând
noua rotunzire a circoll'.).scripţiilor adniinistrative
. .
ale ţerei.
 :o:.··.
Studiul solul-u l 1)

. Agricultura- se sprijine pe cunoscinţa intimă a .solului,

a naturei şi a reliefului seu, pe cunoscinţa climei şi pe a-
precierea calităţei şi a volumului~.apelor ~urget6re. Pentru
ca se -p utem aprecia situaţiunea agricolă a unui judeţ,
pentru ca să judecăm met6dele sale culturale şi înbu-
nătăţirile de . _
c ari sunt primit6re, tm studiu preliJnjnar
asupra topografiei sale, asupra geologiei, hydrografiei şi
climatologiei ne este util şi neapărat trebuincios. A.ceste
consideraţiuni justific~ espunerea ce vom face în . acest
studiu.- , · ·
Situaţiunea· geoqraficii, - Judetnl Bacăn formeză. un-
ghiul extrem al frontierei n6stre Nord-Vest- spre T1;an-
. silvania ; limita sa septentrională se află l::ţ 46° latitu-
dine Nord; estremitatea; sa rp.eridională se întinde până
la 46°.45'. Cu privil:e la longitudine, iudeţul este coprins
între 23°,45' şi 24°,55' Est. Depărtarea sa de Bucuresci
este de 302laD. pe linia ferată.. El este situat între eul~
mea Carpaţilor la Vest şi judeţele Tecuci şi Tutova la
Est; la Sud se limiteză cu judeţul Putna iar la Nord
cu judeţele N emţu şi Roman. Lungimea sa cea mal'. mare
de la Nord la Sud începe la ·Buhuş şi merge până la
') Conferinţă ţinutll societllţeI geografi.ce române în ~edinţa ea de Jn. 29
Fevruarie, 1888.
 39

obârşia pârâului Căiuţ (d'asupra fundu1ui Zăbrău~ilor) pe

distanţa de 7 4km. Lărgimea sa cea mai mare de la Vest
spre· Est· începe de la Trecet6rea Ghimeşului, merge prin
Bacău până la Ungureni pe distanţa de 86km. Pe acestă
linie judeţul este mai larg ca lung. Lărgimea sa cea mai
mică se întinde de la muntele Clăbucu până la Pralea;
ea formeză. limita despre judeţul Putna pe distanţa de
34km.
Suprafaţa. -Intinderea totală a judeţului Bacău este de
423,468 hectare (295.677 fălci). Acestă cifră ne este dată
de recensimentul din 1859. Recensimentul facut iu 1849
atribuia judeţului Bacău o întindere de 24J,268 fălci sau
355.543 hectare. După aprecierile n6stre şi după statis-
ca proprietăţilor ce însu'mi am întocmit precum şi după
calculul hă1·ţilor m'am convins împreună cu D. inginer
Brăescu de la Domeniale Statului că cifra care trobu-
esce considerată bună este cea de 423.468 hectare 2 ) .
Etă cum se exprima D. Petrescu în raportul se.u: ·,:·
„Dupe resultatele recensimentului Moldovei, estinderea
teritoriului ei să arată a fi de 2.927.674 fă.lei sau 591
mile patrate geografice. Prin urmare s'ar părea că Mol-
dova nu este nici cât jumătate Muntenia, pe când, după
t6tă probabilitatea, t1·ebue a fi numal cu 1/i mai mică
ca Muntenia. . . . :
„Ast-tel fiind resultatele eşite din combinarea statisti-
celor publicate, am căutat să descoper causele erorilor
comise în statistica Moldovei, şi cred a fi descoperit că în
totalul teritoriului aretat pentru Moldova, comisiunele de
recensiment de acolo nu aii ·însumat şi estinderea munţi-
.Jor, lacurilor, rîw·ilor şi oc6lelor coprinse de comunele urbane
şi nu·ale, căci îndată ce am fă.cut o proporţie între Munte-.
nia şi Moldova, dând şi Moldovei aceiaşi întindere de munţi,
lacuri etc., ca în Muntenia (adică în propor~ie cu întinde-
rea Moldovei) a resultat, că estinderea teritorială a Moldo„
') D: I6n Petrescu rn I 869 îndeplhiitorol de director al serviciul ul statistic
a n1llr1t îu mod a1 bitrar dlrt le date de n CfllEin ent cu 11&0 10 pentru tcritotill şi
cu lB°lo pentru populaţie. ·
 40

vei este de 4.327.402 fălci sau 874 1/ 4 mile pătrate geo-

grafice, adică numai cu 1/ 4 mai mică ca Muntenia„-
Judecând în chipul acesta, D . Ion Petrescu a mă.rit ar-
°/
bitrar cu 68 0 teritorul judeţului Bacău, ridicând supra-
paţa· sa totală la 434.515 fălci (621, 211 hectare). Acestă
cifră arbitrară, neavând nici o umbră. de realitate, nu ·
trebue s'o consideram. .
Geologia şi orografia - Ne intereseză. studiul tere-
nurilor agricole sau geologia agronomică creată de inginerul
de mine Delesse. Pentru fie-care bucăţică de pământ agro-
nomii trebue să scie cultura care 'i- convine mai bine,
adică. ei au nevoe să aplice geologia la plantele <'ultivate,
făcând cunoscinţă cu natura mineralogică. şi cu constituţia
geologică- a stratului, cu posiţiunea sa topogrâ.fică, cu
clima şi t6te condiţiunile localită.ţei. ·
Geologia aduce mari servicii agriculturei. Eu, studiind
judeţul Bacău din ordinul ministerului agriculturei, trebuia
se CUilOSC' faptele sale particulare de geologie agronomică;
am visitat t6te regiunele sale care 'mi au procurat intere-
sante observaţiuni. Observaţiunele culese 'ml au permis să
dau o descriere· terenuFilor agricole ·'din localitate. Am
căutat rapo1·tul dintre cultură şi constitui.rea geologică
a solului. Calităţile solulu'î agricol sunt consecinţa naturei
sale minerale, de aceea am căutat să studiez stratul numit
păment vegetal în care germineză să.menţa ~i care întreţine
viaţa plantei. In geologia agronomică . ne importă. să mai
cun6scem şi o masă. minerală care vine de desubtul aces-
tui strat şi care ·Se chiamă sub-sol. Stratul vegetal cu
sub-solul avend natura lor minerală deosebită, dau nascere
terenurilor. agricole 3); studiul lor este de domeniul geologiei
agronomice. ·
Până la 2 - 3 metri adâncime este destulă. cunoscinţa
agricultorului despre constituţia geologică a pămentuluL
Rar merge la adâncimi mai mari numai când are nev0 e
să caute apatită, coprolite, nitr~t·uri, marne, gyps şi calce,

'J Analisa terenurilor agricole ~in jude,ul Bacău, făcută la ~tatiunea agro -
non·ică.
de la Ferestt-eu. , .
 41

Valu Reci· Valealulloo Dealu mare, Ş•ttl Slro- B6domlreecl

\ lluluT,mo~I•
l.lcrnrnttl• do1al•: J.>cal u maro, proprietatea proprietate" tulnl propr. proprietatea

A>1olî111 ft•lco•cMmică:
l proprie1atoa
Oeo. Lecca eltenii or Oen. Lecctt Bkloenl Gen. Lecca
Arg Ul 11.n.o 8.~o 16.890 16.110 10,700
Nlslo. 73.HO 7SA80 7U70 C8.8C2 M .SltO
Materie ocgr~ 0.!26 1.456 1.1'0 2.290 U90
ApA. malarii organice tl
eolublle . • . . . . 8.716 16.UG 9.460 12.19$ 10-460
Total. 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000

A11a/1111 cldmlci1:
Apl h:rgroacoploit •
llbtcrn orgoolce
G.000
8.830
G.010
!>.UO
6.680
6.370
7.0CO·
8.790
8.••0
8.450
8e•quiosld do Cer. alu-
mioil şi de m3Dguin 11.220 G.6?0 UGO UlO uoo
Culce • • • . . • • • O.HO 1.GGO 0.120 0.300 0.310
'MAgoeela 0.080 o.ose O.OGO 0.060 O.Olo
Sotl/\. , 0.020 0.180 0.127 0.021 0.137
Potou 0.122 0.304 0.113 O.o16 0.332
4chl aul turlo. urmo urme urmo urmt UfDlt
Acid r •Corle • 0.013 M32 0.169 0.129 o.1sa
Oblor. urmo urme urmo urmo urme
Acid corbonlo urmo 1.430 urme O.lGO o.~80
Ioeoh1bll 87.~~J 74.SG'l 81.400 7U16 7• •12~
'rolo!. 100.129 lOG.16' -rui5 100.749

1 Sol argilo• Plm6nt lin

dutul de Plm411. An decol6re11&-
comp„ct C4rl Pla\6ni OU
potrlcele nu· Sol lin, CC · puţin com· grlcu moile
ronl din pilrll de eoldrt
lore CCDUflO poot. col6re r esturl org~·
nne. Co16ro nlee •P•- ceuntlt.
galbeni ce· cenu,to.
\ nllfÎe reo.te.

1 IUru de p.maot tra$e l.2G6kf.• 1.lOSll!!. 1.186kg. 1.02ukr. 1.080kr.

1 hectar la 20 cm. adio·
cimo cin1lre1ee . 2.&10.000. 2.210.000 • 2.370.000 . !!.Os0.000 • 2.160.000.
Potul la hectar 3.062.2 8.707.~ ,.G78. t 1.637.5, 7.171.2 •
.A.cld foeforlo la .hectar u:n.s 9.57!.'l 3.768.8 • ••• 2,1)« .s .;<' Ua7:t~.>:
,,. ·7.
substanţe pe care le întrebuinţeză ca a~~dam:ente şi ~w.~
grăşăminte ori ca mijl6ce de înbUnătăţite,· .~)

' ) D. profesor Gustnv Cermak de mineralogie şi paleontologie · de la Uni-

versitatea· diu Viena. în 1880 a fost a.dus tn ţară de 1]:pittopia. Sf. Spiridon din
Iaeî ca. 811. studieze geologia. terenului pe care se gtlsese situate băile Slăni'­
euiur. Efectuând studiul; d. Dr. Cermak . )~'.$publicat I~ . Viena sub titlu : ~Der
Boden nucl dic Quellen vou Slănic." tEI „..
a'tt\.,.:ţr:ţ<lns
...
şi s'a publicat şi tn ro-
m{i,uesce, tutitulâudu·ae :i;1iRn.po}':t r~ţa.ţiv.,la . r.id1caren.· 1>lanuluî geologic a.I băi ·
lor Slăniaulul şi tmprejutim·~a;·lor."!·~·'-'--"\i,:·.:; .· · ·
D. profesor Cermn.k, păturile !l1tn· r~~un·e:t· .d~pre . Ocult, Je·puue infonnaţiu~
nea eocemi iar şistnrile argil6se Şi ;sre'ş!~~·carpMiclt de la. Corda.c ·şi ~ valea
Slăuiculul le atribue formaţi uneI ci-eţ~#,~j}:rl' îiltfogul siste~ de aceste„ pături
eo gllseso fu;;oide, nu şi alte erburT. Este ~lle notat cl1: în privinţa materialului
petros care form~ză a.ceste păturr, cu gren se po~deosebf forma ţiunele vechi,.
0

de cele noi ; urmele de fosile gltsite nu le aaracteristt. t.~destul ; 'de aceea ge·
 42

Cnm arătarăm mai sus, geologia împrumută cunoscinţe

ag1i.cultureL Pe d'altă parte studiul climei, constituirea geo-
logică., orografia, hydrografia, distribuirea ploilor :fiind ce-
stiuui de domenul geografiei fi.sice, 'm'i am permis se în-
treţin Societatea geografică cu observaţiunele mele asupra
acestor cestiuni, după invitarea ce a bine-voit să 'mi facă
D. General Manu, vice-preşedintele.
Vorbesc de posiţiunea geografi.că a judeţulu'i, de relie-
ful general al solului seu, de munţi, de basinele sale, ele
cursw:ile de apă, în fine .da regiunele sale.
Privit pe d'asupra judeţul Bacău ne presintă 3 regiuni
naturale bine determinate,. care t6te sunt paralele între
ele şi paralele cu lanţul Carpaţilor, cursul Trotuşului,
T asleului şi Siretul~. · . ~
ologil_între cari şi Hohcdeggo1·, puu în formaţiunea. creta.cec stratele mat ve-
cbl, iar pe cele snperi6re în cea. eocenicll. Jn spre Oituz for~aţinoile eocene
apar -mal mult.
D. profesor Cobălcescu tn studiele sale face observatinnl îuseiuuate asupra
geologie! Carpaţilor judeţulut Bâcău. La rândul siill, biuronl geologic a dat
misiune d-lul profesor Sabba Ştefănescu s~ cerceteze geologia judeţului Bacău.
Studiul seu nu a'a publicat până. acum, poscd1hn însă de la densul unnătore·
le notif.e, estrase din rapol'tul ce a presentat biuroulul geologie, ~i pe care d.
Sabba ni l'a pus la dis1losifiuoe.
nStratcle care într~ în conatituţfa. terenuluI judeţulul Bacău, fa.o parte din
grupa terfiară şi grupa cuaternară
„Grupa terţiară este repreaeutat<l. prin trel sisteme :. Eocenie, .Miocenic, şi
Pliocenic, _
„Sistemul F;ocenic, mal întins şi mal desvoltat de cât cele·l-alte doul.I, ocupă
apr6pe. a treia parte din supraraţa. judeţului, şi este coprins între t6tll. . linia
de frontieră despre 'fransilvania; linia deapărţit6re de judeţul 'Putna, începend
de la. froJ!.tieră pe valea C~inului până. la Poiana diu spre Est de muntele
numi~ Măgura Cal}inulur; linia despărţit6re de judeţul Nemţu, tneepend de la
frontieră spre Eat. până. la Balcani în valea Tăsli!uluI, şi o linie care plecând
din llalcanî trece prin Ludaşi, tot·din: valea. 'fasli;ului prin Solonţu mare, Să­
rata, Solonţu mic, StăneştI, Mllgireştl din valea. TasH!ulul sărat, valea Arini-
lor, LucăceştI, Moineşti, Urminişiu, Asău la confluenţa Asăulul cu 'frotuŞu;
pe la Vest de Comăneşti; spre Dărmă.ue.~ti; pe lângă. confluenţa. Doftiauei
cu 'frotnşu; prin malurile din par.tea stâoglt a 'frotuşulul dintre Cucueţi şi
GlodutI. ;· prin Runcu, Ghilea., llerzun:t, BrăteştI, Târgul Ocna şi Tiseşti din va·
lea Trotu~uluI; pri!l Grozeştl din. valea OituzuluI şi se termină în PoenI, spre
Est de Măg1,1ra. CaşinuluI, în valea C~inuluT.
 43

Prima regiune este a munWor. Dealurile legate cu c6-

stele munţilor constituesc a doua regiune. Şesurile, care se
întind de la piciorul dealurilor, la gura văei Trotuşului, pe
valea Tasleultu, a Bistritei şi Siretului, până in albia
apei, formeză pe a treia.
Regiunea Munţilor. - 'Regiunea munţilor coprinde faţa ·
o.Lientală a Carpaţilor cu ramurile Tarcăului, Cicului
şi Oituzului. Intinderea nepotrivită. a acestor raorificăii
dau figm·ei acestei regiuni o lărgime neregulată.. Lărgimea
sa cea mai mare la Nord-Vest, de la Comăneşti până.la;
Palanca este ele 46 kilometre pe valea Trotuşului, iar pe
valea Uzului de la Dărmăneşti până la trecet6rea cu acest
nume 1ărg'imea regi.unei este de 25 km.; lărgimea minimă
de la Grozeşti până la Oituz este numai de 16k"'.
„Siratelc acestui sistem sunt constituite dia şistnri' argil6ac, şisturl sulfur6se,
fieturl ailiciOse, şisturl calcar6se albe cu fucoide, marge, conglomerate, gresii
flst6se aail în pachete, gresii micacee, argiltu·i şist6se pestriţe, gips şi sare gemll„
„Stratele a.ii direcţiuni f6rte deosebite, ceea ce denot.;1 clt sunt f6rte îndoite,
f6rte îucrefite, şi încreţiturile suut aşa <le apropiat~ tn cât, pe distanţe f6rte
miel, cum de esemplu pe valea Uiulul, 'i alte localitltff, ae pot observa douc
aail mat multe. ·
,,Dintre fosile, nu am tntâluit de cât F11c&ide carf fosă suut forte abundente
tn gresii si mal cu a~mlt în sieturl calcarose, albe sal\ vinete ce sunt interca-
late priut;·e gresiI şi cele-I-alte felurl de şisturf şi care se găsesc, pe valea
'l'azlt!uluT, în malurile de la Chilia şi în muntele pe care trece şoa~ua dintre
Chilia şi Schit; pe valea Uzului la. pttrâul Piticilor şi pe valea. SlăniculuJ tn
apropiere de Cerdac. ·
„Sistemul mioctnic ocup!t cam jumi!tate din anpr.\f;t.ţa judeţului. 5tratele care
tl represiută se raportblt cu totul ln. etajul al 2-lea mediteranean şi la stra-
tele sarn1atice. Stratele Mediteranice sunt coprinse între patru linii opose dou~
câte douii: una cu direcţia NV-SE, care 11 desparte de sistemul- eocenic, I&
Vest, începe în dealurile de la Ghilea, trece prin llerzunt şi se termină la Vii-
•6ra lâiigă Tllrgul-Ocna; a dO'Ua para1elă cu cea dânUiiil 'l desparte de ei.a-
lemul plioccnic şi de cel cuaternar, începe în dealurile de la Cbişata, trece
prin Valea secl1, Fara~ni, pe la Vest de Cleja, Yalea-Rca, Gâşteol, Drllguşenl
Săacut, la ConţescT; a treia cu direcţia E-V, curbă, tncepe la VăeitescT şi con.
tinuând linia ântâia, trece prin Lucăceştl, ţine malul drept al Tazli!uluI-Sllrat
pânlL .la Teţcaoi, trece printre Nadişa şi Scorţeni pe la Nord de Turlnl, şi a-
j~nge la Chişata unde se pune tn legătură cu linia a. do ua; a pat1 a cu direc-
ţia NV-SE, începe ,la Viiş6ra continuând linia ântâia, ţine malul atâng al Tro-
tuşulul până la Oneşti a.pol ma.Iul stâng al SiretuluI pânll. în dreptul Negrea-
 44

Regiunea· muntelui se întinde la Nord; de la cofluen-

ţ.a pârîului Coman cu Tasleu dulce, lângă satul Balcani,
până la Ciudamir, urmând linia de hotar între judeţul
N emţu; la Vest se întinde până la muntele Clăbucu, ui·-
mând linia de hotar intre Tr ansilvania prin Cărunta, Po-
teca Uzului şi Oituz; la Sud se
întinde de la jumătatea
Clăbucului prin Haloş, Runcul-Alb, până la Căiuţ, urmând.
liniadespărţit6re de judeţul Putna.· De la Căiuţ spre N.
şi N.E. regiunea munt6să se întinde până la T. Ocnei;
·de la. T. Ocnei prin măgura Berzunţului până la trece-.
t6rea :rtfoineştilor care duce in ba.sinul Tasleului sărat;
de aci urmeză prin. valea Arinilor, . Solonţ, Băhnăşeni,
până în Taslăul dulce, la con.fluenţa sa cu Coma.nu,
lângă satul Balcani şi în apropier e de skitu Frum6sa.

cilor, trece pe la Est de Chilia şi Boiscca şi ajunge la Conţescl unde se 16gă

cu linia a doua.
nRocele din care sunt compuse stratele ·acestul sistem, sunt: gresil f6rte
flour6se, gypsurf tn strate s6u tn leutiliT, intercalate printre stratele de gresii,
argilurî salifere, argiÎurI şist6ae, sare gemă, conglomerate şi margc. Fosile nu am
întâlnit.
„Stratele etajulul sarmatic ocnp!t cam a pall'a parte din suprafaţ.'\ judeţulul,
şi sunt coprinse tntre linia deapărţitore de sistemul miocenic, tucepend clin
dealurile de la Cleja, din valea. Siretului şi piuă tn dealurile de la Sud de
ScorţenI, între valea '1 nzlculuI până. la linia despllrţit6re de judeţul .Ncmţu;
între limitele cu judeţele Ncmţu, Roman şi Tecuoiu; partea. din valea Sire-
tului di utre Rllollciunl şi Cleja este acope1itlt de strate cuaternare. Roeele din
cari sunt constituite stratele acestul sistem, -sunt: greau, nieipurl, marga., pie-
trişnrI şi a.rgilurl.
„Dintre fosile am tntiinlt speeiI din genurile Cerithium, Tapes, Mactra etc.
nGrupa cuaten1ară ocupă restul din auprafa~ judeţuluT.
n Sistemul cuaternar representat prin pietrişuri, nisipuri l}i loess, formez!!. o
bantlă tugustll. pc valea Tazlculul, între Lud~l şi llieştI, o baudll. po valea
Tro tu~uluJ între Leurda ~i DermitneeeT apoi tneeplind do la. Tlirgul-Ocna.
formczlt un platou triunghiular tl'tiaL în doue de valea Oituzulul, co.prins în-
tre valea TrotuşulnI, valea Caşinului şi ·o linie care pl6eă de la. TerguJ.Qcua,
trece prin TiscseI şi Bahna şi se tndrcptczlt către Ca~in· tn valea Caşinul111.
De .Ja. Valea-Secă plinit la RaeăciWlf formczil altlL bandit represontatll. prin
loea cu caracterul sei1 proprii1 do argilll. galbenă avend -nodule marn6se.
Fundul tutulor vliilor ce brllzdcză judeţul sunt ocupato de .dlutiiotie moderne.
Pe valea Siretului şi a Bistriţei suprafaţa ocupată do aluviono ae l!trgesce
 45

Intre Trotuş, de la Comăneşti în jos şi confluenţa ce-

lor cloue Taslee, la Teţcani, precum şi până la confluen-
ţa Trotuşului cu Tasleu mare la capul dealului Perkiu,
în faţa Oneştilor, deosebim un alt masiv muntos analog
cu cel din drepta Trotuşului prin posi~iune clar diferit în a-
mănunte, avend şi o altitudine mai mică; linia sa cu maxi-
mum de înălţime este perpendiculară cu lrmgimea ?.:onei
munţilor, plecă clin T. Ocnei, unde stmt deschise salinele, tre-
ce prin măgura Berzunţului, până în trecet6rea Moineştilor.
Acest masiv se continue dincolo de trecet6rea Moineştilor,
formezlt munţii Lucăceştilor şi se termină cu muntele Run-
cul-stânelor. Clina meridională a acestui masiv este mai mi-
că ca cea nordică. Despre acest masiv vorbesce şi distinsul
· profesor, D. Gr. Cobălcescu, in cursul seu de geografie.
,,El constitue o ghebosita.te încongiurată de Tasleul-sărat,
Taslăul mare, Trotuş şi trecet6rea Moineştilor. Până la
acestă ghe.bosita.te clina orientală este împărţită adânc prin
anfractuosităţi în fondul cărora curge Asăul şi ambele Ta-
slee. La resărit clina este f6rte mică; ast-fel între şesul de
la Palauca pe Trotuş .(înălţimea 67 4 ro.26) şi între trecet6-
rea Bicazului (înălţimea 56m 58) ea este de 1m·39 pe km.;
între satul Tasleu (înălţime 390m. 55) şi nivelul ·Bistri-
mult: grosimea stratul ul ajunge până la lm·20. El se compune din 3 pături 1
pă,ment vegetal la suprafaţă, argilă şi pietrişuri. ·
„Producte minerale. - ln stratele grupei terţiare din judeţul Bacitn se gă­
sesc tnchise sa.ii la profuo(limf mari, sau la profun(limî miel, sall chiar la su-
prafaţa lor, t'ăcură, 01ocherita, cărbuni de pcime11t, saregeină şi numerose is-
vorc de ape minerale. '·
Păcura forte abundeutlt se esploath!I. la i\Ioineştl, Teţcaul, Solonţ, C.iml!.-
ncsci, Pil.curiţa pe valea Doftiaaa, Câmpeni pc valea Tazliiului, între Hârja şi
Grojcscl pe valea Oltuzulul, Lucăceşti şi 'razl~u pe valea Taz !Cuiul.
Oeocllerita forte rară s'a găsit la Teţcanl, la Solonţ şi la .valea lut Tudo-
rache pe Slănic -La Solonţ se esploat~z:t. . .
. Lignit <le calitate aupeliorlt se găsesce la Comăuescl unde a'ail făcut tncer-
cirI de eaplontare şi sub formă de bulgăr! pe pârâul Piticilor. de la spatele
Com1tnescilor, precum şi t11 muntele statului Lapoşu. Cel mal abondent strat
s'a gl!sit la Căiuţ. · .
.Sarea gema, afară do cunoscutele mino de la Târgul-Ocna, se mal gă~esc
la Lucăcesci în albia Tazl~nh1T, şi la Stânca-Mare de la GrozescT."
 46

ţei la Piatra (înălkime 306"'·77) clina este de 3m·s4 pe

km.; între Taslău şi Dărmăneşti (320"'-87) ea este de 1m.37
pe km.; tntre Taslău şi Oneşti (223m·so) clina este de
3m·s7 pe km.
Masivul este mult mai înclinat către N. E. In acestă.
direcţiune clina ajunge a fi de 11 "'·25 pe kilometru ca
între Palanca şi Borleşti (316m09).
. Inălkimea iufractuosităţei prin care cµrge Oituzul dela
trecet6rea ce p6rtă. acest nume, este de 845ro·39; iar la
Oneşti de 223m·60; prin urmare clina mijlocie este de
l 7'°·30 pe kilometru 5) . .
. Altitudinea munţilor scade, atât pentru lanţul princi-
pal cât şi pentru ramuri, cu cât ne coborâm către Sud-
Est. In partea Nord-Vest a judeţului găsim verfurile cele
mai înalte: Ciudamirul·Mare atinge înălkimea de 1681
metre. Pe teritorul Austriei: Hauşul cu 1558 metre;
Şandorul-Mare în partea vestică atinge înălţimea de 1535
metre. Scăderea altitudinci se continue in partea de Est.
In masivul dintre Bistriţa şi Trotuş nici un vârf, nici chiai·
măgura Berzuntului nu trece peste 550m.; altitudinea
mijlocie a dealurilor este coprinsă între 35om·-450. Alti·
.t udinea Bacă.ului este de 187m. în gara· drumului de fer.
Faţa Carpaţilor către Bacău este rip6să; păreţii mun·
ţilor sunt stâncoşi câ~e o dată apr6pe verticali sau cu

•) D'alungul Histriţel posedăm urmatl>rele date din c11r11u\ de geografie al

d·lul profesor Coblllcesca. ·Ele sunt dcscrescende ~i încep de la Vatra-Domol:
Vatra. DorneT. . • • ., 780m· 00
Broştenr. . • • • . . 654. 00
Confluentul Distrlci6ra. ·• 500. 00 I
Hangu • . . • • . . 491. 91
Duhalnip. • . . • . • • 466. 22
Bi.:azu . • . . . . 400. 00
'l'arcău. • • 896.m.
Pângărăciont 557.
Piatra . • 830. dupu inginerii cari a.11 ·atudiM lin. fora.tl
Roeuovu • 275. » n
Duhuş • 224. ,, »
Gârlenl. 197, n n
Bacilu • 187. n n
 47

clină, care merge din vârful lor până în fundul văilor ;

înclinarea variază între 30° şi 60°. U.o. unghiu de 30°
cu orizontala, represintă suirea pe metru (rampa) de 0111·55.
C6stele cu înclinare de 60° au suişu de l 121·75 pe metru.
Fundul văilol' este ridicat d'asupra nivelului mărei de
la 845m. (Oituz) până la 67 4m. (pe Trotuş la Palanca).
Altitudinea scade succesiv cu cât ne coborâm la câmpie,
aşa că lângă Oneşti la confluen~ Oituzului cu Trotuşul,
ea este de 223m·so.
Din acestă diferinţă de altitudine rezultă un relief.
deosebit şi o vegetaţiune particulară.
Aceleaşi roce I ormeză toţi munţii: gresia carpatică clin
peri6da terţiară.
Veifurile munţilor sunt platomi inherbate, s. e. Sboina,
Clăbucu şi Priotesele, pe cari putem circula fără ostenelă
spre a ne bucura de imensa panoramă ce ne oferă văile.
Pe aceste vârfuri îmbrăcate cu un tapet de cimbru miro-
sitor pasc oile de la 6 Maiu până la 29 August. „Oile
găsesc pe aceste înălţimi o păşune bogată, observă şi
Cotzebue în căletoriile sale prin Moldova, care utilisată
prin păscut, permite locuitorilor se facă. ceva avere."
Văi frum6se şi adânci, în ca.re industria lemnului este
introdusă şi desvolta.tă, fără aceea a Trotuşului, precum
Do~iana, Uzu, Aseu, Caşinu, etc. pătrund în masivul

Din acest tablou vedeui că nicătre'a. cliua Biatriţct nu cete mal micit do 2m.
pe kilometru. P'alocurea tntre Buhalniţ:i. şi Bicaz ajunge a fi de 5m.1S; şi chiar
6m-50 între 'l'arcău şi P&ngărăcior. -Intre lluhuş şi Bncllu pe distanţa. de 23
k.m. diferenţa între g;lrl este de S8m.60, clina BistriţeT calculatA vine de ' im
68 pe kilometru eail Om.00168 pe metru.
Intre Buhuş şi Gârleul clina .liistriţeI de 2m.44 pe km.
Din studie.le inginerilor pentru liulele ferate Moiueşti-T.·Ocnel ~i T.·Oonel-
Adjud pe v:ilea Trotuşuluî avem altitudioele următ6re rap~rtate la nivelul mllriJ:
Moinesot. . 492m. 00
Comănescl . • 893. 15
Doftiaun • . • 824. 50
T.-OcneT. . 278. 75
OncscI • . 228. 60
Căiuţ . • . . 183 00
UrcchestT. • 140. 60
Adjud.. • . 118. 10
 48

muntos, dând nascere la ctu·sm·i de apă,· cari divid fie-

care zonă în mai multe segmente regulate. Solul aci este
destul de petros şi sărac ; el este format ele sfărâmături
de gresie sau cu elemente din stând de transiţie, sau
cu nisip şi petriş roşu, în general uşor ori amestecat cu
slabe cantităţi de argilă, ca.re provin clin descompl.me-
rea ' g1:esiei; · ast-fel cultura m acestă regi~e este f6rte
l.'estrânsă: abia întâlnim ici şi colea câte-va bucăţele de
loc culţivate .cu po1·umb, ovăz şi cartofi. -
.Regiunea muntilor în judeţul Bacău este '.domenul es-
clusiv a~ pădurilor; fagul · creşte ~a altitudinea cea mai
mare; mai jos găsim braclul şi molidul asociat cu fagul 6);
pe urmă pinul sylvestru cu.. diferitele specii foi6se cari
compun frum6sele şi încântăt6rele păduri ce acoperă a-
pr6pe fără întrerupere vârfurile şi c6stele lanţului de munţi
clin Bac.a u.
Numai în văi imensa masă de verc1eţă, caria pinul,
fagul, steiarul şi bradul 'i dau aspecte când posomorâte,
când vesele, este întreruptă. de fâneţuri lux.6se printre
cari şerpuesc ca nisce fi.re · de argint, numer6se şi gra-
ţi6se cursuri de apă. . In ac~stă regiune, populaţia este
. rară, în raport ·cu întinderea (abia 23 locuitori pe 0/ 0
d~ ectare) ; ea se ocupă cu crescerea vitelor, cu lucra-
tul lemnului, . şi puţin cu ·cultura porumbului asociată .
cu a ovezului şi acea a:i cartofului. Pentru porumb şi
ovez, ţeranii ·nu_ găsesc de cât câte o bucă~ică de loc
în prejurul locuinţelor ·pe care o ·pot munci. Pentru
a se putea hrăni sunt nevoiţi să tae t6ta iarna şi chiar
vara. lemne în paclurl, să care butuci la herestrae şi se
transporte lemnărie lucrată. până la Bacău şi T .-Ocna.
fu acestă privinţă. toţi locuitorii munteni- de la Oituz
până la ·Palanca-cer punerea în espl6tare a pădm'ilor

·După aceste date g·itsitc' de inginer!, între Comăneşti şi Adjud (distant~ de

72 km.), găsim clina TrotuşuluT de sm. 82 p. ..k.m.; între CoroăoescI . şi '1'.·0cnel
('22 k.) găsim clina rtutur de 5m. 20 pe km. .
• 8 ) VGrforile sunt regiunea mC'liduluI; în multe părţî însă din munţii'. Dacăulni

(şi chiar la. Tarcitu) dill. causa vllnturilbr recl molidul pere pe vârfuri şi-I ia.
locul fagol. · :· .· . · · . ·
 49

Statului : Caşiuu, Lucăceştii, Lapoşu şi Schitu Frum6sa

spre a găsi de lucru.
In văile mai întinse, mai priviligiate, unde solul este
mai bun, industria laptelui ocupă un loc însemnat, dând
comerciului brânză de bunluf, brânză de coşuleţe şi caş­
caval afumat. Via a pătruns în părţile cele mai largi,
ocupând locul pădurni pe c6stele de la Comă.nesci, cele
mai bine expuse, unde stmgurul se p6te c6ce. In văile
frum6se şi rîzăt6re ale Oituzulu.i, Slănicului, Doftianei, şi
Trotuşului se aftă concentrată populaţiunea acestei regiunI;
aiurea satele sunt rari, compuse abia din <>â.te-va case.
Pe verful munţilor afară de stâne nu se găsesc de loc
locuinţe permanente. Partea coprinsă între graniţa Tran-
silvaniei şi valea Trotuşului este cea mai puţin populată,
şi trebue să constatăm că populaţia specifică a fie-cărei
regiun.i variază cu natui-a g'eologică a terenului care o
constitue : aşa în plăşile Trotuşu şi Tazleul-de-sus cu
solul eocenic avem 83 locuitori pe suta de hectare, pe
câtă vreme in plăşile Bistriţa de ios şi de sus, cu sol
deluvial avem 65. locuitori pe 100 de hectare.
Partea munt6să dintre Taslău şi Trot\lş prin altitudi-
nea sa se alătură cu regiunea ce am descris ;. însă ea
diferă prin natura solului seu · coiµpus din marne, argi-
luri şi gyps. Părţile · acestea din jude~ sunt f6rte acci-
dentate, pictoresci şi uscate în timp de secetă; isv6rele
ll':l lipsesc ; cultura este mult mai intinsă. ; in păduri şi
pe văi, păşunele sunt bogate. Mai t6tă a.cestă regiune
.este îmbrăcată cu codri frumoşi de esenţă stejar şi fag.
Munţii judeţului Bacău 7) aparţin la culmea Zăbfău­
ţilor din Şuşiţa, Caşin până. în Oituz ;. la culmea Oitu-
zului (din rîu Oituz până în rîul Uz) şi la culmea Tar-
căului (din· Uz până în Bicaz), : Munţii , dintre Uz şi Tro-

) Asn1>ra lanţului de munţT ·din judeţul Bacău cu rammcaţiunile lor dllm

1

aceste nmitnunte. Cursul de geugi:afie lucrat de amicul nostru, profesorul Ni-

culae Mih!tilescu, asupra. ţăreI n6stre este c~l ma.I bun .~ t6te publicaţlunile
apărute până acum. • .· ·
 !)O

tuş se C'hiamă ai Cicului; er se legă cu Tarcăul prin

culmea Hauşului.
Culmea Zăbrăiiţilor merge paralel cu Oituzul, b:imeţend
spre Est două ramuri. despărţite prin pârâul Caşin; una
este culmea Grozăştilor între Caşin şi Oituz ; a două este.
a Zc1brif.uţilor proprie, seu ·Pralea, cu piscurile Ză.bră.uţii
şi Sboina ~ egră, să 1ntinde între Caşin şi Şuşiţa, trece
în judeţu] Putna şi se legă cu munţii Vrancei.
Verfmile cele mai înalte sunt: Clăbucu 1n hotar cu
judeţul Putna; C6rnele, alături cu Sboina Negră şi Sboina
Verde, la obă.rşia pârâului Caşin· ; Măgura Caşinulu:i, Mă­
guriţa, Piatra Runciilui, Runcul Fetei, t6te pe moşia Sta-
tului Caşinu apr6pe de com. M·rea. Caşinul §i împădm·ite
cu fag, brad şi molid.
Intre Caşin şi Oituz avem verfol muntelui Runcu-Alb
prin care trece .frontiera.
Intre Oituz şi Slănic avem Şandorul dincolo de fron-
tieră, Pufu, Cerbu, Cerdacu, Paltinul şi Picioru Borvi-
sului. Culmea pe care se înalţă aceste verfuri se chiamă
a Paltinului seu a Slănicului ; ea se întinde până apr6pe
de T.-Ocnei şi este însemnată. prin sorginţele minerale
ce presintă,. .
IÎltre Do~iana-mare şi Uz însemnăm: verfw.1le Nemi-
ra-1mare (1537m 18), Fatt·cu-mare şi Farcu-mir, la obârşia
pârîului Negru. (In faţa Nemirei se află dincolo muntele
Cason-Hauşu). · . ·
Intre Uz şi Ciobănaş avem verfurile Riliu, Puşicu şi
Lapoşu ; ele fac parte clin culmea Moşneanului care vine
din· Transilvania. .
Intre Ciobănaş şi Sulţa găsim -: Cărunta şi .Şolinta'YU
(1347), avend în faţă C'Yistişu (t383) şi Mueruşu (1497)
(Măghieruşu) cari fac parte clin culmea Bordei.
Intre Sulţa şi Popoiu avem : Cotumbele (mare şi rmcă)
Pelifca, Hauşu (1558) Oighieşu şi .Pop<riui. .
In stânga Trotuşului şi în hotar cu judeţul Nemţu
se aftă: Oiudamiru, Ciudamiraşu, Tă'fhtluşu şi. Tă'fhăuşelu.
Preotesele se aftă la obârşia Asăului; Runcu ·Stânelor
 51

la obârşia Tasleului-sărat; şi Muncelu intre Tro·

Pietrosu
tuş şi Aseu ; Strigoiu. şi Şanta
între Aseu şi Tasleu-să.­
rat pe moşia Lucăceştii a Statului ; Gardu în faţă cu
Loiasa. Muntele Gemdna se află. la sorgintea Aseului.
Ra.nllficările sale se întind până la trecet6rea Moineştilor
printre Tasleul-sărat şi Aseu. .
Culmea principală a munţilor Tarcău plecă din Bicaz
şi merge spre Sud-Sud-Est până la con.fluenţa Camăncăi
cu Trotuşul, formând în mare parte cu vârfurile sale frtm-
taria intre România şi Transilvania.
Regiunea dealurilor. - Regiunea dealurilor este mai în·
tinsă ca regiunea munt6să.. Ea coprinde între malul stâng
al Su·etului şi limitele judeţelor T~cuciu la Sud-Est, Tu-
tova la Est şi Roman la Nord-Est, seria dealurilor de la
Pănceşti prin Petreşti, Năneşti, Părincea, Lecca, Ungu-
reni, Filipeni, Dealu-mare, Glodmile, Săcueni, Prăjeşti,
Berbinceni până dincolo de pârîul Odobeştilor pe zarea
dealurilor în hotar cu judeţul Roman şi Tutova. Intre
Bistriţa şi Siret acestă regiune coprinde portiunea d~ la
Săuceşti prin Ciumaşu, Şerbeşti, Bereşti prin Rahova
până la Buhuş în hotar cu i udeţu Nemţu.
Tot în regiunea dealurilox: intră po1ţiunea coprinsă în-
tre V alea lui Ion şi Fântânele prin Blăgeşti până la Bă­
seşti, Câmpeni-Pârjol şi Pustiana. De la Slobozia Lun-
canii, seria dealurilor se prelungeşte până la Gropi, J e-
vreni, prin Nadişa, Boşoteni, Comanu, Sănduleni, Cleja
~du Răcăciunii. De asemenea intră tot în regiunea
dealurilor p6lele ghebosităţei coprinsă între confluenţa ce-
lor doue Taslee-prin Scor~eni, Teţcani, Al·di6ni, Leontineşti,
Poduri până în trecăt6rea Moineştilor- şi con.fluenţa Tas- .
leului mare cu Trotuşu prin Berzunţ până la capu dea-
lului Perkiu şi Baba-Ghicea de pe Caraclâu.
· Cum vedem regiunea dealurilor este cea mai întinsă.
Ea ocupă de la Nord la Sud t6tă. lungimea judeţului şi
de la Vest la Est 2 părţi din lăţimea 1ui. Ţ6te r~ndu­
rile de coline din plasa Trotuşu şi Tasleu de jos legate
cu IDS;Sivul Carpaţilor -intră în acestă regiune.
 52.

!nălţimea deahu'ilor acestei regiuni va~ază între 450 m.

şi . ooom· d'asupra nivelului J.flărei. .
· Zona dealurilor se deosibeşte de precedenta prili alti-
.t udinea şi relieful seu, prin natura solului şi aspectul
localităţilor. Dealmile din acestă regiune aparţin, vorbind
geologiceşte, la formaţiuni posteri6re celor ce constitue
regiunea munt6să. A.rgiluri D;lăn16se, gresii pestriţe, roşii
şi vinete, gips cu petrişuri cl.in forniaţiunele miocene şi
pliocene formeză solul acestei .regiuni,' mai mult sau mai
puţin acoperit cu deluviu galben. Sistemul miocenic, cles-
voltat în judeţul Pt1;tna, în judeţul Bacău fonneză o fâ- 1
şie destul de lată la Est ele Măgura Caşinului, pe valea
Caşinului, care se îndoae către .E st spre Oneşti i11 valea
Trotuşnlui. Intre satul Monastirea Caşinulu1 şi Caşin în:.
tâlnim pe malul stâng al vălcelei Caşin marne albastre
_şi ·gypsuri vinete, ro"şca~ şi albici6se precum şi argiluri
salifere (terenuri deslatină). Sarea gemă se vede la su-
prafaţa acestor ai·giluri, . cari, pe_unele locuri, sunt îm-
bibate de . păcură. . · ·
Păcura se expI6teză îr:i. vălceua Haloş pe malul drept
al pârîului Caşiu ; ea curge împreună cu apa sărată din
. dealu lui Paun ; la Ţeţcani şi Cămpeni-Păriol găsim iară-şi
păcură. · .
Sistemul pliocenic ·se continue din. judeţul Tecuciu pe
maJul stâng al Siretului până în pârîul Odobeştilor, aco-
perit cu deposite cuaternare. Rocele cad compun stratele
acestor terenuri şi clin care se formeză. pămenturih agri-
.cole, sunt : gr~siele, nisipurile, marnele, petrişuiue şi a.rgi-
lele. Solul agricol clin regiunea dealurilor participă la.na·
tura acestor strate; el este de mai bună .c alitate oa cel
din regiunea munt6să ; apele cari curg p1i.ntr'însul sunt
mai bogate. Natura pămentului agricol este mai mult
nisipos~ şi pietr6să. De multe ori clinele dealurilor sunt
'r epezi şi adesea c6stele au. forma rotundă. In· . general
. clina lor este dulq~ şi sunt p1'imit6re . de cultura ce·
· 'realeloi·. · · · · · · · · -· · · ' · · · , · ~ ·
Cultw·a solului aici ·e ste mult ma! întinsă. Şi in. acestă
 53

regitme pădurile ocupă o mare întindere. Locuitorii au

lipsă de păment; cu timpul desţelinările urmeză a se
întinde. Regiunea dealurilor este domenul prin excelenţă
al viilor şi pomii roditori. Viile de la JevrenI, Gâ.<jtenI
şi Gioseni sunt reputat~. Vinul produs în aceste terenuri
pietr6se. diluviale este alcoolic, are buchet şi se conservă
mult. Fie-care locuitor are arbori fructiferi plantaţi în
jurul casei; curţile sunt îngrădite. Mai la . toţi ograda
serveşte de ocol pentru vite. Pomii reuşesc bine în re-
giunea dealurilor. Se găsesc şi pomi sălbatici prin pă­
durI în mare numer.
In regiunea delur6să a judeţului Bacău este mult te-
.ren neutilisat şi necucei·it prin munca omului. Drumuri
sunt deschise în t6te părţile. Satele sunt numer6se şi
populate, înconjurate cu livezi de pomi roditori,, cw.jile
locuitorilor sunt mici, închise cu gard, în . car.e se dlă
. grămezi de gunoiu. Casele sunt.risipite, construite în formă
neregulată., dar bine ţinute, jugrăvite pe din afară şi
curate în::l,untru. T6tă regiunea dealurilor, 9u c6stele
ei acoperite de păduri, l)l·oduce o înfăţişare de bogăţie
şi prosperitate mai mare. .
. Populaţiunea atinge cifra de 42 locuitori pe 's uta de
hectare. In regi.nnea dealurilor văile stmt consacrate
culturei şi fân.eţw-ilor, mijlopul lc:ir este ocupat cu ce-
reale ; verfw:ile cele mai înalte .und~ s~lul ' este slab şi
.clinile rîp6se, sunt· acoperite cu p;lR-liri; părţil~ dealt!ri-
lor celor mai bine ex.puse .sunt cultivate cu arbori şi
vie. Este o regiune unde industria are puţină desvoltare
iar cultura este îngrijită. numai la proprietari; a săte­
nilor este înapoiată; , ei nu ·'şi-au schimbat locurile de la
1864. Porumbul, orzul, ovezul. ' şi puc;ini cartofi sunt
productele principale ale regiuri.ei la săteni ; la prop1~e­
ta.ri se adaogăi ş~ grâul ~e· Banat, care reuşeşte bine
în soluri tari şi delur.6se. ln anU ploioşi, . precum· a f9St
în 1871 ploi continue t6tă vara şi t6mna, dealuiile· se
surpă în văi cu pădurile ; ţ~d sunt uragane chiar co·
pa,.cii se smulg di~ păment. . :. ·
 54

Regiimea şesu·rilor. -A treia ·regiune este a şesm·ilor,

regiunea culturei ·agricole prin excelenţă ; ea este mai
restrânsă în întindere şi formez(i. p zonă omogenă. Şe:­
surile sunt câmpii aducet6re de r6dă şi adăpate cu ape
bune, c}ice Cantemir-Vodă · în descrierea .Moldovei.
Şesul Siretului merge de la Răcăciuni până din sus
de Şerbeşti ; al Bistriţei de la Bacău până la Valea lui
Ion ; al 1frotuşului de la Căiuţ până la Tergu-Ocnei şi
acela al Tasleului mare până. la ' Teţcani, formeză regiu-
nea cea mai productivă, şi cea mai populată . In acestă
reginne însemnăm cliferinţe simţit6re în altitudinea, re-
lieful şi natura solului.
· Când ne coborâm din reghmea deahu·ilor străbatem
o suprafaţă. ondulată cu tapşane rottmde : băgăm de
- semă. că aceste deluleţe scad în înălţime cu cât ne apro-
piem de rîw·i· şi finesc prin a dispare pe nesimţite în
partea vestică, în mod brusc în partea esticfi. ; la 6re-
care distanţă de Siret (5 kilometre în mijlociu) în par-
tea dreptă pe valea sa nu a-vem de cât o suprafaţă ori-
zontală fără cel mai mic accident de teren, e:s::cepţie de
mici podişuri superpuse; apa sa curge încet în albia ei
căci clina este dulce şi abia" atinge om·eo pe kilometru.
Pe Siret lucrări de apărare şi îndiguire nu există; de
aceea apele rîului f:\e întind pe şes la · fie-care creştere,
căci punctul cel mai ridicat al şesului în ritport ·c u ni-
velul mijlociu al albiei rîului abia este 1m. 50-2 metri.
Şesul Siretului şi ·al Bistriţei pre::mm şi acela al Tro-
tuşului apar~in formaţiunei deluviale; ·diluviul ocupă apr6·
pe 3/ 4 părţi din suprafaţa totală; el îmbracă t6te dealurile.
In aceste văi găsim şi deposite de aluvi6ne moderne tor- .
mate pe amândoue ţărmurile cursurilor · de apă ce le
străbat. Solul format este de cea mai bună calitate şi
convine "pentru cultura ·tutulor plantelor. Pe aceste văi
întâlnim"_ Şi · poiţiuni de petrişurI ingrate. Dehwiul ocupă
·întinderea 'c ea mai mare. Deluviul negn1 se găsesce pu~in
n;
pe valea Trot1.:1şului" j~rrnl · T.-Ocna: .P,eluvi:U galben
ocupă cea mai mare mtmdere ·; geologu · l mai numesc
 loess, lehm sau loam; el provine din desagregarea tuturor
rocelor ce formeză Carpaţii şi se întinde !ji în regiunea
dealurilor de la Valea Secă până la Răcăciuni precum şi.
în porţiunea coprinsă înti-e Tiseşti, Bahna şi Trotuş.
De asemenea platoul dintre Bistriţa şi Siret, de la Său­
ceşti până la Galbeni, este format din deluviu galben,
partea d'asupra. Acest teren copri.ude în proporţiunile
necesare t6te elementele utile vegetaţiunei : carbonat de
calce, potasă, acid· fosforic; nisipul şi argila se găsesc
asociate cu calcaru în aşa mod că imprimă terenurilor
proprietăţi fisice cele mai avantagi6se: păm.entul pe şesuri
este destul de permeabil fără a :fi prea mult. Prin urmare
se lucrez{i. lesne în ori-ce anotimp; are o adâncime des-
tulă.: aşa terenurile constituite de lăess sunt de o fertili-
tate f6rte mare, iar localităţile fericite cari 'l posedă se
bucură. de o mare prosperitate; edenul agricultw·ei Bacău­
lui sw1t şesurile Sil:etului, Bistriţ.ei, Trotuşului şi Tasleu-:
lui; bătătm·a se întrebuinţeză pentru repaosul solului şţ
recoltele obţinute sunt mulţ.umit6re. Satele în acestă regi-
une sunt apropiate unele de altele şi legate· între ele
prin şosele. Şoseua naţională Bacău-Adjud era umbrita
cu merI, cireşi şi nuci, în cât· acum 20 ani .mergeai de
la Bac~m la Adjud mâncând fructe .pe sosea, dnpă măr­
turisirea Generalului Lecca ; astăzi mai ţoţ.i aceşti arbori
au pe11.t din reua tngrijit:e ! .
Populaţiunea specifică. .a zonei şesurilor, se ridică la
56 locuitori pe suta de hectare O asemenea regiune prote-
giată., însănătoşită şi înbunătăţ.ită prin lucrări de îndigu-
ire şi irigaţiuni ; o i·egitme cu ape bogate şi abondente
ca şesurile din judeţul Bacău ar face fericirea .locuito-
rilor. . · . ·~
·In t6te regiunele judeţ.ului, în comune, am observat·
curăţenie iri t6te privinţele. Gun6iele nu s'aU-vegut arun-
~ate pe la respâiltii seu pe la mru:ginea comunelor: ci
e respândesc pe holdele de cuţttu·ă.
1Yllăştine sau baltace mai nu am observat.
Puţmile sunt înconjw·ate cu petriş, aşa că, a~a se
 fl6

scurge în afară ; şanţw·i de scurgere împedică a se face

mocirle 'lângă puţuri.
Nu s'au luat însă măsuri pentru plantarea cimitirel9t
nici a ~oselelor (afară de şoseua Bacău-Moineşti care s'a
plantat pe o mică distanţă). ·
P~antarea cimitirelor şi a şoselelor ar fi de dorit în
t6tă ţara·. .
Hidrografia. - L.tr'o ţară unde bogăţia vine din sol,
studiul apelor are cea mai mare însemnătate. Bacă.ul, din
fericire, este judeţul României cel mai favorisat din punc-
tul de vedere hidrografic. Udat la resărit în t6tă întinde-
rea sa, de Sii'et, cel mai mare din rîurile ţerei ·şi mărgi­
ni.t la apus printr'un lanţ de munţi înalţi,· cari primesc
anual mai multe mili6ne metre cube de apă. . fluvială şi
trimet în şesuri numer6se mici cursuri de apă, străbătut
în centru şi la ·apus, în lărgimea sa, prin apele Bistriţa,
Tasleului, T1:otuşului 1 judeţul Bac(tu, cu inteligenţa şi spiri-
tul practic .al locuitorilor sei, ar găsi în aceste avantage
naturale o minunată sporire în prosperitatea sa agricolă..
Dar ·ca judeţul să ajungă aci 'i trebue pe lângă lucrări
inteligente şi măsuri administrative prudente cari să asigu-
re repartiţia echitabilă a acestei bogăţii, între diversele
interese cari au dreptul să profite.
Pretutindenea judeţul are . aceaşi fisionomie hidrogra-
fică. Pe. lângă basinele cele mari, ·acelea ale Sfretului,
Bistriţei, Tasleului şi Trotuşului, el ne presintă o serie de
mici basinuri formate de văi închise în regiunea munt6să..
Le vom descrie începând cu SiŢetul. Basinul Siretulul
{vechiul 'fiarantos), cel mai însemnat din basinurile ţe­
r ei, atât prin întinderea sa cât şi prin numer6sele cur-
:suri de apă, ce 'l percurg, se. întinde în judeţul Bacău
spre Nord de la Galbeni până la Răcă.ciuni, spre Sud.
In dreptul Bacăului valea sa, unită cu a Bistriţei, are !
lărgimea iţe · 1O kilometre. Şesul ce formeză este cel mai .
fertil teren de cultură. Siretul duce cu sine cel mai marEt·
 57

volum de apă.; o parte o perde până la confluenţa sa

cu Trotuşul 1 solul fiind prea permeabil 8).
Basinul Siretului se întinde spre Nord până în c6ma
principală a Carpaţilor orientali, începând de la muntele
Ciucas şi până în munţii Negri în Bucovina ; spre Sud-
V est se întinde până în culmea Tătarului, a Leurdenu-
lui, a Cislăului, a Ciortei şi a prelungirilor lor, care 'l
despart de basinul Ialomiţei ; spre Nord şi Est se întinde
până la dealurile dintre Bucovina şi Prut şi până la lan-
ţul de dealuri cari străbat Moldova d'alungul dela Nord
spre Sud, cunoscute sub denumirile generale de dealu- ·
rile Bahluiului şi dealurile Berladului. In fine spre S.-E.
se ·î ntinde până la Dunăre.
Siretul isvoresce din Bucovina din p6lele muntelui
Lung, lângă satul Pmsucheu. intră în Moldova la satul
Cândesci (în judeţul Dorohoiu) mai jos de Mihăileni, udă
Dorohoiul, trecând pe lângă Mihăileni; judeţul Botoşani,
trecând pe lângă Bucegia ; judeţul Suceva, trecend pe
lângă Liteni, Lespezi şi Păşeam; judeţul Roman, trecen4
pe lângă oraşul Roman şi Dămienesci; apoi judeţul Ba- .
că.u, de la Galbeni până la Ră.căciuni, avend în stânga
sa comunele: Prăjescii, Buhociu, Tamaşii, Giosenii, Ră­
căteu, şi Păncescii ; iar
în drepta comunele : Serbescii,
Skinenii, Să.ucescii, Letea şi Răcăciunii. Eşind din jude- .
ţul Bacău, Siretul începe a forma hotarul pe d'o parte
între judeţele Tecu0iu şi Covw·luiu, iar pe de alta între
' Putna, Râmnicu-Sărat şi Brăila, trecând în acestă parte
a cursului seu pe lângă Adjud, Mărăşesci şi Bărboşi.
Dupe o lungime de 535 ~-, Siretul se varsă în Dună.re la
o distanţă de S m . .spre Sud de Galaţi.
Valea Siretului .este fertilă şi producăt6re. Ea . fiind
·strânsă de o parte · şi de alta Cle dealuri, lărgimea sa mij-
locie, de la Mihă.ileni până la Galaţi nu trece peste 5 km. •
In judeţu~ Bacău, de la Săucesci până la Ruşi, valea.
.. .
1) Ba.sinnrile rîurilor din ţ&tlt sunt admirabil descrise în lucrarea inedit! a:
d-lnl profesor Gr. Oăbâlcescu. D. Oobâlcescu este profesor tnvuţat 'i modest
 58

Sll:etului se confundă cu · a Bistriţei ; prin urmare între

aceste doue puncte se ~ărgesce până la 11 km. Dealurile din
stânga sa sunt . mai înalte ca cele din drepta, ridicându-
se până la 10om- d'asupra vă.ei sale, şi din ·acestă causă.
apa Siretului bate mai mult în ţermul stâng, contrar
celor alte ape. Pe şesul seu clin drepta s'ar putea deriva
canale cu înlesnire pentru udatul solului ..·
Albia Siretului între Roman şi Bacău este lată până
la 1som·; iar adânrimea. sa variază. după crescerea apelor
de la 2- · 5m-. Inclinarea albiei este f6rte mică., în mijlociu
· abia ele om·60 pekm·, de aceea cursul Siretului este tare lin.
P1in lucrări de artă, Siretul ar putea deveni naviga-
. bil de la 'Mihăileni până la gura sa.
In descrierea Moldovei, Cantemii' Vodă se esprimă,
vorbind desp1•e Siret: „El este o apă lată. şi adâncă, şi
pentru că în tot locul este coprins cu dealuri şi cu pă.chu·i,
avend şi într'un' loc şi într'altul ostr6ve de nisip, pentru
aceea încă nu s'au putut face bun deplin pentru umble-
tul corăbiilor. ti · •
Pe teritoriul judetului Bacău, Siretul primesce aflu-
enţii urmă.ţ,ori :
Bistriţa al cărei ba.sin este cel" mai mare şi mai în-
semnat dintre basinele secondare. Se mărginesce la N. E.
cu ramifica ţi unele mun~ilor Negri, între cari mai însem-
naţi sunt munţii Bistriţei ; la apus cu partea culminantă
a Carpatilor, ce 'l desparte de Sameşu mare, Mlu·eş şi
Olt şi care portă numirea de muntele Rodnei, Gherghiu·
lui şi Cicului, toţi prin ·T ransilvania; la Sud se întinde
până în munţii Tarcăului, Gormenuhµ şi Tasleului.
Bistriţa ese clin Transilvania prin două pârae din Pia-
tra Ingăului şi muntele Ghergheleu, intră. în Moldova
pe la vama Şarul-Dornei, curge în direcţie generală de
la N. V. sp1·e S. E„ udă. judeţele Suceva, Nemţu, trecând
pe lângă Piatra şi Buhuş; de aci intră în judeţul Bacău,
mărindu-se pe di·epta cu pâraele Bistrici6ra, Bârnatu şi
Negelu, trece pe lângă Bacău şi se varsă în Siret din
jos de comuna Ruşii, după un curs de 280tn:i-. .
 59

Valea Bistriţei în judeţul Bacău are pe densa in par-

tea stângă comtmele Valea lui I6n, Blăgescii, Buda,
Gârlenii, Fântânelele şi Bacău, iar în pai:tea dreptă Ra-
chova şi Ciumaşii. Lăl'gjmea sa este coprinsă între 3-4 km.•
Pe aci trece linia ferată cu cale îngustă Bacău-Piatra,
precum şi soseua iudeţenă. Lărgimea albiei variază în-
tre 50-70m·. Pe teritoriul judeţului Bacău, adâncimea Bis·
triţei nu trece peste 1m.50. Râul este plutitor. Comerciul
cu plute constitue o ramură de venit pentru locuitorii
dincornWlele Rahova şi Ciwnaşii. Clina albiei este forte mare
-cea ce 'l face se fie unul clin cele mai repezi rîuri ale
României. Intre Buhuş şi Bacău clina Bistriţei se soco·
tesce de 1"'·7 pe tui.• Cantemir Vodă zice: „Bistriţa este ·
atât ele repede in cât cele mai . mari petre le SWJ>ă din
munte şi le duce cu sine."
In partea dreptă. Siretul mai primesce pârâ.ul Răca­
ciuni, care isvorăsce din dealurile ce mărginesc comuna
Fundu-Racăciunii, curge pe lângă comuna Răcăciunii şi ·
se varsă în Siret la Răst6că.
In partea stângă Siretul se măreşte pe teritoriul jude-
ţului Bacău cu 3 pârae: Odobescu in spre judeţul Roman,
Răc~tău şi Deneţu (Socii). Ră.că.tău isvorasce de lângă
Ungureni, trece prin Milesci şi se varsă ]n Siret la gw-a
Răcătăului. Deneţu plecă din. Nănesci trece pe lângă Pe-
treşti şi Păncesci şi se varsă îrl Siret în faţa . pârîului
Ră.căciuni. ·
Basinul Trotuşulu'i este un basin parţial al Siretului.
E l este mărginit spre Est şi Nord de culmea Tasleului şi
Tarcăului. La apus se întinde până la culmea munţilor
Zăbrăuţi, care 'l desparte de basinul Suşiţei. Basinul Trotu-
şului se sub-împarte în doue părţi: acela al Trotuşului
propriu zis în stânga la Nord şi Est şi acela ş.I Tasleului
în drepta la Vest şi Sud; despăr~iţi prin culmea Gemă.nului
şi prin masivul Be:r.zunţului, printre care trece pârâul
Moinescilor. · · ·
Trotuşul ese din Transilvania din muntele Tarcău; cur-
ge spre S. V. până la pârâul Gbimeşului, după ce astră.-
 60

bătut munţii Cicului; urmeză acest pas strâmt şi coprin.s

între munţi înalţi pe o lungime apr6pe de 4otai., apoi 'şi
1
lărgesce valea de la Comănesci unde ajunge până la 2 /20.
Aci după ce trece trecet6rea Moinescilor, care dă în valea
Tasleului, valea sa iar se strâmpteză până la confluenţa.
cu Căiuţul; de unde intrând în regiunea dealurilor, înljepe
iar' a se lărgi până la confluenţa. cu Siretul. Şesul format
este acoperit cu deluviu negru.
Trotuşul udă Brustw:6sa, Comănescii, Dărmănescii,
Ocna, Tergu Trotuşului şi Căiuţu; apoi se varsă în
Siret mai ios de Adjud, dupe un curs de 1851<m. Volu-
mul apelor Trotuşului nu e:,te mare, dar cUI·sul seu este
repede. In jos de Ocnă albia sa să lă~sce, putendu-se
mai în tot-d'alina trece cu picioru, Lăţimea albiei sale
ajunge până la 6om· .
Trotuşu primeşte pe ·stânga a.fluenţii: Aseul, Urmini-
şul, Ciodomiro, Camânca, Şugura, şi Tasleu format
din Tasleu dulce la resărit şi Tasleu sărat la apus.
Aseul isvorasce din sus de muntele Gemena, din ver-
ful Piatra, trece pe Jângă. muntele Pietrosu şi ·se varsă
în Trotuş în dreptul Comănescilor.
Tasleul dulce începe din judeţul Nemţu, din muntele
Goşmanu, intră în judeţul Bacău la satul Balcani ; aci
se unesce cu pârâul Coman, care separă. amândoue ju-
deţele la apus. Pârâul Coman isvorasce din muntele
Obcina şi se unesce cu pârâul Schitului la Reţeni.
·· Tasleul sărat isvorasce din muntele Gemă.na, trece
pe lângă. satul Tasleu, Valea Arinilor, Lucăcesci, Şesuri
şi Leontinesci, se unesce la Teţcani · cu Tasleul dulce,
apoi se varsă în Trotuş în dreptul Onescilor mai la r.e-
sărit de conftuenţa acestui :fiu cu Caşinu şi Oituzu.
In partea dreptă. 'l'rotuşu primesce pâraele : P9poiu,
Cighieşu (Hauşu), Şulţa cu Făcaşul, Ciobănaşul, Cotumba,
Lapoşul, Uzu cu Bă.rzăuţi, Negru, Doaiana mare cu
Doftiana mica, Slănicul, Oituzul care intră în Bacău
pe la pasul Oituzului ; în fine Trotuşul mai primt-.sce
 61

pâraele Caşinul pe ~are se află o cădere de apă renu-

mită, zisă: Sărit6rea Caşinului şi Căiuţul.
Valea Trotuşului cât şi a Tasleului, de şi puţin în-
guste dar sunt locuite, putându-se fertilisa prin iriga-
ţiuni cu multă înlesnfre.
Trecet6rea Ghimeşului, Oituzului, Uzului, Tăciunelui
şi Orăşei dal'1 în basinul Trotuşului. ·
Trecet6rea Ghimeşului duce din ţara Cicului în ba-
sinul Trotuşului, legă Galaţi cu Transilvania prin Adjud-
Ocna. Ini~l~imea sa este de 977.m.
De la Coinănesci în jos există şosea împetrită. De la
Comănesci până la frontieră pe distanţă de 45 m. dru-
11

mul este ordinar, ingust, stK"lncos şi petros, ca~·e în a-

cest parcurs trece Trotuşul în vad de 26 ori, ast-fel că
pe timpul apelor mai·i este cu neputinţă a căletori în
aceste locuri. A pr6pe de confluenţa Aseului, şesul Tro-
tuşului se lă.rgesce, apoi se îngusteză · din nou spre a
se lărgi ele la Comaneşti în jos până la 2'/2m.'.
De aici se vede trecet6rea Moinescilor ce duce în ba-
sinul Tasleului.
Valea Trotuşului se îngusteză din nou apr6pe de T.-
Ocna; de la T.-Ocna în jos se lărgesce, t.erenul este for-
mat din deluviu negTu şi devine bun ·pentru cultw·ă.
!Y.funţi o însoţesc până mai jos de Căiuţ. .
Trecet6rea Oituzului este deschisă pe pârâul Oituz şi
legă Transilvania cu Focşanii prin Grozesci. De la Gro·
·zesci până la frontieră., distanţa este· de 15tm. Pasul
OituzuluI are înălţimea de 845m. De o . parte şi de alta,
pasul OituzuluI este în.congiurat cu munţi cu clina pnă,
nefiind nicăeri îngustat prfu apropierea lor, din pot11.vă,­
de la Poiana-Sărată până în valea Trotuşului, la · Oneşti,
merge lărgindu-se, drumul este bun, şoseaua ·bine con-
struită.- 'cu poduri de 1emn în . cele mai bune condiţiuni.
Pe valea .Oituzului· terenul este fei:til şi bun· de· cultură.
Trecet6rea Uzului duce în valea Trotuşului pe valea
Uzului, mai întâiu îngustă p'e lungimea de 25 1im. apoi
pe lungimea de 131cm. se lă.rg~te până la ' 1t...,„ şi se des-
 62

chi.de în valea Trotuşului la Dărmăneşti unde el~\. în

şoseaua Ocna-Comăneşti. · .
Trecet6rea Orăş~i duce din basimtl Tasleului in va-
lea Bistriţei la· Bacău. Comunicaţia se face pe uă şosea
bine construită.
Trecet6rea Tăciunelui înaltă de 495m·78 duce clin va-
lea Tasleului în aceea a Nichidului din judeţul Neamţu
şi prin uiware in valea Bistriţei ; trecet6rea este scurtă
şi uşor de trecut dar valea Tasleului este ingustă.
Ape minerale.-Judeţttl Bacău este f6rte avut în ape
sărate cunoscute în localitate sub numele· de slatină.
Isv6re minerale, afară de cunoscutele· ape de la Slănic,
are ferugin6se, de puci6să şi cloro-sodice iodurate în
t6tă regiunea munt6să pe valea Oituzului, a Trotuşului
a Dottianei şi Uzului. Ca şi la Slănic, pe valea Dof-
tiana se găsesc ape acidule, numite popular. borghis,
apr6pe . de frontieră la Poiana Sălăriei în localitatea nu-
mită Borghis. Pe valea Tasleului, la curătura lui Bu-
ruiană se găsesc isv6re de apa sulfur6stJ, dulce precum şi
la ferestrău Boteză.t6ei'. La Solonţ pe pârîul sărat se gă­
sea<' 2 · isv6re minerale ; de asemenea 2 la Cucueţi. La
Grozeşti, la muntele Puturosu, sunt 6 isv6re : ? isolate
şi 3 reunite într'unul destul de voluminos care alimen-
teză o bae a unor pers6ne din localitate. Tot la Grozeşti­
se găsesc isv6re ferugin6se la Hatmanu şi isv6re car-
bonice la Dealu lui .Albert. Isv6re cu emanaţiuni gaz6s~
. hydro-carbonice, care aruncă. apa la 4m. d'asupra solului,
se găsesc la Mănesa în valea Oituzului. Aceste ape pro-
vin de la adâncimea de 175m· şi dau în 24 .ore 300.000
· litri apă iodo· cloro-sodică ferugin6să. ·
Pe teritoriul com~ei Gropile, la p6lele dealului Rup··
tura şi la Puturosu, am găsit isv6re sulfur6se cu miJ.·os
. de . oue clocite. Unul din isv6re are· un debit puternic-
cel de la Ruptură, căci apa curge ca. o gură de cofă,
· ·La Stăneşti,· pe teritorul comunei ~ăgil'eşti, la pune.
tul Modârzău, găsim: isv6re de puci6să şi alcaline.
La Comăneşti pe pârîul Glodului se găsesc isv6re mi-
 63

nerale ( cloro-sodice·bicarbonate) forte însemnate. Ele

tămăduesc guşa şi umflăturile de pici6re, după credinţa.
6menilor ; de aeeea se <}ice aptJ, de guştJ,.
Pe teritorul romunei Brustur6sa, în valea Trotuşului,
se găsesc ape de puci6să la Palanca şi la Preluci.
Ape ferugin.6se, săra.te, de puci6s.ă şi clorurate-de
şi în 'mică cantitate, ne presentând de cât un interes
sciinţific,-se mai găsesc şi pe teritorul comunelor : Moi-
neşti, Berzunţ, Poduri, Valea-Rea, Dărmăneşti, Cleja,
Bogdă.neşi, Lun<'ani, Slobozia-Luncani, Băse.'}ti: Sătidu- ·
leni, Schitu Frnm6sa, Hârja. şi Monastirea Caşi.nu pe
Haloş şi pe Curiţa.
Aceste ape ca şi cele din valea Slănicului, Să.rata
(Dealu-Noi'1) şi T.-Ocna (Năstă.sache) apar spotaneu la
suprafaţa pămentului. Eşind din stratele adânci cari le
ţin închise, ele se mineraliză din nou. Cele alcaline
cloro·sodice iodurate bicarbonate gaz6se, după explicaţia
dată. de D. Dr. Conya şi Dr. Bernarth, provin din tran-
sformarea celor cloro·sodice iodurate în contact cu tere·
nurile cretacee ce pornesc din Transilvania şi se întind8
în valea Trotaşului, Oituzului, Slănicului, Doftiana şi
Huşa. Iodul ce conţin .este de natură organică. .
Isv6rele de slatină, forte numer6se în regiunea mun-
t6să a Bacăului, le întâlnim apr6pe pretutindenea. Ele
sunt păzite de regia' sărei prin 6meni plătiţi. c~ t6te
acestea locuitorii fură apa să.1·ată pe care u întrebuin-
ţeză în locul sărei ordinare. Fie·care s~ duce n6ptea la
isvorul de slatină. cu balercuţa lui, o umple, vine acasă
şi o ascunde în gluga cu ciocălae, întrebuinţând'o la
nevoe. Pe multe locuri, cuni este la BerzUn.t, N adişa şi
Grozeşti, nu se pot păzi isv6rele sărate din causă că sa-
rea este pretutindenea:; nu se p6te nici priveghea, nici
op1i de a fi luată şi întrebuinţată de 6meni. Mărturisim
că. preţul sărei este prea scump. Sarea este. necesară şi ·
pentru 6meni şi pentru vite, căci le curăţă sâ.ngele şi le
deschide pofta de mâncare. Din causa lipsei, 6menii nici
nu mai dau sare la vite. Guvernul, .a vând monopol sărei,
 64

ia contribuţiuni şi de la animalele domestice! Sunt ţeri,

ca Englitera, unde monopolul să.rei s'a sup1~mat de mult;
sunt altele unde preţul unei subswnţe aşa de necesară.
organismului, s'a redus · f6rte ·mult. Noi menţinem mo-
nopolul în folosul Statului.
Apele Slăniculu"t.-Primul locul 'l ocupă apele djn va-
lea Slăniculu1 unde se află. şi stabilimentul de băi cel
mai r.ăutat din· ţară, situat în regiunea bradului. ·
Slănicul numără astă.zi în total .17 isv6re, din care
numai 10 utilisate, t6te alcaline muriatice afară de nu-
merile 4, 5, şi 8 cari sunt ferugin6se.
Numeri.le 1, 2, . 3, 6, 7, şi 9 sunt saline.
Numerile 4, · 5,_ şi 8 sunt ferugin6se. Numerile 6 şi 7
din cele saline şi nume1ul 5 din cele ferugin6se servesc
·pentiu usu exte1n; cele-alte numere ·(l, 2, 3, 9, 4, şi 8)
servesc pentru cură.
Din cele 17 isv6re, 12 sunt cloro-sodice ferugin6se şi
iodurâ.te; numai 5 clin ele· sunt de- caracter fe1uginos
slab cloro-sodice, dar neiodurate.
Apele de la Slănic· pe lângă cură sunt şi eminamente
proprii la export 9). Avuţia lor în acid carbonic liber
ţine în soluţiune . carbonatele alcaline, fără de care ele
s'ar precipita şi apa ar deveni turbure.
Apele de la Slănic sunt cunoscute de 86 de ani. La
·început . stăpânite cu contract de ·particulari, ele trecUI·ă.
sub îngrijirea Epitropiei: Sf. Spiridon din Iaşi la 1881 10).
. . .
9 ) Vede"m îu statistica căilor ferate pe 1884 că din . staţia Bacău s'a expe-
diat 7 tone apll. minerală cu destinaţie pentru valea Călugărescl. P6te că a-
.cesta. apă .era din isv6refo de la Dealu~Noll: · Pe d'altli parte - meritit să în-
. semnl!.m-noI am adus din străinătate apă min-erală, cum se specifică mal jos :
· In 1883, kilograme 1,657,087, valorând ·497;114,leî. . . ·

r ,„„ 1884 . ; " . . 1,,700,893,

1885 n ' 1. 799,210, ·
.„ .
„.
510,268 „ ..
589,760 ,., · · , .
.
Din suma adusă ln ·1884, .Austro-Ungaria figurezi!. cu 1,558,558- kgr. în val6ro
de 467,559 Ier. IrÎ 1885 exportul nostru cu ape minerale ·abia a fost" de 5,665
kgr. în valore de 1,669 loL ·
1°) Domnul Moldovei Grigore Alexandru Ghica, prin htisovnl scii din 6 No-
embrie 1851, publicat în manualul .administrativ, pe temeiul înohee1·~i desfiin-
ţate! obşteşti ~dunărl din 184.6, dispune: · · · - ·
 65

.J;>in cele 10 isv6re utilisate, 9 isvoresc clin malu drept

al Slănicµlui, din piciorul Borvisului; numai No. 6 is-
voreşte din malul stâng. . '
Fiind-~ă conţin o cantitate însemnată de carbonat de
sodiu, ele ţin de specia apelor clorurate sodice ·bicarbo-
nate cu .. cantităţi însemµate d~ . acicl . car~oJ?,ic liber.
Apele de' la Slănic fură ·analisate 'antâia 6ră la 1853
de. Stenner. şi ,Schenel. Pe. urmŞ. s'au analisat anul tre-
cut de doctorii Bernath şi Conya. Aceşţi . înveţaţi ~a­
lişti afirmă că apele din valea Slăiri;cului oferă. ·garanţii
se1i6se cu p1ivire la proporţiunea _constitutivelor şi cu
deosebire la proporţiunea acidului carbonic liber de 6re-
ce în curs de 30 ani, de la · t 853 de când le-a analisat
Schenel, n'au variat .nici în plus nici în minus. ·
, Analisa şi determinarea densităţei şi temperaturei, q1:1pe
Dr. Conya, a dat resultatele următ6re: · : .
.; . 0
of , '.

a). Isv6rele alcaline-muriat'ice ·

_Altitudinea. . Temperatura. Greut:\tea sp ecifică. ·

N11mlr11l l Ml.haU • • . • •
. 610m.
· o.
eo.s
a„
·1•.o J.005450
l bla Alexandru . . . „ •'• lOO:G 8•.4 l.00G46 t
• "· · s S.t& Moria . •· •• · s•.9 70.1 . • ' 1.0)240, I .: ••

. 2 S·la Mngdalloa. • 600m. ' . . i ~·.o . 10.2 • · 1.0J GGŞ • . •. · •

6 A. Gblc" •• .. '' • • • ' ' So.O • · ' 70.(j •' ' ',~: ' 2'.01&02 . •. ·..;
.. .·.. '•. '; . :, .; t: I ' . • ,80,fl ' ' •,, • • : :-- '• ~ '• :• ' . ·: ' · 1

~• • • •• • r ' • • •j · ~·, . · ' ' : · 1° • · ' • •t

· ' ~Că feredeele din Slănic, diatrictul liacău, se ae dea de veci aub tu.grijirea
Epitropiei Sf. Spiridon din l~T, cu drepturile .şi îndatoririle coprinse. tn i2 ar-
ticole din zisul hrisov.. . ' „ .•„„ .. . „" .·· . . . . . ; .. " . .
~ „:.
In cele d'ânmn l?· articole ae prevM . drepturil~ Epitropie!, adicl': .::·„.:.:
Feredeele se se dea tm'preuoă cu tot locul diii prejurul lor, cu ecaretele
'1 briaoveliţiI dopă ele·, carl a'aii' ab."tp§.oit cu contract de către Hatmîinul Alecu
A.elan pâul la 1847, ·iar diu zisul' contract ·aă lămuie~te.: ' cl1 'acel Joc'" e'a te în
întinderea stăpânit* mal tnainte ~e · Sitrdarul Mihălucll.; tot tn aceeafi· întin..
'.~ere ae va da în stăpânirea ~pitropiol penti-u:.d'3:pururea. "' ·· . : ~· '. · .!·· ·
·· Spre ' înlesnirea· feredeelor şi ·a locuitorilor hrieoveliţl ' daţi dupl articolil"'de
I mal sus la disposiţla . EpilropieT, r se va da Îll partea· cea. inai apropiată . de
bll! C-âte 10 fălcf. pădure 'pe an, lar dupe de_sb:\!erea :î n_tp~l a moşiei · fiaculul
i ae va deosebi din tot trupul a~elel moŞi1 ·8 00 fă.lei ·pmtN 1'tf11îcie, :pentru
5
 66
t •• t:" . . ·.. : ..
b). I.sv~e ;fep;g~nose...
·. i· . ....
Num~ral ( 8·14 AD• • • Gtom. G•.cr G•.a · · '· l.oooso
1 .• :• • ·6 S·t. Pai>lellmoi>.': ; .!SOm„ : · , • 11'1•.8 · • no;ş : : · · l.OOOU
• , :· : 1_d o p~i. t~onthrl „ 1,:i·i·' .. , ncdeterllliDat ' .
·. ·. • . .. : ·... j , • . .. . . .. . . ·: · .. ! • • • >

In 10.0QO ·p~i·~~·. âp~, q. di·i Conya a g.ăsiţ'.f.' .·:·

• o • r . , • ' I " • • • ' •f I:'.,

•· ··• lllhail · ' Al;,.;„dru : a'.t·Marl•. ;.e.t M•gdalln• - ·• • Gbi~•

nicarbonat de 10<iiu'. .- ·: · 2a.'6's : · 1i.720 :! u:ose · ·. · · 'suso · 69.903
Olol'llr de aodlu. • • • • : 1 . '45. G42 .· -4U83 · · 97 .nna i~uoa . 132.~31
i ••
Bicarbonat de miu, -c;· .• • o.ou • - ' o.Oll 0.030 . 0. 121 O.M'l
Solfat ele &Odiu • • : • · •· • ,. ·- • '. ~· · · " · ~ ..:. ,
'81carbon&I de inaaueelu ~ • • . 1.14$ • . 1.107 . , • ,1.9s:; • 2.295 3..l+l
'Bicarbonat qe calelu. , . • • . 1.G21 · 1.9U 3.689 •.m 4.110
'81carbonat de atron\lu o.oin „:..
o.oua '··. . 0.005 O.Ote 0.013
llle&rbonat d~ ter • . : . . . • · !':010 :; O.l7G 0.018 . ~ 0.032 0.029
nlcubonal de magne&lu • . OO.Ul8 • 1.107 '. ~ O.OST ' 0.008 0.017
Clorur de potUlu : ' i ! ~ 1·:. ' •• : I .OM 0.0~8 · 2.tm·" · ·, '4.fiG3 . u~B

lodur de IOdlU •' . • • ., • · Q.019 I. 0.02i ; ',' . :().038 0.037 ;. 0.065

BroUJor . do aoa1u. : • • 0.010 O.o7S O.OH o.1oe 0.2GS
Sulfat de. polulu. : . o.487 l.Hl 0.878 0.068 9.195
.Phoaphat .ie calciu . o.OOS • O.OU 0.001 0.001 0.001
-Oxid de aluminiu • · • 0.002 ~'" '< o.OlS " . · ·:O.ooi". „ O.OlG 0.002
Acld. alltcÎc. , • • 0. 1B2 O. J8G 0.189 0.'25 0.1-14
. .&.cld carbonlo lllÎer, 23.831 25.569 , 21.017 U .670 t1.: ss
Jlum~ parţilor •olide • · ~ „."'82.iiiG · ll>l,.95l ;· 205.!»6 216.S.l
. I . • 1 ~·- :

ComparâhQ. 9omposiţiunea apelor Slă.Ilicullii cti acelor de.

la Emms, Selter şi Gleic'ţi.enberg, d. Dr. Conya qonchide
că aceste ape ocµpă. pri.mul rang p1intţ·e · ~pele alcaline
:muiiatice; în . cât apel~ Slănicuhµ'. ·sunt. de preferat îna-
.intca ori-cărel „staţiuni„ balneare de f~lul 191„din Europa.
t , • ,', .;. o ' ' _' '
0
1 . o
0
I• , •:; •: , ' I ' • ,; • ,, o '• 1: 1 0
• t
0 0

~·f •:~
0

: · ' ,,.,.... , ' • t • , „:.- \ ': .• .: ,. ' .. • ;,• ' , '" ,.;, ' , il, '
0
, , , 1 :·

.c:i e:i. prin regula parcbetuirel roatitll. de asezăm€nt, slL aib~.peptru tot-d•auna·
_pădurea .trd~ajt6re .t.n clUimea: de fd~ci ot'ătţită pe tot anul,·:. ·'·· ·;. :· · ,.·
In cele alw ţ() articole sunt tudatoririle ,Epitropiel, adi'că de a face .cu a et
~cheltui:.lă 8Q„odăl pentru b!IJ, jmpuindui-ee. şi .m„dul construirel; ·4e ·a. a4uee_
~ pele , m.iJJ.erale„d~ la âcele_,băl t.n star~ mulţumit~re, ?-;fnţi}uţa baai!lurI, a l!-.vea.
' llll .b~ ~estr~ by<;lrauli.c, uu c~imiat, un _doct~r în .me.dici~ă, spiţiitje .a.mbu-'
-lantlt, a faee soeele, ale~, a ·face c~lvaturl fo . 20 c:uµere cu tote cele trebuit0ie
.Aqpi( 01odel~l . spi~lelor.. celor·alto„.a· a~ea .pr9ductc î.n
0

timpul şi. ~· le ,,vinde tot

<.Cµ P.reţiµlle. ~Um Se V~n.d.î~ '1\-0cnel„ CU: adăOJPr,_& :do jumi!tate .pre,ţul,, a 'avea
:Om~ ţrţbuitorI : şi ~nelte.le · ne~es~re pentru .întreţinerea . f«1redeţ1lv'~, a. ·se sel'Vi.
.cu Jemne!e ~~te., <Jupe.cel~ lP..(itlcJ.p~dqre„ pentr.11. ~cltJ4ir~ bl1ilor; şi chiar.a
~iude particul~rilor stânjeni d_e lemne. Monastirea. de la ~lănic car.e duplL hri:·
 •67

'.favorul · Mihail No.: :1 .'l numeşte: ·a,ublw.Selter.al Româniel ·

·fund =că coprinde "clorur • şi carbânat de natriu tocmai pro·
·por.ţiuri.i ?idojte. _, __ 4 ·: · ::: ;. : •.:i: i, ·i1 ::1· „:. ,.. ._ „ ·!;;„
·· „„Apele· de beut de· :fa , Slănic . .'au un ·.: debit •de.„3.0..300
. litri · in ·24 ore . .A.şa: ; dar =·ori cât de .mare.ar fi numero 'Vi-
sitat6rilor indreptaţi .a ' urma· -cura' ·interi6ră.' nu vor: avea
lipsa; de„ apă. · : · „ ; " . . • • :„ , . . „.:·; · . „ · -· ,; -. · ·
~·= ·Apele minerale 'destinate a ·s~rvi: pentru-ser.viciul băi­
lor, aduse şi colectate· de vale .lângă · stabiliment (profitând
de diferinţa · de nivel), . pot. oferi :25~.000 : litri-: minimum.
in 24 ore~ · · ·: :i:„:" „·
· ·· După. studiele lui Karer Şi .Paul, ·apele -Slănţcului pri- ·
vite ca ape alcaline datoresc aipariţiunea : ·lor : motivului '
. formaţiunei trachit6se, cre~ceE?, _eocene . şi mioc~n.e„ : ·
..·· Sondările efectuaţ~ ~sU:pi;a. . „tereµ1:11:iloi- petr9.l#~r:~.~ c~i
la noi sunt identice eu cele sâlifer~ .şL~a~·bo:oifer~„ ~~ ~x­
ţrag tot-d'a-una, fărăi excepţiune, ape irn;lo-sârate care p6rtă
p~troleula suprafaţă (Bernatbr ·Acesta este casul ·~8:i Solonţ .
intr'un puţ de păcură părăsit în.:·care se găse.şte,-la,aâ.âllci-
mea de. 160 · rne.t1:e apa cea mai iodată. . .
OrI : unde s'a aplicat sonda penti.-u extragerea P..etrole- ,
ului,, au .apărut ape. io9.a:te_cle .~a . o__ad~:i;tciin~ el~ ,9.Q:-:::-.1. şom·
in terenurile eocene saµ miocene petrolifere. Aceste ape
împreună. ~u petroleu cpntinue' se apară .îri ;urill~' sondărilor
u1,0·d~rne de la.altitudinea de 120 până ia'.440. şi' 660m. d'asu- :
·pra: nivelului mă.rei.' ;.: · · · . ·„ :· ··':: . . ·„:-::; · · · , . ·,
• : '
=
; ' ' · . I· , • •

llOVU ·din 1859 ar~ asci~~~~a.'.b~rizire din:v~nittt· f_er~~~el~·r .Slit~i-~uluT;. ~~Ce:

va ..
pentru veşnicie 'sub îngrijirea Epitropiei. · ·· · ,
Aceste tote mi!suri s'ai1 luat. în ,ajutorul şi înlesnir~a - omeliirel pătimit6re, ·
tndato'rând pe sus-zisa. Epitr~pi~· a ţine pentru ţ.ot-~'una. : -a~este feredee în
bună ·stare. -· ·· · · ·:..· „.. „· · · ' ·
'Adaogă în fine Domnul, că ac6stă afoătuire nu numal să . mi se . strămute
. de viiţoriT Domn( 'dar .s'o întărescă peutrn nesflrşita laudă. . . · · ·,
Isv6rele de la SJăoic furlt desoope1ite .la 1801 de Sărdarul Mibltlncă, care la
1816 căpl'tă de 1a:· Domnul SO'arlat Caliman un hrisov de concesiune cu toda.to-.
,rire sll facă un stabilime.ot de băi. Hrisovul Domnului C<tlima.ch s'a. revocat la
184.6 după propunere~ „guy,e~~~Jui„ ~i.9~~.tia.sca a.tlun.a.r~ deci~~. să_ se. ia ,i~v.~~ele
· în ·:.folosul Statulµi; î.1,1 : fin.ţ:. J;;i..• ~as1 ~q.D.ţu} ; Gr.. ._Ghi«a.le. pune eu.b . îµgrn_1rea
·Ep~tropieI Sf. $piri<,l9n,. cuoi .am , ve9,1ţ m~1„ sµ~.. (D:;Ra!lu Mip·am,, acţu9,\µI 'mi-
!'.nstru de intei'lle, ca ·mo~teiiiior ;al. S.ărd~ţu\µI <~fihălucll.; !}:ii pi;eteritie., , ilş_upra
111v6rel1>r,,.a.,deeohis pţoces ;~ţiitrop.~eJ, ~~~Pf~t'e~~~M'..~ r~~p~s ~-~„ ~ ~~pteµivr&, ·
. . ' . •, ~
 ·,·68
'· .
- Am ~s că. i:nfrega regiunemunt<isâ a judeţului Bacău, este
·abundentă. în• .isv6re · minerale. · După. Slănic. vine apa isvo
rnlui sărat de pe malul drept al Trotuşului lângă T·. Ocna
'de ·.a.ceea.şi specie ca şi-isv0rele. de 1a Slănic: Aci s'a .făcut
băile Năstăsache, ..care anul· acesta au \;l.vut·6re'-care vază..
,_.„ 1Isv6rele de· la · Dehlul~Noui (Sărata) sunt . ferugin6s~, d·e
puci6să şi . sărate ; apele intră în· categoria celor cloro-so-
. dice~iodurate :; sunt: în"apr0piere de 6 „k.il:ometre de Bacău.
·Anul acesta , a:ifoSt visitate =de .25 pers6ne. · : :
• . „ fu. .10 kgr.' ape sărate ! ·iodurate dela Dealul-Nou, d,.r.
:S~rnath a găsit 0,298 grame iod pur, iar la Slănic numai
: 0;038: .Aşa· dar a;pelele de: :l a· S{ttata sunt -. mai iodat~ ca
·. cele· din: Slănic ll). ; Dăm·,- în-fine acest tablou. . . ·
.Alti:ti~dineci ldcalităţilor petrolifere şi hydrogeologice, m4surate
cu aneroicli"l de Dr. „Bern:at'J?, 'C-U ·ocasiunea ·excursiunilor · explo~
'flltf>t-e (1866-1886)t seria 22, extrasa din .Archiva lu<>rărilor
technice · Şi hydro-chimice, ·a ·LaborţJ,torulu! central de chimie
din; Bucuresc'f;. ' „ ' · " · · ·. · · „
· :·i •:.
·: · Temperat. aerului
. ~ .„ Loea.lit.a.t~e. IF=======ll Altltml .
, >, • Ora Tem per.
f • 1... •: I • ' •, ' ' '
. Sorgintea.I Mihai, Sllh1ic, jud„ B~cău.. 9,'/1 el. .. 17° C 510 ro.
. n . ll S-ta Magdalena .„ „ . 10'/• . n . ..15° C 500m.
n " " ll bis ·" ' n ._ „_!! :. ~ 111/9 „„ · · 17' C· 510 m.
n . .n bis Alexandru „ . 11·1~ ,, . ' 14° c 510 w.
"„ „„ .,· ..
I

Ill S-ta Maria 12 „ · 20 · C s10 m.

„ ' !VS-ta.A.na 4 1( 1 p.m. 21°1: 510 lll.
••'. „"
· ·· V St. Panteleimon.„. „ ;:, , :.". 5 ,p , m„ ·. 22~. C· 530 m. .
n . V bis · . n . „, „.. 5<· .rn ••:: ' 2~-· O. . ~som:
. n VJ. St. Spiridon·:„ :. :·;, , ·" : . . . .' : .
„
Jl „
Vl bis · :.
VII S-ta Aglaia. 3 .„
.
,,, · · 19•
"" ·„ ;: -: .
.
5'/1 'p„m. .1 0' „.
„.
.508 rp; .
519 ui. „
'.: . „ • .VIH . .· .„ . : . " " . ,,-„:,_·"
, · •. 8 1. „ .1„. ' : 20 ·n: ·
„ IX . . -. ; · · '. "" .:n . „
·'- • · 5 /t .,; . · '. 20 · n .5).0 '~„
· . n ". · X '. : • " : " ,;: , ), „:: . :• „ .5 '/t rl " l!)o .n ·520 lll.
· „, - ·.Xl · · · · : ., 12. d. ,;„ „, 20° ,n,
, ·:.: „„. •t "„ ,_ sog m~ _, ,
~ ·. . ~ ~
0

• • ' I i'• " : I, lf 1 • o ' : • ,".', • • , : ( , , ,

1869.ae· Trib.' dţ ·BaMu) PrinjurnaliilConsilţulqI de ~in,i~tri diu·s _ht:arti~ 1~78,

slS tnd itora V!!Che:1, 'adml'oistraţia a '.domenielot· alt tnm1~ la Slănic un inginer
ca .Bă cedeze în stăpâ . irea Epitropiei cele 800 fălci, 'potrivit hrisovului domnesc
diD ' 1851.„Kpitrcipia ·abia.· a intra.t"în' stăpânire la. 1877 Octoi_n~re I. -· ·• „ ·
· 11) .Raportul D-rului Betnath diri·27 Martie,· 1887, clltre MtDleterul demteme
 69

~nper11.t. 11.erolul
Loca.litatea. Altitudln.
rora 'femper.

n XII judeţul Buzeu. • 11 1/t d. 20' „ 510 m.

n, la graniţă "
Sol'gmtea V. VI, Vll, VIH, Năst.ltsachi.
11
'!'
„.10° u Regiunea
bradu tur
'f. Ocna, jud. Bacău . . .· . 9 d. 18' C · ~IO m.
lil şi IV din Valea. Doftiana, jud.
" llacllu • • • . • . ~ • . 12 9~ R 510 m. '
Mofoeşti de la Puiurile de petrol, "
jnct. Bacău • . . • . •• 430 m.
„ Moine~t'i din Valea Pârîuluf, ijud.
Bacau . • . • • . . . • 380 m.
n Puţul de petrol din loca.i. Mos6-
l'elc jud. llacău . . .' . . . 360 m.
P11ţ11 1ile de petrol de la. H~rja, .
local. GrojeştI, jud. Bacău ! · . ' 12° c 36o'm.
Putnrosa. din grltdina, local. Gro· ··
" Zl·scî, jucl. llacltu . • . 86 „ ..·.
• • •71 • ' ·Poiana Usoi; " com. · Dorn.a , „jud ;;: ' : . \ . · 1 • ~ ; I

Sucea.v:i.· • .· . .. . . „ „ 12'/9, d, ~5? ','! :, •. 6~9 !!\·, .,

I, şi II, local. Gogojeni-Poiana ·
11
com. Do'rna, jud. Sucea.va. ' · „ · :~· ; j s• R" 850 in.„:· „.
n Şaru la crnce, local. Şaru Domei. •, " l .„ ·;'

.·„ jud. Suceava . . .·. . • • 10 d.. 16° C

I, şi li, Mând1ila, com; Şaru l)or ! : i .. . , : · J
835 i:n„ l
'·
; . . . na, jud Suceav~ „. „ ..., „:· . 2. 1P· m. , 12.• „ ;,; : ;· „ 780, Ul·
n . Ţarca, com. Şaru Dorna, JUd. ·
·' . · · Suceava. : . . " · · · , : 1. " .: . 3'; r ,;„. 1 ora·: „.,:. : 92o· m. „
n • I, şi Iţ, local. K.ifeni, c,om„ Ş,~ru . ·- .„!.. , . ,, „ „
• Dorna, jud. Suceava . · ; . t:.. · · .. · · : · ·
" „ Mll.1·ca, com. Broşteni, jud· Su- • . " I'· " · ••~ · · ' ; •„;
„ . .ce:wa.
. ,., „
„ ..:. „. „ .. :
Văcăria, com. llrosteni, jbd Su
„ „..·
6 „. d.,. l'. ·
., · · „
:c· :·, ţl~O. ~·· " ·
~ ~'." ' . ·ceava. „ ·:•.;,· ·: .~: . ,: · ! . . • f: . „-, „ i .'... „ ' 660 m.- ::
• ; . . n : ~·. ~.orca. COII\ .. Bo~ca. jud'„ Sucea.va 11 d. 40 ·c I', 540 m..
· n •• · 1, ll, III, IV, lll11ţlttesci,jud . Neniţu Octombre a•. · c " , 570 Di ..
„ · „ :„ I, II, 111, ·'vis-a-vis "de .Cazarmă :: : • 4:48 m.
. : .: : . „ ~raşl:ll. Pia;tt~.•.Jud. Nepiţu •1, '. ••• ?! „ . 440 . ~. „ .
• : ' I , „ •. '1 ", ' ) ,„ : •I I • t ' • j. o : ~'\„ '; •I'• : t • • • o •. , • j I I • \. ' ' '

.Acest t~blqu: cu·.el~me~tel~;· c~ '. coprlride!:a bî,Je-voi~'se~

~·1. îwpri~rimt~ :4: .J?r..·~erri13;ţh~„?'?1q~cu~ul· J?:os~~.c~~ţ. :
 . .•'."• , ~I •t

: ·li 'i:!'. ,,; •i·

G':. ~ i :. m.: a .i·
' • „ • . •. • • :~~· ' ~ ~ .....:,.·; •\: •I ••, • • • ' • ; , ••

Cele . trei ieg~\mi natu~:~.le . pe - ca1~e ..le· ,~m „ ~escris nu

se deo~ibesc ·numai . prin.";,;q~tp.i:aj, )tlţiţy..~~riea· Şi : relieful
. terenului care le formeză ; el~· · au .inca.: fie .c are o climă
deose •tv
bla.- · 1„ . r:t· ·.1 n1 „ ·: .'
• •• ·! .. ,.·i„· .· . .. . . . . .
1; · ·

• • .
"I ,....
.• 1 .
, .·
"
i.r „ . •• • •
~
· ·. ' • .• .. · · I " .

Regilinea muntelui ~.e ' o , climă · l'ece„: rigtu'6sa ca a

. tutul·o r· loca~ită'Wlor· ~nil?-tqs~ ;-.. .~ăp~da.'.. a9op~r~ 6 luni
· pe an •verfurile.. care. trec. peste 8_50'.?-_ înălţime; în alte
părţi frigUJ. dureză 4- . 5 . hm~;: _'d~p.ă)ltitui:~~., i ' . :: ·
. · Ploiele . sunt mai frecuente şi .mai· . abonclente în re-
giunea·;:lnµntelui-: ca''în "c~le ~l.te ·xeg~~i -,: . stfa.tw de. apă
meteorică. căzută· m anul 1887 la. Slănic este„cle e27mm.
Cantiţatea d~ ' a:.pă . ~~zu,tŞi; 'esţe·1 .r;ilthi, ·e;.â.ţ-v~ pţ6p~rkio~ală.
.cu ·altituilinea Jocului, aclică .:.cu "atât:„mai. '. mare. cu.. cât .
. rie lircă.m mai .rrlult;· şi br tote: ·ca: · ·a0·ruJ. 1în. âstă regiune__
este m~i ·încărcat cu umezelă, atmosfera este curată şi
adesea 1.4'µ.pede . p_e.. yerfurilE:} .~eie . m~i înalte· .ale Ciu<}a-
mi1~fo~:":r~ .-tiri;i.pu1·.erD.ei'; ·tomP.~>§r ·p:riDiă:f~râ/' =b:i.:uJJ;la . ·
Mo~ei-e" 6âinpia "ili~~ ·în.tregi jj~ ' bâhd-1a: ihuD.te· ·ŞJ.· ·p~ ·cd.::
line· s6rele luceşte: ·. \ -. · . -...
, , ·Puţinul număr de zile în care temperatura este pro-
prie vegetaţiuner. ne explică puţina· estindere a culturei ·
agricole în regiunea „
mwit6să.
·;. cultura cerealelor . este
 7~

aleatorie şi produce puţin chiar în anii Gei mai favora-

bili. ·cartof11l şi ovăzul surit dmiă plante:· a căror' cultură
s.'f.u: pute~' d.esvolta în regiunea•=·m:ifutehii: •::,• I ; , • .·.; .
. Djn · poţriyă abondenţa' ploilor ··şi' ~ulUi . umezelă. din
a:er permit crescerea grainineelor~ • cari 'dâ-u' nutreţuri de I

. calitate superi6ră ;. fnun6se· şi bog~te· ~âneţuri garnisesc

folldul văP,_or bme expi1se; p1·etutinde1i.ea'îxi' acestă r~giune.
pădurile pii.n frumuse~ şi ·vigorea: · atb6tilor ne . d~vedesc·
că lemnul_în realit ate ·se gă.S~te l~. locul .s eu bi· munţi".
.' Qlima şesurilor, de "şi terirpefa.~," · eşte · variabilă. Tem-
peratura mijlocie a anului es~ : aeeiaŞr ca a Bucureştiu­
lui sub acelaş~ grad de latitudine~' 'l n··timpul verei tem-
peratm-a ~ste mat mare şi frigur "i~rna '. tnai . aspru j la
Slănic, în tunie .1886, temperati.1ra. ia;: :tosţ de 14°11 · în
Ţu~~ .de ţ6°.4 . §(în Ai.1gt~st ·ae · 1~<>'. . ceri.tigrt\de:· T6n:ina
:l~ J?l:iui.~-v~r~i "tempei·atura scade. 'In. 'priţi'l{i.~'Vera: :; anu:lu_i
1.8~7 , ~a Şhlnic, .a ·căruia îi1ălţime '_: d~asupta:" nivelului
t;ii.iU:~i, est~ de 47$~·) am. âţ,.v~ temp~rli:t1frele utrriăt6re :
· „ M art"ie. . . .· . · .· .· ·a··-a ·1 ·""'
· l.' •. . ' .· · "• · ..· ·.· ·
. .A ·1· . :· -:... ; i. ·, \ .6·o~"' ~· „ ,„ ,.;·:: ,. „ ~ ,i . „_;
pri ie. . - . . • . · . : "J. ·! • ·• - · ' • • '· • •·
Maiu. . . . . . . . 12°.5 · .
Depărtarea între maxima şi minima temperaturei îii
aceiaşi zi, în aceiaşi lună, .este mare, care se p6te con.s-
~ta observând tabele~e meteo:r;ologice .1). In -Octombrie
ş1 Noernbrie la $lănic temperatm·a s~acle la 2°.8 centi-
grade.. ,· . · ' ·, · ·.
Un fapt de însemnat constatăm în clima şesurilor
judeţului Bacău : persistenţa unei temperaturi ridicate
· în cea llL:1.i mare parte a anului ; · considerând numai·
mijlociele lunare, constatăm din ·primele zile ale lui
Aprilie pâ.nă la .1 Noembrie, o temperatură. superi6ră
mijlociei anului. Aprilie şi Octombrie au apr6pe tempe-
. ratura mijlocie. Maiu, Iunie; Iulie, August şi Septembrie
~u o temperat~ă, care variază între t4°.1- . 18° centi- ·
grade. De la l Noembrie pâ.nă la 1 Aprilie· temperatura
scade mult, variind intre o.,7· până la ~ 0 6 centigrade .
..
'>Âceste tabele pentru Slănic si Letea eunt· la directorul obeervato111\ui '
~etoorologic nelucrate. · · ·.
 72
. • : : : : . ~ ;' ' • i ~ : .• I • I; ... • . •• • • .

... lţepartiţia Căldurei sqlaţ~e· şC, teµip~ratura„ cea· mare

car~ o are judeţu~ ..ll,i .~unil~ . <;le.· vai·ii, ,ne ..expµca· pentru
· ~e chiar ~iiţl, qare. ..ce,1~e ,înţr~un ţil'p.p „d?-t ~i·· ;nuiner .de
grade, .de :ţăldw;ă ,l;i,oţărât,. , prosp~ră .la .Comăneşti înt)\'<?
regiun~ :~u · ?-devărat muµ.t6să:. .Gt~lţura .v~ef se datoi·eşte.
;numai .verilor.. că.ldm:6se-: .ce avem ţn , .aeeste. regiuni. . Lo~
calităţile. munt6a~ . ~,~ţ · adăpost~te '. d~ t6t;.0 p~rţile. . Ra·
zele..S6relui, . co.ncentrând\l~ş~ 1., ridică t~mperatura, ca în,
t6te ··vail~ . 'închise. Pe ,aci vin:~ .că. .. în localitate avem
numai venţuri . de 1~. Nor<J~ . care, 1-~rnă·. 'aduc · ger\.rri în::·
uscate, ~;că baromeţr~ ,§ţ scad te~:mom.etru până ·1a 2s 0:
sub . ~ero. ; în schimb ;v.a1~a '_ tfm:pul . ~ste fi:t~os_. ...
„, .In vară. se ~tâipplă .~rage. ·1n· luna~ Iulie ,18~7 . unul
~a . dă.rămat foişorul de foc ; ~l . oraşului . B~c~U.. . · „, .:. ,
: Pţ·eţu~d~p.e;:i. · în ~olul ·i.µdeţuJ,µi~ ..fu. t6~ văile, ,apr6pe
de suprafa~ pă.J;Uentuluif apa <:}are' .se gă13eşt~ contribu~
la formarea · br:1n!J.~loţ .şi ,a proa.:uce ro-Q.ă. cţupă anoti;m·
puri, dist1ugend . înfl.ore.sce;nţa · în primul cas,-cpntribUiuc1:
la îmbogăţirea vegetatiun~i m, al doilea. ' . .
~ • • • t
 73

Repartiţiunea ploie'f. în ~nul 1881 la Slănic şi la Letea '

din notele culese şi împr·umutate de la D. Hepites,
' directorul observatorului. meteorologic

SLĂNICUL LETEA
ILunile şi Auotimpurile Zile <le Caalit. de api ,ijati Zile de Culil. da ară c1l1ti
pl6ie ~i
zllpadă mim
. . . pl6ie ei
Pe . I.na fe li de p!Ot
mtm
d. Pe Lui Pe
zăpa
plM
J mtm
ii••
mJm

·: I
Ianuarie. . 5 8.4 .1.68 2 70 3.50
Februarie. 10 33.6 3.36 4 65.5 f3.37
Martie. „ . ,,„ . . „ 5 . 3~.4, 6.48 „ ;•:JO. · '(8.„1.„ .7.:~l
Aprilie 3 1~.~ · 6,.60 . 2 18.2 9.60
Maiu . . 11 ·80.8 7.34 8 28.0 14.00
Iunie . . . . 16. 57.4 3.83 5 L9..7 3:94
Iulie .. „.'- ~'
August .
<.,„
·1.Q. , 99.~ . 9.96 '. :;.:..",5_.: .~.6.p, „
5 68.9 i3.70 10 30.~
q.39
3,03 ..
!

Septembre „ 7„ .5 l·.O 1.~8 . 4 .13.Q 3:2f> ·

Octombre. ;.14 .100.5 · 7.17 „·9 30. ~ : 3.34 „
Noembre .. . · 7 29.4 4.2 J5 .34.2 6.84 . :
Decembi:e,„' ..
:i.'. .•. . •
.· 9 ·
. l
60.2
.. .
5.57
' .
. 6 . 20.6..
. . t
3.43„ :
' • '.

\-:
~) f ' f I 1 ' 1'; 0 l • ,
'
0

: • I

Iarna . „ . „ . • „ „ 2.4 195.7 · - 16 iŞ3.9

„ .
.Prime-v~r~ :.·.:: '. · 2·s ·. ·21s.'i. ., .1 . „ 1.8 8l:Ş .y. .·. :
- V era.. . .'. . .: . „ ·2 2 108.9 „ - ·„. "17 t 68. 9• ·• --; . .
„., , .f.7
I• I •.• • t• • ••• '•

>:.Ţoxp.na : . „104-.3 .„. .19 ..66.~

. .., , .. . "' ..
·1 r;-T 1 . .
. .. ' . '• . I

Aµ~ 1887„„ ,. . :, \oi 827.ţ.' '19 361.2:

• ţ. . , •• 'l "lt} ·. r·r; .: •· · :·~ .. .
Observare: .Q.il.e- „ . : · „ .. · · .·
· „ 89 :'.r~i;n~; · 2i „P~cembre . ~ '
. „ . • , • ·' '·
. 92 ~ Pi:im~:V_ ar-a, .2Q. ~ar_ti~ 1 :
;„94 Vara, 2:1.;lume ·. . . " 1
~o. .~~~a, ~2 Septeiq..b~:e, ·
 IV
11 .
(
. .„ ...
,.J
•·\
,
....
:
.:' . 'f
I i

,· .. ·.:·,
:frod.uhtei~ sj.Jontar.ie~·; a·r-e păm~ntului.-Fauna Şi · flora'
: · · '. . : ·· „ · ;; · ; · 1i. ---judeţulu'i. · · · ·
• 'i •, !·> '. l , ;.-•• / ·::· i :.. ;„. ~" '. "> .>. > .
· ~1'41-f~~ îhţelegem· ' to~tateS; 'afu:malelor ce· trăesc
interitbrul 'judeţului; · i~ : pţin . :flotă îhţelegem· totalita-
tea · ·sţ>ecielor ~e'get~le ··ce cresc ~ ţ6ţe~ regi~riei'e sale.
Fău~;-'l?e 'lângă an®alele: ~b1:Ile~t~ce/ cu· care: locuitorii '
s.ă aj~tă 'm')ucrarea pământului, _ găsim în · m\m:~fr - Ba-
că~ui: ~lfere şi :p~şă1j ca:i{'m~·ită ·~tenţiillit) '; : în ape
găsi.ni· peşti~: ele' 'mul,t preţ. lrit1•e p:eşti,i păstrcivu'l este <>el .
mai escelent. ·Re.ptiliele venin6se sunt :rari. Infre insec-
. tele·, ear(~~~ recoltele, s'a:u--~re~t c~ caracter re~ găi­
.nuşele, ~la'.ter (moleţul grâri:elor) şCnoctuelele '(vermil ~e­
nuşii). llf ţunp·~. 4e ~ecetă aq~§ti v§ii:ni ise înmulţesc' i;i.ult
şi rbd rădăcinele · cerealelov· Stricăhlutjele · produse· anul
acesta -atât grâului : câ.t şi po~~ulpi : de v~rmii _cenuşii
· (noctuela) pe · valea · Siretului·. sunt \ ·.enbrme: . MolClovenii _
· semenă cânepă pr.i.n!porumbU:rI-ici şi cole.a câte un. fir-
avend · credinta. „că . ar goni ).ns.ecteie" :· Secebi ··.Şi mă.­
run~irea pămentultii~ ·s urit' cansele â.:esvoTf.ă.rei acestor in-
secte. Pe timp.ide' \{edetă flţit~i-ii ' tră.esc,: ~~ nnperechiază
. şi oue mult.. fu pă.mentul)?ine ·m~~unţiţ_ :r.şi depun ouel~:,
cu -înlesnire. -BW:ioele· 'â.ră'.tun ·d~f....§i maninţirea solului
peste Jl!~ură. în timp. secetos tavorisă înmulţirea insec- i
 75
telor cari atacă recoltele. După..ş..nii ploioşi .nici .[), .dată ·
nu, apar· ac~sţ~, Jary~ . et;t .: ca.racter_ îngţ"o~to:i:;;. ·tot-d!auna
~upăsecetă.•. .;;· : " ! •. : .· ;·: : : r· =·, :·. , \ · ,, .~··· ·
'. ' c~ DJ,ijl~.c de .a." prev~~).i ,i~ul; şe~_pqţe„ ~ţr~buinţa :t<tf4'.'
fog~t.u,l. pămenţul~i: ~1=>~·ip. ;t.ăfalugiţ: (v,ăl~tucit) „soll,l} .l;llrat .
bine se mai ,in~~s~•. ~ar. iţlşeqtele ~ep~t?-nd îngrop~ ouele
a~ânc r.~mân .la. :stţpr~ţaţă , .Ş~ , p~r .d~. iţi,~µiperii'... . „ . .
. ·Qel.m~i b~ . mijloc de ~isţrug~re- . ;îp.p~1:cat .in Rusia,..-,
sunt şanţurile.. Ii+ )~w;ile de grâu. observăm . ţ,o.t-d~auna:
oclliur~ ochiuri atacate. . ~ru.·vele ;no~tu~~eţ sunt noptUl~e:
~1?-a. şed. a~cunse şi n6ptea :i.rmblă! :i ;Dacă . oclµurile ..ata~.­
cate -le înconjurăm cu şanţ, verin.ii ca4;. l'Q.tr~µs~, unde.
se ,pot omprt Cân~ ip.sect~ .i a p1;oporţiuni ma1;i, sisteJ:r?.ul
este, fără: îndoială, costisitor "1).r' ; „.\ „ .. ··< \) !". ; ~.< „„ r
Jylamif~re .. :ţ>e ~~ngă cele . 4q1µeştice,; ,.în, , pădU.1,'X , găsim
„: ..
fe1:ele.. selbaţice; )':lpµi (Oaniss~t~F>µ~) ;.v.ţl~p~.a. (Q~ y;ulp,es);
I.ţlâţţt selbatiq~ . (Fe~ix cat~s);; ~âsl'ţl (~~lix , )inx).; Dih9rµl
(Musţela foina);: ~uto:i;µL (M.,.p,uto:i;iuş}.;:„ŢJJ{sul :(Q:rs;us. ar~-·
tos).„:Ursur în tomnă..aduce m1;Lri. :~tr~~ăpiµaj, ,.porw;nbu-.
lui. Cârti~ (Talpa .,europea); . a~-.i,q~u\ (~1:in.aY:eus ~ur.ope~s; :
~u.~u<;ml (Me~es tax~s); §6recele „cţe ,Q~mp. (Sorex).. :r:! ·/
. Vev~riţa i;oşţe, , ş~ penuşie :·f~pi.eşµita ·„ro~ă.t6r~le :. (s~u7
l'lJ.S .vulgâris) .. AsemeJ;J.ea: .. ş6re.c~le . şi ·sopolap.,u( .guzg~u).
.(Mu~ 1~r~.c~il~ş_ ·şi .':ci9n:ieştfou'$); ;ş9recel~.. :pă,dµ~·~. OVL :,Syk~ 4e
· vat~c.us) .i epm;e~~ d~ ..c~~p.p.(l~pqi:i ~i}.niP,us). ;; Jil~aq~V,. (v:~sp~~
tilo'
' ·vt·
1 · fUb
1 0.a1·1·s)
' · • . i·\' ' r t•t·,-' , . Î,· • · •I " ; } •,•.·.~
\f ' • · I . I· •' ' ,„l 1•; · ·• I' t' ' •{· ···~ ·J ·" t, ••;.
i

· „· I}l, 1~µ~ţir, ;~~m~g~t~~ei~„'.sB4ţ,: J·~p~~~;~ţ~t,~~ ~tril qăprh

6re .,(c~rar;c~p,re~J,.µs);fl . h: :"•··· ,, :', ·~:,. :·•:· ,..:.- . „ / '·· •.:. ;· ··~ ·f ·
Paserile sunt nume!i9s.~ ? ;w.;i;e;l~ :.~ta,torn:1GC 1/ţt.lţele trece~:
t61~e..):~1:i~tŢe. c,ele. 1 ţ~ec~t6ţe"ş~.~~1.ir:~R~.~~~: '11:.:M~r~~~; :l~e~'
caţieţ~, „ şi , ~~.q<!.&4ie~y. ,.m.a.i 1p~ ::ui:~~; 1 :·prep~liţ~l~, ~u , Qâ.rsţeii
)a finele lui Aprilie. Prepeliţ~„i~1.-. aY,~s~~. ,!P.~t·~. i·: clqqes~e „
d~ „2. .or~ :pQ ! ~~:. 'iGă.ip,i, ,~()ll~at~~~" ş~., .găi.rp;t~ ~e :_gă$eşo, \în
·mp.~ţji:„~t~! .a~~d!1Jt~ă, :11,„.'- rr ·i:.-„ 1;~ 1 :-. .:.J, i:r··'·»;:· ; \"·i! ~.:'.•; ·~ :.':·.
~ ' o, l·.: \~ ~' • l ' • !) il i:•,;,~\'\\ !\, : t ~j}•:„,(;'.fj : :q:,~1•1';~,! •: ~l,I,'\'.'~-\': „\\': \
0
1

' '> Raportnl' me.u asupra insocţ~IQ~ ,o~r~ rM r.~da.Qiµel~_'. 9e,i·e,alel~r1' .Cl!..lfe. µll:,„·-'
~j't~,r~I. a~puttvr~h . f8Ş5, ?,~Mcat'ţ.n, ~?!J~ţo~~\.Q~~i~I„. ! . : :~ „ ,, .. ni !I !
' I <
 76

. ·Tusemnăm. . speciele' tfrmăt61·e ·;

-"Vulturu moho'r ât· (cei:mşiti) " (Vliltur cinereus)';' ·.uliul
=

(Falco te~alon) ; ·bufniţa (Strix bufo) ; cucuvaia· (Sti;ix

nbctua) ;· ci01~ele reptoointă.· familia- ~i:videlor. · Ci6ra care
scote pâpuşoiu '(co1:rus frugilega); ~Ui:nctiţa: (C~ ·monedula}; ·
eioro.i ul .(G: cornix); "CÎ6ra · negră' .(9: co1:ojj.~). '"" . . ",'
Ciorele,···credem',' că ·sUn.tJ mai ·mclt utile ca vă.tă.mă.t6re:
De şi i'ac strică.cilini pă.puşoiul':li,· totuşi aduc fol6se prin
marea cantitate de· insecte c'e coD:suiilă' tn câ.t; · cumpă;
nind fol6sel~ · cu pa~b~le,· balanţa 1nclhiă 'f o' favqrea lor~:
. de ·acea .guvetnele din ·ţerile mai culte pr6oog· c~orele ca'
utile agriculturei'. · ~ „.:- · · . '· • , ;. · "· . i.' · · ·
· Co~otana: şi gaiţa . :(Pica glandâria. şi := gracuius); dum-
brăvanca (Coracius garula)· „ · „„ · :•: ,...: : : ' ' .· „
I •
. '. .
Pasli.rU~le seu . pase:r:ile . cântăto:re '.'sunt forte" 'inulte :· ·.
· ·Me:d a (Merwa>ati:a); '. sttri·zU:l '(M. t\u:d~s); meŢla de apă
(M'. a'.cuaţica); privighet6tea (Lusciana); . codobatura: (mo-
tacila alba)~ . ch~bă.rlla de' Câmp· (ş.lauda arvensis); ciocâr•
li.a cu cr~tă; (cuQuia~) .··EA:. crestata); · pr~tu-a cenuşie
şi 'galbenă (emberiza Gi.tl:inela); . presura de .munte' (mon.:
. ta.na) ; piţigoiul (Paru;:i) ·; ··v1:ă.biile; ··boţ gros · şi · sticleţii
(fringilia); ;rondUn:ica· şi ~ă.stunele • (hfrundo-· rustica şi 'ri­
paria); ~aprimurgu '(cypselus); pupăza-- (upµpa); prigoria;·
cucu; · gheun6i~ ·(ciocă.nit6rea, picus); porumbei (columba);
turtureaua,, găina selbaticâ' şi găinuşa (T~trao ufogalus:
şi gallina); potărnichea: şi prepeliţa. (perdrics);' cocorii 1,1e~
gri şi · cenuşii' (grus); · ·cocostârcii şi 'bâltanii; becaţele şi
beca~inele ,(scolopacs); carsteiul (Ralns); · lişiţa · (Fulica);.
gâsca (Ansa);. raţa selb~tică. (Anos). :;; . · . · ' · ·
- In 'prejurul :S~că.ului pasă.rele se vîneză făr~ :cruţare.
· · Ţestose avem·: br6sca: ţest6.să: de· ~~oat' (Testudo "graeca;
de apă (fiuviatllis) pe' Siret. " " · . . .; · · .„,„: ,
. · Reptile·:· şopârla ··· comună ''cenuşie (Lacerta:) ;·· vei-de
(L. agilis) ; şerpi de ap·ă şi uscat (Coluber), · neveliinoŞi-
Batracieni : brotacul · (hyla~ ;. br6scă de. apă (Rana a-
. cu atica) ;„ br6scâ ·v erde 'şi cenuşie. ·„,• ·' ·; · ·:. · '. ·:· „ ·
Intre peşti" păstră~ : este cel inai 9ăutat' "hr apele·
 77

c1'1staline de la n>:unte. (sa).mo. - trutta :fl\lviatilis) ; · vine

pe urmă. lostriţa (trutta); tn· Sil'et~ se .g!\sesce. :carasul,
).ii;m l (tinca), perca (costr.eş:ul, roşi6ra) . şi ocheana. . · ·
. .P lor~ ... Ne vom- ocupa int.âiu. fl.e 1.erburHe .ca.ri · formeză
1

livezile şi ..păşii:inele, pe urmă. .d e. ar.borii şi.. ~rbuştii cari

compun pădurile. -Unele . plante -sunt ..medicinale·, · altele
~un,t 11ci;e _şi venin6se: 1sunt unele•. între'Quinţate în co:
meroiu şi . iJ?.dustrie ; în fine : ayero plante comestibile· şi ·
alimentare. Cunoscinţa specielor este de însemnat s'\lb
t6te a.ceste raportUţi. Lu·c rarea cea mai însemnată. clin
câte a apărnt în ţară până. acum: asupra botanicei este
Prodromul florei române de Dr. B.rânză. „ Acestă oper~
df\ mare val6re pentru sciin~ botanicei coprinde· apr6pe
3.600 specii observate de înveţatul: _botanis.t în t0te .re-
giunile ţerei. Din punct iie-vedere botanic, judeţul Ba-
. cău n'a remas strein studielo1~ . .doctoţ-ului. .Brânza.. -. Pa-
·1anca1 V alea Slănicului, Trotuşului şi Tasle:ului, moşi~ statu-
lui Câmpenii, moşia Verşeştii, Caraclă.u, ·M-rea Caşinului,
verful Tărhăuşelului, părâul Şanţului, . Valea Siretului
etc. sunt des citate în Prodromul. florrfi române - ca pabi-
taţiune şi ·staţiUn.ea multor specii descrise. · 1• • • , ·
Modestele mele cw;iosciju~ asupra : botanicei şi . ·silvi- .
culturei le am într~buintflit mai mult . asupra..· arl:?orilor
de pădure ;: am .s tudiat şi calitatea erburilor. ce compun
fă~eţe naturale: .Determinarea ,şpecielor 'însă,: . şi .·tulpina
luc,rărei ~~ .f~ţă .asupra. · florei, am tmpi:umutaţ' 9 :studie-
lor doţtorului Brânză, consuitâ.pdu-1 per$onal. .,·, ,: ;", · -~.
. Dii?.. acest punct de . vedere 'i pot ·. zioo. .. do<'.1;9rului :
„ale tale dintru ale · tale.'.'- .-!i., · :--·' . · .: ..' · ,· · ·:
· ";icepem ,cu ·R.enunou~aceele„.Jn gerrex:al· plante ·acre_ şi
vemn6se ; „ „ •„" .,'~.,. . ... · t„. • . .. .. ·
Cill~ăr".uşa . (aquilegia -~g:iris) ,; .flor-i :ai"basti:e ;. c1·eşt~
·prin .Îanewle· dll).. păduri · ~. IW:U~ .şi .A~gust. . ,. „ " -.: ~
•Neqruşc:a.· sau. Ni,qeluţa (~quil!:lgia: . arvens1s). f6rtErcomuna
printre s~menăturile . de . g~âji .~ . ;lUllie' . pâhă. ... în „ Sep-
tembrie, „ · ·· .. ..- . · .-... ·1. · . • :„ „ :
 i8

···Spâne-zi· (HeHeboii1m · purptrrascehs)f·: prin · p'ăd~:i, · ··1a

tărişuri şi 1001.iri petrose ·dib. Martie~Aprllie: ·· ·:;: · „ ·.
. Calcea- Calului (Tro·] ius palustris); ~ ·se-· obser'Vă · 1a: Fa-
lanca-. JIUr auriu · (Trolliu~ : ew•opeus) ."; Şofi .galbene;' înflo-
. reşte în I~e. •'JJelph.inum · ·con~olida {tlerliţişqr.i· de câmp);
. fiori : albastre ·;· observat la ·Verşeştii de jos; la Coma~·eşti,
şi Călugă.ra ~are. i D~ lycoctonum :(aconit ~alberi.·; delfinul.
om6ră. lup);. fiori galbene; ' 'i mai zice şi omagul·(omea-
gul) munţilor:" · · · · · · ·· :· '„ · • :·· .. . · . -
· · · Picior·ul Oocoşulu'f. (Renuncufos· thora) ·· :prin pă.şunele
munţilor;· are fiorile alba:stre din-Iunie- ~ugust). R. A lpes-
t1·is şi R. platanifolis ;: -în · 1ocurile stânc6se pe muntele
Ciudamiru. R : tasubicus, fiori- galbene { observat' la câm- :
puri în locurile." umbrite. · ·' · ": „.. ' · · ·· : .,
. · R. acriS, observat în„fâneţele u1nede dem,unte şi ·câinpie: ·
:· ·R. polytLnthemos·; · crţ flori m~te ·; (piceorul cocoşului' e:u
fiori-· -multe)· plantăi :pa1;6să.; se ·observă · în munţii Slă.ni-
·cului, Cerbu; ' Puf~ şi piceoru Borvisului. :· ·
· ~ R. lanuginosus .(lânos) se observă. la Slănic şi la Câmpenii.
· _' R. bulbosus se găseşţe„ în p'ăş~ele şi pădurile ~ ·tot
Jtl_deţ~ . . · • .„ -..:-: !·.I,.;:, I•:,'•01
• •

·"'· . R. ·arvensis·; pri?·t6te semenătm~ile şi locuril~ cultivate.

· · R.· ·ficaria ·se · gă:Seşte numai 'în- păr~ile··umede. · · · ·
·'. ,„ Dede(ei'Z. _: Specia ·.Ane?none 1watemis· ~e · găseşte· · în poe-
·nele da ·: prin -: păaurile<mtilit6se' ; ·A. ;puls(itilla :se găsesce
în câmpiele· ·: uRcat~ d'e ' :}a p6lele ·pădurilor:· ; ·'A. alvina : o
întâlnim pe vârful · munţilor; · A. ·angulosa ·se··· găseşte ·în·
regiunea· ·munt6să. de la Câmpeni''Şi Palanca·. A': automna- --
lis şi aestivalis în locw·ile necultivate· „din t6te · părţile.
Pe•:valea; · Siretu.lui se găseşte specia · :AdotitS flamea · (rus-
cuţa, cul6re8:. focului);. Maiu-Sept. ; · .·· ,· ·
·, Clematis rectn. (nă pra:sriieă.); fiori albe;·se întâlneşte în t6te·
păşuneJe ca°lcare, prin )ivezi; p1m· tufărişuri. pe•inarginea
pădurilor ·ae- ·la Caşin; · Lucăeeşti,'· Berzunt; O:vitalba (viţă
albă,· c~pen· de' :pă'dure) ;··f6rte.: comună · în :tot iudeţul;
de asemenia specia O. flamula; specia C. alpina -. se · gă­
seşte la Palanca d'alungul pârâ.ului .Şanţ_ului are fiori vio-
lacea din Iunie-Iulie. :
 · 79

· Tiialictrum angustifolium . (rutişor · 61.ţ frunz~· ·· înguste);

· .Tk. "lucidum (lubitor) ·se găsesc ~a Verşeşti şi ·pe ·valea Si-
i·etului din Iunie-Iulie. · . " ·· „ ·' · •: . ·. · -: r ; · !. ·1 · • • ' ·
Actoea (iarba tâlharul~) cu sp~cia spicata: ·se1 : gă_,seşte
în pădurile ele la: ?al~ca ' Şi Monastire~ ·· caşinului··; în-
floreşte di1~ Maiu · până' în' :folie; are fiori albe. ·„:. · · : ;
Paeonia· (bujorul românesc); are fiori mari de 'i:~ol6rea
sângelui; în Boreşte prin poeni din Maiu· până în Iunie.
Rosacee : Rosa· sulfurra şi pyre~aica; se găsesc prima
tu pădurile din regiunea dealurilor, ·'a doua în cele um-
brite şi um~de din. regiunea munţilor pe la J?alanca din
Main-Iunie. ' :• · · · .;-;. 1 • • • • •
R. rubiginosa (rugiaj.tă); prin păduri şi huciuri.':· ·:„ .;" .
R. pumila (răsm·e); pretutindenea din· Maiu-Iunie: ·
R. canina· (măces) seu ·cacazdâri. .&grimonia ··eupatoria
(t~ţă-mare, dumbravn.i~a); fi.o~ · galbene .numer6se; din
lume-August. · ··~„ · :· . : ·. .
· Aclu.mtilia vulga,·is· (creţiş6re); A .. monta.n.a '·să găseşte:· în
păşunele de · pe c6stele munţilor . Slănic şi · -Pafan9a. · ·
· Frn.qar:ia vesca (fragi ·de'· pădure}; F. colina (căpşuni);
(Maiu şi Iunie). : ·Cresc iil poenile ·pădurilor ' din· t6te
păr1ile. . ', "' •'.' '. . ,. ' ' •• ', . ", ";• ·„ '
I ' o " .'· ~·" •

·Potentila . repta~· pe: margin.e a · drumtrrilod: (aurea- · pe

muntele Arşiţa la Pala_nca, în · păşuni · (Iunie_' şi August) ...
- P. nr.qintea · (scrintit6re); la · Slănic ·'lângă: frontaril ; ·la
' Palai;lCa· pe"A1:siţa.; 1~· Verseşti (Iunie · şi Iulie) ; recta ·la·
Verseşti · · · · .„„ ..„ ·· : „ · .: :.„:. ,. „ • ·
. ·p: ans~rina (scrintit6reY: -(1Yfaîu-Sept~m?re) :; ,··pe · :~alea.
··rr:asleului; pe lângă . băl~i· ·Şi . locarile inundate; P.· to1:men-
t1la .;" pe ~alea Slănicului ;· procumbes;'.sclipet,· (rum~eala);
. prin păduri ş1 loctu~i :um:ede (Iunie-Iulie). ::: · ., . . : „ ·•
·. ' Rul>us idaeus·: (sme'!lra),·rl.lg de munte; (Maiu- .· Iuni~)i. în
t6te· pădurile dih ·regiunea munt6să; R . .fructicosl'S _(tn'.u-
. rul); · prin erângm•i··şî: ·tµf'ai-lşuri (Iunie-:-:Iulie): .·;R.·nemoro-
. 811s· ('rug de' pădtfre); · in ·;t6te•· păt1ile . ;; ::-.;:·} ··:-. ~"; ···· :·:·:„.
Geum ·;urbanu+ni ·1 {rădichioră·,' · cuişoriţă) ; fiori ··.galbene ;
(Maiu, ·Iunie}; bi· t6te : livezile . ~i · ·"p~dW:ile clin · tă.riş~i ;
. . .
 RO

6-. intermedium ;: (Iunie, Il,llie) \; -pe:' valea Slănicului pe

c6ste; G. riva.le la Cil,ldamiru .(Maiu-IWlie} ;.G: . Hr al<,leşteinia;
(Martie-Maiu); ·în ' pădurile ,munţilor , p~;:dnuţml d~ la T.
„.
Ocna la . Slănic. . : . . „. · :•" „ .. . „ •. , ., .-

Spirţ(J :ţilmar~a . .(aglice)1; în , păşuni, şi: ; fâneţe la ,M-rea ·

Caşinultţi..în poiana călugăriţa; S, filipend~la;, la Vei·seşti;
S. ulmifolia i :· l~ Palanca pâ:Q.ă ~ · v.ertu„Tă.rhăuşelului şi
la Slănic p~ malu pârâului,.;- ..· .. „ „ ·. . :: ; . ,- .
. Pyrus .camunis (P erµl°. selbâtic) ·i P. malus. (merul); P.
ac~rba (măr p.ădu,·eţ); arbore până.la 8 m ...ină.l~ime, f61,te
. comun; · flori rose. ~ corimb.·.; ;;- „ • ,, . „. ,, "· ·
Mărul şi părul selbatic cresc µe la p6lel~ ..pă.dure:i, pe
dealuri. .şi. prin: fân~t~;. L n;mul )or se lucrezăJn localitate;
fructele .seusucăşi .se .co;nsumă în , timpq.liernei. In t6te pă­
durilejudeţl,l].ui, . aceşţi· arbori ssgăsesc . cu abundenţă.. Anul
ace~ta· ..av~i;tu aşa d~ .mult~ .fruc.te'-în pât privindu-i pe la
Caşin 1mi aminteam pa~agiul din descrierea Moldovel a lui
, Cantemir Vodă: „că :Polonii · când aveau . un resbel. con-
tra Moldoyenilor în .lipsă de provisii mâncau dţ . aceste
: f;ructe în ~t .'i găsea dihareea ~. .. „ · . .'.
. M~ir dulce. .(:ti/falus domestica) c-µlti:vat .pretutindenea în
grăd_ini: ftf. aucupa1·ia. (sorbus), scoruş. de .munte; flori în co-
rimb ; inflo1·~te in Maiu ,şi Iunie ;. <'reşte în păchuile Ber-
. zuntului1 Cli;şin;ului, Slăni9 şi Schitul ]',rum6sa, n'.are .nici
. ·o întrebuinţari3 ·ţocal~. S . .torminalis. (sorbus) crataegus,
. sorb . co.m un. prin păQ.uri, fâneţe; , la· î:n~ţiµll mici.. Oicl.onia
vulgaris (gutuiul cultivat în grăilini). '. :. . . ' ·
... . Păducel .cmtaegus oxyacantha; pr~tutindenea pe margi·
~ nea pădmilor.; el transmite: .rugina la ·Cereale; se între·
buinţ~ză.. la gardui:i se -nu intr~-.vi~„. C. ?nonogyţia mult·
mai comun; C. ;11iespilus. (moşm,onu)·t-r ) .: 1 „ 1 • • • •
Prunus spinosa (porumbaru}.) . . Creş~ .prin locmile necul-
..tivate prin wline · Şi corhan.e; . fu. .lqcalitate. . se ·întrebuin·
ţeză Jei : drâstţ, :pentru ·p(lruiala sări,cilO~\ l~,. grăpi pe~tru
grăpatul arăturilor, la:garduri . pei;i.ti:u . ~părare.. In masive
mari, . cân!l- ~botj.,i.. se: rjdică asupra: · lui., se. ·v.sucă.. · .
, . P ~·· aviu111- {cireşl}l : de pă4w;E)~ ; sălbatic); ;flo:ţ<i ·ş.lb~, f6tte
 81

~om un la p6le, tn · munţil CaşinuJul şi al Brustur6ser; 'fru~­

tele sale se coc la 1 August în Palanca. P. Mahaleb; ·Ia
Slănic în tărişurl.
Papilonacee : Vicia sativa (hobuşor. mă_zăriche cultivată
ca· nutre~); (V. so1·dida, galbenă feştelită), pe dealurr; V. luteo,
galbenă; pe marginea semenăturilor; clumetorum pl'in tufă­
rişuri şi rnuntf, flori purpurii. V. sylvatica, _fiorl albici6se
în pădurile de la Palanca şi Câmpeni. - .
V. cracca, florI violacee-cerulil; în pădurea tăiată de lângă
gropile de păcură de la Câmpeni; . V. villosa ~i tetraspermo;
flori miel, albe cerulil. . .
Lintea, f6rte comună, (Lathyrus liirsutus), VerşeşU, Câm-
penl; L. tuberosus; fiorl roşil mirosit6re; L. p1·atensis, flori
galbene (Câmpeni); L. Halln·steinir (lintea lut Hallerstein);
tlorl galbene ; la Câmpeni ; L. vemus (măzărichea cucuiul,
flort miel rose, Câmpeni) .
.Mază1·e de cdmp (pisum arvetlse); galiga oficinalis (iarbâ
ciumel); fiorl albe cerulil; prin livezl (Verseşlir de- gios).
Ast1·agalus 01iob1·ycliis (sparceta) ; pe tqte coli\1ele ; florl
purpuril; A. cicer, flor( galbene albic~6se· ; : prin pttdurl şi .
le curt înalte; A. glycypliillos (cu frunze dulcl); flori galben~ .
verzul; la Cci.mpeni. · . ·
·Lotus corniculattts; florl galbene {ghisdeii.1); Verseşll, Slă­
nic, Câ.mpeni, mal cµ semă ·prin păştmele .dealurilm·. .
Dorycnium lierbaceum (suliţ6ră , trifoiul caprel~r) ; florl
albe vioJacee; pe costişe şi maJur\le apelor" · . ·
. TrifoiH .._ T. ochroleucitm, galben; T. alpestre în munti şi
.Pe dealuri. Trifoiul de fd~1e~e (T. pmtense) pretutindenea;
T. m·vense, tl'ifoiu de tarină; T. fragifer'mn prio păşuul, pe
~alurile Tasleulul; T. montanutn, de munte; T. i·epens {lâ-
. râtor) prin' păşuol. §Î fâneţe: · . : .
Lucerna (l\fedicago ·1upulina) .prin păşuni uscate şi Iiisi-
~6se; M. falcata,' prin fânete şi ~alurile apelor; M. me(lia
(1nt~rmedinră) prin păşunl: „ ·. · · . · · ·.
· „ J.ltelilotus (sulfina); M. detitata (molotru) "; pe 'dealurl; M.
mocron}iiza cu rădăcinl marl; M. alb~ pe Ţasleu; M: . at·-
venais prin fâneţe. · ·
6
 . 8~

Ono11is spinosa (di\rmotin) prin păşunl. .

O. J1frciua (V~rseşti, Câmpeni, M-rea Caşinulul). ~
Onobrychis sati.va (sparcela cullivată) ; pe _d ealurile us-
catP..
()-Oronilla va1-ia prin livezl şi lângă drumurI ; Geniata
tinctoria (drobiţă) prin păşunl şi fâneţe.
Oytisus, drob qe munte; .(C. austriacus); pe marginea pă­
durilor;· C. hirsutus şi C. ·neg1·icatzs. la Caşin.
Thymelaeacee : -. ·
Daphne tnezet·eum, (cleiţă, chiperiu lupulµl); la munte,
Caşin, Slănic, Palanca, Lucăceştl, Schitu Frum6sa. ·
Urticacee : urzi.ca 1trens (a~·zet6re) şi dioica; pe lângă gar-
durI şi locml -inculte. ··
C1·asulacee : ·sedum macsimum (iarbă grasă) ; S. purpu -
rascens; . M-rea Caşi o, Slăni~; S. anmmm; : în locuri rele;
S. acre, tu t6le părtile. ·
Sempervivum ltfrlmn (iarba ciutei, urechiuşa); in terenu-
rile calcare. •·
·Berberiddcee :· Berbe1'is vulgaris, ;· pe lnnci în tufări-
Şurl. . · ·
Papat1eracee : · Papaver rlweas (mac roşu). · Oorydalis cava
(brebenel) în pădurile .-umbrite; Fumaria officinalis (Fu-
măriţă). : . . ·.
Crucifere : Nasturtium ampltibiU1!1- (brâncuta); pe lângă ape.
Arabis bellitfifolia (gâ~cariia) ; priri.. păşunt ; A. a1·enosa,
de uişip.url; .prin locurile. munt6se de }a .Palaaca. Syrenia
angustifolia pretutindenea. Sinapis alba . (muştar de . câmp).
Raplia11us raplianistrnm (ridiche selbatică) . Isatis tinctoria
în locurile petr6s~ (pastel,- drobişor). .
Tltlaspi a1·ve11se (punga ciobanulul); .Pe lângă drumur1 şi
locurr cu1tivate. ~ " · ·
.Resedacee : Viola od(wata; f6rte inirosit6re. V. suavis„pe
colnice; y. jooi (vioreaua lui Joou); tn munti; V. a1·vensis:
prin pâl"l6ga: tricolor, pretutindtnea: : saxifraga ·vfridis, pe
munte (din saxifragacee). .. · '. · ·. „ .
-O~rysosplenium altemifoUum: · pe lângă · pâraele de lângă
· pJdurilc de munte; Ja M-rca Caşinulut.: · · ·
 83

. Agri~u (ribes grosularia); R. nigrutn (agreş negru) ; în

pădurile de la Ocnă şi Comăneştl; se cultivă chiar în
grădint; R. rubrum (c6căze)'; tn locurl petr6se; R ..petreum;
. la Palanca; R. alpinum, idem.
·At·istolocliiacee: A. clematitis (lepădăt6re), palidă; prin
pădurl.
Asarwn europeum (piperul-lupulu)) ; la Verşeşti, CaracJâu;
Comăneşti Şi Câmpeni. · ., .._
•Cucurbitacee: (Brionia dioica) ; mutăt6re, pe gardurl la
viî ; B. alba, prin tuferişnrl. •
Cistacee.: Ilelianthemum vulgare; prin munţi, păşuul us- ·
cate la Verseşti, Caraclâu, Slănic. ·
, Iarba Sf. Ion din llypericacee (H. perforatum); pretutin-
dinea ptin fâne~e.
Gentianacee: Gen~iana, ferea pămentplul. (G . .cruciata)
la Caracl~i. u, M-rea CaşinuluI şi Palanca; G. lutea prin
pnşunI. G. pnewnonate ;. de mlăşliniJ pe dealu Strajit de la Ca-
rnclâ.u; G. asclepiadea(lumânărica pămentulul); la T; Ocna
şi Slănic. G. germanica; la Palanca pe mun'tele Tărhăuşel.
Eritraea {tântaurtl). E. centaurium, pre' utindenea; E. ·
eulcliel~a pe matca riurilor ; ' la Bactlu pe matca Bistri~el
şi la ComăneşlI pe matca Troluşulul.
Orobanchee: Orobanclie fiava, galbenă ; pevalea Slăniculnl.
· .Malvacee: Malva sylvesfris (nalba). M. ?·otimdifolia (nalba
rotundn); pretutindenea pe lângă drumurl. Allhaea offi-
cinalis (nalba mare). . ·' · · : ,.
· lh'.biscus trioniirn (beşi~osu); . la CaracH.\.u. „ .
Euphorbia amygdaloides ; prin păşunele umbr6se de la
Comăneştl şi Câ.mpenl, Mercurialis perem#s, (trepădet9re) i
la, Câmpeni, Slănic şi Palanca. Callitt-iche platycarpa la M-rea
Ca_şinu; C. ve,·na; la Palanca. C. aHtmnnales; pt·etutindenen .
pe l<l.ogă. băltL . : : ,„ . : . . „. • ·
fJeraniacee: G. sanguineum (sângeru); la Ve~eşti şi Ca-.
raclău ; G. palus~re ; Verseşti şi Caraclâ:u ; ~. sylvaticum ;
pria~ fâoete la Palancă; G. alpe.stre pe lângă pârâul Şan­
tulul, (Pal~nca). G. phaeu1J1, (negricios); . la Pala~ca şi Slăn.~c
. .. . . .
 84

Impacienta (nqlitangere, slăbănog) ; la Palanca, M-i:ea·

Caşiuul, Slănic. . f·
Oxalis acetosella. (măcrişul epurelul) ;
Linacee: . •
Limmz fiavmn (inul galben); prin pădurl la Verseşti şi
Caraclâu ; L. hi1·sutmn (inul păros). L. ·catharticum, Carac'. a.u.
Cariofilacee : - ·
Neghina (agrostema ghitago) ·; ·o întAlnim în sem~uăturl
pretutindinea. Lipicioasa. (Lychuis viscaria) prin fânete
şi păşunl (Maiu-Iunie). lAJclmis diiwna, la Palanca către p6-
lele Puturosulul (Juoţe-August). · au~a pormnbulu't (cucu-
balus bacciferus) prin tufărişurl şr locurI umede de la
T.-0.cna, Verşeşti şi Slănic, Iunie-August._ Silena inffoţa,
în locurl tarl prin poenl şi tufărişurl, · (Maiu-Iunie). Si·
Zena derzsiflo'ra,:. pe câmpit nisipoase . şi pietroase. la Cam·
clâu pe Babaghicea: S. otites, _ Caraclău. S: 1ior.tifioro
)~ Verşeşti, (:ulie-Septembrie). Fl6rea · Oălugi:frulu t (Sapo·
nar.ia_ vaccaria) prin sem~năturl pe marginea. locurilor.
(lunie-Iulil.l), la Caraclău către Babaghicea. Săpmieltil (Sa-
ponaria oîficinalis) în Iulie-August pretulindinea pe matca
riu_rilor. Ghpsopliila miwalis observată la Slă n ic în io-
curl sterile (Iunie-August). Dianthus anneri,a ; prin lch
curl ·sterile şi nisip6se. fânete, tufărişw·I, poenl §i mar·
ginea pa.durilor, la Verşeşll şi Slănic, (Iunie-August).
D. nanus pauciflorus, tn muo~il Bacăulul, la ComăneŞtl.
D. chartusianormii prin fânetele . uscate la V.erşeşti · pe
dealu Osoiu şi la Cal'aclău. D. superbus pl·in · fânete~
poenl şi păşunl umede, la Slănic · pe Păltiniş. la M-rea
Ca~inulul, ~qiana lut Puiu şi Poiana Cillugrtritel, (Julie- .
August). : · '. · ·
.-· Oe1·astium arvense prin păşunele de la . P alanca pe vei-fu
Tarhăuşulul. O. triviale, prin fâuete şi locutile cultivate lâ.
VerşeştJ. , · · · . ·. · . . .. .
. SteUa1·ia· nemormn (stelutll, steaua. fete)) în locurile um-
brite - şi. umede, la Palanca pe muntele Tărhăuşulul.
S. nudia (c6dă. de găină) creşte pretutindenea. S; holosteo
(iarbă m6le) obşervată la Câmpern şi Slănic. S~ gra1ţii·
 85

nea prin fânele şi grădini; · observată la Verşeşll. Cara-

ctău şi Slănic: 8. uliginosa pe lângă isv6fe şi fânete mlăs-
tin6se din tot jude\ul. " ·
Meringia tri11ervia în locrirl umbrite la M-rea Caşinu şi
Slănic. A1·enaria serpili.folia creşte . în locuri petr6se în t6te
părtile. Spe1·gula arvensis prin sem~oăturl şi părl6ge în Iu-
lie. 8. salina prin locurl sărate şi pe lângă isv6rele mine-
. rale: la Caraclau pe dealu Slatina; la Salina de la T -Ocna;
la apele minerale de la Slănic.
se
Scleranthus uncinatus din famili~ pcsroni1c}1'iace.e observă
prin locurl petr6se la Palanca pe verfnl Tarhăuşulul. S.
ammus, prio semcnăturI şi locurl petr6se la Verşeşll . · şi
aiurea. ·
Din Polygalacee insemi1ăm: Polygala chamaebuxus în va-
lea Slăniculul şi a Lapoşulul prin locurile stânc6se. P.
major, la Caraclău pe Babaghicea. P. 1mlgaris ; · la Slănic
·pe muntele Pufu.
Onagrariacee.
Epilobium angustifolium (sburăt6re, ţarba Sf, l6n), . în
regiunea de munte la Palanca, Slănic şi Câ.mpeul. E.
Mrsutttm; la Verseştl in locurile mlăştin6se E. tetra-·
gonwn la Câmpeni. E. montanwn prin locurile umede şi
umbrite la Comăneştl, Verşeştl, Câmpenl şi . Slănic. ..-
.Oi.rcea . lutetiana (telişcă, vrăjit6re); Jn locurile umbrite de
la M-rea Caşiuulul şi Slănic. Q. intermedia ·pdn păd.uriJe ·
de la Slănic. ·
Umbelifere : . . , , : .
Umbrelu'a de apă (hydrocotyle vulgaris). Saniculă, săni~.·
§oră (Sanicula europea) prin pădurile de munte~ Eringium
campest1·e. (scaiul . draculul); la Verşeştl. Ouc1'ta ~icu ta vi-:
rosa) prih mlăştinl şi bălty. 'C1zru!n carvi (chi~iC?n, secărea,
secarită) . creşte prin fânete şi păşunI la · Comăneştl, Pa~·
Ianca şi· M-rea Caşinulut .Pimpinela saxifraga, (pătrunjeil
de câmp}; în t6le solurile calcare, din re-giune~ munt6să.
:S.eselina (seseli coloratum) prin fenete uscate, la YerşeştJ
pe Osoiu, la ComăneşU şi Caraclău. ..
Sme6ia seu tămăiora (libanotis. montana) prin fânete
 86

la Caraclău pe Babaghicea şi Straja. Leu~teanul (Levisti-

cum _officinale); în munţl şi pe malurile Trotuşulu'i şi Si.:
retulut
Angerea (Selinum carvifolia) prin fânete .şi tuferi§url
la Slănic . Angelica de · pădure .(Angelica SY.lv.estris) prin
fânete şi pe . lâllgă păraele umbrite. - A. a1·changelica pe
lângă riurile diu regiunea munt6să. Fet'ulago galbanife„a
~ meoides prin făneţele uscate din vecinătăţile T.-Ocn~ ; Ca-
raclău şi Slăuicu. Peucedamtm longifolium şi 'chabrer, pe_
marginea· pădurilor. Se găseşte _specia P. . cer-varia prin
fâD;eţe . . · .
P„ 01·eoselinum la Verşeştl, Caraclâu Şi moşia Ocnel, ase-
menea P . alsaUcum. Măntriu (Anelhum graveolens). ·Pasti-
naca edttlis (Păstîrnacul; în t6te locurile inculte .
. . B1·dnca ursulut (Heracleum , spondyHum) prin poenl ş~
păduri. · '· .· . · ·. · · · · · "
1 1ăpUfica (tordylium maximum) ; în ,t6te pârl6gele. La-
serpitiu (laserpitium latifolium), în regiunea de munte.·
Daucus cm:ot_a (morcovul) ; prin fâneţe şi pâl'l6ge.
Hafma,1tchiu mdgaruliii (Torilis anthriscus), Verşeştl, Co-
măneştl şi Slănfo. ·
Antlwiscus sylvesfris (p~ptenele· vinerel) ; · ia . Palanca.
Scandix ·cerejolium (hatmaţui). Ba.r('boiu (Cherophilium .
bulbosum). ~- . · ·
Oucutâ niat·e (conillm maculatum).
· Rubiacee : · / ·
Aşper-ula, ~011nanchica şi .odot·ata (m~ma pădurel); la Ver-
seştr, . Caşin, Slănic şi ComăneşU. ·.Hubia tinctol'ium (roibă) . ·
Galimn cneciata prin fă.nete. (.}. ve1'!rnm; 111 Slănic şi la.
Palanca. G ~ pedemontamttn; tn locurile munt6se de lângă
T .-Ocna: G. apa1·ine (turită). 1·G. 1·ubioides (la Osoiuj G.
verum , galben , popular sânziana. · G. 'sylvaticimi , în
pădurl. .... „. · „.
, •• • „. ; . • , „.:· ..
Valeriâ11a.cee: . . . · "'
Odoleanu (valeriana officinalis). v: sa~bucifolia şi trip-
teris; la Palanca şi în regiunile"de munte. · ·· · ·
 87

· Dipsacee:
&aiul (Dipsacus ·sylveştris); ··pilosus (păros) pe valea
TurluiuluY, a Tasl~ulul.
·· Knautia arvcnsis (mU§Catu draculul). Scabiosa lucida;
la T.-Ocna, Dealul Straja, M-rea Caşiau . .
Siliantlm·e : · ·· . .
Adenosfyles alb1frons (fl6rea ciumei). Romogine aJpina
(rntungi6re). Tussillago farfara. (podbalul). Petasites off.
(Brusture). Lino.~yris vulgaris (linosfrida). Aster amelu$ (Ruşă
de l6mnă vînătă). Bellis peremiis (Bănutl). Virga aurea
(varga de aur). Telekia speciosa (lăptuca. oeY). lrzula he-
lenium (farba-m::i.re), !nula salicina (cu foi de salcie). ! -
nula hirta (păr6sa). lnul~ bri:ta_nica pe lnugă pârae. Puli-
caria vulgaris (iarba puricelul). Bidens tripartt'ta (Dol dintl). ·
F'ilago gennanica (Lânari~-:t}. GnaP.halium norvegicum (prin
păşunile ţ)etr6se). Gnapl{alium dioicum (talpa mâtel). Arthe-
misia abs·inthium (pelinul). A. campestris (pelin de câ.mp). ·
A . vulgaris (pelinarita). Achillea ptarmica (sll'rumtăt6re)
Mc,t1·ica'l·ia cliamomila (rorqanită, mllşetel). Leucliantemum .
·vulgare (Ochiul -boulul). Pyrefrum. partheniltm (Tal'hon). ·
Arn,ica montana (Podbal de munte)i. Senecio. vulgaris (cm-
ciulita). Cardus acanthoides (schin). O. nutans . prin păşuni
uscate. O. cr,ispus, prin "Jocul'l umede. : Carliiia vulga1'i~ ·
(Punga b~bei). Serafala tincto1·ia (pălămiqa). · Kentropli?r
lum la11at11m (Pintenoga.). Cmtaw·ea a'?iârn şi · phr-y[Jia. .
Oenfaw·ea cyanus (~it1e~e1e); flori albastre; . Prin. sem~- -'
lurI. O. spitiulos~; la Caraclâu prin fâne~e sterile.'.: Oico-
, 1·ium. inUbus (cic6rea s~lbatică) .; p~'in păşu·n1 ·uscate şi pe
marginea drumurilor. Leontodon' hastilis; în regiunea dea-
luri101·. Tragopogorr- ·moj1~s (barba : caprel) ,; flore de câmp
gaJbenă, creşte prin fânetile aride şi nisip6se: Scqrzone1:•4
1·osea (scorzonera) ; prin păşunele diu regiunea mu11telul.
Hypochoe1:is rad1'cata (bui·uiană· porcescă}; . qbservată la
· 'Slănic; Ohondrilla juncea (răsfug) ; pe coline petr6se. Lac-.
tuca viro.sa, scariolq, suligna (cu fol de salcie şi nrnmlis,
sun t comtine. Sonchus oleraceus (susaiul); ·asptr arvensis şi
palusfri, cfpis foetida (şunătpre~,_ · biennis pe · margi~ea pli-
 :sa
durilor, .pnludosa (prin mlăştiul).' Hieracium pillosela ( ure-
chia ş6recelu1, iarba ereiel). · ·
Campa.nulacee : ·
Pltytetmia ·11-igrmn; prin păşunile din mrin\i'f Ciudamiru-
Jul. Campanula rapunettloides j în · pădutl şi pe coline la
Verseştr, Comăneşn, Sl!l.nic, Caraclâu, Câmp.enţ. O. frac·
lielimn, prin pădţl.rl şi tufărişurt O. persicifolia .(cu fol de
persic) O. glomerata şi sibi1'ica -(de Siberia). -
. EA-icacee: . · · .- .
. Oaluna vulgaris (iarba negră); la T.-Ocnel pe Măgura
Ocuel. Rlwdodend„on my1:Ufolfom (trandafir de munte) în
pădurea statul-ul ·Berzun\u. Vaccitiiitm myrtilltts (afinul) ;
in . muntele Caşin, pe roăgma
·ocnel, Berzţrnt şi Lucăceşll. ·
. V. ·. vitis·idaea (smir<lar, ·merişor
de munte; pe Ciuctamir
şi la Palanca pe 'fârhăuşef-; cresa ît~ locurile umbrite şi
umede. ·
Pyrola rotundifolia- (pirula cu for rotuude) P. chl0t·a11tha
, (gălbie);. la M-rea Caşfoul şi ia· pădurea Câmpenit P.
secunda (perişor) .P. imi"/lora, la Palaµc~ şi Tc1rhăuşel.
Solana"cee : B,_olauum t>illosum şi nigritm (umbra morteI,
zimă) S. Dulcama1'a (lăsnici9r, zirnă) Physalis · <ilkekengi
(papăleu). Atropa belladona (matrăgună). Hyosciamus niger
. (măsălari~a). Datum st1:arnonium. .(laur, bolandariţă) · ·
Scropliulariacee: . .
. Verbascum phlomoides (c6da .vacel; lumânărică, lipan; co-
rovatic). V. blata1·ia; în muntiI SlănicuJuL Scropularia
· 11odosa · (frunză de bubă-rea, urzică neagră). . S. scopolli ;
la . munte. Gt·atfolla ojficinalis (venţnarita): Digitalis gran- ·
di.ftor(J (degetar, ţâţa oel). A11thi1'himtm mâjus (gura leu-
Jul, ·gura melulul). Li1im·ia elatine. Veronica ·beccabunga
{pribolni.c, bobâlnic} V. officinalis, (venlricica).
Oonvulvulacee : -· · ,
Gonvulvulus sepium (volbură)~ q. arvense· (rochia ro'ndu ·
nicel). · · . · · . · ·
Cuscuta, ~u1·opea (tortel). Ouscida epithymum (cuscuta·
mică) ; · pretutindinea . prfo fânetele uscate. q. epiUnum
. (cuscuta inului)." "· · · ·
 8!>

Bornginee:
lieliotropium europeum (eliotropti). Asperugo procumbes
-"'(lipici6să). Cynoglosum officinale (limba cânelul). Anchusa
officinalis (limba boulu)). Echitem 1'1.lbrum (echiu). Pulmona-
1·ia officinalis (mierea ursulur). Myosott's palustri~ (ochiul ·
.:şerpelul, nu m ă uita). M. intermedia,- în păşunl. ·
Labfocee:
· Mentha sylvest1·is (isma).· M. acuati"ca (isma br6scel). 1W.
anensis (ismă de câmp). Salvia ,qlutinosa (cocean căpresc).
S. sylvesl1'is (coda vaceî). Origamem vulqare, sovârv. Thy -
mus montanus imhracă totl muntil lJe .v~rfurile unue pasc
·Oile 1 vulgar cimbru. Thymus serpyllum (cimbrnşor) creşte
.pre1utindenea, Galamintha acinos şi clinopodium vulgare
cresc în locurl inculte. Melissa offici11alis (mătăcină, roinikă,
iarba stupulul). Ne peta cataria .(iarba vântuluT). Lamiwn
_purpurettm (urzică. m6rtă) L. album (alb). Stacltis germn.-
nica (galeşul) . S. syl1:atica (balbişă). S. annua, prin pâr- ·.
16ge. Betonica officinalis tiarba tăiturel) Balota nigl'a (că­
tuşa). Chaitums marubiastt'um (Talpa lupulul). Scutela1·ia
-altissima (gura lupului, forte înaltă: Priennela vul,qa)tis (bu-
.:Suioc de câmp, şopârli~n): prunella grandifiora (prin poe01).
• 44juga reptans (tămălta). A. Lax. manii (limba boierulul). ·
· ·.'l'eucrium chamaedris (dumbeţ). ·: · · · . · .
. ·Primulacee : , ·:· . ' ·
·· Lisimacliia v1dga1·is (gălbinele, flore de ling6re). L_. ·nwn- .
'!mdat!ia; (în livezl umede) Angallis arvensis (intită).- Pri-
·.mulla officinalis *i farinosa (ciobotica . cucul1:11). Soldanella ·
·montana (degetăruţ). · ::·· .. '· . ·.. · .
Plantaginacee : . · ·• .
Plantago mafo1· (plătagină, limba oei). P. mi_nima în mun-·
~ţil Slăniculul. Plantago media; P. lanceolata,- prin fânete şi
.păşunI. P. · armaria (de nisipur1); la Oneştl · pe. valea T1·0-
tuşulut ·. · . · . . . · :- · : .. · · ' ··
. Salsolâcee :· . ·. · · · · ' • · : .„ ····· . .
. Şalsola sativa; pe colinele de lângă Ocnă. Salsdla kali
·(săricică, iarbă sărată); la Oneştl pe malu_. Trotuşulu1,·
,pe valea Slăniculul. Olienopodfon ~ibridum·· (spanac por.-
 !)Q

cesc). Alriple:c nite11s (lobodă). A. tartarica, la salina de

la T .·Ocna. A . patula, ln Verşcşti pe malu Turluiulut
· Pol ygonacee : . · .
Rwuex-·palust?'is (măcriş de mlaştinh); pe marginea la·-
curilor -pe la Ver~e~tL R. co11glomemttts (steghie) ; la
Cc\mpenl şi mun~il SlăniculuT. R. acetosa (măcl·işul ordi--
nar)„ .B. acetost-lla (măcrişor). Polygonum bist01·ta (ia·rba
roşie}. P. amphibium; în t6te locmile pe lângă. ape. P. lt,.
pathifol-ium (cu fol de ştevie ·mare); ·P. mite (dulce)\ prin
locur1 umede pP. malu TUl'luiulu1 P. aviculare ·(troscot).
P. commlvulus (volbură). Pvlygonw~i. fagopy1wn (rişca. cut·
tivată). - · _„ • • ·
Plantele n.ionocotilid6ne ocupă un loc tnlins în flora ju·
dekulul. Sllgeata ovei (sogHario.). Pătlagina (Alisrna, plan-
tngo, Cri>iul de baltd (bulomus un1be1atus); Br<\ndu§a de
tomnă (colchicum bulbocodioides); le găsim pe lâ.ng:l bă.ltl,
tn locurile mlăşlin6se şi umede. · .
Laleaua (tulipa silvestris) Fritilaria tenela .{lalea ele
munte); Lilittm mai·togon (crhm) ; le întâlnim prin pădw·r,
tufişurl şi fân~ţe. Şofra11ttl se găseşte priu păşunele ·din
văl (crocus retlculatus).
Ghiocei marl (Leucojnm vernum), ghiocel de var;l (L.
aestivum) · se gilsesc p1in · fâue~el~ · de la \ Oituz şi Pa-
lanea. · · - . -
Rodul păm€ntului (Arum maculaturp) este rar. Papura
cu foi înguste (Thipha angusti·folia) se vede pe lâ.ugă a·
pele stălăt6re · ~i lin curg ~t6re ; de asemerif!a pipfri,gu (jun-
cus effusus) ; pipirigu albastru (j. glaucus) ; ll\. · Câmpeni
în pârâul baia de păcură . · . : . ·
Jzmcus-lamp1·oca1:pus (pipirig11· lucitor; la CC?măneştt· J.
acuti-'florus·; pe malul Siretul ul. J. compressus. (pipirigul lă-
ţit), f. bufom·u.'1 (broştesc). · , ·
. Dintre Oi.jperacee pe malurile .SiretuluI şi Tasl~ulul · se
· observă: Căprişoru (cyperus fla'vesc~ns), gălbui. Pepirigul
de lacuri (sCirpus lacu~stris)~ Ca1·ex ·CU speciile c. pulica7'is
trmricafo; vulpina (rogozul~, remonta, leporina, alb~ (Dâr-
măneştl), syJvatica (ro-rea Cnşinu) sunt f6rte comune.
 91

. G1·amineele sunt f6rte numeroase şi bogate; le întâlnim.

atât pe ·v~rful muntilor şi pe c6stele lor m1de formeză. pă-
şunl renumite, cât şi îu văl. . ·
Gennl A·nd1·opogon cu speciile .i.1. iscliaemum (iarbă băr­
b6să) reuşeşte pe dealurile aride şi calcare ; A. g1·illus prin·
fânetile uscate. .,. · .
· Genul Sorghum cu specia S. halepense seu cosfria o gă- ·
sim tu locurile cultivate.
Din acest gen se cultivă ·specia •Sorgim~n vulg01·e (Pani-
cum lalifolium) 01·l meiul păsăresc.
Setaria glauca (mohorul). .
Phalaris arundi1zacea (iarbă. lată) formeză fânete. esce-
lente. Ph. ccmarie11sis (iarba canarulul). .
- A11thoxantum ordo1·atwn (iarba vitelulul), cea mal m'irosi-
t~re iarbă dupe muotl, .care produce fâour cel mal bun.
Rolcits australis creşte prin păduri. ·- .. .
Alopecurus pfatcm:e (c6da vulpel). Prin fâne~ile umede.
A. fulvus (gălbiniu), . ·
Phleum 1J)'aler1se (iarba Jul Timoftel), prin fâaetil~ . bo-
gate. Ph. alpinium, prin fânetile de la Palanca. · . '
Ag1'0stis stolon·ifera (iarba v~ntulul) . A. vulgaris ; în lo-
curile uscate. · .'
Calamagrostis epigeios (iarba roşie); fân de nisipurI.
Aira caespitosa şi flPxwsa, prin fânetile din muuţ1. ·
Holcus lanatus (flocoşica, iarba ~ailor, 9vez dulce).
Melica .uni.flora (mărgică); la Caracl~µ, „ în 'pădurea Ve-·
veritll. "'lif. nutans în mun~il Slăniculul. . ·
Briza media (iarba tremurtll6re). Pua a11mt(' (birişor)­
.P. fremiila (tremurăt6re) . P. bulbosa (bulb6să). P. nemora.:-
lis (de pădurl) P. frivialeŞ (şuvar de munte) P. prate11sis
(de l_ivede). · . ·
Molinia coerulea (iarbă albastră~. Dactylis glomerata;·
.(golon:i.ăt) . _. . . ._ ·
Cinosu1:us ct·i.status (peptănarită). ' ·
Festuca ovina (păiuş); produce fânete sărace. F . . tJiol_a-
cea PNduce păşuni" bune de munte:-- .F. sylvatica (de pă­
dure). F. elatior (învoltată) . F. loliacea. prin · fânetile fertile:
 ..
Bronrns secali11us (obl'igă, secărea). B. arvensis; amandou~
speciile produc fânete rele. B. mollis şi inermis produ~·
fânete mal bune. ··
Triticmn vill<m'm (grâuşor vilos). T. 1·epe11s (pirul). T.
!Tlauciem, în locurile pe!r6se din munţt T. cristatwn, în_
locurile aride. . . .
Hordeum murinum ·(orz_işor) . . ·
Lolium perenne (zizanie) produce bune fâueţul'l.
ĂPgilnps cylindrica, . prin păşunele nisip6se de lângă
drumuri. - ,
Criptogamele vas~ulare ~~nt representate prin Equisela -
cee-' : Equisetum sylvaticwn şi · E. arvense (c6da epel, p~­
rul porculul). E. palustre, prin mlă~tinl. Lycopodiacee :
Lt;copodium selago (cornişor, brădişor)", ;&. am1ot1'num, L.
complanatmn. L. clavattt11J (chedicuţă) ·; Filicacee : Botry-
chium luna,-ia (osmuoda lunalia). Polypodium vulgare (fe-
recuţâ), P. dryopteris (în ·locurile umede), A~pidiwn acu·
leatwn (ghimpos), Polystichmn filix (feligă, feregă), Pleris
aqitili11a (navalnic, pajuriu), Asplen·iwn fili.x femi1ia (ferigă
.femeiască:).
 V

C u l t u t' i l ·e ·

· A gricullura tinde să sc6lă din păment cel mal mare fo~

Jos ce se. p6te prinde; dacă t6te localitătile s'ar găsi în
aceleaşT condiţiuni ar fi lesne să jud~căm superioritatea .
~seu inferioritalea culturel unul judeţ, peutru că ' ~·r·. fi
destul să vedem riurnal îu ce diferă felul s~u de es-
ploatare de modelul cel mal perfect. · Conditiunile fiind .
cu totul diferite, siste.mele ele · cultură se schimbă· . ca şi
natura vegelalelor propril fie-căreI cliz.ne şi fie -cărel situa- '
tiunl. Muntele cere un fel de cultură diferit de cel urmat· .
iu câmpie ; plantele cele mal productive ia p.ărkile cu C'limă
umedă nu produc mal nimic în localilăţile cu verile sece- .
t6se şi .arg~t6re. Dibăcia şi perfectiuuea cultivato'rulul constă „
în a sci se-şl aproprieze în fie-care localitate. sistemul de
cultură. care s~'I de~ neînfrerupt cel mal mare venit . Agri-·.
cultorul cu sciinţă. este acela. care lasă . I~ capul anului
profit In coudicl. ·Cultura. agricolă. îmbunătăţită se sul5ordo- ·
neză venitulul curat. Sistemul· cel mal bun p6te fi produ~­
cerea lemnulul~ ca în regiunea munt6să · a B~căulul, când
Pădurea -prosperă mal bine şi. aduce omulul cel mal mare_
folos; p6te fi incă. cultura· extensivd, când· ea ne plătesce .
munca mal ·bine ca. orl care alta, . ' .cum este s. "e., ·cultura ·
~
 94

pastorală din totl muntil uoştri1, care singură pel'mite

muntenilor din judetul Bacău a face ceva avere; aiurea
agricultura ţinlesce _la recolte marl, la cultura plnnlelor
industriale, spre a corespunde condi~i unilor na turale şi e-
conomice, ale localităţe'i: Şi dacă lucn1l este aşa, observăm ·
că comparatiunile făcute în căte-va scrierl, în adev~r ce-
lebre, pentru a constata gradul de prosperitate agricolă
al t~rilor supuse la conditiunl neasemenale între ele, nu
-sunt de loc fondate ; că metoda care consistă în a ju-
deca agricultura ţ~rel_ după~ -întinderea f~naturilor şi a
-culturel plantelor de nutret, are uă basă care se clatină,
CU' atât mat mult, cu : cât deosebirea făcută de autorl
în plante ~nbtmătă,itÎfre şi sifrăcitOre nu este esactă ; căcl:
t6te vegetalele, din orl-care familie · botanică. ar fi, sărăcesc
. păm~otul de 61·e-ce t6te se nutresc.
- Plantele de null'eţ . sunt chiar mal sărăcit6re în acest
-cas, căcl ele se înfig .şi'şl caută prana în stratele adâncJ.
Dacă, precum snstio unil agronoml, · cultmile de nutre-
~url, nu ar să.răci p&.mentul, cum s'ar es-plica trebuin~a şi
obiceiUl ce urm.P.~l:l unele \~rl de a îngrăşa bogatele lo~·
păşunl ~ (s. e. Holanda). cum se esplică că Anglia, cu
cultura el i11bundtă~ită, are nevoe se m~1·gă pretutindenea
. s~ ridice 6sele clupă. \âmpiele ·de bătae ·; să · ia guanoul
clin insulele perdute ale Oce::mulu1 ; din Chilia şi Peruvia ,
.nilraturile -; din ·Rusia, turtele d~ fa~ricl ~ tntrebuin~ându-
Je c~ îngrăşăminte: · .
Cultura cea mal înapoiată şi rutinarli, care sfârşesce
sucurile pămeotului, nemtil o numesc Rcmbwi1·thschaft
(agricultură-hotie). Agricultu'r a Munleniel p6te ' merita, în.
general, cu drept cuvent, ·acest_ . nume; ··ac.eia a Moldo-
vel mi s'a părut mal rationată din punctul de. vedere al
- -eooscrvăreţ fortelor prQductive ale solulul ; cu tole ace.s tea
nicI moldoveoil nu culHvă · pl~nte .de nutret, ·nicl nu uti-."
lisă apel~ · îµ a produ~e fânetu'rl. · ~ull~vat6ril din. .Moldova,
rac t~t cea . ce convine pămentu_lul lor. _,penh:n ~ ..obţine cel
mal mai e pi·oduct brut şi curat.. ·: · .· . . .
Cea mal bună agricultură,~ ' •
cultµra·
. ~
imbunătătit61·~, nu
•• . . ·' „ •
 95

se jndecă numa'f dupe asolament seu dnprt alegerea .

plantelor de Cllltivat; ea se judecă; cu deosebire, dup~
întregul. luc1·ărilor , carl ţintesc la sp.orirea pulerel pro-
ductive a unul păment şi de a p.me specula~iunile a-
g1·icole proprir localităţe'i în conditiunile în car'{ să dea
cel mal mare · venit; cultura îmbunătăkit.6re constă în
. însănătoşirea teren mii or umede, în udarea ce!or usca •e
şi în îngrăşatul celor sărace. Nurnal esaminând dacă a-
gricultura dinlr:o localitate îndep1inesce aceste condi-
1iunI putem aprecia val6rea sisternulul · de esploatare şi
putem judeca de gradul de înaintare al cultivatorilor.
Consideratiunile ce urmeză ne vor permite se judecăm
până la ce punct agricultura unuia din judetele ţerel
nostre de dincolo de Milcov se depărteză de perfec-
ţiune .
'Ne vom ocupa de păşun1, de pădurl, · de vil, îrt firie,
Cle cultura agricolă propriu 4isă. a proprietarilor . şi a
st\tenilor. . . · ·
· Pc'işunele. - Multele terenurl neculllvate caracteriză a-
gricultura jlld. Bacău. Totă reg.iunea . munt6să se .con- :
sacră uumal păşunel.or, carI ocupă verflll munţilor, ·tn.,.
cepend de la altitudinea ele 600 metd; .şi .partea ·supe-
rioară . a văilor. Păşnnele mun~ilor din judetul Băcţtu se
esploateză de secole din luna lui Iunie pâ.uă în lilna lui
Septembre, prin turme de ol din al căror lapte se fa 7 ·
b~'ică brânzeturile cu reputatiune bi~~ · cu1103ci.1 tâ, pre~ „
cu.m : caşcaval, brânză de burduf, de coşulete, caşcaval
afumat, lapte de putină, etc. Caşcavalul c}e: .Beleghet,
fabricat în munţir Bacăului, · are reputatiune mare. Pă-.
şunele de pe .verfurl se compun nnma'f din plante aro-·
malice, . în vă'f pişunele sunt formite di·n·. ph!lre mal·.
putin aromaticei dar animalele găsesc ·aci . o îarb1 . mal a-
hondent:ă. Ace~te păşiun'f s'unt întrerupte d~ terenurl . stân-
c6se şi .de părkr de 'teren .cu totul · rele; putându-se. utilisa
.11uma1 prin. · tmpădurirl. _·· '. .: · · ,._~ .:· . · ·,
de
In 'locurile păşune, în tărcatul ·meilor se ·face ·în văl ·
la· loeuril.e numite_~ntai·cdt01·i,,· · ·
 · ·· 9G

Mult pămeni r~u are _şi judeţul Bacău care, din în- .
diferenţa · propriet~rilor ce'l posedă, r~rnane ceea ce este
de secole. : adică ·trist şi p ărăsit -~ Energia şi stărui o ta le ·
lip!ieşte ; acest lucru se p6te zic;e şi de Stat. Terenurile . să­
race, judecat~ prea· rele -pentru. culturh şi păşunl, ar tre-
bui împădurite. ·. . . · ·
, .. fo regiup~a Şesurilor, irigatiunea ttl apă .·sc6să dia Si--
ret,..Bistri~a, TrolU§U. Taslee. şi chiar din . pâ.raele Răcăteu
şi_ Răcăciunl,- întinsă · nurnal la producerea.. fâneturilor, ar·
transforma agr~~ultura. judeţului. · · . · ·
In regiunea munt6să ·aspectele ·surit-. vesele · dar soluf
este .ingrat · pentru ·agricult.w·ă. Fără păşunl, făt•ă expl6-
.tarea păcurei ·şi a pădurilor, populaţia ar fi miserabilă~
Datorl suntem · să tmbelşuglrm tara, :utilisâ.odu-l apele ; s'o.
facem · mal .- s~năt6să, 'Q_scânclu-l smât•cm·ile. Fă.nete tu 'pâr- -.
.tile ce se. pot iriga; cultur1 în cele mal bune terenurl ;:
planlatiun! de pini în 'părtile rele şi rip6se; iată cum s'ar
putea imbunălt'lti -. solţil Judeţulul, dacă -proprietal'ir carl
'I posedă s'ar ocupa_'inal · cu interes. . . · ·.
. · Intinderea păşWlelor în judet este coprinsă intre 35,000·
-200,000: hectare. "Acestă întindere să DU ni se pară .
·mare,- căcl păşunile ocupă t6te pădurile, verfurile şi Ju-
irega portiuoe dintre granitâ, Trotuş. şi o linie care duce
diri MoineşH prin gura:-Solontulul la Comanu. In t6te·
. pădurile· particulare . se păşuneză . liber;. la Stat păştrna- ·
tul este libe1.„ numal pe golurile de pe verfur'f unde se
iustaleză stânele. . · ·1 ·

·'Dreptul de păşune în pădurl, în general, a.

existat din·.
timpurile ·cele mar vechl. · .El · s'a. acordat -.adesea · de su-
veranl şi de maţii proprietarl spre a atL·age locuitorl în.
t~rile ·cu solul putin fertil dar acoperit cu pădurl imense-
şi avend atuncl o valoare .foarte slabă. / , ·
Păşunatul te pădurl nu procură animalelor nutriment
substanVal; · dar este în localiU!.tile sărace, · un ·mijloc pen-·
tru sătenl . de aşl putea nutri animalele câ.te-va lunl pe-
an, când nu au . destul nutret !a .disposiţiune. · _ · _· ·
Administraţiunea „
pădurilor statulul se
opune
; .
şi ,.
opreşt~·
.
 pă-şunatul în p{tduri'. : ea 'l consideră. ca nemal fiind ne-
<'e..'3ar, de 6re-ce cultura livezilor arW~ciale are să se în-
tioză în .Romfulia ; aşa s'a vorbit şi într'una din şedin­
ţele .c amerei, anul trecut.
In ţerile cu rota.ţiunea culturilor, animalele pa.CJc nu-
mai miriştele şi otava din livezi, iar în cursul anului
consumă. nutreţuri în gl'Flidui·L Noi. n'am ajuns aci.
Oile şi cnprelc caută de preferinţă mugurii şi foile
arborilor în locul ierbei, şi desp6e arborii de c6jă. De
mult aceste animale sunt isgonite clin păduri. Nu ace-
leaşi rele produc boii, caii, şi asinii introduşi în păduri:
aceste animale sm1t mai puţin destruct6re ; de şi ei caută
foi şi muguri, 'i apucă de la înălţimi mai mari ; când
nmnernl acestor animale este limitat iar pădurea se gă­
seşte la o verstlt în stare de a se ap~ra, nu 'i pote causa
mare prejudiţiu ; animalele distrug, călcând cu piciorele
câte-va plante eşite din sămenţă. Pe de altă. parte anima-
lele fac în pădurile dese, c{i.utând· ia.rbă, dr.umw·i (căr~iri)
cari înlesnesc intrarea aerului, lasă. şi ~grăşă.minte fa-
vorabile producerei lemn6se. .
Pădw·ea este ctmoscută în general „defensibilă (în
stare de a se apera), când arborii' împlinesc vârsta de
20 ani şi · păşunatul atunci se p6te permite a:Q.imalelor
în parchetele în care lemnul a atins v~rsta acesta, până
în momentul expl6tărei, ·c~1 ·concliţiune a se determjna
de ysylvicultor posibilitatea ~erbei, altfel animalele pot, ne-
ma1 găsind iarbă. să atace lemnul: Chiar codul. forestier
frances, pentru ·a ·diminua pe cât se p6te inconvenien-
te~e dreptului de păşune în pădw·i, a stabilit clisposiţiuni .
p~·m. care se determină în fie care an cant6nele supuse
paşc~unei, munerul animalelor ce se pot admite şi pre·
cauţ1unele de luat pentru privegherea lor. .. .
Oerea~ele şi alte_plante.-Cultura· arabilă ocupă 17-20
la sută din întinderea totală. a districtului ; ea se însem-
neză prin numărul şi varietatea plantelor cultivate. Oul·
tura cereală este prosperă la pr~prietari, slabă şi mise-
1
 98

rabilrl. la săteni. Fânurile naturale produse în judeţ sunt

C~tutate 1). .
In timpurile vechi-după cum resultă. din hris6ve, fâ·
nurile pentru men.zilurl se produceau în judetul -Bacău.
Graţie posiţiunei sele, judeţul Bacău a fost locuinţa.
favorită. a multor domni al Moldovei. Ştefan cel Mare
s'a născut la Borzeşti şi Gheorghi~ Ştefan Vodă la
Ră.căciuni. Gheorghiţ~~ Ştefan poseda moşia Oaşinul, azi
a Statului.
. Locuitorii din Caşin numesc §Î azi un loc ; livadă dom·
nescă.. Pă.mentul seu a fost tot-d' a una fecund în fructe
şi bogat in 6meni distinşi. . .
In judeţul Bacău se cultivă. t6te cerealele şi legumi-
n6sele ce se .găsesc în România: grâul, secara, orzul,
ovezul, hrişca, meiul, bobul, lintea, mazărea, şi fasolea;
alte plante : cânepa, inul, şi rapiţa. Porumbul introdus
în Moldova· la 1714 de hospodarul Nicolae Mavrocordat
. şi rartoful adus din America la 1590 să. cultivă., primul
p'uă scară întinsa· şi secundul în ·prea mici cantităţi.
Cultura tutunului, de când cu regia, apr6pe a dispă·
rut din judeţ. Cânepă. se cultivă. abia 30 centiare pe cap
de locuitor şi inul 49 centiare.
In şeslll'i pământul este ele prima calitate. Sol de „si-
lişte veche" găsim în multe părţi. Sol argilos (scocinos)
să. găseşte pe şesul -Siretului ; gTosimea sa este de 45
c. m. In timp de · pl6ie, solul după şesul Siretului este
supus la înecăciuni din ·causă că, după stratul de pă.­
ment vegetal, în .genere de .25-30 ·c. m. grosime, vine
. .
') Dupe statistica principelui 'Nicolae Şuţu la ll'.150 împărţirea economică a
tcritoruluY judeţulu1 Bacău era acesta :
ArltturI . . • ·11 ~,„u:.
Fltşunî . 14 'h.. „
6rll.din .1 .•.„ „
. LiveQl • 6 '/t n
Vil• . • O •ju
Păduri .·s2 'I• "
1
Netrebnic • . 31 /„ "
 99

un strat de pământ argilos cu totul impermeabil. ·Dre~

narea ar fi de mare utilitate în aceste terenuri.
Grâul pe şesul Siretului să ucheşte ('i se strânge bo-
bul) din causa ceţelor f6rte dese, cărora le urmeză fer-
binţeli mari şi des repetate. Pe platouri înalte grâul -se
face mal'. bun, cum pe 0resta oare desparte basinul Bis-
triţei de acela al Siretului.
Agricultura din judeţ este mai întinsă şi mai sciin-
ţifică. azi ca 20 ani în urmă ..; opiniunea însă a culti-
vatorilor şi cu deosebire . a comercianţilor de cereale din
Galaţi şi Brăila este „că, acum 20 ani în urmă", cali-
tatea grânelor produse era „superi6ră în greutate şi co-
16re". · .
Grâul de Banat este cel mai respândit· în district.
Proprietarii mari cultivă în particular grâu şi porumb·;
01·z, ovez, şi secară să cultivă puţin. Cultura de frunte
a &\tenilor este porumbul tomnatic; cincantinul şi p·or-
tocaliul se cultivă numai de proprietari. Micii cultiva-
tori mai nu pun grâu sau prea puţin, pe lângă. porumb
pun mai mult orz, şi ovez câte o dată şi secară.
Proprietarii, pe lângă grâul de Banat, cultivat in ge-
nere, mai . pun ghircă, şi grâu de Roman roşu ; grâul
umblător să cultivă mai ales de sătenJ ; · ovăzul cultivat
este de bună calitate (alb); orzul este de rea calitate
(~egenerat). Orz6ică pun puţină.. Cultivatorii · C1in Bacău
zic : „ Orz6ica este laptele ţiganului; o lepădăm; nu dă
la dimirlie." .
Legumin6se se cultivă: fasole, ·ma:zăre, bob şi linte de
bună calitate ; ~ţi-va proprietari au introdus fasole de
Melun. .
Cânepă se cultivă. de bună ·calitate. ·S'au fă.cut încer-
c~ri- cu cânepă. de Rusia, n'a reuşit însă din causa greu-
tătet ··de -a se topi; se topesce·greu ·şi· putrezesce'-în apă..
Ades~a cultivat©rii judeţului obişnuesc. să semene cânepa
„~e. lSOlate ·în 'POrumburi" ' ŞÎ să. zice, ' Că. 1pentr\l ·-a .face
sa dispară insectele .(opiniune populară.).
Car.tofu! se ·cultivă numai în grădini. :Acestă 'tubercu-
 100

lă în limba cultivatorilor locali se chiamă „barabule sau

pichioci". Varietatea numită J(ifle, de cul6re albă., gal-
benă, venă.tă şi rosă este cea mai apreciate'\. K.ifiele sunt
cei mai buni cartofi pentru friptură.. Dacă legea pentru
cumpărarea de seminţe să. aplica cu inteligenţă, s'ar fi
putut întroduce cultm-a cartofului obligator la toţi ţeranii
sub privegherea şi cu conom·sul administraţiei. In loc ca
sătenii să mănânce perje, cum am .ve~ut, după care'i
loveşte inima, ar putea să mănânce cartofi, plantă care
se face peste tot, nu sufere de secetă., aflându-se sub
muşunoiu, procmă un aliment senătos şi p6te, înlocu-
ind porumbul m· alimentaţiunea seteanului, ar pune ca:-
pet o dată pelagr~L
. Din raportul general asupra pelagrei adresat ministe-
rului de interne, la finele anului 1888, de dr. Sergiu se
vede. că judeţele Moldovei sunt · cele mai bântuite de
pelagră. Ancheta tăcută a constatat în judeţul Bacău
după etate şi secs, m·mătorul numer de pelagroşi :

Bărbaţi Femei
De la 1--12 ani 16 8
„ 12:__20 . „ ' 8 9
„ 10-50 „ 38 71
40 în sus 75 74
"
Total. .
. .137 162
.... .
299 sau 1.80 .
la mi~ din totalul populaţiunei judeţului.
. In t6tă ţara s'au găsit 10,626 pelagroşi ori 1.96 la
mie. In 1882 în t6tă ţara se constataseră numai 4500
pelagroşi. Numărul pelagro!lilor a crescut în 6 ani cu
6,126. . .
. Livezile artificiale lipsesc apr6pe cu totul în district.
Prea puţine încercări s~au făcut cu semăn~tul lucernei
şi acesta numai de 2.- 3 proprietari. Cultivatorii jude-
ţului nu voiesc se sporescă produc~iµnea nutreţurilor. Cu
t6te a<'estea solul şi clima 'i ar ajuta. Imediat dupe se~
 10t

cere, decă. ar înt6rce miriştele prin arături uş6re şi ar

semena napi prin aruncare, planta; sub înfiuenţa ploilor
de vară şi a temperaturei ridicate din luna lui ;-August,
Septembrie şi Octombrie s'ar desvolta şi ar procma pen-
tru iarnă nutrimentul vitelor. Lipsa de ntttreţur~ se simte
în t6tă ţera şi mai toţi anii. Napul produce 20-·25.000
kilograme foi şi i·ădăcini la hectar: Acestei plante i ·ar
merge bine şi în cultura asctmsă, cum obişnuesc culti-
vatori din Holanda şi Alsacia. .
In~ercările nu strică, când suferim şi vitele mor de
f6me, ca în anul 1886, în judeţul Bac>ău. Origina per-
fecţionărei animalelor în Marea Britanie şi a prosperită.­
ţei agriculturei sele se datoreşte cultmei napilor. As9la-
mentul trienal pe care'l urmeză moldovenii îmbunătăţit.
prin întrodncerea răd{tcinilor, prin arături adânci şi prin
fâneţe semenate, ar ridica· caracterul înapoiat al agricul-
t'lU'e~; 'l recomandăm dar cultivatorilor.
 102

Tabloul urmetor ne ru·a.tă repartiţiunea diverselor cul-

tm·i clin district raportate la suprafaţa totală [424.468
hectare], considerând mijlocia a doue peri6de 1850-1860
şi 1860-1876 2) .

Mijlooia poriodulul Mijlooia poriodulul

19150-1960 1960-1876

CULTU·R1I t E' lntinderile Propol'ţia la I.otinderile Proporţia ln.

cultivate. °Io din supra.·cultivate. 0
/0 din supra·
Hectare faţa totală Hectare faţ.<t totală

' Porµmbul 31.523 7.44 47.965 11.32

Grâul: . 12.173 2.85 11.579 2.73
Secara . 7.080 1.67 2.727 0.64
·· Orzul ..
Ovezul .
Meiul. ..
:! 4.171
219
0.98
0.05
3.206
4.562
156
0.76
1.08
0.04
Rapiţa . - - 43 O.Ol
Hrişca . .. 22 0.005 73 0.02
Alacul . . - - 9 0.002
Cartofii. 292 0.07 370 0.08
Fasole 421 0.09
Linte. . . . 52 O.Ol
535 0.13
Bob . . . . 108 0.02 - -
Mazăre. . 128 0.03 70 0.02
Cânepă. 219 0.05 441 0.10
fu. . . 105 0.02 54 O.Ol
Tutun . 245 0.06 79 0.02
Anison. . - - 23 -0.005
Vie. - - 43 1.03
Grădini 6.637 .1.65 - -
Fâneţe nat. - - - -
1
) De la 1876, statistica. agricolll nu a'a. mal publicat.
 103

Din compaţiunea celor doue peri6de vedem că cultura

porumbului a făcut progres; futinderea cultivată a spo-
rit de la 7.44 la sută pene la 11.32 la sută.
Cultura grâului a scă.c}ut puţin cum şi a sec{.1.rei; a-
ceia a ovezului s'a întins mai mult. Lucrul este firesc:
ţeranii cultiYă mai numai porumb şi ovăz. Culturile in-
dustriale (inul, cânepa, tutunul, anisonul) ocupă un loc
neînsemnat. Cultura tutunului a dispărut din judeţ din
caus~1. că regia a mărginit cultura sea. numai în j udeţele
Ilfov, Vlaşca, Dâmboviţa, Ialomi~a. TutoYa, Tulcea şi Con-
stanţa. La Valea lui Ion se producea tutun renumit ; azi
nu se mai cultivă mă<'ar un fir. .
Onor. regie, restrângend cultura tutw1ului nu mai în
câte-va jude~, pote că are cuvinte; noi credem că prin
acesta se ocup ă puţin de partea culturală a producerei.
In primul period (1850-1860) întinde1·ea pusă în cul-
tură (cultura arabilă) în judeţ repre~intă ,13.~ la s.ută„
In al douilea period (1860-1876) ea s'a urcat pene l~
16.9 la sută din total teritorulni; în acelaşi timp a sporit
şi produsul la hectar.
Sporul producerei provine negreşit de la uă. mai bună
esecutare a lucrărilor în anH din ui:.mă. ·
Produsul culturilor la hectar :

1850-60 1860- 1876 Dupii N. Şuţu 1850

Porumb, heotolitriI 9.14 11.05 17.5
Grâil li 6.12 9.73 14 6
Seoara 7 26 10.10 11 7
Orzul " 12.26 12.51 J4.6
Ov~zul
lieiul
l· 11.59
9.17
14.6
150
7 85
Rapiţa " 15.20 17.5
Rişca. ,. 7.91

Cifrele · asupra p~odusului la hectar date . de staţistica

n6stră sunt uă. mijlocie pe 25 ani; .ele par mici.. Cele
date de principele N. Şu~u în statistica Moldovei pe a-
nul 1850 concordă cu aprecierile ce .:însumi am făcut în
localitate; suht, prin urm~re, :juste numai pentru cul-
tura proprietarilor. · ·· 1 .
Cultura sătenilor este mult· mai înapoiată din causă
că ei nu pot se'şi schimbe locurile·, nici nu le guuoesc,
nici lucrările nu le esecută, la timp §i în condiţiunile bu-
nei cultmL ·
Cu drept cuv~nt cler îru:egistreză statistica că cultura
porumbului la denşii uu escede 12 hectolitri, an cu an,
aceia a g1:ăului nu' trece peste 10 hectolitri la hectar,
a secarei merge pene la 12 hect, la hectar, a orzului şi
a ovezului pene la 13. In cultura ptoprietarilor pntem
admite că hectar~ produce 18 hectol, porm~1b, 15 hect.
grâu, qrz şi ovăz ş~ 17 hectol. rapiţă.
Trebuiesc îngrăşeminte pentru a ·compensa fertilitatea
ridicată de recolte prihtr'uă· cultru·{i, · neîntreruptă, care
ia mult diJi sol. GWloiul de vite nu este ele ajuns şi se
simte necesitate se. căutăm îngrft§emintele aiurea ; ast-fel
solul sărăceşte, produsul la hectar scacle prec>um şi ca-
litatea ·bobului. Nu inai prin aducere· ele .J.ngTă.şăminte
de altă nattu:ă -s'a putut întinde cultura gTâului în Euro-
pa precum şi a plantelor industriale, culturi cari fac gloria
agriculturei moderne şi unul din isv6rele prosperităţei
publice! · ·
Până acum în iudeţ nu s'au introdus industriele mo·
derne. Fabrici de zah~n„ se află cea de la Sascut, în ju-
deţul Putna şi în apropiere ele Bacău. Destilării de cereale
funcţionau 4 în judeţ : Fontânele, Filipeni, Teţcani şi
Rahova ; 2 erau închise : Gioseni şi Blăgeşti. Inbunătă­
ţite, aceste distilării ar fi de ajuns pentru a deschide
debuşeu productel'or brute ale judeţului. Bine înţelesă,
desţilăria ai favorisa şi cultw·a sfeclei în district precum
şi a cartofului pentru alcool. Cerealele, sfecla şi cartoful
sunt materia p~ă a destilării, căci dau spirt în cantitate
mai mare. = "

Cu drept cuvânt der termină d. Rosetti Teţcanu me-.

moriul seu asupra fabrirelor de spirt şi de bere din Ro-
mânia : · »Fie-care cu rolul lui ;·Românilor agricultura
. cu
 !Ofl

t6te industriele ei perfecţionate, . cari sunt pentru noi un

ce firesc şi naţional, ca cum am zice Doinii. seu Opincă".
Culturile se apropiază tot-d'auna trebuinţelor târgului
de desfacere şi condiţiunelor braţelor disponibile. Culti-
vatorii prevegători reduc culturile cari cer multe braţe,
nreferind pe acelea cari prepară pămenturile pentru a
da recolte mai abondente şi cari au imensul avantagiu,
variind productele, a nu face ca . s6rta .cultivatorului se
atârne de la reuşita unei singure plante. Cultivatorul
trebue se fie tot-d'auna într'o aşa situaţiune în cât se'şi
găsescă. profitul seu în întregul recoltelor de pe moşie
fară a fi supus cursului unei singure groducţiuni. Să. se o·
blige toţi locuitorii, fără escepţie, se semene măcar câte
2 baniţe cartofi, pentru care în cas când nu s'ar face
păpuşoiul, acestă preţiosă tuberculă. p6te se hrănescă multe
familii din puţin loc. . ... ·. ·
. Ori cum ar fi, agricultura judeţului Bacău, cu deose-
bire acea a sătenilor, nu are caracte,rul acelei perfecţio~
nate seu mai bine· zis nu are caracter de agricultură.
industrială. .
Prin circomstanţele în mod escepţional favorabile în
cari se găseşte acest judeţ, agricultura sa ar putea în-
trece pe acea a tuturo1· districtelor vecine, avend ape,
sol fertil . şi t6te înlesnirile pentru desfacerea productelor.
V Este propriul· agriculturei raţionate se schimbe .modul
seu de esploatare şi se'l aproprieze condiţiunilor economi-
~e · şi .trebuinţelor :fie-cărei epoce. Agricultura urmeză
intru acesta instituţiunile omeneşti cari se schimbă -după
cum se schimbă şi societatea·, pentru a corespunde tot-
d'auna cu situaţiunea presentă.. Ast-fel credem noi că·
ag;icultura judeţUlui. Bacău, precum şi agricultura între-
g:1 Moldove, înainte de a aiunge la starea înflorită, trebue
sa tracă prin t6te sistemele cari să_, înlănţuesc, să succe-
deză., cu cât populaţiunea spor~şte, de la modul de es-
ploatare .semi-sălbatic pe ·Care:.1}1 unneză încă sătenii,
până la sisemul de cultură intensiv, cu plante i,ndustriale,
urmat .-în· ţerile cele mai civilisate. Fără să mai amintesc
 106

cultura pastorală urmată fo munţi, cultivatorii mici ai

judeţului Bacău urmeză uă cultură. bienală cu lm an
de repaos al pământului (adesea 2 · ani) pentrn unul de
cultură..
Proprietarii m·meză. cultura trienală.: Păpuşoiul, bătă­
tură, grâu, ru·ând tot-d'a-una locurile de 2 ori.
Pe şesul Siretului grânele neputându-se· semena cu
succes se pune porumbul mai mulţi ani d:a1,â'rlclul ; acest
sistem se va urma până ·ce împrejurările vor imprima
un nou sbor agriculturei.
Trebuinţele populaţiunei. locale crescând de uă potrivă.
cu numerul locuitorilor şi cu întinderea târgm·ilor ele
desfacere esteri6re, vor face pe cultivatorii judeţului se
restrângă bă.tătum (odihna solului) şi se ia din sol 2 şi ;ţ,
recolte după un an de repaos. Acesta se va urma încă.
cât-va timp, dupe care sistemul bătă.turei trebue să- dis-
pară. Astă-zi, în Eui·opa înaintată, solul agricol nu mai
are odihna tradiţională, consiliată. chiru· de autorităţile ve-
chimei ca Pliniu, Catoi;i. şi Columella. Jacera esistă nu-
mai cu. numele. Locul ei s'a ocupat cu nut1eţm·i, cu
cartofi, cu. sfecle. Ore cultivatorii noştri, fie cei din. ju-
deţul Becă.u1 . fie cei din întrega ţară, nu simt aceste
nevoi? Negreşit! Dacă.ar face irigaţiuni-mărginite, cum
am <jis. numai la producerea nutreţurilor -.;.,- pe frum6sele
şi favorabilele şesuri ale judeţului; dacă. în loc· de bă­
tătu1·ă ar semăna fâneţe, nu s'ar fi ve<}ut în anul 1886,
cu seceta <'e străbatem, vite in6rte· de f6me în· drum·!
In toţi anii pămentul gunoit şi îngrăşat ar da recolte
frum6se; şi nu ar :fi uă. raritate,- utilisândi cultivatorul
din judeţul Bacău aptitudinele solului._ şi: climei, se ob-
ţină 2- 3 recolte de nutreţuri în· acelaşi - an.
Districtul va .fi bogat .î n agricultui·ă. când asolamentul
trienal se va înlocui cu cel altern: atunci vom vedea
grâul; orzul şi porumbul de· uă parte ; tutunul, rapiţa
şi inul de alta ; succedându-se fără întrerupere în a-
celaşi câmp. „ · · · .· ··
Cartoful va ocupa loc însemnat în agricultura sătenilor,
 107

av~nd convingere că teribila maladie-pelagra, ~a incepe

să dispară. .
In scopul de a veni in ajutorul agricuJturei naţionale,
prin legea din 17 Martie 1885, guvernul era autorisat
se cumpere clin ţară .şi · din streinătate, seminţe de ca-
litate superioră spre a ::se distribui cu deosebire micilor
cultivatori. Seminţele preferite vor fi din cereale, plante
ele nutreţ pentru vite;· plante ·textile şi ori-ce alte plante
industriale, cari se vor determina printr'un jurnal: al con·
siliului de miniştri.
Negreşit că guvernul prin acestă lege a nrmărit îm-
bunătăţirea agriculturei ţerei. Patru idei alcătuiau prin-
cipiul lege! votată de corpurile legiuitore:
1°. Guvernul este dator să conducă activitatea culti-
vatorilor, luând· singur iniţiativa. Şi după cum am zis,
vorbind de creşterea vitelor, acesta este şi opinia e'Co-
·nomistului celui mai autorisat, John Stuart Mill.
2°. Omnperarea seminţelor .se va face cu preferinţă.
.d e la cultivatorii din ţară, dacă vor fi de .aceiaşi cali-
tate ca cele din străinătate, tinzMtd, în alegerea . seminţe­
lor , a se unifica speciile cu diferitele regiun~ ale ţere'l, după
circumstanţele de sol şi climă. In acelaşi timp, cumpe·
rând seminţe din ţară, acesta ar însemna prime de în-
curagiare pentru bunii şi inteligenţii noştri cultivatori.
3°. Cumpărarea seminţelo~ se va face numai în raport
cu cererile cultivatorilor, în proporţiune de maximwn
2000 kilăgrame de fie-care specie de plantă pentru o
singură personă. · · .· ·
4°. Deosebit de seminţele pentru marea cultru·ă., mi-
nisterul agriculturei pote cumpera şi or!-ce alte ·soiuri
de seminţe în mici cantităţi pentru . a face experimente
în şcolele de agricultură saii a le pune după cerere la
clisposiţia cultivatorilqr spr~ a face şi ei încercări pen-
tru reuşita lor în ţară. . ·
Iată ideile cari au domnit în legea votată. de corpu·
rile legiuit6re în profitul agriculturei ţerei pe : care gu·
vernul încercând s'o aplice a trebuit după un an s'o
 lOR

desfiinţeze pentru inexorabilul cuvent că nu are 6meni

speciali ! ! · ·
Multe lucruri s'a zis contra acestei legi. Presa a dis-
cutat cestiunea în felul său. In Camera deputaţilor, câţi- .
''a din membrii sei, mari proprietari cultivatori, care 'şi
au consacrat viaţa pentru agricultură., ·s'au aretat con-
tra acestei legi. „Apoi nu ştiţi ce am păţit noi cu se-
minţele aduse din străinătate, a .gis d. Gr; Cozaclini; şi
am păţit'o pentTu că nu am cunoscut bine pămenturile
nostre, pentru că. nu era cine s2. le analiseze." Reco-
mandând cu totul că trebue să venim în ajutor agri-
culturei ţerei şi să introducem cultura plantelor celor
. mai bune şi de tot soiul; felicitând .guve1nul şi apreci-
ind laudabila sa dorinţă, d. Cozaclini cerea să se dea
premii la toţi aceia ce vor introduce în ţară seminţe bune,
scutindu-le ele vamă şi începend mai înteiu prin a re-
duce tarifele drumului de fer f6rte urcate şi păgubit6re
pentru agricultură. Acesta ar însemna _şi la noi o lege,
constituind pe lângă concursurile agricole, prima de onm-e
celor mai buni cultivatori ai ţerei. In acest scop, d. Câm-
pineanu, ·când era ministru de agricultură, luase dispo-
siţiuni ca un obiect de artă. în val6re de 2000 lei să se
dea celui mai bun cultivator din ţară, pentru care până
acum nimeni nu s'a presentat. . ·
· D. Marghiloman, vorbind în cestiunea legei, s'a ex-
primat că seminţe nu ne lipsesc în ţară; dacă ne lip-
seşte ceva este a1·ta de a munci bine ptlmentul . .Noi avem
seminţe bune în ţară cu care putem· concura cu străi­
nii. Importă dar ca înainte de a aduce seminţe se pregă­
tim pe cei ce au să le . înţrebuinţeze. Să luăm dar t6te
mesurile putinci6se pentru ca pămenturile să se munces-
că. bine şi atunci pe lângă semenţa bună ce avem ne
putem ·bucura de recolte frum6se, mă.n6se şi bă.n6se.
D. Fleva a susţinut că Statul . să vină. prin mijl6cele
n6stre tuturor să predice cu ex~mplu, adică să producă.
el în ţară tot ee este mai bun şi mai distinct ; şi cfmd
 109

va veni cu resultatele dobândite, cultivatorii il vor crede

şi urma.
In fine, d. Carp recomanda selecţiune(6 ca adevăratul
mijloc ele a îmbunătăţi un. soiu de grâu şi un soiu de
animale. "Alegeţi din t6te seminţele pe cele mai bune
şi pe acelea semenaţile. 1' D.· Carp reduce totul la munca
individuală. . ·
Am reprodus aceste observaţiuni minuţi6se ale mari-
lor noştri cultivatori, fiind că ele au val6rea lor. Este
t6rte adevărat că seminţele cele mai bune nu produc
de cât prin o. bună cultură. Toţi aceia cari au cultivat
reu seminţele cele mai bune le au prăpădit, le au de-
generat.
Este f6rte adevărat că selecţiunea este mijlocul cel
mai puternic prin care putem ~meliora azi nu numai
animalele dar şi plantele. .
Este f6rte adevărat · cfi. noi până acu.m .am recoltat ce
a_m semenat fâră selecţiune, fără alegere şi fără ambi-
ţm.ne de a fac'e mai bine. · . ·
Este f6rte adevărat că dacă Statul ar avea un resul-
ta.t dobândit în sc6lele de agricultură; şi s'ar .p resenta
ast-fel înaintea cultivatorilor, lucru ar valora mai mult.
Este f6rte adevărat, în fine, că pământul la noi se
munceşte reu, . nici arături adâ.nci nu se fac, nici insttu-
men te perfecţionate nu sunt mult respândite şi agricul-
tura n6stră va fi perfectă când vom· perfecţiona înve-
ţămentul public, introducând în el Şi învăţământul agro-
nomic sub o mie de forme diferite. · · ·
Dar urmeză 6re de aci că trebue · să rămânem cu .
braţele încucişate? Nu, - legea votată .de corpurile legiui-
t6re · era bună ; iar- bunele resultate ce avea să producă.
atârnau de la aplica~unea ei 2). . . · · :

') · Legea pentru cutnpi'lra.1·0 de seminţe, duplt părerea n6strlt, a'a. aplicat
rl!u; scopul legei el'a. alt dea seminţe cu termen de platll, cum a fltcot guvernul
din Bucovina, numai sătenilor oarr sunt lipsiţT ; . nu seminţe streine, ci de cele
din ţară de bună. calitate, obienuindu-r a. '.şi varia şi îmbunătăţi cultura.
 HO

Guvernul pentru a putea să. aplice cu succes acestă.

lege se găsea în presenţa a două greutăţi :
1. Unificarea seminţelor cu regiunile ţerel. Acestă con·
diţiune era legată de circumstanţele climatice şi telurice
ale ei şi guvernul o p6te înlătura. studiând ţara prin
agenţii domeniali de cari dispune.
2. Seminţele aduse şi destinate a se cultiva trebuia să gă­
seasclt. debuşeur'i în · ţaril seu. în streinătate ; căci nimeni nu
produce pentru plăcerE'.a de a produce, ci pentru a pro··
fita. Singur d. Cozaclini a mărturisit că cultivă mult
trifoiu în ţară. cu multă greutate şi nu găseşte amatori
pentru a vinde semenţa.
Trebue dar ca cultivato1ii să aibă debuşeuri unde să
'şi desfacă produsele. .
P6te numai călăuzit de acestă consideraţie, d. Alu·e·
lian a zis in Economia sa naţională: că legea în ces·
tiune este numai. un inel al lanţului care nu va servi
la nimic. n Ce voiţi să taceţi azi să nu fie ca o picătură
de apă. aruncată. în m·are fără nici un folos pentru
nimeni·. "
Staţi.unea agronomică. de la Herestreu trebue se se
ocupe : .
a) Să. determin~ identitatea, genul, ·specia şi ·prove·
ninţa seminţei ;
b) Puritatea-;
c) Facultatea germinati;vă;
d) Greutatea absolută.
Agri<>ultura este chimie •fisiologică ; chimia face .azi
parte .din -moravmi.:le · sciinţi:fi~e ale epocei n6stre.
Ştiinţa ·nu se . mai -mulţumeşte , azi .cu conclusiuni
prematw·e ori ·cu ·:simple , intuiţiuni ·i ea voeşte· să fie mai
· clară ca faptele şi să explice = printr'o . :vorbă fenomenele
cele mai complexe. Spiritul critic este semnul distinctu
al muncei .acestui secol ; avem · trebuinţă. de pasiunea
precisiunei. .Nu ·ne mai putem mul~ămi cu observaţiu·
nile de sentiment, nu ne mai putem încrede în luminele
 111

imaginaţiunei ; totul se supune la rig6rea criticei ştiin­

ţifice; totul se descompune, se analisează.
In adever nu este de ajuns numai să obse1'văm pur
şi simplu natura şi să culegem faptele ast-fel cum se
produc ; ele au trebuinţă de o preparaţie specială. in ve-
derea studiului. Trebue deci să observăm cu metodă..
Spirite cercetăt6re, 6meni cu bună. voinţă, s'au pus la
lucru pentru a verifica practicele ce nu le părea justi-
ficate dupe regiunea in care se găseau şi dupe mijl6cele
de investigaţiune de cari dispuneau.
Un lucru capital, esenţial, este de notat. . Cercetările
necesare desvoltă.rei sciin~i agricole cer nu numai chel-
tueli însemnate, dar şi ani întregi şi colaboraţia unor
numeroşi experimentatorii; că pentru a le executa trebue
mijl6'ce puternice cari nu pot fi create nici de particulari,
nici qhiar de asociaţiuni ; că, în fine, în acestă ordine de
idei o organisaţiune solidă, ducend cu densa unitatea de
dire9ţiune este absolut necesară la succesul tntreprinderei.
Tiebue să înţelegem acest adever fundamental şi se re-
?ttn6~tem că guvernul singur este apt a realisa opera pro-
le<'taiă, pentru dt singur dispune de sume ·mari.
In,· basa legei din 17 Martie, guvernul distribui culti-
vatorilor, ţiind ·semă întru acesta de condiţiunile clima-
terice şi telurice ale ţerei n6stre precum şi de debuşeuri,
specii de .grâne cu bobul ta.re şi fraged.
Printre ;grânele cu bobul tare şi sticlos cultivăm in
ţară f/râul de Ban<it de origină din Banat, cel mai renumit
în t6tă. Austro-Ungaria şi cel mai ·căutat de morarii din
Buda-Pesta şi de la noi din ţară. Moldova cultivă. mult
grâul ·d e Banat, judeţul Bacău în particular cultivă gi:âul
de ·Banat pe t6te platourile. Localităţile nordice şi de-
l':1r6se ale Moldovei c0nvin pentru cultura Banatului ca
ş1 pentru cultura tutulor grânelor cu ·bobul tare in ge-
·neral. Deosibim două va1i.etăţi: ·grâu de ·Banat cu mus-
tăţi şi tuns, Bobul lor este· roşu, nu şade bine în alveole,
se S<'utură. lesne ·dar este superior în calitate şi cantitate
cu 10° / 0 • Grâne cu Qobul sticlos mai avem in ţară, mai
 1 t~·

cu semă în
cultura Dobrogei, şi rinict1'tul. Bob1i.l lui este
lungueţ, şi sticlos. Arnăutul se semenă tot-d'auna
alb
primă-vara şi reuşeşte în p{unenturile tari. In acestă ca-
tegorie ele 6re-care val6re în cultm·a litoralului Dnnărei
intră şi coluzul; are spicul cu mustăţi şi bobul negricios. ·
Grânele cu bobul fraged : conţin puţin. glutin , abia 10
11°/o, .pe cât timp cele cu bobu tare conţin 18°/o, re:1 -
şesc in câm1Jiifo şi văile
fertile •.
Din acest grup cultivăm în ţară urÎUăt6rele varietăţi.
.1. Ghirca sau grâul de Taigan, grâu tuns, se semenă
şi t6mna şi primăvara, are bobul roşu , . mic şi umflat;
este supus a degenera de aceea trebne nu numai ca lo-
cul· să · fie bine preparat şi ogorit dar · şi semenţa alesă.
Selecţiunea este necesară pentru a: evita degenerarea. .
2. Grâul umblător· sau de doue sez6ne, numit .ele ro-
mâni iară, se semănă şi t6mna şi . primăvara.
3. Sandornirca sau grâul de Sanclomir, clin Polonia, grâu
tuns alb, se.caută p'e ntru macar6ne. Spicul seu este roşu;
cultivat. în ţerile meridionale, bobul seu se face sticlos.
· 4 . .Grâul roşu românesc zis şi ciacâr sau cârn(&U, se cul-
tivămultin ţara n6stră şi importă a vulgarisa acestă. esce
lentă varietate. · ·
5. Grâul bălan bătrâ.n cu bobul alb, jumetate sticlos, .
varietate cultivată mult, cea mai productivă pentru văile ·
şi câmpiile fertile. · .
6. In fine avem în ţară grâul bălţăţel cel mai greu din
t6te după. experienţele ce · s'au făbut la şc6la practică de
agricultură. de la Strihareţ. .
· T6te aceste varietăţi, cu condiţiune .de a lucra pă­
mentul bine şf a face selecţiune, importă să - le Tespân-
dim în t6tăi 1ţarâ, ca ·Unele : ce ·s'au încercat deja,„avend ·
grijă înse să le unificăm cu diversele regiunL . . "
Scheriful, dintre grânele strein~, este un grâu cu bobul
frumos·, produ.c e mult .la ectar, · resistă la maladii · şi la
culcare. · · .... · .: ': · . . ·
· Fiind-că mulţi chltivato1i găsesc b';lilă. · socotelă. în
secară, putem întroduce şi · culti~a: Secara. de Sainte·
 113

Helene ; Secara de Saint-Jean ori multicaulă ; Secara

mare de Rusia; Secara sueq.eză; Secara de Labrador;
Secara Azof de t6mnă şi Azof schimbăt6re. T6te a-
ceste varieUiţi de secară cu grânele de mai sus s'au
cultivat şi au reu§it de minune în câmpul de experi-
enţă al şc6le1 de agricultură.
Ca plante de praşilă putem respâ.ndi în ţară varietă­
ţile de porumb citicantino şi cel portoca_liu fiind-că nu
produc pelagra la oameni ca varietăţile scorumnic şi
tomnatic românesc ; deosebit de aC'esta sunt productive.
De asemenea putem întroduce acolo unde sunt fabrici
varietatea. de sfeclă Vilmorin ce conţine 18°/ 0 zahar;
precum şi varietăţile de cartofi : magnum bonum, sborow
şi cham.pion. ·
Ca plante textile putem vulgarisa cânepa şi inul de Riga.
In fine, fundamentul agriculturei sunt fâneţurile. Dacă
cultivatorii cei mici suferă de ceva, suferă mai cu semă.
ue lipsa nutreţurilor pentru vite. A'i învăţa să creeze
live~i artificiale şi se tngrijască de cele natura.ţe ar fi
se se aducă mari servicii economiei n6stre rurale. Im-
portă dar că ei se profite de dispositiunile legai din 17
.Martie, dându-li-se seminţe de trifoiu, lucernă., ray-gras,
măzăriche şi alte plante usitat.e întru crearea livezilor.
Ast-fel credem că legea pentru cumpărare de seminţe,
în aplicarea ei, d~ se punea în acord cu cele două prin-
cipii enunţate ·mai sus, adică:
· a) Unificarea seminţelor cu regiunile;
b) Sen:ripţ.ele aduse trebue să găsescă debuşeuri în ·
ţară. şi în streinătate pentru ca se profite cultivatorii,
ar fi produs efecte salutare, ca în Buco~a, şi nu ar fi
fost novoit guvernul s'o suprime. · ·
Pădurile.-Intinderea productivă coprinde domenw pă­
d~or şi domenul agricol. Primul ocupă în judeţul Ba-
cau uă porţiune întinsă â teritoriului, peste.228,000 hec-
tare : jumătate din întinderea judeţµlui. · .
Statistica pădurilor din judeţul Bacău, după documente
oficiale: ·
8
 114

1853 1887
Hectcire:
Pădurile
Statnlui . 57,628.34
,, . comunelor (T.-
Ocna). . . . . . . . 241.00
Pădw·He stabilimentelor 242,990
publice (Epitropia Sf. Spll:i-
don. . . . . . . . . . . 6,327.00
Pădurile particularilor. 163,842.00
Total .. ' · . 242.990.228.038.34
Diferinţa în minus 14,951.66 bect.

Acest district forestier este unul din cele mai frum6se,

are câte-va păduri amenagiate şi ·este cel mai produc-
tiv în lemne din j udeţele României. ·
Speciile cari compun masivele sele, sunt admll:abil a-
propiate aptitudinelor climei şi solului din fie-care loca-
litate. La cele din urmă. limite ale vegetaţiunei forestiere
din judeţ, pe vârful Sboinei ,Clăbucului, Prioteselor, Mun-
celului, Nemll:ei, chiar d'asupra zonei de vegetaţie a mo-
lidulw, lucru curios, fagul constitue masivele i mai jos
vine molidul pe c6stele sudice şi bradul pe cele nordic~
apoi urmeză un amestec de reşin6se cu fag : în fine
codri de stejar cu mesteacăn, carpen, fag, ulm şi jugas-
tru îmbracă pici6rele munţilor şi vârful dealw'ilor. ~
mod normal molidul ar trebui se îmbrace vârfwile şi
părţile de tot superi6re, der acestă. specie nu p6te resista
venturilor, fagul mai resistent ia locul p'alocurea, de şi
vegetaţia sa în aceste regiuni merge încet,' găsindu-se
adesea arborele chiar in stare de târşiu. Casul acesta s'a
observat şi la Tarcău de comisiunea de amenagiament
şi se vede totrd'auna pe vârfuri unde ventwile sunt vio-
lente. .
Dupe studiele comisiunei de amenagiament, la Tar-
că.u, localitate în apropiere de teritoriul Bacă.ului, br~­
„ dul ocupă altitudinele in.feri6re şi meqii ale pă.dur~1,
„formând singur masive, amestecat în propor~iuni varia-
 „bile, cu molidul. In pârţile mai'. superi6re, molidul for-
„meză singur masive şi preferă, c6stele sudice, In pârţile
„de tot superi6re bradul şi fagul apar în mică cantitate
„şi apr6pe numai pe c6stele nordice." .
S'au ve(j.ut moli<}i de 57 m .. lungime şi braQ.i de 52,
cu volumul pene la 16 m. cubi.
Nimic mai satisfficetor pentru ochiu şi tot de uă dată
mai impunătol' ca aceste lanţuri de munţi din judeţul
Bacău acoperite fâră întrerupere cu păduri frum6se, vara
cu foile ver<}i şi iarna cu culori diferite.
Regiunea pădurilor se opresce acolo, \mdo ori ce altă
cultură este aleatorie, _şi compromisă prin rig6rea rlimei ·
şi greutăţile ele cultm·ă ; trebue să ne păzim, cu drept
cuvent, a despăduri terenurile cari nu pot da. economi-
cesce alte producte. In judeţul Bacău, pădurile ocupă a- ·
pr6pe întrega regiune munt6să. In zona dealurilor, pădurea
...ocupă tote c6stele rîp6se cu esposiţiuni rele; în fine, în
şesm·i, pădurea, care altă dată le acoperea în total, a
dispărut de mult pentru a face loc plugului. Reposatul
general Lecca 'mi vorbea de vestita pădure Lunca, care
se întindea de la Bacău pene spre Adjud, ocupând tot
şesul SiJ:etului. Astă-<}i nu mai găsim p{1.dure .în şesuri
de cât în nisipurile sărace, în masive mai mult seu mai
puţin mari, isolate seu împrăştiate. . .
Cele· mai mari păduri ale judeţului Bacău sunt : Co-
măne§tii, cu trupurile, proprietatea principelui Stirbey şi
a. Gbiculeştilor în întindere totală de 83,400 hectare;
Caşir:\ul Statului cu 16,470 hectare, _Lucăceştii Statului
cu 10,578 hectare; Solonţul iraţilor Theiler cu 9,000 hec-
tare; etc. · .
In general t6te pădurile judeţului se pot esploata în
mod lesnicios. Cele amenagiate sunt în numer prea mic.
La Stat s'a ru·mat şi se urmeză sistemul de espl6tare
cu 80-160 re~erve (semiceri) la falce. Resultatul este re-
generarea· pădurilor cu specii albe abondente şi perderea
celor preţi6se. Iţeservele
.
fiind
.. .
adesea bâtrâ~e şi neîngri·
 - · 116

jite se· viţiază, ventul le rupe şi scopul nu se atinge. In

zadar der tot repetă urui silvicultori :
„Reservele în crângurile compuse au de scop regene-
„ra.rea pădmei şi producerea lemnelor de mari dimensiuni".
Din nenorocire nici una din aceste condiţiuni nu se in-
deplinesce.
Acum de curend .s'a început în pădlirile Caşinul şi
Schitul Frum6sa esploatările pe picior de arbore, ridicân·
du-se până la 2 arbori pe hectar şi pe an. Masivul re-
mâne neîntrerupt, resultatele vor fi fericite.
-Agenţii Statului se mărginesc -numai a păzi pădurile;
der pădurea o · păzeşte legea, respundea, cu drept cuvânt,
răposatul general Lecca şi alt-fel trebue utilisată activi-
tatea silvicultorilor : facere de rtlritur'f. în pădurile Statului,
estrăgend arborii bătreni şi vicioşi din masivele bătrâne,
iar din cele tinere nuelişul de· speciile albe, prea dese
~ dominante; a.st-fel lucreză forestierii principelui Scho-.
enburg în pădurea Fântânelele ; :venitul net ce'i rămâne
din pădui·e este de 2 lei 50 bani pe hectar.
Suprafaţa totală a pădui·ilor Statului din judeţul Ba-
cău este de 57,66~ hectare; din acesta întindere nwnai
15,119 hectare sunt am.epagiate, fie 26,3 la sută 4). Parte
din aceste amenagia~ente sunt aplicate. Ministerul agri-
culturei p6te întinde, în regiunile munt6se, espl6taţiunHe
pe numer de arbori, fiind prea mult material acumulat
în păduri Ş,Î pentru a da de lucru populaţiunei, pădurile
. se vor aduce în bună stare, iar ~pcuitorii 'şi vor procura
le~ul de care. au nevoe cu preţui·i eftine, ·o cupându-le

') Pldurile amenagiate sunt :

..
LucăceştiI cu 10,578 hectare (8 aro
PrljeştiI · 2,S70 70
Cetăfuia " 832 .."„ 96 "
S~rbir
" 551 40 "
Lunca.Dii "n 1802 .n
n
92 "
Poiau cu Filipa 43S 25 " ..
Glodişorele
"
. 269 .. "'„ 4S
~
„
Total 15~119 hectare 14 are.
 117

braţele cu industria lemnului, cea mai cu viitor în ţară 5).

Solul pădurilor judeţului Bacău este f6rte fertil. In
t6te pădurile găsim cantităţi însemnate de humus format
prin depunerea îndelungată a. foilo1· şi a ramurilor că·
zute şi putrezite. Grosimea stratului. de humus este mai
mare în pădurilfl de şesuri. Stânca de petră apare nu-
mai pe piscuri şi v~rful munţilor, unde vegeteză pinul
pitic (mugus) şi melezul. · · .
Speciele forestiere ce compun masivele judeţului me-
rită atenţiune. 1n regiunea munţilor, din conifere găsim
tissa (Tacsus baccata) ; acestă specie devenită rară in ţera
n6stră, ani întâlnit'o în munţii Caşinului, pe malurile
pârâului Caşin, pe valea Buciaşului în stânga Sifrit6re1.;
la Palanca se găseşte pe muntele piceoru Tissei (dr.
Brânză). Se gi'iseşte şi pe pâJ.·âul Ruşil0r intr'un pâlc de
pădm·e la drepta şoselei, cum intri în comuna M-rea Ca-
şinu; ele asemenea în Fundu-Hălăşelu şi sus la Piatra-
roşie. Gios ca şi la . altitudini mari„ tissa reuşeşte
mai bine pe părae şi tărişm·i, nici uă. dată nu o întâlnim
pe zarea munţilor, tot-d'auna pe pârae, fie ele cât de
su~ . Pretutindenea unde găsim tissă, arborii sunt mititei,·
abia până la 2 m. inâlţime şi în. mic numer. Cei mai
groşi arbori de tissă ce am vezut aveau O. m. 50 peri-
riferie, ici şi colea, 'Semenaţi în păduTe. Altă dată ·era
multă tissă. in pădui·ea Caşinului cler s'a tăiat de locui-
tori pentru a face canele (şm1.1pui·i). de polob6ce. .
") .Asupra mijl6celor de de afacerea lemnului, · mal co s~mll cel de fag, s'a
propus estrngerea potasei. .Am au4it tu mioistornl domeuilor agenţi rnvestiţl
cu funcţiuni superi6re, sua_ţiind, cbiar azr, transformarea lemnelor din părţile
inaccesibile alo munţilor în potasll. Idea este veche. fo adev~r încă din 1843
Mihail de Hodocin present:'\ comiaiuneî centrale de. agronomie un proect de a
ae face lu ţim1~urile ?tloldovel o potasarn na'Wnală . Fabrica1·ea potasei con-
duce la acea a sticlei. . ·
nSocotindn·se în ~oldova nmnal 1200 fa.milil birnice aau vetre de foc, 4ice
nMibail <le Hodocin, şi fllc<lnda-se rînduialll. cit fie·care vatră al\ . dea pe an
nuumat SG oca couuşli, tărit plat!l; apoi din 4,S00,000 oca cenuşii. atrAnal!.
nB'ar sc6to 528,000 oca potaslt, 01u-e socotindu-se uumal câte un leu, ar aduce
"528 mit lel pe an.
 le1mperul (Ienuperus co1mpunis) se găseşte în locurile
g6le şi pe dâmburi în pădurile Statului : Berzuntu, Skitu-
.Frwn6sa, Caşinu şi Lucăceştii ; asemenea la Comăneşti
şi la Slănic pe ·Păltiniş. In localitate se ch.iamă Borşecă ;
n'a.re ·nici u~ întrebuinţare ..
Pinul sylvestru (Pinus sylvestris). Locuitorii 'l numesc
Kin. Există în munţii Slănicului, Caşinului, Lucăceştilor,
Sk.itul-Frwn6sa (muntele Gemăna). Intr'un cuvent 'l gă­
siln în t6te tă.rişurile de la Oituz până la Palanca. Creşte
tot-d'auna sus, pe p6le mai rar. In munţii Caşinului, la
piceorul Paltinului, am vezut pini sylvestri de 2 metri
periferie ; la Finiş, in Fundul Călaşeulul. la Bâtca-Slăti­
ilei şi la piceorul R~poiu este mă111nt der mult.
Bra~ul (Abies pectinata, alba) creşte amestecat cu.ta-
gul şi molidul, jos şi sus, la şes şi la tărişuri în părţile
nordice._ Din lemnul seu, în localitate, se fac scânduri
şi d6ge. Semenţa bradului se c6ce într'un .a n. Pentru a
ne da semenţă, conurile sele s'au cules la Fântănele la
1 Septembre.
Molid·ul (Abies excelsa) creşte mai sus ca bradul, ocu-
pând tot-d'una părţile de tot superi6re. In ve1ful Clăbu­
cului şi pe Sboina-Negră din munţii Caşinului nu p6te
resista venturilor reci. Pe aceste vernu·i, hectare întregi
de molid se · ved distruse de vânturi îngheţate şi înlocu-
ite cu fag in stare de târşiu: Molidul este reu îm·ădă.­
cinat, de aceea 'l surpă · vântul lesne.
nŞi fiind-că cheltueli\e ta.bricăreI acestei potase s'ar sui cel mnlt la 180,000
nleI, ar r~mâne obştelor pe an un folos curat de 348 mii lel."
Mihail de Hodocin se sprijinii. pe esemplul din Germania, unde în uuele
provincii de şi s~race în pădurl, totuşi au multe fabrici de sticlă, i,i sp1·e ale
rndestula pe t6te eu potasa ce este de neapărată trebuinţă, ea mijloc de to-
pire şi timpezire, s'au introdus 'r ânduiala ea, fie·eare vatră de . foc să fie da·
toro a da pe an câte 2 corete de cenuşă pe uu preţ hotllrât. ·
Propunerea lui Mihail <le Hodocin pare cam naivii, totuşi o menţionilm,
fiind-că are tneemnlttatea eJ. In adevi!r carbonatul de potAsll. are ma.re între·
buinţare tn industrie şi în agriculturi ca tngră.şilmânt chimic.
Jnainte, tOte ţerile produceatl ac6sUl substanţă din cenuşa lemnelor. De
când însă s'a descoperit minele de Karnalită. de la Stasfurt, preţul carbona·
 119

In munţii Bacăului molidul creşte în amestec cu·fagul

şi bradul. Pe valea Sboinei am văzut t6rte mu:t molid.
Pe culmea Berzuntului, în· pădurea Statului, am obser-
vat un frnmos sub-arboret tâner de molid cu brad.
. Bradul şi molidul din aceste localităţi cu diametrele
de 1 m. dau de arbore un volum de 15 şi jumătate m.
cub.
Fagu.l (Fagus sylvatica) formeză masivele cele mai în-
tinse în tote pădurile judeţului Bacău; vegetaţiunea sa
este frum(>sţi. în t6te locurile : la p6le ca şi în tărişurI;
este uă specie predomnit6re. Pe foile sele observăm ţâţa
de fag. .
Sapinclaceele sunt representate prin platanul falş seu
arţarul (acerpseodoplatanus); 'l găsim în pădtu-ile din re-
giunea muntelui, ajunge la dimensiuni mari şi înfl.ore§te
din Maiu-Iunie. Ace1· vlatcmoides (Paltinul) se găseşte
în totă regiunea munt6să şi delur6să. Se fac din aceste
specii iuguri, linguri, c6de de sapE'i..
Acer campestn~ (jugastru) creşte la p6le împreună cu
arţaru pe locm'ile aşezate, pe marginea ·p:\durilor, în fâ-
neţe, în amestec cu fagul, alunul, stejarul şi plopul ; la
verfori nu se găsesc mei de cmn. Mai găsim gladeşu (A.
tartaricum).
Dintre ulmacee găsim ulmul campestris şi sube·rosa; au
f6ia inică, cresc în pădurea Fântânele, Berzuntut Vel-
neşul (ul. efusa) creşte la mtmte şi ··dealuri, ru:e f6ia mare,

tuluT de potasl\ a scăzut la 45 bani kilogramnl, iar dintre ţlSrile, carî produ·
ceau accst;'t substanţll. din ceuu'a lemuului, n'a mai r1Sm:1s de cit Rusia. Din
Iluaia se aduce chiar rn ţ:\ra nOstrl\ carbouat de potasă. Am putea •i noi
ore să ·tucepem, tn regi unele munt6ac, fabricarea. acestei 11ub1ta11ţe din ceuuşA?
Credem c.'l este cn pntinţ.'\ fu mod avantagios. lJl regiunii e mnntOae, tl1 păr·
ţile uude drumnrile _lipsesc, unde nu · avem de cit ponOre !i corh:tne, ~i. prin
unnare, de unde lemnul ac acOtc 'cu multă gre11tatc, am putea începe cu car-
. bonisarea ~i cu fabricarea potnaeT <lin ceuus:i lemnuluT. Potasa fab1·icatit am
Ua O comerciuh1I, âm putea-o întrebuinţa chiar ca îllg'l'ă.!lment în agricultnră
Păm~ntnrile nOatl'c a'all si\răcit mal cu a~wă ale ţilranilor nu 'şI al\ schimbat.
cultura. de la 1864; -Cu modul a.data a.ro utilisa si materia.htl lc1nuos din re·
giunele in:1ccesibile ~le munţilor,. care tn stare; de &QI are ui\ val6re cn
totul miel\. ·
 120

la c6jă este bă.lan, lem1iul seu· este mai m6le. Din lem-
nul uhnului se fac obezi şi butuci ele r6te.
Hameiul · şi viţa de vie sălbatică (vitis vinifera şi la- ·
brusca) le întâlnim în t6te pădtl;rile, mai cu semă. pe lunci,
prin crânguri şi tuferişuri .; de asemenea salba m6le (E-
vonymus vulgare), lemnul .rîios seu Evonymus verruco-
sus şi Paţachina (cruşin) ori Rhamnus :frangnla mai ales
pe şesu văilor. Rhamnits intectoriuş s'a observat la Caşin
în livedea domnescă. ; în limba vulgară se g.ic bubuşlif.
Principele Nicolae Şuţi.1 .în statistica Moldo·ve'i spune că
mai înainte se exporta ~00.000 oca anual clin lemnul a-
cestui arbore întrebuinţat la. coforat. -
R.b.runnus frangula se găse§te în t6te p~1.durile; ·se scie
că lemnul acestui· arbore se ·~ltrebuinţeză a fabrica pra-
ful de puşcă. ·· . '
·· Stejarul sesilifioi· şi pedunculat sunt cei ma\ răspândiţi.
Stejarul cu fructe îngrămădite (conferta) şi cerul 'i gă­
sim semănaţi în t6te pădurile. Rar am întâlnit masive
curate numai de stejar. Stejarnl, arborele cel mai pre-
·ţios, începe a se rări. In pădurea Ca.şinului am văzut
mult steiar sesiliflor şi :pedunculat pe delu-Stânei .
.âlun şi Carpen se găseşte mult în pădmile judeţului
Bacău, mai cu semă în masivele tinere. Mestec.an este
forte mttlt; din el se fac.butuci de r6tă, bîrne de cas[i.,
leutei de căruţă, gardm·i de lues şi .cue de cisme.
Pe luncile şi _malm·ile torenţilor, pe pârae, pe lângă.
Etă. calculul pe care l'am putea. face, dacă ar fi . vorba eă tr ansformltm
parte din lemnul regiunclor munt6ee Îlil carbonat de potasă, ...
Compo&iţia mijlocil a lemnuluI este acesta :
Carbon . • . . . • ·. 45.0 O la. sutlt ·.
Oxygen • • 32.00 „
Hydrogeil.
Azot . . ;
. (l[,0
1.50
„
„
.,

Cenuşii. . :,, 5.&0 „

Total . . 100 oo .
Cele 5.5 la sută cenn•ă coprind 0,9 potau (Ko} sa!I 15,86 la sută. Imul-
ţind cu 2,14, coeficientul carbonatului de potasă; avem 85 la sut.'I. Cu alte
\'Orbe, 100 kilogr. cenuşă ne da!I S5 k:ilogr. carbonat de potasll., cart se vinde
 121

ape şi isvore, gas1m aninui alb şi negru. Aninul negru

(glutinosa) l'am găsit la Berzunt, în pădurea Statului,
la 700 ro. altitudine lângă isv6re de apă. Aninul negru
se face gros; cel alb remâne mai subţire şi c6ja Ra
este mai albă; clin amâncloue speciele se fac tr6ce, coveţi,
lingm·i, cimşe şi bârne de casă.
Sângerul (cornus sa11guinea), cornul (c. mas), socul ne-
gru şi roşul, dâ.rmozul, călinul, se găsesc în t6te păduri·
le. Cornul are lemnul tare, clin ca.re se fac restee şi
cue de jug ; fructele lui se mâncă. Din lemne de soc,
băeţii fac fiuere. Socul negru are fructe negre, cre.'Zte
prin sate- Şi grădini; cel roşu are fructe ro.şii dispuse
în racem şi se găseşte in t6te pădru·ile de munte. Dăr·
mosul, călinul şi sângerul n'au nici ·ua întrebuin~re. ·
Lemnul câinesc ori m~1Jinul negru creşte puţin, n'are
nici uă. întrebuinţare locală, s'ar putea . însă fa.ce din el
garclm·i vii. , .
Frasinul, represintat prjn 3 specii în jud. Bacău, creşte
în locurile recor6se. Fraxinus ex.celsior ori frăsiniţa, ox,y-
phyla seu cu foi ascuţite, ornus seu mojdreanul; acesta. ·
se găseşte puţin. Din lemnul frasinului se fac d6ge şi
osii de că1uţă. . .
Plopul este representat prin · 4 . specii ; alba (pluta)
pretutindenea prin văi; canescen.s (plop albicios) prin
ză.v6e şi pe lunci ; nigra pe lunci şi c6stele dealurilor ;
trem.ula seu plopul ele munte tremură.tor, aspect piramidal.
tn comercill cu 45 bnnI kilogramu . Prin calcul gllsim, dupl! datele de mal
sus, cll ne trcbuese 1800· kilogr. lemn ca si! avem 100 kilogr. cenuşii., şi prin
urmare, 35 kilogr. carbonat de potaslt. Câte •15 bani kilog. va\orea earbona-
tulul de pot.'\Să, proclusu ai· fi de 15 lei 75 bani. In ·consecinţll cele 1800 k
lemne sau 2 metri cubî, (un, metru cub brad, lemn verde, cântăreşte 900-: OOO
kilogt. lupă Gayer) a'ar vinde cu 17 leI 75 bant, fie metru cub de lemn brut
vGnd'ut!en preţul· de 8 lel, 875 plin transformarea Iul în potMă. Admiţind eă
eheltuelile s'ar urca. la jumătate din acc1tă valore ne r6mâne valoren melru-
lul cub brut pe 4 !el, 42 banl. Acest preţ este forte a\·antngioa pentru regiu-
nile de munte, unde triuncbiurl olt~lute ele brad şi molid, în volum de la 6·15
m. c. ee vend abia cu 10-20 centime buca.ta. Procedeul acesta ar conveni
·~i mat bi~e pentru lemnul ele fag, cel mal abondent în pădurile nostre.
 12·~

Foile sele m1c1 tremură. mai tot d'auua la cea mai nu-
că adiere. .
Richita (salix fragila) o vedem pe t6te malurile râu-
rilor; salca ori salcia albă pretutindenea: malja seu sa-
lix viminalis asemenia; losia seu S. vitelina creşte în
boschete priµ făneţe şi se întrebuinţezâ la pari şi nuele ·
de gard; .n u ajunge la dimensiuni mari, i se mai zice
i;i jov. Pe urmă vin· speciele: Salix triandra, purpurea,
caprea, (richita mole jovă.), siseliaca, am·ita, cinerea,
în total 9 specii de să.leii şi 3 specii de cătină. exisU'l.
în pă.dm·ile judeţului. Cătina mică. se găseşte pe matca .
Slănicului, Oituzului şi Trotuşului. Că.tina roşie (galica
şi palasii) pe Siret, Oituz şi Tasleu. .
In t6te pădurile de munte, copacii sunt plini cu vesc.
Este ua frumuseţe (în fond un r~u) se priveşte vârfuri-
le stejarilor betrâni împodobite cu vesc. Ves·cul de ste-
iar este uă plantă. parasită. din familia Lorantaceelor
'Lorantbus europeus); verfurile bradului sunt năpădite
e viscum· album (veacul bradului).
I Pădurile de munte sunt devastate prin incendii. Focul
1'aprinde, ţine mai multe zile şi arde câte uă culme
întreg[1. a muntelui. Focul ia de la ciobani seu de la 6-
menii ce fac cărbuni în unele locuri. In t6te pădm·ile
de munte speciele au ajuns la maximul verstei, au intrat
chiar îndepericiune. Steiarul şi paltinul se găseşte numai
semenat prin pădure (6) Pădurile de fag ar trebui tran-
sformate în păduri de stejar şi reşin6se; ast-fel lucreză
principele. Wittgestein la proprietatea sa Fântă.nelele.
Industria lemnului în judet va câştiga când se v:or
construi drumuri bune; acestă îmbunătăţire va avea şi
alt resultat, acela de a caritona pădurea în ~ituaţiunile
:·L ·• ,
6) Stejarul, arborele cel mat preţios, începe a sc rări, lucru care trebu~- st!
ocupe miniarorul agricultureI, Cruţarea. stejarulul şi a. frasinuluI a. preocupat
tnc!I. din 1777 boerir Moldovei, cllcl prin aşezământul lui Gr. Vodă Ghica 'şi
anaforaua boerilor pentru tllerea pădurilor, în cea cc priveşte săteniI, aveau
voe se tae e st! vânz!!. cât vor putea afară de lemnele de stejar r frasi'i;
acum un v~ac părinţii noştri cugetau a cruţa lemnul preţios.
 123

şi în terenurile cele mai proprii producerei lemn6se.

Dacă pădurile ·din şesuri şi coline se tae şi se înlocuesc
cu culttu-i mai profitabile, din potrivă, terenurile stânc6se,
pon6rele, trebuesc înpădnrite precum şi poenile, ochiuri-
le şi t6te golurile. Pădurile dispar din terenurile de
bună calitate, puindu-se la locul seu fie-care natură de
producere. Inutil este a defrişa pentru a pune în cultură
--terenm:i serace a căror val6re ar fi puţin avantagi6să.
Produsul brut şi venitul net al pădurilor statului din
judeţul Bacău se p6te calcula.
Admiţând că un hectai' pădure valoreză în fond Şi
suprafaţă. 300 lei şi cunoscend suprafaţa lor totală de
57. 361 hectare, am avea val6rea întregei suprafeţe
pădur6se 17.208.300 lei. Acestă sum{i, reportată Ia veni-
tul anual mediu de 34, 726 lei, 19 . bani găsim uă do-
bândă de 20 b. la sută pe an. De asemenea inpăr~ând
venitul mediu cu suprafaţa totală a pădurilor statului
din judeţ (57.361 heC't.) căpătăm uă producere anuală
de 60 bani la hectar.
Pa.durile particulare. -Puindu-se pădurile sub regii.nul
silvic, întreg judeţul Bacău s'a considerat judeţ de munte.
T6te pădurile sele sunt situate pe dealuri de regiuni
munt6se, pe c6ste cu teren accidentat şi clină repede.
Specia care compune în regiunea delur6să masivele este,
· în general, fagul. In regiunea munt6să superi6ră predo-
mină molidul. In regiunea munt6să inferi6ră propor~iunea
esenţelor la 1O părţi este cea următore pentru fi.e-care
esposiţiune : . ·
Nord Sud Est Vest .
. Brad· 5. 5 4. O 5. O. 5, O.
Molid 3. 5 5. O · 4. O: 4. 5.
Fag 1. O. 1. O 1. O. ·o; 5. .
Pentru a le sc6te de sub regimul silvic mulţi particu·
lari au făcut contestaţiuni. Ministerul. domeniilor, pe te-
meiul. contractelor încheiate dinainte, le-a admis, scoţend
pădurile de sub regimul slivic, ·bine înţeles pene la es-
pll-area. acelor contracte.
 124
- .
Intinderea totală a pădttrilor particulare pu~e sub re-
gimul silvic ·e ste . de. 170. 688 hectare şi aparţin la 165
proprietari. 62 la sută sunt şituate în regiunea munt6să ; 32
la sută îmbracă. c6stele din regiunea delur6să. Amena-
giament decretat are numai pădui·ea Tisa Sylvestrii (Glo-
diş6rele) a d-lui Lupaşcu fu întindere de 84 hectare şi
96 are. Der espl6tărl · sistematice şi lucrări de îmbună- .
tăţire se fac de d. ·Al. Stirbei la Dărmăneşti şi de prin-·
cipele Schoenburg ~ pădurile Zemişu · şi Fontânelele.
Esploatarea pădm·ei Fontânele este un model de imitat ;
în ea se fac răritur~, scoţend din masivele bătrene arborii
intraţi în depericiune şi din cele tinere nuelişurile do-
minante de ·specii ordinare şi albe. Ochiurile g6le şi lu-
minişm1le se planteză. cu pin silvestru.
Fagtil :se tae Şi se înlocuesce cu stejar şi reşinose. A-
ceste lucrări se e.'>ecută şi în pădurile Zemişu şi Valea-
Secă, proprietăţile aceliaşi case. ·
a
Forestierul şP-f al prmcipelui Schoenbui·g, pentru pro-
duce firele de plantat, a preat 3 pepiniere :
La Fontânele de 1 h . 3000 m. p .
.„ Valea-Secă, ,, 0.3000 „ ·
„ Tasleu. „ 0.3000 .,,
Din 1880-1886 ·s'au plantat din pepiniera Fontâ·
nele, Valea-Secă. şi Ţasleu plantele următ6re :
Pinul aust. şi cel Sylv ..L 081.000 fire. ·
· Mol.i d , 264. 600 „ .
Brad 106.100 „
. Melez . 48.150 „ ·
Stejar pedunc. şi sesiliflor 320.300 „
Fag . · . . 83.000 · „
Arţar .şi paltin . . 24 .100 ,,
Frasin 32.500 „
Ulm ·. „
20.000
Salcâm 21.800 „
Richit4 (Salica -viminalis) 10.200 „
Total 2.021.350 fire
 125

Prin păduri şi pepiniere s'a semenat următ6rele can-

tităţide semenţ<\.
460 kilogr. pin · austriac şi :silvestru. ·
241 „ molid
160 „ melez .
300 „ brad
168 hectolitri stejar
10 „ Paltin
2 „ Ulm
11 „ Frasin
In momentul trecerei mele prin aceste păduri în 1887,
în pepiniere se mai găsiau fire de semenţă:
Foi6se. Reşin6se
Fântănele. . . . 239.400 1.191.000
Tasleu . . . .. 20.800 188.200
V alea-Seacă. 131.000·
Total . . 260.200 1.470.200
1. 730.400 fire.

Firele se transplanteză. La hectar se pune 8.000. --

10.000 fire distante de 1 m.-1 m. 20. In locurile bu-
ruen6se, firele se pun mai dese. Bradul, molidul şi pinul
se planteză. după 4 ani ; laricele (melezul) dupe 2 ani ;
stejarul după ·un an ; ulmul, paltinul după 3 ani. Sămânţa
de brad se culege din pădure la 1 Septembrie şi se se-
mănă chiar în t6mna în. care s'a cules. Semenţa· de mo-
lid o aduce din Germania cu 1 1. 75 kilogramul. Cea
de pin sylvestru se plăte§te cu 5 lei 50 kilg.; cea de larice
cu 2 lei. Culesul ghindei de stejar din pădure s'a plătit
3 lei hectolitru. .
Educawa ce se · dă pădw·ei principelui Sch~enbw·g este
~dreptaţă în vederea lemnelor d-e construcţie. Cheltueşte
anual până. la 60.000 lei cu exploatarea. · ·
Plantaţiunea reşin6selor se face primă-vera, în Martie
şi Aprilie, cu deosebire în poem~ T6mna: se face mai ales
în locwile adăpostite. Plantaţiunele se fac cu un sfredel
 126

special (Hohlspaten). Mia de fire plantată cu acest instru-

ment c6stă 6-9 lei, dupe etate. .
Serviciul de pază- · pădtu·ai.iî, sunt mult mai bine re-
tribuţi ca la Stat.-Fie-care pădurar primeşte în bani
şi în pămenturi anual 307 lei. Brigadierul prim.eşte 81 O.
lei. întinderea încredinţată pazei unui pă<).urar este de
340 hectare. ·
Esploatarea pădurilor particulare în regiunea munte-
lui produce antreprenorului un beneficiu pe m . c. c1e 9
lei. Cheltuelile de lucru se ci.freză. 21 lei pe m. c. Pre-
ţul vân4erei, în gar:i Bacău, este d~ 30 lei. Se obţine 60
la sută. lemn lucrat. Perderea în lătun6e este de 40 .la
sută.
Ferestraele instalate pe Uz, Tasleul-Sărat, pe Trotuş
la Brustur6sa, pe Aseu, ferestraele de pe Doniana, cum
şi ferestraele cu aburi de la Solonţ şi Moineşti, , realisă
un beneficiu de 9 lei pe m. c. Producerea lor anuală se
p6te evalua la 50,000. m. c. lemn lucrat. Socotit a 30
lei m. c. avem un capital de 1,500,000 lei, ori un bene-
ficiu anual în folosul antreprenorilor de 450,000 lei.
In anul 1884-1885 s'aespediat de staţiunile T.-Oc:p.a
şi Bacău 25,902,000 kgr. lemne de construcţie şi
2,142,000 kgr. lemne de foc .. Admiţend că m . c. lemn
de brad uscat cântăreşte cinci sutekgr., aceste 2Ş,902,000
kgr. lemn espediat prin gările Bacău şi T.-Ocna in anii
1884 şi 1885 fac 51,000 m. c., uă mijlocie· de 25,000
m. c., pe an. Prin instalare de noui ferestrae în ani~
următori producerea s'a îndoit. . .
Basinul Bistriţei deosebit produce anual 350,000 m . .
c. lemn lucrat. Lemnul produs este de calitate bună.
Trei circumstanţe pot influenţa asupra calităţei lemnu-
l~ de brad şi molid : altitudinea, natura solului şi re-
gimul · de espl6tare.
La o altitudine mai mare, molidul găsindu-se in sta-
ţiunea sa naturală, lemnul seu dobendesce calităţi su-
peri6re. . ·
. Latitudinea nordică, umezela şi esposiţiunea estică în·,
 127

fiuenţez[i. asemenea în fav6rea. calităţei lemnului. Spre

Sncl bradul dobendesce calităţi rele.
Ne aducem aminte, cu începere de la 1 Iunie 1888,
s'a acordat scutire pe termen de 15 ani societăţei Goetz
de tacsele vamale pentru lemnul de brad importat din
Bucovina, daca societatea va justifica că. esportă. 80 la
sută lemn lucrat în ţară din ·cantitatea brută ~mpor­
tată.. Se invocau 2 al'gumente : a) că nu avem în pă.­
dmile n6stre lemn de brad şi molid suficient; b) că cel
pe care tl avem nu este de bună. calitate.
ln privinţa cantităţ_ei cifrele vorbesc de sine de şi es- .
pl6taţiunele nu sunt întinse la t6te pădurile. Afară de
ferestraele instalate pe Uz, Doft.iana, Aseu, Tasleul-Să­
rat, numai basinul Bistriţei p6te produce 350 mii m. c.
. anual.
Calitatea este aceaşi pentru că solul are aceaşi natu-
ră ca: şi în Bucovina: gresie carpatică. Altitudinea nu
p6te fi mai mare în Bucovina de 6re-ce se soie că mer-
gând spre Sud altitudinele cresc. RegimUl de esploatare
urmat de rezeşii din. Bucovina, de. la care societatea
Goetz a cumperat, este inferior celu.i urmat la noi în
ţară : este uă curată devastare. El nu p6te adă:oga întru
nimic la calitatea lemnului din Bucovina.
Cum se face dar că lemnul din Bucovina, une ori,
se vinde cu 3 lei mai mult metrul cub la Gala.ţi ca cel
din valea Tarcăului? '
Acest fapt este un simplu obiceiu comercial şi are
de causă deteriorarea lemnului nostru lucrat prin plutărit.
Românii aduc plutele la Galaţi făcute cu lemn lucrat.
Societatea G<:>etz face plutele sale cu trunchiuri brute,
·ie aduce la Galaţi şi le transformă. în scânduri, cari se
vând cu 3 lei mai mult. · · ·
Când societatea aduce la Galaţi şi plute de lemn
lucrat, le clădeşte pe trunchiuri, care în6tă. în apă.
, ceia ce fac~ că prin plutărit lemnui lucrat perde mai
puţin din val6re. Ast-fel societatea G<:>etz a sciut se asi-
g~e debuşeu le~ului seu în Orient.
 128

Pentru tm moment lemnul nostru este concurat ; va

vem msă peste pu~ timpul, când pădurile Bucovinei
cu totul devastate, nu vor mai da nimic; atunci noi
vom alimenta t6te târgurile. .
· Aşa s'a întâmplat cu pădurile de stejar din Sclavoni~
pe cari Ungwi.i le-au devastat în scurt timp în cât azi
nu mai g~im un fir de stejar în acestă ţară.

Pădulile pn.rticulare supuse regimului silvic

Hectare
1. Bălăneassa (fag, stejar, ulm, şi c:wpen) coiuuua Valea. Hea,
proprietarl fraţii Condopol, întindere. · 448.
2. Valta Rea (fag, şteja.r, carpen, ulm), proprietar faucu Ivaşcu,
întindere. 286
S. Doftiana (brad şi molid, ulw, carpen şi fag) comuna Dofti:l.na,
proprietar Nicu Gbica 8,640.
4. Larg11. cu Ciobănaşu (fag, şi brad), comuna. Doftiana., proprietar
G. Gblca. 14,545.
5. Dănnănes~ (fag, şi brad) con1uua. Dllrmăneeci, proprieta.r Al .
. B. Ştirbey, întindere. . 7,000.
6. Brătuluci (tag, şi brad~ proprietar Eugellie Ghica., întindere. 9,03&.
7. Şipotele Tar~iţa (11tejar, fag) comuna. Văssăeştl, proprietar
N. .Corivan întindere. 130.
8. Tamiţa Runcu (fag şi mest~căn) comuna. Văssăeştl, proprie-
tar D. Ghica., întindere. 186.
9. Fala Oristti, dosul Turluiclnwlui, pârâul 'feiuM şi oosta Cet·
nuluJ (stejar -şi fag) comuna. Buc~cscI, proprietar Colonel
Ia.rea, întindere. 28G.
10. Fundu G4wei (brad, fag, mesteell.n şi piu) comuna• Moinesel,
' proprietar Iosef 'feiler, întindere. · 2,S05.
.11. Măgura (stejar, fag, earpen) comuna MoinoscT, pro1n1etar I.
'fheiler, întindere. . 215.
12. Geamă11a 1i Vartiifa (brad, molift, fag, stejar, n1esteacăn),
comuna. Solonţu, proprietar Theiler, întindere. . 9,036.
18. Băhnăşmii (fag, plopr,_ mest~c~n, putin brad) comuna Blh·
năşenif, proprietar v. Lazu · 115.
· 14. Ztmişu (brad, fag, mest~căn) pe mo~ia Taeleu, comuna Va·
Jea Arinilor, proprietar principele Schoenborg, intiudere. 1,070.
15. T6ltle (aceleaşî essenţe, ma[ puţin brad.1, proprietar acelaşi,
întindere. 429.
 129

Hecta1·e.·
' 16. Geamă11Cl \urad, molift, fag) comuna Valea Arinilor, proprietar
Zamfir .i\r'oldovcau11, tntindcro.
17. Topliţa (fng, brad) comuna Valea A.inilor. propriet1u Zwa·
r:mda Botezatu, întindere. HS.
18. Topliţa idem, proprietar Thciler, tntinderc. . 7.5.
19. A.pa Ha11~1i (molift, pin, brad, mcatecăn) comuna Uruaturosa,
moşia Palanca, proprietar D. Ghica, întindere. · ll ,494.
20. Topli'o. (umd. fag) comuna Valea Ariuilol', propriet:u· reae~it,
întindere.
21. Columbele (1uolift, brad, pin, mcatecăo). comuna. 13,ruaturosa;
proprietar Al. Ştirbey. întindere. · 15,708.
22. Ketros" (brad, molift, fag. pu~in JUPetecltn) cC'm11ua Uruatn-
r<>sa, u1oşia Agi\şu, proprietat· Eugeniu Ghica, tntlndere. 0,97•.
23. Oăt'lmta (brad, wolift, fag, puţin meste(lău} moşia Bcleghe·
tu, conmnn llrnsturosa, proprietar N. Ghica, întindere. i ,641.
24. Durmea şi Sg11ialm (brad, molift, fag,) moşia Lndaşi, comuna
Blişoscl, proprietar Archerenl Climescu, întindere. . · 286.
25. Balcc.trn (u1olift br:id, puţin 1uestecăn) comuna 1.lăscsci, pro··
prietar d-na Gheorghiu, întindere. ; 120.
26. Grousci (brad, molift, stejar, fag, meste.cltn) comuna Gro-
zescT 11i Hârja, proprietar Negropo~te. · ·
, 27.~BogdălltşH (atcjar, fag, carpen) moşia Bogdănescl, couinua
Grozcscr şi llog<lanescî, proprietar Em. Bogdan, tntin<lere. 280.
28• .iJfiigura, ncelenşi esenţe, are ·~ bi·ad, proprietar .acela!l, in-
tiudere. 715.
29. aos111a, idem.
30. Tissescl (fag, stejar, roea~clin, plop) comuna nogdilncscr,
proprietar Ang~lica Roseti Teţcao, întindere. - 72.·
Si.. Cueiuru (fag, carpon, pupn stejar) comuna Onesot, pr<>prie- - .
. tar rezeşil din .Filipeui, întindere. ·- · · 57.
32. Buciumi (fag, stejar, plop ) comuna Onescl, proprietar Ju·
raşcu, lntinclere. · . 358.
3'l. Pătt'ăşcanH (stejar, fag) comuna Râpile, proprietar Alex. · · ·
Repitea, tuti11clere. · 5.15~
84. Poimta Ur.mlu.\ (fag, arţ.i.r, 11lur, carpen) corounR Gropile,
proprietar Iancu Botez, întindere. •... H8.'
35. Căp.ta, idem, iuew. · . . 56.
86. Ruph1ra (fag, ulm, 'arţar, cnrpen). comuna. Gropile, proprie- ·'
. · tntea rezeşilor, întindere. - 80.
37. V11ltll Stncă. (ştej:ir, fag · puţlu brnu)· corum1a Hogdnnţ\, pro-
p~ietar G. Donicî, întindere. . ' .: . · l,•?O.
88. Corbul. r~tejar, puţin fag) vcgetaţio bună, comuna. Bogdana, .
· .Proprietar E.. DonicT,
. . întindere. · 130.
.. . ~:

I' •
~ I .„ 9
 130
HectarE:-
39. Giirbo11m1~ (fag, ştejar, plop) vegetaţie bună, comuna. Dog-
daua. proprietar N. G. Donicr, întindere• . l,SS~. -

40. J'ă11renii (ştejar, puţin. fag,) vegetaţie buuă, comuna. Jăvrenir,

proprietar Locotenent N. Donescu, . răzeşii şi Ghiţă Ci\li·
· neşcu, întindere· iis:
41. Floctşcii (ştejar, puţin fag) vegetat.ic bnnl, comuna Jăvrenil;
proprietar Iordache· 1nraşc11. . . ·-. 80.
42. B~tea Boierescă (ştejar, puţin fag) vegetaţie bună, comuna
Jăvreui, proprietar Radu ·Roseti, îutindert . .
43. Boisua Rtztşi (ştejar, puţin fag) vegeta~e bună, comuna
. Jăvrenii, pro1>rietar rPzeşii, ·întindere: · 70•
H, ·Boi.s~a Galiml· (ştejar. puţin fag,) vegetaţie bună, coronua.
Jăvreni, proprietar Sgardoly, îutiudo1·e. ·· 195.
45. Pralea {brad şi tng) vegetaţie bunlt, comuna. Căinţu,p roptie·
t:ir Radu R. Roseti, intindere. · •.ooo.
· 46. Cfortolo11m (stejar) \' egetaţîe bună, comnu:l Cli.iuţu, proprietar
Radu H~ Ros~tti, întinclel'e. „· ·
47. '.Bârsănuci (stej:\\') vegetaţie bună, comuna Bârsaneşci, pla•a
'l'aslău de jos, prorrietar căpit.'\n P. Hociung, întindere . s1s
. <18. Dealu glodului (stejar, fag ~i a. te esenţe) comuna. J~âl'Slt·
ncscT, plasa 'l'aslcu de jos, p1·01niotar V erdeann, tu1iudere
~ 49. Dtalu glodului (acelca.;i esenţe). ~ceiaş: comu.1ll 1 proprietar
" a1·istid..?. Haztt, întindere . . 2H
50. Dealul Ciungilor (stejar, fag şi alte <'senţe) comuna Bârsll.-
nesci, plasa ·r:1slău ele jos, proprietar Oăi>itilu Arcado
Şoptilfot, îutinclerc. . . ' . US
51 Do.,u1 .Albiilor (fag şi mesteacăn) comuna Bârsltuescr, plasa
Taslău de jos, proprietar Nicolae liroşte:iuu, tntiuderc , 21
52. .Runcu Sim~ (fag, stejar şi· alte CS<,mţe) comnua Bâ1·s::tncscr .
· plasa 'l'aslltu do jos, })l'Opl'ietar I. Siou; tntindere. 286
53. Hugiagu tfag şi 'puţiu stejar} -comuna. Beresc'i, i>lasa Taslău
de jos, proprietar familia D. l{oseti, întindere. -.; 100
54. Văreări~-u (fag şi puţin stejai·) com1ma BerescI, plasa Tas·
· · 11iu de jos, proprietar N. lloianu, întindere 185
'55„ Vărzc'irişu (fag, steja1· şi alte esenţe) co1u.uua. Bos.otcur, pro·
prietar Simiou"'l'ăsllioanu . · . . . ' · 82
56. Căliniş1' (fag, stejar,, comuna Boşotonr, proprietar Toma Ra· . .
fail, întindere · . . .:: 100
5.7. · Călini~zi · (fag, stejar şi alte esenţe) comuna Bo~oten, p_ro·
plietal' Simion Taslaoanu
. 58. DruEa {fag. stejar şi alte ~seuţe) .comuna Brătila, proprietar
;· , Agim Ova.nes, întindere . · · · . 866
·· 59. Muntenit (t:ig, · stejar ~i-. alte e·eenţe) '.-comuna Brătila, 1>rO·.,
prictar Ştelan Codr.eanu, ~tindere. · 143
 131

Hectare:
60. Mu11tenii (fag,. stejar 11i nite esenţe , comuna. llrlttil:1., proprie·
tarl 1·ezesîl de Brătila întindere 100
61. Muntenii (f;g, steja şi alte esenţe) proprietar Goro,·eT Mihail,
întindere. 2 ;8
6 . Mtmtenii (tag, &lejer şi alte eacnţ.c) comuna DrltgugeacJ,
proprietari rezeşiî de Dr!lgugeacl, întindere 240
68. Coasta (fag st~jar şi alte e11euţe·, comun:\ :Qrllgugcştî, prq-'
prietnr colonel Crupenschi.. întindere ,- 121
64. Pârâul ..!dane (fag, stejar şi alte esenţe) comuna . Xndişa
1>roprictnr Ruxanda. Sturzn. întindere. 5•
65~ PârctHl ..dcl6nc (fag, stcjnr şi nite esenţe) comuna Nadi~a,
prop1iet:irT rezcşi, întindere 60
66. Lei Livada (fag, stejar şi alte esenţe) comuna Nldişa pro,
prietar I. Pa.udele, întindere. . 62S
67. Fmrcl<iia (fag, stejar şi nite esenţe) comuna. Nndi~a. pro·
pl'ietarT rezeşiT ele Nadi~a. întindere ISS
6S. Bejin11 (fag, stejar şi alte esenţe) comuna S1hiduloui , pro~
prietnr i\Iitică Şturza, întindere · · 500
69. Căru11ta (fag, stejar şi alte eseuţe) comuna S!iuduleni pro· ~
p ict~\r C. Roseti, întindere. 500.
' 70. Verşuci (fag, stejar şi alt~ eseuţe) C-OWUlla Sllndulcu:, pro·
prietnr I. fanoli, întindere' · 600
7)• .Lă1·guţa (fag, · stejar •i alte esenţe) comuna. llrguţn, pro·
prietal' 1, Gheorghiu, întindere. 100
72. Runcu (fag, 11tcjnr şi alte esenţe). comuna Tetcnul, pr?p1ietar
D. Hoseti Teţcanu, t .tindere 800
7S. Costa (fag 11teja1· şi alte esenţe) comuna V :ilel\ rea., pro· ·
prictar V. Condopulo, tuti ndcre. 1.00
· 74. C01ta (fag, stejar şi alte E>seuţe/ comuna .Valea rea. proprie· ·
t ·r casa dcfuuctulur Gr. Roseti, tutindere. 4-lS
75. &orţt11il (fag, ştejar 11i alt . esenţe), comuna Scorţeni, pro· ·:
0

prietarl reieşit de Scol'ţenl, întindere 85.

76. Seor,enif (fag, ştejar şi alte essenre) comuna. Scorţqul ; pl'o·
prietar Vasite 'l'ăt.'lru, f11tl11<1 ere 68:
. 77. IliBsci (fag, ştejar şi al•e easeuţe) comuna· Ardeoaur, pro·
· priot11r N. Haciu, tutindore . . · 85.
- 78. Fundătt1ra (fag, ştejar şi alte esenţe), .comuna. Bueşescl pro- -
prietar D • .Eustaţiade, tntindea-e „ 200.
· 79 P1ciomi Stat1c11Zui (fag, ştejar ti alte esseuţe) eomuu·1 .Buc·
eoact, propri·:tar Profira Don ci, întindere · - , . 1230.
· ·so. La1.-ul 11mk (fng şi alte esenţe) comuna B\to~eseT, plasa Tas·
· li!u·do:sus, proprietar, familia. i\[ateI Crnpenscbi. Jntindere 614.
81. .Leurdi11' şi Călugăriţa (ştejar, tag. mesteacăn şi cnrpen)
comuna Bucşesei, proprietarl reieşit de llucşesoT, tutin. 164.
 132

Hectare
82. Şipotele fi Gr6pa 011irifd !ştejar, fag, mesteeltu şi alte e-
senţe) coniuua Bn~eacl, proi>1ietari rezeşif, întindere 101.
88. Găvănăria-Spom .(11tejar, fag, mest~eăn Şi carpen1 comuna
· _ lSucşescl, pro1>rietar D. Eustatia<le, întindere 17.
84. Fala Cristi, F1wfa, Pârcittl Strâ111bd (ştejar, fag1 mest6căn
Şi. carpen), comuna' Bueşeaeî, proprietar Matei Crupensehi . 41.
· 85. Pâ·rd1d Oodrulu( (molift, pin. brad, mesMclln) eomuua Dri.-
seacl, proprietar Teodor„Gbeorghiu, întindere 62.
86. clor-nu (molitt, p:n, brad, mestecăn) comuua Băsescl,° proprie-
tar, ·r. Gheorghiu, îutindere · · H.
87. P,icior11l Şerpulin (molift, pin, brad şi meat6c11.m) comuna
Băsescl, proprietar Ana 1'ufescu, tutiudere , . 5•.
88. Bruslur6,ţa Oas6sa (molift, pin, brad, mestecăn şi carpen)
comuna HăseseT, proprietar obştea rezeşilor BăseseT, înt. 3 81.
89. Comă11escl (fag, .brad, molift, mesteeău) comun:i. · Comllnesel,
· proprietar D. Ghica 5220.
· 90. Clăcaşii de Doftiana, clăcaşii de Larga, (~tej;\1-. fag, carpeu,
.„ ului) comuna Doftian;l, proprietâ1i clăea~iI de Doltiana şi
Larga . 81.
91. Bueşii lk Leontinesci (stejar, fag, carpen, uliu) com. Leou-
. tjneaci, proprietari rczeşi1 Leontinescl, întindere IS3.
92. 8c11itu Vec11iu (ştejar, fag, carpeu, ulm) _co1uuua. Leontiuescl
.,: proprietar I. Gb1riac, tutiudere 101.
lt3. Podurile (fag, mestecâ.u, plop, brad) corouua LcoutinescT, 'pro·
· prietar I. Chiriac, întindere . 133.
94. Stă~sci (brad, fag şi meetecll.n} comuna Mligirescl, ·pi·oi>rie.'·
tar Clara Crupenscbi, întinde re 1230.
95. Bezeşit de MăgirucJ (fag, anin alun, carpen) comuna. Mă- •
girescl, proprietar: rez~~iI de Măgireei:i, tutiuderc Gl4.
96. Trupu şi reztfii lk Schitu Vechiu (fag şi puţin brad) comu-
na Podurile, proprietar Schitu. :3avu, întindere 81.
97. Ourătura lui ·GWlooic (fag, ştojar şi alt-0 esenţe (comuua Po-
durile, proprietar familia Matei Cruponscbi, întindere 545.
98. Lacu Verde (fag, ştejar şi alte esenţe) comuna Poclu~ile, prp-
. r prietar ' plirilltele David Clim 0 scu, întindere ·s2a
99. Intre lleze,t şi Poduri (fag, stejar şi alte esenţe) comuna
Podurile, proprietar Alecu Benea 100.
100: Intre Rezqf li Poduri \fag, ştejar şi alte ~senţe) comuna
Podurile, proprietar G. Ghiudaro· . 271;,
101. Intre Rezeş{ şi PoăurJ (fag, ştejar şi alt.c esenţe), coipuna
Po,durile, proprita1·. FL Donici ,· 200.
102. Fundăiura (fag, ~teja.r şi -alte esenţe) comu·na Podmile, pro-
prietar Vasile Dotez atu · 307 .•
 183

Hectare.
103. Hugeacu (fag, ştejar şi alte esenţe) com111].a Podurile, p•o-
. ' prictar roze~iI do Poduri 138.
104: Reteşit Pndurile (fag, ştejnr şi alte esenţe, comuna Pod.u rile,
propriet.'\rl rez~~i1 de Poduri 55.
·1os. Clăcaşii ·de Schitu Frum6sa (ştej:u, fag şi alte esenţe) co-
muna Schitu Frumosa, proprietari Clăcaşii de S.-fo'rum611a · 24.
106· Curp<'işelu (molift, ştejar, pin, brad) .comuna VasllcaoT, pro·
prietar Gr. Ghica:. · ·: · 101.
107. Tarni'a (ştejar, fag, meat~căn) . comuna ya.săescl, proprie:arl .
~~ m
108. Rm1cu Nogea, Nogea Runcu şi Nogec. (ştejar, fag, meatecău)
comun:i. Vi!s:Lcsci, proprietari rezeşit de Ui·mini~T U4.
109. Picior"l Popri. Tarniţa Piciornl Popei, Picioftll Popri Tar-
niţa (ştoj ar, fag,'. mestCo:lnl comuna Vaeescl, . proprietar
rez e~if d•J Vermescl . :. 296.
lfo. Deal11 Mare (f:tg, puţin ştejar şi alt.e eaenţe) comuna JJotescT •
proprietar Gcneml Leccn.. . , . . ·. · .; : 88.0,
111. Dialii 1J1.'are (fag, puţin ştejar şi alte · esouţe) .oomuna Bo-
tesol, proprietar rezcşil de Uoteacl, întindere. . . .v-:; 2-46•.
112. liiforenii (fag, puţiu ştejor şi a.lte . ,esenţe) comun:i. ·BoteacT,
proprict:1r fa.mili& C. Capşa. . . , 106.
118. Vi(orenil (fag, puţin ştejnr) comuna. lloteacI, .proprietar . re·
zesiI de Viforeui, 1l1tiudere. .. 121.
ţl4.' Vifor~il (fag, puţin .ştej:w şi alte esenţe) · cQmunn Botescr„ · •
proprietar I. Capşa, întindere. . . · . „ „„ . „ „ .„„,„ 21.
·us. Biihcc~lu (fag, puţin ştejar şi a;Ite . esenţo) ;1~omuna' i,ettea, -.
proprietar JIIurguleţ, întindere. ._ . „ ;: .„. „ 1.64.
116. Fiindu Racăciuni \fag, puţin ftejar şi ;\lte 'esenţe) comun& „. ..,,.-
Faraoani1 propri.ct<lor Aristide Caaao, întindere. 3,512.
117. GtosBenil (fag, puţin ştcjar şi alte .oseuţe) comuna .Gloe11enl, ..
proprietar familia G. St.rnt, tntiudere. „ r .) . :. 1,100.
118. Horgucil (fag, puţin . Ştejar şi ·alte esenţe) comuna Gioasenil , " · " . .„
._ \ . proprietar acelaşl, întindere. · 1:1 • 1 • • .'t ;;•;.: „ : ~.ooo.

llt . Dealu Mare (fag, · puţin şteja.r :Şi alte. esen(.el comuna Petrescf,"- ·,· · ·1· !
. p roprietar A lex. Vidra.şeii, tutindere.' · :·•: ' „ • · 1• : _. • :„ -·': ".(00.:
120:. Milescii (fag, ştejar şi alto. e~en~e) comuna ~:lilesci, propria'- .f
tar. rezefiT d~ AţileJ!ci, "tntiuder~: ·' : ·. ',, . :· ' · . '· ~?:: ·
121. La <Jro-pi (fag, ~tej~· ~i alt~ e'aeiiţe) ··~~in'un~ RÎcltciti.DÎ; pro: :·
·:: : priet(\r Qol~nel ·N„ P.tssl>achUntjnder~.· -:·.~ ,„ „ . ,. . . :„~ . rn.~>o :,
122. ~undi' .Gâ1~•. (fag, p~ţin ştidllr. şi alte ii~ente) ~<1PJ~~a · ~li-„ :. .. 1 .
cltciuni, p1·oprietar Iorgu Aslan, întindere. . , · 1 ,. 101
12s: Fundu Răccicitmilor, Jfug, puţin. ~tejar ,şi .alte „e~enie) ~9~n~~ .,,,
' : • Dl!- Ri!cl!ciuni, proprietar Aristide Furnorache, lntin<leN!· .:· 121.
 '
Hectare.
124. Ftmd" Răciiciuni' (fag, pnţ.in şt.ejar 'li alte esenţo) comuna
Răcltciuni, proprietar familia T. Str• t. · l.fS.
125. Fund" Băcăcimii (fag, puţin 11tejar ~i alto esenţe) comuna.
Răclloiuni, proprietar F. llusdugan, întindere. 121.
126. Fundu Răcăcitmi (fag, puţin ştejar şi alte esenţe) comuna .
R.'le:'lcitmi, proprietar 1'', Hanuţl\, lntindere. 148.
127. Fundu Răcăciuni "fag, puţin ştejar şi alte oeenţe) · comuna.
Răc:'lciuni, proprietar A. Cantacuzino, lntindere. U'l.
128 Fundu .Răcăciuni (fag, puţin 1;1tejar 1;1i alte esenţe) comnna
Hltcllcinnj, G. Arapu, lntindere. , - 22.f. -.
129'. Fimdu Răcciciuni . fag, puţin 11tejar 11i .a\te ea~nţe) comuna
Răcăciuni, proprietar Smaranda Petrovici- · 115.
130. Ftmdti Răcăcitmi (fag, puţin Ştcjar şi ·alte esenţe) 0 omuna
" · Răclicinni, proprietar· N. Pi11aoechi, înt.indere.
un. F1md11 Răcăcirmi (fag, puţin şt~jar şi alte esenţe) comuna
Răcăciuni, proprietar G. Mipail, ·tntindere. ~ 20.
132. Valea ltii Drob <fag, puţin ştejar şi alte esenţe) comuna
'l'amaşf, proprietar A. Pereţ, întindere. . . · 940 •.
lSS. Ungurmi (fag, puţin ·ştejar 11i alte esenţe) comuna: Leca,
proprietar G. Lee~ ·şi reze11iT, întindere. 821
· 134, Valta &a(ă. (fag, puţin 'tejar 'l alte esenţe) comuna. Va·
!ea Seacă, proprietar prinţul Vittghenştein, întindere. · 800.
135. Calugăra mar~ (fag, puţin ştejar şi alte esenţe) comuna Că.­
lugăra marc, proprietar fraţii ~raeecu, tntindere. 662.
136. Domna (fag, puţin ştejar ~i alte esenţe) comuna Dealu Noii,
proprietar Miclescu din Iaesy, întindere · . 286
187. Găidaru (fag, put.ln ştejar 11i aite esenţe) comuna Dialu Noit.
'"'· proprietar A. Fomorache, ·tntindere. · ··> · 107. -
is8. doma.nu (ştejar 11i fag) comuna Dealu· Nou, propr. Nicu Sion '107.
139; Comanu (stejar l!i fag) com. Dealu Nou, pi:oprietarl reze,it
· din Dealu Nou . , · 57.
•14.0. Fânt4mkk (fag, ştejar şi earpen) comuna F!nt!nele, propr.
Prinţul Vittghenetein · . 5'728.
Hl. Găuricii (ştejar, fag) comuna Lulzi·Călugăra, pr. rezeşit ·. · 1002„
l<i2. Lunca (fag, ştejar) eomun·a i'ilip.enl, proprietar ri!posatul D.
Roeseti „ · . l ,145. ·
· 153. Lunca (fag fi ftejar) proprietar G. Sterian . · 286
„ 1"4. Ohiciiwa (fag şi ştejar) comuna Luncaoi, · proprietar Sc~rlat ·
Secarl · . . . · . - · .. .' 88.
J<i5,: Tocila (fag şi ştejar) comuna Luncaili. propr: Alecu Vaailiu · . _. &4.
'146. Pclrâu ..tddnc lfag şi ştejar) comuna Mărgineni, proprietari ·
rezeeil diu LuncanI · ·· · ··· · 1~ ~·
1"7. Măru~ (fag şi ştejar) comuna Mar~scl, proprietai1 rezeşil · „„
- din M!răacl · „ · · ·.,: 400.'
 135

Hectnrc
148. Ti.tsa Siloutf'i (fag ştcjnr) comuna Odobeacl. proJ?rietnr A·
lecu Lupaşcu · 286
149. Tissa Silwuri (idem) proprietar Smaranda Dăscălescu 42
150. Măf'ul lul Schiin (fag •.tejar) comuna Odobesci, proprietar
.Iorgu Nicbitache 45
151. Odobuci! {fag, ştejAr) comuna. Odobesci, maicele Sion «H.
152. Câmpenit: {fag, ştejar) comuna Secueui, pr. llio Conduratu 400.
154. Stânca {tag, car1ien) comuna Slobozia-Luncani, proprietar
A lecu Vilner 42.
154. Stnmgărifa (fag, carpe11 şi •tejar) comuna. Siobozia-Luncani,•
pro1irictar rczcşif din Slobozia 60.
165. Capu Nadeşei (fag, ştejar) comuna S.loJ>ozia-Luncaui, pro11rie-
tar Gheorghe Pârvu 103.
156. Lăf'gufa (fag, ştejnr) coumna M-rea Caşinnl. P!Oprietarl Io·
cuito1if diu Curiţa 40.
157. Chiva şi Săhastru (fag. carpen şi ştejar) proprietari locuitorir
diu Curiţa · . · .. .., l fl.
158. Slobozia (fag, carven, ştcjnl') comuna Râpile, proprietar D.
Paraschiv ·4 so.
:
159. Rueşii de Râpl 160.
160. S lcfoic (fag, ştcjar, brad) comuna Tg. T rotu•u uT, propriet.
Epit1·opier Sf. Spiridon 1,145.
161. Străiila (fag, carpen, i>tcjl\r) com11na Tg. TrotuşuluT, proprie-
t.'\rf rezeşiI din Tg. Trotu•u 10 1
16~.- Băile Ncutăsacl~ (tag, ştejar) comuna Tg. Ocna, proprietar
Botezatu · 1t
163. 'Tg. Ocna (fag, oarpeu, ştejM) comuna Tg. Ocna, proprietar ·
comuu:i 'l'g. Ocna 214.
164. Măgura (ştejar şi fag) .comfina Tg. Ocna, propr. Epitropia'
· · casel Sf. Spiridon · 146.
16~. Blăgmi. (idem) - 5018.
. ' Total 170,410
 -: ;; . . „ ··_. : --: -~--. -. - : ~
S-t:aAii~-tiic~ .~om~of- "· @Me-i e~pi-if'~.{eÂo~ ~f. Sfi~on„~ gţ"1~, -po~ed~ W..
j;1;1.di-{u~ @.)a.coo. ..

... Di l'l NDim.IU' I lNTIND EH.BA ' JNTINDEREA ARENDA. '

~ Numirea. mo~h·r ţi a
. 'l'O'I' ALA. .. . P.ADU!<E .MOŞI.El . MOŞIEI
g pădurci
o
z Hecl:i.1'C I metri plHraţTll l:lcctarn. lmefri 1>lC:tl':iţTll Eect:1-re I metri pătratllr L o·.· . I B.
l=I ,1 • I !· I=

1 Blăgeşti, 7.735 3.122 5.018 .1 4.288 2.716 8.834 15.000 ·-

2 li R~şii 2ar 8.722 - 17 J .8~4 Ir 270 6.858. 3.750 ·-

3 Slănic (băile) 1.145 I ·.7.600 1.1451' 7.600

.,
„ .-:

Măgura 2031 ·6.503 ·' 146 j ·3.623 57

4 Ocnelor
• 9.372 5.9471 6.327 7.375 -3.044
'j'.
-82.880
.572 -450 ·-

,
. . . IJ •• 1

' '
 137

V.iile. --Terenurile jude~ului esploatate prin agricultw·:l

(fără. piicluri şi locurile netrebnice) coprind întinderea de
164.715 hectare, aclir.ă 38,9 la sută · din întinderea to-
tarn. a teritoriului. · · ·' . ·
Mergend la T.~Ocnei, prima·· cultură cars îţi · atrage
privirea, ~lup{i. ce treci capul · J?efltiului, este ac>eia a·
viei. · '·
Ea ocupă în judeţ 4,041" hectare lucr~tore şi 829 heot.
nelucrăt6re; în total 4,370 hect.are, (1.3 · 1a sută). Pretu-
tindanea, în judeţ, cultura viei este frum6să şi îngrijită.
Se culti1,ă butaşii obişn'niţi în · localitate. Tăierea viei
după metode mai per.fecţionate şi 51leg-erea butaşilor ·ar.
da vjmu·i ele calitate supel'i6ră ; alt-fel viile sunt: dota.te ··
cu clrnmurI şi ţinute cu gust şi curăţeni.e. Produsul uµui
hectal' se socotesce 50-60 hectolitri vin. · :· :·· '·• · ' ·
Productul brut se evalu~ză· 640-780' lei p~ ::hectar ..
Capitalul angajat, cu v:a'l61:ea fondului, - pe· ·h ectar·, ·
se ridict'i. l~ 600 lei. Rapbrtând venitul net la ~api talul ··
angajat g{isim că cultura viei îii judeţul Bacău lasă ·
uă. dobândă de 7-31 lei pe an. Cu . ~lte vorbe 100 lei·
plasaţi în cultura viei p1·oduc cttltivatorului uă dobândă
anuală între 7 şi 31 lei, clupâ ·îmbelşugarea anilo1~.
Cum vedem · pl'eţiosul··arbust-· cc:mstitut:r· uă · avuţie a
j udeţu!ui. Introdi.ls~„..stmt.. 16 ~s.e.cole, .sub__ .dominaţiunea
romană, viţa de vie a fl.tras solicitudinea · eultivato1~ui
român din jucleţul Bactl~; . al c(1.1:ui · nume"." clerivă, p6te,
chiar de la Bacchus, . zettl :. vinului~ . '. ...· ·
Viile din eâmpie dau· ·product~ · nesigure...şi de calitate
mediocră.; vinurile de felul acesta . trebue se dispară. faţă
cu . concurenţa c~or supe~·i6re. -D~ajurile, . ·din potrivă,
prin calitatea solului 101„,···dau vinW.Ui un buchet special
.căutat; ne mir~m dar, pentru. c~..~u vedem t6te dealurile
cele frum6se, ale judeţului Bacău,· acoperite cu vii? Via
can~ţt,a~ . p~ ~c~~~, !;'l~~~µr~ , s/ar, g~si. ~ ,,s.t~ţi':l~·e,~. ei . şi
ar da. Ul\\. product desţul 4~ Ţemu,neratol!. '.tiiţel~p91tinea
'c ultivatorului 'l face să. se supue legilor.. naturale ·Şi eco.no„
mice cari ·vo~esc specialisarea culturilor ' în··· ·raport·· · cu
 138

solul, clima şi cu cererile de desfacexe din fie-care epocă.

Cu via, Romanii, strrtbnnii noştri, a~ introdus 1n aceste
pă.mentm·i nucul, persecnl, cireşul şi apr6pe toţi arborii
fructiferi. ce 'i gă.,;im in ţară. Inainte de Romani, ţerile
acestea aveau un aspect sălbatic. Arborii fructiferi 'n u
ne presintă nimic de însemnat în judeţ: este un isvor
de avuţie pe cari locuitorii judeţului·,. Bacău 'l utilis~"
nwnai pentru trebuinţele casnice. ·
Dudul se găsesce rar. Merii, perii, prunii zarzării;
cireşii, nucii pe valea ·Sirettilui dau r6de rar din causa_
brumelor terzii de primă-vară, care le distruge înfl.ores-
cenţa. J?1·u:Qii apr6pe au dispărut din · iudeţ : din causa
dărilor şi a producerei slabe, · locuitorii 'i-au tăiat. · Gră­
dinile -cu pomi rodito1·i, prin sate, pe la moşneni, s'au
împuţinat în mod simţitor. '.) .
In judeţul Bacău, vi~ cresoe până . la aWtuclinea de _
492 m . . (Bucşesci). La Comăneşti, aţtitudinea este de
393 m. şi via vegeteză bine. Cea .mai favorabilă altitu-
dine pentru · cultura viei· este coprinsă. între 200-350 m . .
')Producerea vinul_uî, rachiului de prune şi a spirtului tl862- 69 ~i 1878-76).·
0

HECTOLI'l'Rl :
.·

. ..
. ·. ·
I Anil
1862
1863
Vin
87.'i4!J
56.517
Ţuică

856
158
.
Sph:t

---
1864 . 18.819 2861
1865 17.102 2860 ~.9fi2
1866 12.233 1090 18 3
...-
1867 40892 107 . 1 204
~-
~
,. 1868 51.957 95 12.952
. : 1869 .78.a..8 30 18.004
1878 68 585 808 H~'27S
1874 75.385 222 . 11.846
. 18'i5 M.667 212 . · 10.Si!S
·- ... ·1876 4.622 72
. . il.798

Notll.-Mijlo~fa producerer vinului tn 12 ~ni este de 42.~:t8 bectolitri.1111 ăcea

a rachiul ni de prune · de 698 hectolitri.-Statiatica viil~r nu e'a lucrat pe .anil
1870-1871 ai 1872 de fostul oficiu central de statiBticll. . . ·· · · ·
Pe anir 1S7$, 1814, 1875, fi_1876 a'a lucrat, ~u tnal cu specificare pe plişI·
 IH9

La Jevreni, în Bacău, via cresce şi produce- un vin

escelent la altitudinea de 250 m., în T .-Ocna la 300 m.
Vinul produs este de calitate bună, are buchet şi · se
conservă. ·
· Pritocul vinului se face~ când plânge 11iţa, când înfior_esce
viţa şi când nu'lnândl strugur! . duldl, după. espresiunea şi
obiceiul cultivatorilor. ·
Un pogon de vie, în localitate, a1·e 36 prăjini fălceşti
sau· 64 are şi 46 centiare. . ·
Intreţinerea lui" costă pe cultivator : Anul al 4-lea,
anul producerei, desgropatul, cui·ăţitul, ridicatul pe
arae, pusul aracilor, încordatul, câte 5 bani de buta.5i,
· lei 20.00
Sapa 1-a (mai adâncă), 12
rJ.ile a 1 leu " 12.00
Sapa 2-a (praşila) 71 9.00
Culesul, 16 zile a 1 leu n 16.00
Călcatul, producere mi<}locie " 10.00
Al'acii . " , 26.00
Impositul fonciar ... „ 1.00
Tacsa filocserei " .. 2.66
A1:enda pămentului 20.00
' · Total"· 115,56
Creaţiunea unui pogon de vie costă: · .
Făcutul gropilor şi pusul butaşilor · iei .:. 5.60 ·
400 butaşi a 1.25 suta „ 5.50
3 praşile, anul 1-iu „ 28.40
Ingropatul şi curăţitul de oărcei ·,; · 8.00
Desgropat~ şi cotorâtul ;: . 8.00
3 p1~ile. anul al 3-lea „ ,,. 28.40
1600 araci a 10 leL mia ·· ·' ·. · ~ n 16.00
· Legatul cu mlajă „ 0.60
. · . .. .
),
. . Total 99.90
Din punct de .vedere ampelografic, strugurii pe cari i
găsim în judeţul Bacău ' sunt : · .. . . ·· .
P6ma plavae, albă, rotundă, produce· vin mulţ şi bun;
 140

P6ma verde, rotundă, bobiţe mar'l şi .ver7.i, are ciorchi-

na. mal puţin strânsă ; , ·. . ·· ~
- P6ma busiti6ca (tămâi6sa) .mai i•ară; : . , ,·
P6ma buiaca, viţa ei creşte lungă, albă. verde,· 'ap6să,
rotundă, dă vin alb Ordinar. „. . . .. · ·
P6ma t1egră, bobiţa negră rotundă, strânsă pe ciorchină,
dă vin negru. . „ . „ ·. · ,
In judeţul Bacău, ·vinurile. 1de. T. Ocna, de Jevrenr şi
Gioseni sunt remn;nite. De· la Gioseni .încep podgoriele
cu L·enume şi se continuă prin Cl~ja, . Somuşca şi :a,ăcă­
ciuni, în judeţul Putna; până. 1a Odobeşti. , '.· ·
Dăm analisa ·vinurilor albe culese din mai multe pod-
gorii ale judeţului~ făuută in laboratorul staţitmei agro-
nomice de la Herestrău. Cele mai alcoolice vinuri coprind
11.1 -la sută alcool în volum. . . . .: .:
Vin clin comuna B(irs,lneşti~, alb, gust bun, densitate
la. 15° C. . 0.9955, alcool in_volum ·la suUt.9.S, aciditatea
în acid sulftu'ic procente o. 422. ;
Btrestii,-galben închis, gust acru:-, densitatea 0.9967,
alcool in -volum la sută 8.95, aciditatea 0.647,. . : ~ , .. ',
Bogdana,-col6re galbenă, . gust acrişof1 ; ru:omă ..puţin
p1;'Q1?.W1~*1.ţ.~, .densitatea Q„9940, alcool : în volum :. ~.3 la
sută, aciditatea: 0.361'„ estract 1.34, cenuşă procente 0.16.
Bogdăneşti;-col6re .'galbenă,:. gusţ. e~celent, aromă pl~­
cută, densitate 1.017, alcool în .volum 7.85-:-10.7. densi-
tate 0:458, estri:i.ct 6.50, cenuşă. Q.14:.:; , . :. „ ..·:,.' . , ' ·
Boşoteni'l;-galben, miros neplăcut,. Cţensitfl.~ 0,4466,
alcol· .in volum 8.2 la sută, acidi4ttea 0:&70, ,e stract .prp·
„ cente 1.62, centi§ă ·o.17. . ·;_.,, 1„„ :„ ,.· ;„. " "„ .. ,
. Boteşti't,-col6re deschisă, densiţa~a „0.9p~~;.·: ~l~qql în
volum 9.1~ la sută, aciditatea 0.41.9„: ., .; .. , ·,. · ·i: ' .
. Oăiuţu,-„ galben, densitate 0,9940, alc9ol în.voţ'll:l? ~ 1 2
la'. ~ută, ăcid,itate. 0.360. .
O~lugarr;.-Mq,r;~,-
.: covl6.re ~e~chi~). d~~i~t~ ,0,.9 9~ ~l ;a~9R?l
ll1 volum 9.6 ·la sută, ac1d1ta~" .0·1~~· :. 1 ·i , " ' · :1; ": ·'. „
.Oaşin,:-;:cq16re galbşnă., gusţ· ~~ţ·iş~r,
„
!i:t;Wnăi,.c;le• :yjţ~~
•.
.Sl~J?.-
•'
 lH

-sitate ·o.9951, alc~l in volum 9.98 la sută, aciditate 0.401,

estract l.72, cenuşă. 0.16. ·
Oiocani.--col6re galbenă închisă, gust şi aromă bună,
densitate 0.9994, alcool în ·volum 8.9· la suti't, aciditate
0.528.
De(tlu-Nou,-col6re galbenă c1eschisă, densitate 0.9940,
alcool in volum 9.56 la suti't, aciditate 0.335.
Fa.ra6ni:-eul6re puţin b~1.tând în galben, gust bun,
densitate 0.9932, alcool în volum .9,9 la sută., aciditate
0.640, estract 1.35, cenu§ă O.li. - .
· Geoscnli,-col6re frum6să galbenă, gust bun, aromă
potriviU't, densitate 0.9916, alcool în volum 10.39 la sută,
aciditate 0.288, estract 1.50, cenu.~ă 0.15. · _.
· Lecca, -- cul6re galbenă închisă, gust bun, aromă potri-
vită, densitate 0.9948, alcool în volum 10.~ la sută, a-
ciditate 0.320, estract 2.91, cenu§ă 0.19.
Mileşti,-cul6re albă, densitate 0.9948, alcool în volum
8.7 la sută, aciditate 0.361. ·
Oneştl,-cul6re închisă, clensi~'l.te 0.9945, alcool în vo-
8. 76, aciditate 0.300. ·
Oţeleşt~ 1 -col6re galbenă., gust acrişor, densitate 9-9920 . .
.alcool în volum 11.1 la sută, aciditate Q,395, estract 1.:56, -
cenuşă 6.14. . .\ · ·~ ·-
· llc'tcl."Ueu,-col6re galbenă. închisă., gust escelent, · aromă.
potrivită, densitate 0,9984,. alcool îx1 volum 10.25 la sută, · ·
aciditate 0.389, estract 2.91; cenuşă 0,19.
P<'irincea;-·galbenă frum6să, gust f6rte bun, aromă
plăcută, densitate 1,003, alcool jn volum 9,3 la · sută, .
aciditate 0,379, estract 1,86. cen~1Şă,O,l8 .
.Râ.1Jele,-galben, densitate 0,9950, alcool în volum
8;3 -9,2 la sută, aciditate 0,348. .' · ,
S andulen~,-galbe~ deschis, aromă. plăcută., clensitate
0,9944-1,0065, alcool în volum 8,5-9,03 la sută, ·aci-di­
tate 0,326, estract l,7l--~ 1 7f" cenuşă 0·1 19-0,26. „ ·
Tcima.şi,-cul6r~ galbenă frum6să, , gust ~scelent, aro-
mă -potrivită, ·densitate 0 19942-1,0015, alcool în volum
9,5 l-9,9 la' sută.; aciditate 0,280,-0,345, estract 1,82
-3,58, cen~l.Ş~ O,lo-0,21.
 142

Valea- ;) fcwe,-cul61:e galbină. închist'b gust acrişor, den~

sita.te 0,9960, alcool în volum 8,7 fa sută, · aciditate
0,448.
Valea-Secc'f.,-coţ6re albă şi galbenă deschisă, densitate
o,~965-0,9974, alcool în volum 8,4-8,7 la sută., acidi-
tate 0,427-0,448. .
Resumat: ..
. mm1m. maxiin. mijl.
Densitatea 0,9916 1,0170 0,9959
· Alcool . 7,$5 · 11,1 - „ _9,32
Aciditatea - . 0,266 '. 0,681 0,389
Estract . 1,26 6,50 ·2,10 ,„

Cenuşă 0,07 0,26 . 0,14

Intr'un cuvent vinurile albe ale judeţului conţin .es- ·
tract grame pe litru 16. 85, iar cele roşii 18. ~5 grame
Vama tra.ncesă., la import, pretinde ca vinurile să. aibă
18. 50 gra~e cele albe şi 18.24 grame pe litrucele roşii.
Vinurile judeţului (albe) swit dar inferi6re în estract.
Săditul viei se face t6mna, prinderea reuşeşte mai
Jine iarna; cârligele se îngr6pă ca să nu degere.
Pămenţul nu s~ ară de loc. Cârligele se pun în ţeli­
nă la distanyă. de 2 m. Locul primă-vara se sapă şi se
semenă cu păpuşoiu. Via dă. rod în al 4-lea an. In tot ·
acest interval locul se cultivă cu păpuşoiu. Pusă pe
picior de prodi1cere1 ~viei i se dă 3. sape pe. an. 'I'6mna
se cm:ăţă. de cârcei şi de uscături şi se îngr6pă:
_:_P 6ma după ce se culege se pune în ciubere (25 litri
capacitate) tăcute din lemn ele stejar sau fag, în care
se sfărâmă cu mustitorul (ciumusleu), pe urmă se t6rnă.
în cazi de formă trunchiu-conică ·şi de capacitate 12-
15 hectolitri, aci se ~alcă, apoi mustul se pwie în vase. ·
Să ia din .cadă maslahatu, se pune în saci de cânepă
ţesuti rar, se legă şi se pun în coretă '(albie), începe
călcarea, mustul curge, se pune în vase, după 24. or~
ferbe. · · . · ·
. Vinul negru · ferbe în cadă, puindu-se peste cad~ frwi-
qe cu p~ment ca să ferbă înăduşit.
 143
I
După un an vechime vinurile clin Băcău se vând
3,50 lei vad!'a ori 22 lei şi 75 b. hectolitrul.
· Animalele domestice. - Judeţul Bacău este avut în ani·
male domestice; vitele se ·CJ;esc mult în acestitlocalitate.
Dupe recensimentele facute în anii 1860, 1873, 1884,
şi 1887 judeţul Bacău ocupă, printre cele-alte 32 dis-
tricte, locul 13 cu producerea rîmătorilor, . Jocul J4
,cu producerea· caprelor. şi a vitelor bovine, locul 20. cu
producerea cailor şi în fine, locul 26 cu prQducerea oilor.
Statistica animalelor domestice este acesta : .
1860 1873 1884 1887
Cai 4330 8698 8374 7917
- Vite bov. 45732 56833 79417 81155
Oi _ 42903 61809 56384 69834
_ i_ Capre · 4530 6355 5170 65'.73
- : Rîmătorl 112283 25371 29943 36894
Asini, catări 29 · 9
Bivoli 142
To~~l 108607 159066 179288 202525
. Raportul între numerul animalelor jucle~uhu şi cele-alte
judeţe este 2.06. Raportul între :irnnierul animalelor şi
acela al locuitorilor (raportânclu·se la 160,000 locuitori)
esto 1,11, acliră 1,11 capete de vită pentru· ţm locuitor
în total; iar în specie avem la suta de locuitori: ..-- ..
.. . 1884 şi 1887 . .
Cai -5.23 4.94
Vite bovine 49.60 · 50.71
Oi 35.25 · . 43.63
Capre 3.23 4.11
Rîmători 18.72 23.05
Bivoli - · - 0.09 .
Afară ele rasa cailor constaUun cu· plăcere că nume-
rul animalelor sporesce în judeţ. Rasa· cailor ~ste mica.:
d~gene1·ată, oferind comerciului local puţine i;esurse. Nici „
·o for~ă, nici o iniţiativă ·nu .se ,4esvălue în judeţ pentru
. îinbunătăţirea rasei cavaline. 1 · , ...

· . Talia cailor este mai jos ca mică, forme}e rele, pu·

 14:4 ..

tere nulă, numernf lor. d~crescP,. Nici o ras{" de cai ales

nu esistă în judeţ, .chiar proprietari.i au cai rei. ·
· Causele degenerărei rasei cailor ~unt multiple : rea- i r=
·· grijire. 'J,.'eranii sunt obişnuiţi a 'i pune la ham la vrâst -
de 2 ani, îi întrebuinţeză. la .călărie, la plug şi la ·tranE
})Ortm-1 gTele. Dacă s'ar determilia· vrâsta, când anin-i~
lele trebuesc puse . ia mulÎcă., nu puţin ar înfl uenţa asl.•
pra reg~neră.rei raselor. ·. . . . . . ·
. Ar fi util,·~ cel puţi.Il, ca fie .~are comună să aibă· câte
un reprocluctor dat ele guveru, sub îngrijirea e1, .r n ~r=
men de plată.; cu modul acesta s'a regenerat rasa ':t~
lor ·în Bucovina prin chibzuinţa guvernuh.1ţ ~ustne1:
Armăsarii tră.mişi primă~vara de la herghelia StatL1l~
în iudet sunt de o talie prea. maie, pe d'altă. parte se ţin
.la dist1~ct în· cât. ţfa:anii din causadep ărtărei nu '§i .d~1C:,
epele sa fie fecondate. Talia ru:mă.sarilor este nepotrrnta
cu · a ·epelor din rasa n6stră, în cât putem Qice : chel-
tuială. inutilă! Profită. numai câţi-va proprietari fără re-
sultate seri6se. · · ' . · ··· :- : ·
. ·. Vitele bovine .sunt cele mai ·m ulte în judeţ. Rasa lor
este bună., de talie mijlocie, bine conformată, are cor-
nele mici şi. potrivi~e · iar. col6rea perului porumbacă.
Este rasa Bucşana moldavă bună. de lucrn de ia· etatea
de 4 ani, trăeşte mult, n'are nevoe de îngrijiri particu-
" lare, nu es~e ~upusă mult. la. b6le molipsit6re, .nici D';,1
este pretenţ16sa la mâncare ca rasele streine, se îngraşa
lesne. Vacile m raport ·cu boii sunt mari, dau lapte pu-
ţin de bună calitate, nti fată· fu toţi anii, chiar bine. în-
grijite, au însă pre1·ogativa ·de ·a · fi mame şi la . vârsta
înaintată.~ Se mulg 6 luni pe an de 2 ori pe gi şi dau
numai 1 litru de lapte la o muls6re, sau 300 litre. ·în
cursul anului. - . . . · ·..
, . Regimitl alim~ntar consistă. · în f~, .pae şi .şţ1:njeui
. (coceni de porumb).. · · · · . ". . . „
Vitele bovine se ţin..în. ~~oldova.'·în .oc6le ; ş.celea .ale
ţăranilor sw1t pr6ste ; iarna le nutresc slab ·îii .c ât le scot
primă-vara în stare rea. lnflroducerea, sângelui şt'fein s'a în-
 cercat în judeţ pentru a îrobunătăki rasa animalelor şi
n'a dat nici un resultat. Singurul mijloc care se p6te în·
trebuinţa cu folos este selecţiitnea Hand în Hand, adică
alegend reproductorii cei mai buni din localitate şi. în-
perechindu-i. Introducerea buhailor ungureşti şi swiţe­
rani au dat resultate deplorabile.
Printl'e maladiele cari bântue cornutele mari febra
aphtosă ori b6la ele gură şi de pici6re precum şi roticele
gaz6se sunt cele mai comune. Dupe opiniunea tutw·or
cultivatorilor, cu cari am convorbit, veterinarii n'au nici
o autoritate în tratamentul maladielor, nici o · cunoscinţă
seri6să, sunt nepricepuţi chiar în vindecarea crăpături­
lor de unghii. Instrucţia slabă ce primesc 'i face neapţi.
Proprietarii întreţin în espl6taţiele lor o vită mare pe
4-5 hectare pe proprietăţile de la 750-1200 hectare ill~
tindere. Oi ţin până la 75 capete pe suta de · hectare.
Dăm aceste ·cifre după datele ce mi a procurat ·genera-
lu Lecca pentru proprietăţile sale cari, după aprecie-
rile melP., se pot generalisa în tot iudeţul. Cifrele sunt
mici şi indică o stare puţin prosperă.
Co~parând statisticele ce însu-mi am întocmit prin
mijlocirea administraţiei constat că judeţul Bacău are
pe 0/ 0 de hectare 21 vite mari. (boi, cai,. bivoli) şi 27
capete vite mărunte (oi, capre, porci). Vitele bovine în
speciă, .represintă 19 capete pe suta de hectare, iar oile
16 capete. . .
Aceste proporţiuni stabilite după datele recensimen-
telor din 1860, 1873 şi 1884 sunt şi mai slabe..
Englitera întreţine pe suta de hectare, 38 capete,. :vită
ma1:e şi 168 capete oi.
In iudeţul Bacău, clima se~et6să o mare partea anului
nu favorisă mult vegetaţiunea plantelor erb6se: animalele
în aceste condiţiuni, nu poli prospera; cu frigaţiuni în,
şesm-I şi cu ajutorul livezilor artificiale, numărul vitelor
ar putea spori.
Vitele din judeţ nu se · îngraşă nici o .dată în suha-
tui·i speciale, se îngraşă numai _în grajduri pe lângă. velniţe.
10 .
 14li

Un vast program de îmbunătăţll.·i, cum vom vedea

mai departe, remâue a se reali3a, pentru a schimba a-
cestă situaţiune prin bw1a întrebuinţare a apelor cm-
get6re. ·
In · toţi anii populaţiunea ovină. şi caprin~~ scade în
muner. Scăderea acestei spe~ii o atribuim desvoltărei cul-
tm·ei, îmbucătăţil'ei şi scumpirei proprietăţei. Cu solul
pl'ea împă.J.~it §Î prea scump, 6ia se păzeşte cu gi·eu şi
se întreţine scump ; este un animal care trebue să se
plimbe mult pentru a se nutri. Şi dacă. iarba munţilor
nu se p6te pasce de cât cu oi, prin sate vaca de lapte
ia din ce în ce loc şi ~e multiplică: pe unde treci vec;li
câte un băietan, cu ea de curmeiu, păscend-o pe drumm·i.
Oile ţurcane sunt cele mai răspândite în judeţ; dau
1 jum. kilogr. lână inferi6ră; se. găsesc şi ţigăi.
Porcul, animalul cel mai economic, spol'eşte în numer,
nu şi în calitatea rasei. In tot judeţul esistă rasele 01-
dinare, numai · la Fântâ:.iiele se· găseşte o rasă englesă
corcită. ·
In localitate nu se face comerciu mare cu porcii. Pa-
serile de cmte se cresc în mare numer şi fae- obiectul
unui comerciu întins local. ·
Băcoanii sunt consumatori de· o-eă. şi pasări. D. Cozoni
din T.-Ocnei are rase alese ele găini aduse din streină,.
tate. Desvoltarea specufaţiunelor animale are mare vii-·
tor fu judeţ. · ·
Cultura albinelor nu mai are nici o însemnătate. Gân
daci de mătase mai nu se produc. Du(j.ii (agu(j.i) se găsesc
puţini 1). · ·
 ~arl,~ou ~O'mf~.
l) De producerea albinelor şi a viermilor clemătase .î n judeţul Bacău (1862-6? şi 1875-76)

Gogoşi de · SiimenţiL
No. No. Miere Ccal'ă
uilltase de gâudaci
Anir Du~lilor stupilor OBSERVAŢIUNI
Kgr. GI'. Kgr. G.r. Kiloi rame

1862 16 783 2 617 - - - ·'

-
1863
..
.31 946 - 161 - - - -
1864 25 820 - - - - -
Pe anii 1870, . 1871;
-1865 18 74 1 963. of--' . 5.489 5.266 2.396
1872, 1873 şi 1874 sta-
1866 - - - 491 - 3.475 3.408
"
1.226 tistica de acestă natmă
1867. 278 856 i. - 110 4.422 5.185 2.289 :rţu s'a lucrat de fostul
. . 1868· 18 74 - 742 183 5.692 4.4o3 2.120 Oficiu Central de stati-
1769 47 767 2 188 . 792 6.977 6.742 3 227 stic:\.
1875 302 94 -3 873 - 6.869 3.592 2.147 " .
,. '
1876 -.. - - - - . 7'.875 6.054 . 3.302
„ . .
 148

Industria cea mal însewnntă a locuitorilor muuten• (m\lnţit Caşinului) este

păstoria cn fabric:nea brAuzel. Diu laptele oi!or în aceste localităţi {şi mun- .
tele Prioteselc) ai.'! cstr:1g 8 produse dif')rite; brânză de bnrdut, de băşică, do
coşuleţe, urdlt, caşcaval, caş afumat, unt, şi lapte acru de putinll Oile se mulg
de la 1 .Maiii până la 6 August de 8 orî pe <,H : dimin~ţa, la amiaQi ~i sera;
de la 6-29 August num.1t de 2 ort pe Qi. In acest timp ciobani! fac numal
lapte de putină, nici de curo ntl fac brânză.
La 29 August se strică târlele şi oile so cob6ră la câmp.
Pentru a ne da socotclă de fol6scle industriei păstorale din munţii Caşiu11-
lnl 1:1i1m aci date culese diutr'uă atânll. din Sboina-Verde de 600 oi mulgi.'!t6re
~i 1000 uemulget6re, tu total 1600 ol.
Cele 600 ol mulgiit6re de la l i\laiu până la 6 August (t887) au produs :
10!\0 oca brânză a 1.40 M 1470
80 ,, un t „ 1.45 Jel 45
„
15 „ I. acra 0.80 lei 4.50.
. . Total 151\J.50.
· sau un produs brut pe cap de oe produc~t6re tn lapte, unt şi brânză de lei .2.54
Lâni (1 oc:i.) . . „ J .20
lllielu, în mijlociu. , • . . . • . . . „S.50
Total 7.24
CIÎeltudelt; Ciobănitul leI 0.40
Bacili. • •· • „ O.ll3
Vliraticul . • · . „ 0.43
Tomnaticul. • „ 0.20
Ernatul . . · , . „ !.50
Sare . • . • • „ 0.15
. Tărîţe ~i ovlfa peste it\rnă . „ 0.25
Strae la cioban . . „ o . ~5
Nutrim. ciobanul\lr • . . • ,, 0.30
Primit-văraticul. • • . „ 0.50
T otalul cbeltueleI 4.46
Henefioinl pe cap de 6e, lel 2,78, care se obţine când ierna eete bunlt.
Brânzii. se obţine pe an 'I• oca de oe, unt, o oca la 20 ol, lapte acru numaI
jum. oca. la 20 ol. La 600 or trebuesc S cipbani a 8 oi pe an fac 24 oi a 10
tel, 240 lef, sumă repartisatll. la 600 01 face ciobănit de fie-care cap O I. 40. Lefa
B~ciului se. socote~te l~O lel, a 10-a parte din brânză, face de oe O I. 2S.
Muntele Sboiua-Verde era arendat cu 700 tel anual; pentru 1600 oI cari au
pl!~unat fn. et' pe 1887, face de oe o I. -13. Pentru 600 ol trebueac 15 · stânjiul
cubici fin a 15 lei, 900 lef, aau l l. ~O de oe ernatic.
Rominia. are rase de vite escelente cu aptitudini diverse, ele .sunt inaă,
deg~nerate dfu. causă cll. ne Îipeesce prlceperea şi metoda de a le cresoe ~i
prod1,1ce. . . · " ·· . ·
Să ne lntrebăm tn ce stare se aftă rasele n6stre animale? Prin ce mijloce
Je putem ameliora? Vitele nostre bovine, de cu16i:e porumbacii... de talie mare,
lesne de distins între tote cele-l'alte, sunt de rasă asiaticii:
 l49
Uotnl, sprinccnile, vlirfnl comelor şi unghiile sunt negre. Adeveratul tip tl
gltsim la vitele din Moldov;\, aicT, la nor, populaţiunile sunt amestecate, rasa
este rustică, tot·d'a·una temperamentul seu este robust şi funcţiunea sa eco·
nomUi. principală este a procura came şi forţe mot1ice.
Tipul raseI moldave se află respândit şi în Bucovina şi fn 1'1aliţia şi fn Dai·
ma(ia şi fa Unga1ia. Difol'itcle varietăţi se deosibesc numal prin desvolta1·ea lor
Rasa Moldovei ne dă boT de j11g, forte capabilî şi animalele tinere dau o
cal'lle gustosă, se îngraşă bine şi au şi aptitudine pentru lapte. Vacile all ma-
melele puţin desvoltate şi părose.
Ovideele sunt represeutate în ţera n6strlt priu rasela numite stogoşa, btr-
sana, ţurcană, ţigae şi spancă. In Ungaria., Serbia, Rumelia, Bulgaria, nosnia
şi Herţegoviua pâ.ull. în Dalinaţia găsim tot aceste rase. Oile spance şi oile
ţigăi sunt rennwite prin fineţa lâneT ; cele-l'alte prin delicateta cltrner. Berbe·
ciI aii coruele îu spiralll. şi ae îngraşe bine, cum se face în Austria.
CaiI noştri al! fost renumiţi în tote timpurile. Românul a iubit ca.Iul ai l'a
îngrijit cu 'tragere de inimă. Este cunoscută vechea Qicetore orientală: „Nu
e nimic mal frumos de cât un tener vitez persan călare pe un cal ·moldo·
vean." Altl da.tă esportaw c:i.I, ast1!.zi sunt degeneraţi. Mal toţî caii noştrii a-
parţin tipulul asiatic. FrnntP,a lor este largii. ~i capul piramidal. talia este mij-
locie ~i ca la toţl c:~il orientall. distingem la denşii mândria fisionomieT.
Prin faptul degenerăroT, confo1·maţiunea lor nu mar are .·wmonia raser. par
descueuţ1 şi deşelaţi, dar sobrietatea şi tenacitatea 'şi-ai! conse1·vat'o. Şi avem
convingerea că priutr'o selecţiune îngrijită el ar reveni la formele . lor regn•.
late. la frumosa lor conformaţiune, la nobleţa rase!
In fine rasele n6stre porcine se raport6iit la tipul iberic, se 'ngrăşa lesne,
carnea lor este grăunţoall. şi căutată de consumatori. nu sunt înalt a.şa pre·
coci şi nu cântăresc mult. Cel mal grel indiviz'! abia cântăresc 150 kllogr.
pe când porcul celtic şi rasele engleze, Berchishire şi Hamphsire pot cântări
ei. 300 kilogr. Avem, prin urmare, ~i tn rasele porcine săre~llsăm fmbunlltlt~
ţirf: să le facem mar precoce. . ·
Rolul guveronluî. faţă cu ameliorarea animalelor domestice este net~gMuit
Tocmai intervenirea administraţiunel publice în afacerile acestei preclucpunl
se 'numesce tt1CUrajarea inăustTiri attimalelor. Este ea ore necesară? Fără t.n-
dol<llă. Intru acesta putem invoca opiniunea celui mal autorisat economist,
lohn Stuart MUi; oll tn statele înapoiate . guverm~l trebuc s~ tindli a tncuraj·l!-. .
iniţiativa privată, . şi s!i. conduclt llctiviţ.1.tea producetorilo,r- fără însâ el\ sub- '
etitue acţiullea guvernamental!t în locul' ce\eI priva.te. · · · ··
In ţerile Europel înaintate, acţiunea guvernarxiel}tallt ~u P.rivire la tmbună.­
tăţirea raselor de vite se manifest<t ·în doue moduri : l ·a. prin reprodu~tor'Î
masculini puşi la disposiţi~nea particularilor . o~m ii.o. a fitcut şi guvex:nul noa~·
tru, acom de e~rând, cind a. disi'ribnit câte 2 a.rmllsari de judeţ ·din ce(dfu
herghelia de la. Nucet ; 2-lea. acţiunea. guvernamentală se manifestă şi prin
prime tn banl distribuiţi în ţerll: Cu escepţiune Englitera, unde spiritul naţio­
nal ~e opune la a.mestesul puterilor publice în afacerile industriel, pretutin-
 150.

denl se fac îucllt'njet•l de către Stat. In Ft·an_cia, iustituţiuui pentru îucuraja-

rea induatriel în genere, exist:i din timpul lur Colbert ; azi mai există pentrtl
producerea animală, cele-l'alte ramu1·i de p1·oducere se deavolt.<'t din iniţiativa.
şi sub responsabilitatea. particularilor. Numai producerea animală este încu-
rajată de Stat. Incurajare dar însemuezlt a interveni Statul în vedere de a. sti-
mula producţiunea. animalelor alese. Statul p1·ocurlt cresci.ito1ilor de vite cel ma.î
bunT reprodnctori ca indivizi şi ca. a.parţiuâ.nd la rasa cea ma.\ capabilii. ac
tmbunătăţ6scă producerea generallt prin clone procedeurî de aplicaţiune : scit
clt reproductoriî, remâiud . pr_o prietatea Sta tulul, sunt i-epărţiţl între divtirscle
regiuni ale ţerei pentru a fecunda. femele aduse de particulari ; sen reproduc-
torii, creeeuţi în tamaslâculile Statuluî, ee vtnd particularilor cu licitaţie ori
pri.n învoială.
Recompensele ee diehibue în baur,· medam şi diplome. Distribuirea lor e~
face iârltşI -n două modul'l: se pot da hergelielor premii cum se face în con-
cursurl sM se dau prime.
. Acesta este şi _conclusiunea diu acest studiu, adică că Statul nostru trebue
să creeze stal>ilim~nte cu ori·ce preţ, cel puţin pe ltngă şc6lele de agricul-
tură, pentru tnbunătăţlrea vitelor. Fără acesta, <.reaţiunea miuisternlui agri-
culturer nu se _explică. Afarlt de legea concursurilor agricole, nimic nu· avem
tn acestă privinţă. In concursurile cari se fac, ·o secţiune este reservatl pentru
vite, sub divisată în 4 grupurI: 1 animale de rentă (îngrăşate ; 2 animale de
muncli; 3 animale de prăsilă (reproducere) ; 4 va.ci ele lapte. La.· concurs ur-
meză a se premia numai vitele de 1·as1'- bună, curată, crescute şi produse în
ţară, representând în gradul cel mai înalt atributele 1·aser. Prin atributeleraseî
se înţelege proveninţa. din tată şi ma.mă cunoscuţl'. De şi acesta. s'a. înscris
în lege totuşl convine ac recun6Şteiµ că nu se p6te constata în lipsă de re-
gistre genealogice. Fără ea guvernul să dea eaemplu nu o p6tc pretinde de
la particulari, Urm6zlf. dar că rolul cel mal însemnat al ministerului agricultu·
ref est.o sli. _creeze stabilimente pe lângă şc6lele de agricultură. pentru îmbu-_
nătăţlrea apeclelor de animale ce intereeeză economia rurală.
Vorbind ·de îmbunătăţirea rasei vitelor nu putem ·trece făt·ă de a menţ,iona
un proect de' lege publicat prin 4iare de d. -colonel. Sergiu Cancliano. Proec
tul de lege, format din 5 ·articole, se resumă întru aceia că nimeni, peste tot
teritoriul ţi!ref, sll nu p6tă întrebuinţa reprod~ctorl (tauri, berbeci şi armli11an}
maI nainte de a fi vll<j.uţl şi admişl de o comisiune ad-hoc, instituită în fie-
care an la_ Qile hotărîte va J'.!lOrge din comună în comună sp1·e a vedea toţi
reprodoctoril şi pe eei carl 'I va admite 'i va marca cu ferul Statului, iar cer
)'alµ se vor castra de alt doul ani împliniţi. 'l'rebue silă, fusă silă pentru toţi
~j cu regula., conchide, d. Candiano: Nor a4mitem principiul ca bu11 şi ere- .
dem el!. merită discuţiune Şi atenţiunea guvernuluT, fltră ca acesta ai! esclltdi
· datoria ce are Statul de a . reapândi în ţ~ră cel mai' buni reproductori. .
 VI

Proclusul brut. - Produsul cumt.-

· Oheltuelile de vroducere.
Evaluarea productelor agricultm·ei dintr' o localitate în- .
tâmpină tot-de-una gTeutăţ1 serÎ6se. Documentele oficiale
nu su:p.t suficiente, nici nu conţin t6te datele necesare
pentru a cun6şte adeverul. Agricultura· se considerit ca
o industrie şi ferma ca o usi.nă ; ori, precum nu se so-
cotesc ca productele unei· manufacturi nici <'ărbunii_ daţi
maşinei, J'.llci materia primă, ca btrmbac\tl ori materile
colorante ce servesc a văpsi ·finu~ de asemenea nu tre·
bue se socotim ca producte agricole lucrul animelelor,
nutrimentul lor, gunoiul şi semenţa. Nu trebuesc eva-
'luate d~ cât singtu·e productele consumate de om şi de
animalele de la care cerem for~ motrice pentru cultu-
ră,„ carne sau lapte, pentru că aceste două prodttcte, cari
..figureză la ·produsele ~:inalelor, su~t· ~utreţw·i. trans-
formate. ·. . ' · · · ··
In aceste· condiţiuni nu cu c;ifrele abstracte ale · sta-
tisticei . putem evalua producerea ag1jcolă. a unui judeţ,
cu care ne putem depărta mult de a4ever,. ci mai bine
prţn esamenul recoltelor, după natura şi greutatea ani-.
malelor .pe cari le găsim în cele mai multe expl6taţiUJ.ii
rurale· al~ localităţei. ·Ocupat cu judeţul Bacău ast-fel
am voit să· lucrez : un cestionar am întocmit pe ca.re
ram adresat proprietarilor, dintre toţi însă numai ge-
 152

nernlul Lecca mi-a respuns. Stmt nevoit dar să me ser·

vesc tot cu cifrele· statisticei ofiC'iale; şi clacă ele nu
represintă. adevărul absolut; le putem, cu t6te acestea.,
admite fiind-că. se apropie de adevăr şi ne dau încrede-
rea comparaţiunelor ce facem.
Am veclut mai înainte repartiţiunea culturilor şi în-
tinderea ocupată de fie-care din ele; am arătat produ-
sul celor mai principale. Cu datele statisticei oficiale
găsim că agricultm-a judeţttlui Bacău a dat anual con-
sumaţiunei, produs brut, mijlocia pe 15 ani:
Porumb, hectolitre 533,224
Grâu · ,, 113 ,208
Secară „ 29 ,303
.Orz „ 39,526
Ovăz „ 53,327
Meiu „ 1,037
Rapiţă .· „ 655
Hrişcă „ 577
Cartofi, kilograme 723,451
Legumin6se „ 543,202
Cânepă. „ 248,316 .
In . ,, 20,695
Anison, 36,796
Tutun . „ 32,338
Vin, hectolitre 60,000
Judeţul Bacău produce dar 770,992 hectoliti:e b6be
cereale, eare cantitate, afară de ovez, serveşte la nutri-
mentul omului. Din orz se face · bere. Ţara n6stJ:ă es- .
portă anual în Englitera până la 4P,665,610 (1882)
kilograme orz întrebuinţat · la fabricarea beret Judeţul
produce încă, în mijlociu, anual 60,000 hectolitre vin
şi 1,605, 798 kilograme alte plante. Acestă producere
anuală echivaleză pe cap de locqjtor cu 448 litri b6be
(332. litri b6be porumb şi 71 litre bobe grâu), 37 litri
vin · pe ca.p, 4.5 kilog. carto~ şi 3.4 kilog. · legumin6se
Deducând sămenta şi partea absorbită de animalele do-
mestice, cantitatea ar fi în deajtms· pentru îndestulai·ea.
 153

locuitorilor, dar fiind-că majoritatea acestor producte a-

par~ine proprietarilor, cari le vând pentru esport, ne pu·
tem lesne esplica lipsa de care mai în tot-de-una
sufere populaţiunea. ·
Ca se evaluăm producerea judeţului, ne vom servi cu -
preţtu-ile mijlocii din comerciii, găsînd, prin ·urmare, va-
16rea mijlocie a produselor vegetale din· periodul 1860
-1876 întrebuinţate la consumaţiune :
Porumbul, lei 4,265,792
Grâul „ 1,132,080
Secară " 205,121
Orzul „ 177,967 .
Ovezul . „ . 240,174
Legumin6se . „ 190,120
Cartofi „ 72,345
Hrişcă şi .Alac „ 4,002
Vinul „ 800,000
Ffu1 şi pae, cel puţin SOU,000
Rapiţa · lei 15,480
Tutunul „ 33,338
Inul „ 20,695
Cânepa ,, . 173,821
Anisonul „ 36, 796
Grăclinele şi pomii roditori, cel puţin 250,000
rrotal 8,412, 731
Evaluând numai un leu anual produsul . brut al pă­
durilor, remânem d'asup1~a adeverului şi ajungem se avem
val6rea produselor vegetale ale judeţului minimum 8,
640,731 lei, seu cifră mijlocie, pentru 381,122 hectare
(deducând 42,346 hectare ocupate cu drum.uri, rîuri, etc.)
un product brut de 107 lei pe hectar de întindere cul-
tivată .cu. cereale, vie şi alte plante şi 64 lei pe cap de
locuitor.
Făaend evaluăa:ile cele.mai moderate, ca se complec-tă.m
acest ·studiu, . şi. asupra pro.du.selor anima:le, găsim· oă va-
lârea se ridică- pe an la suma de · 5,554,520 lei, precum
urmeză :· · ·
 154

Cai, asini, catâri, lei 791,700

Vite cornute mari :
Carne, lapte, unt, pei, păr „ 3,057,750
Oi : lână spelată, lapte,
carne, brânză, „ 698,340
Albine, gândaci de mă.ta-
se : gogOŞl I SeffieJ?.ţă,
miere şi ceară. „ 78,750
Paseri Şi oue „ 200,000
Porci : carne, grăsimi „ 7B 7, 980
Total, 5,554,520
Acestă producere corespunde cu 14 lei pe hectar în
raport cu suprafa~ totaUi a judeţului (fără drnmuri şi rîm·i).
Recapitulând cifrele de mai sus constatăm că produ-
cerea judeţului Bacău pe un terito\i.u de 423,468 hec·
tare (din care scădem a 10-a parte drumm·I, rîuri. etc.)
ajunge la cifra de 37 lei pe hectar sau în total la 14,
195,250 lei. ·. · ·
Terenwile inculte din judeţul Bacău scad mijlocia
generală, dacă raportăm producerea vegetală. la întip.de-
rea totală a judeţului. Cu t6te acestea cifrele calculate
de noi, considerând întinderea cultivată, stmt apr6pe de
cele date de p1i.ncipele Niculae Şuţu în Statistica Mol-
dovei pe 1850 pentru judeţul . ce ne ocupă.
Iată-le: 1)

PE HECTAR:
Venituri Cheltucll Bencfioiit
Porumbul 98.70 48.35 50.35
Grâul 128.26 6f.54 66.72
Seca.r a 59.35 54.11 ·5.24
Orzul şi Ovăzul 64.32 54.00 10.32
Meiul 77.60 50.65 26.95
Inul 144.90 62.25 92.65
196.20
.
Rapiţa 61.64 134.66
Viia 82:39 64.09 . 28.30.
•
') Cifrele sunt calculate tn leI. noI ~i pe hectar. tn atatiatioa principel11T
Şuţu, ele sunt dato tn lei vechi ş1 pe falce. ·
 155

"Mijlocia venitului brut, pe hectar de întinder~ culti-

vată, dupe aceste cifre, vine de 106 lei, 46 bani; noi
am găsit 107 lei.
In Saxonia produsul brut este de 185 lei pe hectar,
în Marea Britanie de 157 lei, în Alsacia şi Lorena de
225 lei pe hectar din întinderea teritoriilor; în judeţul
Bacău abia 37 lei·!
Ca se căutăm beneficiul culturei, trebue să scim cari
sunt ţheltuehle de producere şi cum se disţribue pro-
dusul brut.
Cheltuelile şi costul de producere al produselor agri-
cultm·ei. ca şi produsul brut, sunt gTeu de determinat.
Proprietarii cultivatori nu vor se dea nici o cifră.
Ei zic: · „nu ţinem · comvtabilitate; sc6tem dintr'un hozimor
şi pimem într'ciltul." Preţm·ile atribuite" aceloraşi lucrări,
aceloraşi obiecte, variază în aceiaşi localitate şi în ace-
leaşi condiţiuni. Arătura, boronitul, semănatul, secerea,
c6sa, se socotesc de proprietari cu preţuri cari diferă.
de la simplu la dublu şi triplu. Fânul şi paele consu-
mate de vite precum şi gqnoiul produs nici nu se so-
cotesc.
Fie-care socotesce în felul seu. Preţurile arătate de unii
şi .de alţii, sunt f6rte diverse. Grâului s.e. i se dă un
cost de producere de la 6 lei 88 bani (General Lecca)
până la 9 lei 90 bani, (Aristid Fornorachy) pe hectolitru
Nasce de aci o regretabilă confusitine în socotelile cul-
turei Şi o mare obscuritate în lucrările agTicole, care
nu sunt fără. infiuenta asup1·a acelora ce· caută în es-
ploatarea domeniilor nu·ale ocupaţiune şi întrebuinţa1·ea
capitalelor.
Scopul agricultm:ei raţionate pe un domen rural este,
o repetăm, să sc9ţă cultivatorul continuu dintr'îns'?-1 ve·
nitul · cel mai niru:e, în condiţiunile în care se găseşte,.. .
conservându'i avuţia ce are şi chiai." sporind' o din an în
an. Dacă pentru ca să dobândescă acest resultat, culti·
vatorul nu ar face de cât o sipgură. cultUI·ă., socotela
prod"1.1sului net şi costul de . producere al J.'ecoitei sale, ar
 156

fi lesne de stabilit, pentru că ar fi de ajuns. pe de o

parte, ca se aibă cheltuelile de producere, se adaoge
la val6rea locativă a solului (arenda) şi la dobânda ca-
pitalului de exploatai:e, cheltuelile făcute în lefuri, cele
făcute · cu întreţinerea clădfrilor, cu materialele, asigu>
rările şi impositul; pe de alta, de a face totalul sume-
lor încasate din vengarea recoltei ; acest cas însă este
simplu şi rar. In general îutr'o moşie se fac multe cul-
tmi. Pe lângă cultura mai multor plante se întreţin
cai, vaci, oi, porci, de la · care avem muncă, gunoiu,
carne, lapte, lână. T6te .aceste speculaţiuni sunt legat~
între ele; t6te lucrările sunt solidare unele cu altele ş1
concură a servi interesul cultivatorului. In aceste con-
diţitmi, costul de producere al fie-cărui product în par-
te ne importă se'l cun6ştem, dar mai principal este pen-
tru noi resultatul final al tutui·or operaţiunilor. Adusă
aci, căutarea profitului, seu perderei esploatărei nu este
mai grea ca .în primul cas. Totul se teduce întru a sci
esact cea ce s'a încasat din vengarea productelor şi cea
ce s'a cheltuit în cui·sul anului cu plăţile, întreţinerea
clădirilor, animalelor şi cu materialele, în asigw·ări, im·
posite, îngrăşăminte, şi cu în bună.tăţirile fonciare. Rolul
c9mptabilită.ţei este să ne justifice resultatul esploatărei
constatat prin comptul casa. Prin analisa amănunţită a
tuturor faptelor, comptabilitatea treb~e să ne arate, dacă
întregul lucrărilor după moşie, dacă succesiunea cultu-
rilor, dacă speculaţiunele animale sunt bune, dacă totul
este bine conbinat ca să sc6tem cel mai mare venit,
ţiind semă de sol, climă, de puterile de care dispu·
nem, de izv6rele natw·ale, de târgurile deschise şi de
capitalul de espl6tare. Comptabilitatea trebue încă să
ne arate modificările de introdus în organisarea·muncei,
în .alegerea plantelor ·de cultivat şi a animalelor de în-
treţinut ca să avem folos.u l cel mai mare ; dar compta·
bilitatea nu trebue nici o dată, prin evaluări arbitrare;
dupe fantasie sau trebuinţa causei, să 'şi modifice re-
sultatele într'o mie de modm·i, arătând o perdere acolo
 157

unde în realitate este un beneficiu_. Serviuiul comptabi-

lităţei este să ne arate meritul · relativ al diferitelor spe·
culaţitmi întrep1·inse pe moşie, ca să putem judeca, care
~te cultm·a, ce <'U aceleaşi cheltueli în muncă, pentru
acelaş capital angagiat, cu acela.ş număr de 6re de lu-
cru este relativ mai cu profit ; ·vom vedea s. e. dacă tre·
bue să preferim, într'un păment dat, .grâul, secara, orzul,-
ovezul, ori rapiţa, oile ori vaca de lapte, boii sau caii
ca animale de muncă.
Aceste consideraţiuni stabilite, să esaminăm sarcinele
agriculturei judeţului Bacău. Precum am eli,minat din
productul brut partea consumată de animale, gunoiul şi
sămânţa, cari fac .parte din capitalul de espl6tare, inoin-
du-se în fie-care an, de asemenia în cheltuelele agricul·
turei judeţului Bacău nu le vom· socoti ; putem ~ine so-
cotelă nmnai de dobânda capitalului angagiat sub acestă
formă. Din acest moment cheltuelele de producere agri-
colă pot fi reunite în 4 mari grupe. : 1° impositele ; 2°
munca; 3° arenda pământului şi -chiria clădirilor; 4°
dobânda capitalului de espl6tare şi cheltueli accesorii
Impositul, care apasă proprietăţile rmale (moşii, pă.dw·i,
case) cu zecimele, taxa pe pogonul de vie şi .de pruni 1)
şi ta.xa filoxerică, se m·că. 1 în iudeţul Bacău, în anul fi-
naciar 1886, la cifra de 518,498 lei. 88 bani; cea ce face
1 leu 45 bani pe hectar de suprafll:ţăimpusă 2). Princi·
palul impositului fonciar, adică partea care intră în bu-
getul statului, este de 1 leu şi 2 bani pe hectar ; 43 bani
se per<'ep din zecimi şi intră în bugetul judeţului 8) • .
Un punct principal avem de însemnat: impositul fon-
ciar a cres~ut f6rte mult de la 1870 înc6ce. In a.dever
se percepea 4°/o din venitul curat dupe legea din 31
') Desfiinţată şi înlocuită cu 46 baul de grad §Î decalitru, lară-şi retnfiiuţatll.
) ln judeţul Bacău se peroep 5 Z!!ciwl asupra. imp6sitului fonciar : 1 de
9

percepere a etatuluf, 2 ordin:i.re ale jude1ului, 1 pentru drumuri, 1 (a 3-a) pen-

tru construcţia palatului administrntiv din Bacău.
. '1 · suprafaţa totală a judeţului ·find de 423,466 hectare din calcul am acă4ut. ·
66,?98 hectare întinderea ·domenulul statului neinpua ·la. fonciară. ·
 158

Martie 1862, 6°/ 0 .:lupe legea din 19 Martie 1871 şi în

line, se percepe 5°/0 , 6°/0 şi 12°/0 după noua lege şi
dupe c.um proprietarul domicileză în ţară sau înstreină­
tate, seu dupe cum espl6teză proprietatea· sa <:1.irect s.e u
prin_. arendaş. · ·
In 1870 impositul fonciar, pe hectar, era . numai de
25 bani ·pe suprafaţă impusă; zecimele erau numai 2 ,
aQi sunt 5. Prin urmare atât val6rea impositului fonciar
})l'Încipal cât şi zecimele, în timpul de 25 ani (1862-1887)
s'au tu·cat apr6pe de 6 ori mai mult. Este acest.:'l. 6re
semnul sporn:ei avuţiei_ judeţului ? Venitul brut al pro-
prietăţilor _ este mai mare a<}i cu altă dată. Zecimele cari
se· percep cu voinţa consilielor judeţene se întrebuinţeză
la lucrări de înbunătătire locală. Ele nu es din district :
din fondul lor să repa:ra şi se construesc drumLU'ile ju-
deţene, se întreţin. m parte, şc6lele, bisericile şi alte ecli-
ficii publice ale judeţului.
Impositele au sporit în adevăr şi fericiţi am fi dacă
lbcuitprii nu s'ar plânge; greutatea implinirei imposite·
lor este o probă. Dacă. pentru aceste sarcini, locuitorii
ar avea judeţul cel .mai prosper, judeţul cu instrucţiu­
nea primară cea mai răspândită, cu căile de comtmica·
ţiune (şoşele judeţene, comunale şi vecinale) cele mai
perfecţionate, ei nu ar avea nimic ·de zis.
Sunt şi alte sarcini cari apasă proprietatea fonciară:
acestea sunt drepturile fiscale asupra vengărilor, suc·
ceşiunelor şi hipotecelor. Aceste drepturi se urcă la o
cifră însemnată în cât putem (fără- exagerare) evalua la
1 leu 80 bani pe hectar cifra impositului fonciar, în prin·
Cipal şi zecimi care apasă proprietatea nu·ală în judeţul
Bacău; fie o fracţiune din productul brut (37 lei) de
4-5°/o: _In ţerile Europei (Francia, Germania, Alsacia)
impositul 'fonciar pe hec~r aoia abs6rbe 3-4°/o din pro·
ductul brut, cu t6te.. că el să socoţeşte de 10 lei pe_hec·
. .
'> D!lrile
carY apasă proprietatea rurală a judeţului au variat în periodul
1870- 1887 de la 87, 947 până 505,744 lei (ve~i tablourile).
 lf>9

tar. Acesta probeză că locuitorii din Bacău suportă un

imposit mai mare pentru un product brut mai mic. Nu
avem .acelaş grad de avuţie; în zadar s'a zis că la noi,
impositele n'au atin:s cifra celor .ce să percep în ţerile ve-
cine. Sporirea impositului este un bine, în adevăr, când
avem mai multe elemunte de prosperitate: mai multă
înlesnire în transporturi, drumuri mai bune, instrucţiu­
ne primară mai întinsă. Cuţtivatorul nostru plăteşte sar~
cini mai grele pentru a produce păpuşoiul cu care să
nutrece şi 'l face pelagros !
Aiungem la sutar-I!, adică la organisa.rea . cea mai
productivă a muncei. S'a <}is cfi. ag1.1.cultura cea mai
înainta;tă este cea capabilă se plătescă salare mari.
Populaţiunea rurală a iudeţnlui Bacău formeză apr6-
pe cifra totală a populaţiunei. S~nt 'n .judeţul Bacău
35 indivizi care trăesc din cultura a 100 . hectare cu
salariele ce primesc. Populaţ~unea rurală se socoteşte
90°/ 0 din ·populaţiunea totală (5) preţul zilelor de lucru
variază în judeţ, de la oO bani până la 1 leu cu nutrimen-
tul şi ele la 1,50 până la 2 lei fără nutriment. Mijlocia
este de 1,50. Feciorii boereşti se tocmesc pe an de la
150 lei până la 200 lei; femeele primesc de la 120
până la 150 lei.. salai.· anual. Şi nu trebue se credem că
a<'este preţuri sunt cele de altă. dată; ·ele s'au urcat în
anii din urmă cu minimum 30°/0 • Cu t6te cetele de
· mm1citori cari sosesc din Transilvania, cu t6tă crescerea
populaţiunei rurale, toţi agricultorii proprietari se. plâng
ele lipsa braţ.alor. Se <jice că. satele se despopuleză, ca
") După recensimentul din 1889 populaţia rurală era de 121.842 su6ete din
cari 68.004 bărbaţi ~i 58.838 femeT. Cultivatorii, adică aceia cari trăiau din
profesiunea agricolă, erau 30.944 capr de familie l26.569 bărbaţi şi 4375 femei)
,1 10'1.455 s11fiete (557Il bllrbaţT !i 51.744 f'!1ueT. Recensimentnl din 1885 a
dat cifra în H.2.582 suflete pentru pop·ulaţii1 ru~ală a judeţuluI Bac!tu. Numi;-
rltt61·ea cc :un făcut în 1885 a dat 146892 suftete. Notăm că nu toţl cel ce
trăesc 1;1. ţarlt, trăesc din t>rofoeiunea de cultivator.
In' 1849 se găseau în fudeţul Bacău 15 254 familit munoitoro de pâmeut;
tu 1852 immel'Ul era de 16 547. ·
 160

locuitorii dispar. Acesti\ afirmare nu este esactă. il1 mod

absolut; populaţia rurală. a sporit regulat din au Î11 an
prin escedentul nascerilor asupra mortilor (cu 18.000
suflete de la 1859-1885), dar şi culhu-a a prosperat,
întinderile cultivate s'au mărit, pămenturI noi s'au pus
în cultură., trebuinţele exploataţiunilor au ajuns a fi mai
exigente în braţe. L ocuitorii deveniţi proprietari se ocu-
pă de colţul lor de păment; ei nu mai sunt clăcaşi şi
îngenuchiaţi; proporţiunea celor lipsiţi de p~unent este
mai mică. Aceste cfrcomstanţe ne explica strâmptorarea,
agricultorilor mari pentru a găsi braţele de care au
nevoe în timpul muncei. Triumful agriculturei consistă.
tn tnlocuirea braţelor prin maşini. Cu bucăţele de păment
mici şi prin .divisiunea proprietăţei, întrebuinţarea ma.şi­
nelor nu este cu putinţă; de altă parte cea mai mare
. parte din· ţeranii noştri făcându-se proprietari, ei se ocu-
pă cu întrega lor familie de cultura bucăţelor de păment
ce li s'a dat; când lucreză la alţii, preferă mai bine
industria lemnului şi a petroleului unde sunt mai bine
plătiţi. Ast-fel plângerile de lipsa braţelor vin mai cu
semă clin partea proprietarilor mari şi miilocii; mica
cultw·ă are braţe în deajuns. ·
.Animale de muncă se întrebuinţeză calul şi boul ; cul-
tivatorii săraci îniugă şi vacile. (Economiştii consideră
munca a 8 boi echivalentă cu munca a 6 cai şi munca
a 7 vaci echivalentă cu munca a 5 boi.) Animale de
rentă (productive de lapte şi carne) se produc pu9ine în
judeţ. Agricultw·a modernă tinde se aibă multe animale de
rentă, animale cari produc, şi mai puyine animale de muncă,
adică numai numărul strict necesar pentru a esecuta lucră­
rile agricultw·ei, şi a producemaximumde efect util.
Boul este mai de preferit ca animal ~de muncă., fiind
că se între~ine mai lesne. Calul costă mult când şade în
grajd şi nu ·lucreză, costă şi mai -mult când tragem pu-
~in folos din munca lui. Cu boii, lucrările se fac mai e-
conomic j ei se întreţin mai lesne şi capitalul angagif„t
este mai mic.
 I (j l ·

Un fo)os ce am gt'1.sit în agricultura judeţului Bacău

este capitalul potrivit, angajat în clădirile ele exploatare;
sarcina care apasă asupra producerei pe hectar se reduce.
Val6rea clădirilor necesare pentru locuinţa familiei, a a-
nimalelor şi pentru înmagazinatul recoltelor, una peste
alta, ajunge la cifra de 6Ci lei pe hectar. După regulele
Economiei rurale, capitalul angajat în construcţiun} nu
trebue se :fie mare. Mai bine este ca cul&ivatornl se-şi
cumpere îngrăşfimjnte, animale ele rentă şi instrnm.ente,
cari dau pană la 12°/0 venit pe an. Capitalnl angajat
în construc~iuni nu raporteză. mai mult ca 4°/0 pe an.
Prin acesta eu nu proscriu bunul plac al proprietari-
lor şi luxul clădirilor rumle ; locuin~ele de la ţară se pot
înfrumuseţa pentru a le face atrăget6re. Economia nu
esclude ornamenţaţiunea şi harmonia construc~iunelor i
cea ce trebue se ctmtăm este restrăngerea suprafeţei clă­
clhilor şi tot capitalul ce le represintă se fie numai o
mici\ fracţiune din val6rea pămentului; acesta este cazul
la cultivatorii clin Bacău.
Proprietăţile se cultivă dfrect de proprietar seu prin
arendaş; numerul arendaşilor este mai mare ca acela al
proprieta1ilor care cultivă. direct. In tot judeţul se găsesc
149 proprietăţi înscrise la foncieră. cu 5°/0 , 161 cu 6°/0
şi numai 6 cu 12°/0 , t6te cu venit curat de la 1000 lei
în· sus. In general, în judeţ, se admite că capitalul con-
sacrat în cumpera1·e de pămenturi aduce dobândă 12°/0 .
Adoptând cifrele găsite in ministerul Domenilor şi resul-
tate clin venza.rea proprietăWor statului, în judeţul Bacău
dela 1868 până la 1887, găsim că val6rea mijlocie a
fondului este ele lei 283 hectarul; apr6pe acest re·
sultat găsim, dacă. considerăm şi v~nzările . f'acute la
tribunal. ·
Dupe venzările făcute de stat, maximum valorei fon-
ciare a fost de 490 lei hectarUl. Val6rea locativă, seu
renta pămenturilor, ~porită cu cb.iJ:ia clădirilor de expl6-
ta.re, în mijlocie, se consideră 40 lei hectarul, V al6rea lo-
cativă. a pă.menturilor inchiriete de proprietari sătenilor
11
 162
- - -----

s'a tu·cat la 55 lei hectan1 (80 leI falcea) locm·ile de a-

rătură şi la 110 lei hectaru ·(160 lei falcea) locurile de
fâneţă. Aceste arenzi, pe cari le percep proprietarii şi a-
rendaşii de la săteni, fiind pre esagerate şi ne propor~io·
nate cu val6rea fondului, mai adâogend că. li se dă pâ·
mentwile cele mai rele, prin aceste singlU'e fapte ne pu-
tem explica miseria sătenilor!.
In Francia, in Alsacia, în Engliţera chiar, proprietarii,
in mijlocie, nu scot arendă pe hectar din bunw·ile lor
mai mult ca 120 lei. Proprietarii noştrii scot apr6pe a·
cestă cifră. de la săteni pe cât timp arenda ce o plătesc
ei, fie la stat, fie la particulari,. nu escede 40 lei hectaru
înpreună cu chiria construcţitmelor.
Capitalul de exploatare al proprietarilOl' în vite, ma-
terial, semenţă., gunoiu, construcţiuni, cum am vezut, nu
escede 160 lei pe hectar. Putem zice de ag1'iculturaju-
deţului Bacău, ca de agricultura iµtregei Moldave : „nu
se intrebuinţeză. de proprietari, în cultlU'a moşielor, des·
tul capital . de exploatare" dar se risipeşte multa mw1că
a sătenilor. .
Sătenii muncesc moşiele proprietarilor în bani ; ei pro·
cură. t6tă. munca anuală, cu preţuri destul ele moderate,
mai cu .semă când iau bani dinainte pe arătură, praşilă.,
c6să. şi secere. Cei cu influenţă, (fie zis în trecăt) au că­
lăraşul vara în permanenţă. Nu zic d~ este un reu pen-
tru aesecutaangaiamentecontractate, dar sătenii cad îp. mi-
zerie prin faptul că li se·arendeză locw·i cu preţm·i prea
exagerate, munca lor se face in uxmă şi în condi~iuni cu
t-Otul rele ! . .
Semenţă se întrebuinţeză 3 hectolitre de grâu pe hec·
tar (o chilă la falce), 4 hectolitre de orz şi 4-5 de ovăz.
Porumb să pune 2 . dubli decalitri. In pămenturil~ uş6re
se semănă mai des, şi este lucru văzut că dacă proprie·
tarii'. ar face semănături în linii ar realisa ma1i econo·
mii în semenţă, . obţiţnd acelaşi product la hectar. Intro·
ducerea de semenătore în linii, ·c hiar penti·i.t mica c~tură,
 163

cum se află în Belgia, prin mijlocire de societăţi locale,

ar da mari servicii agricultw'ei Bacăului.
Agriculturei judeţului Bacău 'i lipseşte nu numai se·
menăt6rele clar şi cele alte unelte ale culturei perfecţio·
nate. In mica cultură lipsesc cu totul maşineJe de tree-
rat; acestea înpreună cu greblele de strâns fânul, cari
pe1nrit a face economie de braţe, se găsesc numai Ia
agricultorii cei mai luminaţi; masa cultivatorilpr, nu le
cun6şte, nu le întrebuinţeză. La săteni t6te cerealele se
treeră încă cu caii. :Mica cultui·ă este tm obstacol la pro-
pagarea instrumentelor pe1fecţionate, cari sunt costisi-
t6re. Greutăţile se înving numai prin· asociaţiune. Spiri-
tele inteligente din jude~ speră acesta. Progresul pe acestă
cale s'ar respândi prin întinderea instrucţiune] şi a no·
ţiunelor de economie rurală. Prin acest mijloc s'ar mări
salariele lucrătorilor agricoli, s'ar suprima o parte din
animalele de muncă, a căror întreţinere costă mult, a-
dă.ogând pe cele de rentă. . ·
Dup~1. efectivul animnlelor aflate în judeţ putem estima
la 140.000 m. c. cantitatea de gunoiu produsă anual de ·)
animale pe proprietăţi 6). Suprafaţa cultivată anual fiind
de 70.000 hectare avem o gunoire pe hectar abia de 2
m. c., seu până la 1500 kilograme gunoiu. Acestă mică
cantitate de gunoiu, echivaleză cu un capital de 8 l~i
pe hectar, (socotind m. c. a 4 lei). ·~· ·„ · ··
. Asol~mentul trienal simplu (pe care„ 'l urmeză. Moldo-
venii) ajutat de jaceră (bă.tă.tură) abia se p6te susţine
cu acestă · gunoire, căci alte îngrăşăminte nu se mai
intrebuinţeză. Suprimându-se britătiwa p1'.in creşterea po-
pulaţiunei, clesvoltarea culturil0r industdale şi ridicarea
.arenzilor 9,e la moşii, asolamentul trienal nu se va mai
. susţine. .Adoptând alt asolament va trebui o gunoire mi·
nimum de 120.000 kilograme gunoiu pe hectar ori alte.·
) In judeţ s/5 aftă, în cifre rotunde, 89.000 capete vite mari. Un cap pro-
0

d~tce anual 10.000 kilogram~ gunoiu. Mett·ul cub cântăreşte, în mijlocie, 700
kilograme. ·
 164

îngrăşăminte echivalente, dacă. cultivatorii din Bacău voesc

se aibă resultate de agricultură mai bună. Agricultorii
judeţului Bacău, chiar sătenii, au meritul de a nu lăsa
să perdă gunoiul, simţind ast-fel necesitatea de a spo1'i
. avuţia pământului lor şi de a aplica met6de ele culttU·ă
raţională . .· .
Gunoiul de fermă nefiind de ajuns, ţimpul va sili agri-
cultorii să recurgă la alte îngTăşăm.inte.
Lemnul de fag este prea abondent în tot judeţul; el
n'are debuşeu, n'are nici un loc de desfacere. Transfor-
mat în potasă, cum am demonstrat acesta la capitolu!
consacrat pădurilor, lemnul de fag f6rte . abondent ar
procura culturei îngrăşământul cel mai esenţial, ettin
pentru ,c ultivator şi .cu folos pentru proprietarii ele păduri.
Fără acesta, produc~iunea la hectar va remâne veşnic
inferi6ră; ea nu va atinge nici o dată cifra de 30 hec-
tolitre la hectar. T6te ţerile ca.re au acest produs cumperă.
pe an îngrăşăminte clin afară pentru 2 până la 3 mili-
6ne lei. Vom avea 30 hectolitre de grâu la hect.ai\ când
vom întrebuinţa, ca gunoire, tu.r~le de fabrică, 6sele de
animale, potasa de proveninţă vegetală şi materiele fecale .
ale populaţiu.nei. .
Intru cât nu vom imita esemplul dat la porţile n6stre
vom remâne inferiori cu agricultura ţereL
Pentru a învedera. mal bine produsul brut, pl'odusul curat şi
cheltuelile de producere ale culturei judP.ţului Bacău, vom da câ.te-va
cifre culese în diferitele rP.~iuni ale sele.
Capitalul angajat· intr'o cultură de 71 hectare, 61 are (50 fălci).
ciµtiva.tor d. Fl6reş djn Ciumaşi. .
Cultura:
Grâu 4,hecL2966 m. P·
Orz 7. 1610
, Ovez 8. 5930
Fânaţ · 21. 4840
Porumb 28. . 6440
Fasole, in, cânepă · 2. 8644
Total 71.h. 6lOOm· P·
 165

Capitalul angajat în cultura acestei proprietăţi se compune clin :

2 pluguri a 35 lei 70 lei
6 per. boI a 250 11 1500 „
2 borune a 20 11 40 „
6 care de trans-
port a 100 „ 600 „
a) Capitalul în instrumente şi vite, Total 2210 lei
Arătura cu plată. {21 hectare) lei 240
Secera grâului (4 hect. 29) 60
Treeru (77,40 hectol .) li 63
Secera orzuhll (7 ,19 heet.) li 100
Treeru (1~7,60 hectol.) „ 64
Secera. ovezulul (7,59 hect.) „ 72
Treeru (215 hectol.) li 125
Cositul (21,48 hect.) . ,, aoo
Prăşitul porumb (28,24 hect.) li 800
b) Capital în muncă. Total li 1824
Grâu, semenţa (12,90 hectol.) 180
Orz (21,50 hectol.)
" 120
Ovez
11
„ (25,80 bect~l.) " 90
Porumb „. (17,20 hectol.) "„ 140
c) Capitl\\ în semenţă Total „ 530
· Recapitulăm resultatele:
I\) Capital în instrumente şi vite „ 2210
b) ,, „ muncă li 1824
c) „ ,1 semenţă. „ 530
el) „ „ construcţiuni „ 7000
Capital angajat pentru cultura
11. 71,61 hectare, Total . 11,664
seu pe . hectar lei 162 bani 59.
Producerea anului 1887 :
Grâu (77,40 hectol.) lei 1080
Orz (137,60 hectol.) 11 519
Ovăz (215 hectol.) „ 600
Fânul cosit . „ 600
Porumbul (516 hectol.) · „ 4800
Totat . 11
7 592
 166

Ca să ajungem la profl11sul curat in ferma d-lui F16reş trebue să

introducem in calcul :
Munca. lei 1824,00
Semenţa „ 530,00
50/o do~ânda capit. ins-
trumente 110,00
8°/0 dobânda şi amortis- "
mentul capitalului con-
strucţiuni cu întreţine-
rea anuală „ 560;10
Val6rea locativă, SO lei
hectarul ,: 2130.00
Salarii, cel puţin „ 600,00
Impositul „ 75,00
Total · 5829,60 ·' ·
Din producerea de 7592 lei, dacă . scădem cheltuelile de 5829,60
lei, remâne cultivatorului Fl6reş, din Ciuma.şi, din espl6tarea ferme
sale de 71,61 hectare, un beneficiu anual de 1762 lei 40 bani, seui
un folos curat pe hectar de 24 lei 83 bani.
Cultura mică este mai profitabilă. ca cea mare. .
Să. luăm alt esemplu de cultură. Se considerăm proprietatea Şer-
be~ti!i a d-lui Iorgu Istrate. ·
Intinderea cultivată : 203 bect. 34 are.
Grâu 57. 28 hectare.
P orumb' 57. 28
Bătătura 55. 28 "
Fânaţ 33. 50 "„
Total 203. 34.
Capitalul angajat în cultura acestel proprietăţi se compune din :
6 pluguri a 20 lel 120
24 boi a. 100 lei 2400
12 care de transport& 120 1440
~b~Ma~ ~·
I vînturăt6re · 100
a) Capital în instrumente şi vite, total ~480
Praşila (57. 28 hect). 1600
Seceră. „ 640
 167

Treeratu (688 hectol grâu) 560 lei

n 4~ " ovez 20
Cositul (31.50 hect.) 352 "n
Zile la treer şi cărat 400 n
Nutril,Ilentul lucrătorilor şi servitorilor 1200
b) Capital în muncă, total 4772 "
Grâu, semenţa (172 hectol.) 2400
"
Pormnb ( „ 188 . n } 270
"
Ovez ( n 12 „ ) 72 "
c) capital în semenţă, total 2742 "
Recapitulăm :
"
a) capital în instrumente şi vite 4480
b) n n muncă 4'772 „
cJ „ „ semenţă 2742
"
d) n „ construcţiuni 7900
Total 19.Ş94 "
Seu capital angajat pe hectar 98 lei. Producere11. anului" 1887:
Grâu (688 hectol.) lei 9600
Orz (43 „ ) n 150
„ 2400
0

Porumb (344 n )
Fânul produs „ 1.000
Total 16.150
Ca se ajungem la beneficiul cult.urei d-lttl Istrati introducem in
comptabilitate elementele următ6re ~
Manca lei 4772
Semenţa n ~742
5°{0 dobânda capital. instrumente 244
8°{0 dobânda şi amortismentul
capitalului construcţiuni cu între-
ţinerea · „ 632
· Valorea locativă, a 30 lei
hectaru, partea cultivată 11 4350
Salarii, cel puţin 1500
n
Impositul " 100
Aşigurare „ 228
Total 14.558
 168

Resultă dar un benencfo de 1592 lei, pentru întinde1·ea culti-

vată anual seu 10 ler 98 bani pr, hectar.
Să vorbim şi de moşia Radomirestii din comuna Letea, plasa Bis-
tri ta de jos, proprietate a reposatului general Lecca.
Intinderea totală a moşiei este de 760 hectare (531 fă.Ici), situată
pe .ambele malurI ale Siretului, se eompune din 3 trupuri : Radomi-
reştii, Bnneştii · şi cotul Trandafirului.
Intinderea cul.tivată. este ~60 fă.lei · (374 hectare) şi 32 tălei
fânaţ natural. Cele 260 fălci arătm·ă au o rotaţie de . 4 anl : se
cultivă grâu, orz şi ovez pe o întindere de 60 fălci, · porumh pe
120 fălci, 60 fălci bătătură, iar 20 fălci se vend pe bani şi pe
muncă pe la omeni ; 239 fălci imaşuri şi pruudi:;;uri.
Capitalul angajat în cultura· moşiei Radomireştil :
9 pluguri universale a 68 lei 612 lei
32 boi a 80 lei 2560 „
8 care a 100 „ 800 „
6 borune a 60 „ 360 „
O locomobilă Şi treeratore 10.000 „
Trior şi morişcă. 800 11
a) capital în instrumente şi vite, total 15.132 „
Arătura de 2 ori, a 24 L 50 b. hectar 6300 „
Prăşitul a 331. 64 b. hectarnt' 5760 „
Sece~·ea a 16 I. 82 b. 11 1440 „
Cositul „ „ 768 „
Treerul (1290 hectol. a 0.70) „
·903 ·
b) capital în muncă, total 15.171 „
Grâu, semenţa, 193 bect. pentru 74 hect. 2700 . 11
Orz „ 13 ;, „ · 5„ 75 · „
Ovez · ;, 25 „ „ . 5 · „. 120 „
Porumb „ 80 „ „ · 172 11 • 665 11
c) capital în semenţă, total 35l:i0 „
Cheltuelele de administraţie cu vechili, servl etc. anual 3250 lei.
Val6rea construcţiunelor de pe moşie în case de locuit, grajdurl,
şw·e, hambare, coşări, ban şi şure de vite, aproximativ 66.300 lei.
Impositul fonc1ar al m)şiel este pe an de 1040 iei, seu pe hectar
1 leu 36 bani :
 Producerea anului 1887.
85 hectare cereale leI 18.000
172 11 porumb 11
28.000
Fânul produs „ 3.200
Total 49.200
S~ recapitulăm datele procurate de generalul Lecca :
Capital în instrnmente şi vite 15.132
„ „ munci agricole 15.171
„ „ Semenţă. 3560
„ „ construcţiunI 66.300
Total, lei 100.170
Seu pentru întreg-a supra.faţă (760 hectare) un capital· angajat
de 131 lei 50 bani pe hectar, .
Venitul curat al moşiei Radomu·eşti se stabileşte precum urmeză:
Munca · .Jel 15.168
Semenţa. „ 3.5 60
5°/o dobânda. capitalului instrumente n 756
8°/0 dobânda capitalului angajat în
construcţiuni şi întreţinerea. anuală. .11
5304
V al6rea. locativii, 30 I. hect. n 7710
Impositul li 1040
Salarii 3250
Asigurare· "" .. 514
Total 37 .302
Ccmparând venituri!P. cu cheltuelile remâne un beneficiu de
11.898 lei pentru suprafaţa cultivată. de 374 hectare, seu pe hectar
cultivat 3t lei 85 bani' .
Se considerăm şi moşia Dealu-marc din plasa Bistriţa de gios,
comuna Boteştii, proprietatea generalului Lecca. ..
Dealu,-n~are este o moşie de dealuri şi pădurl; a.re Intindere
ele 830 hectare din care cultivat·e du pe o rotaţ.ie trjenelă numai 376,
adfoă.: 104 hectare. se semenă cu porumb seu alte vlante prăşit6re"
104 hectare cu cereale de secere, 104 bă~tura seu tăloacă, 64
hectare faneţe naturale.
Terenul cultivat prin rotaţie se împarte ast·fel, clupe cum a fost
în anul 1887 :· ·
 170

Grâu arat de 2 orI în bătătură · 77 hect.are

Orz „ „ „ 13·.· „
Ovez „ „ „ 14 „
Porumb „ „ „ 105 · „
Fâneţe . naturală. 64 „
Imaş în bătătură 104 „
„ „ pădure 71 „.
Vii, livezi · de pomi şi grădini 14 11
Padure de diferite etăţ'i :370 11

· · · Total 830 li

Generalul Lecca avea în anul 1887 angajat în cultura acestei

moşii capitalul următor :
Capital în instrumente şi animale „
de· muncă 14.020 lei
Capital . tn munc.ă 14.011 · „
Capital în semenţă. 4.099 „
Capital ·angajat tn construcţiuni •H.000 „
Total 73.130
Seu pe hectar de intindere totală leI 88 bani 10:
Producerea anului 1887 :
. Grâu (1161 hectol.) lei 15,673,50 .
Orz (232 hectol.) „ 1,160,00
. Ovezul (344 hectol.) „ 1.720,00
Porumbul (1883 hectol.) „ 16,943,00
Fânul 11 2,560,00
Total 39 1060,50
Venitul net se· stabileşte fixând mai ântâiu chel"uelile, adică :
Munca. 14.-,011 lei
Sementa 4,099 „
50Jo dobânda ca.pitalnluI
' .instrumente 701 „ .
80/o dobânda capitalului
pus în construcţii cu
amortismentul şi intre-
tinerea. 3,280 „
Chiria loculuI, a 30 lel hect. 6,420 „
lmpositul 736 „
 171

Asigurare 416 ,,
Salarii, cel puţin 13.600 „
Total 33,083 „
Comparând veniturile culturei cu cheltuelele găsim un beneficiu.
de 6977,50 lei, seu pe hectar cultivat lei ?,5 bani 65. Venitul brut
ar fi de 143 lei pentru suprafaţa cultivată seu 45 lel pentru întrega
întindere a moşie!.
Dupe aceste date putem stabili costul de proclucere al . kectoli-
trulut de grâu pe proprietăţile d-luî general Lecca.
Intinderea cultivată cu grâu la Dealu-Mare: 64 hectare (54 falei)
Costul culturei este acesta :
Arătura 1,890 le:i
Semenţa 3,000 "
Dobânda capitalului instrumente 5°/0
proporţiona.I cu întinderea 139 „
Dobânda capitalului construcţii' 8°/0
cu întreţine1~e11. şi amortimentul pro-
porţional cu întinderea 651 „
Asigurare 128 1,
Impositul 57 60
Val6rea locativă, 30 lei hectaru . 1,920 00
Salarii proporţional 208 00
Total 7,1:193.60
Cu alte vorbti 1161 hectolitre grâu, recolta produsă, costă 799 3
lei 60 bani, seu un hectolitru are un cost de producere de 6 lei 88
_bani. D. A. Fornorache, proprietarul unei părţi din Răcăciuni 1 stabileşte
costul ~e producei·e al ~ectolitrului de ·grau la 9 lei şi 90 bani. Se
pare că comptqrile sunt engerare. (1)
Etă cum stabileşte d. Fornorake socotelele sele :
Pentru o falce de grâu : ·
. Arenda vămentului 40.00 1ei
Impositul ·. 1 80 · „

'l Dupu cifrele date ele principele N. Şuţu : şi publicate în sta.t'-stica Moldo·
11ri pe 1850, costul de producere al grâulul revine la 4 lei 39 bani hectolitru
porumbu, 2 lel 85 hectolitru, secara 4 I. 90 b. orzu şi ovi5zu 3, 86, Meiul s 8 ;
Rapiţa 3, 62. ' '
 172

A~ignrare 4.00 lei

2 Arături 18.80 li
Boronitul de 2 ori · 9.00 "
Semenatul cu semenţa 64.50 „
Plivitul 4.00 "
Seceratul (cu nutrimentu) 20.00 „
Căr1ttul la giredă 3.00 „
Treerul cu căratul la hambar 30.00 li
Salaril şi cheltuell de admini·
~traţie 11.75 ,„
!>°Io dobânda capitalulnI angajat
în vite şi instrumente 1.25 I)

· 8°/0 dobânda capitalului angajat

. in construcţii şi întreţinerea lor 8) 6.48 11
· Total 214.58
Producerea in b6be şi pae lei 312
Beneficiul culturei pe falce
revine aşa dar lei 97 bani 42
Seu pe hectar :
Cheltueli 149.82
Venituri 21 O.86
Beneficiu 61.04
Ou alte vorbe costul de produce1·e pe hectolitru de grâu revine
9 lel 90 bani.
Pentru o falce ele păpuşoiu.
Arenda locului 40.00 leI
Impositul 1.80 "
Asigurare 4.00 ,,
2 Arături · 18.80 ,,
Boronitu 9.00 „
Semenţa şi semenatu 10.25 „
Prăşitul cn culesu, căratu i.ÎI e.o-
şare şi nutrimentu 70.00 „
Bătutu) 6.00 "

') D. Fornorache pc întinderea de 560 fltlcT (802 h~ctare) are construcţii în

val6re de 32.4.00 let.
 173

Salarii şi cheltuell de administraţie 11.75 lei

56fo dobânda capitalului angajat în
vite şi instrumente 1.25
80/o dobânda capitalului angajat în "
constrncţii cu întreţinerea 6.48 li

l 79.3!j
Producerea în b6be şi coceni lei 222.00 "
Beneficiu pe falce lei 42, bani 67. "
Seu pe hectar :
Cheltueli 125.21
VeuiturI 155.00 ""
Beneficiu 29.79 „
Costul de producere al hectolitrului de porumb revine la 6 lei
56 bani.
Sătenii sunt maI nenorociţI. Cultura lor este adev~rat miserabilli..
Când închiriază locuri de la proprietari, li se dă cele mal rele. Când
muncesc pe ale lor, ele sunt negunoite şi neschimate dela 1864. A-
renda locurilor, când proprietarii închirieză sătenilol' prisosul, s'a
trrcat la 80 lei falcea, adică. 1 leu prăjina de arăturii. şi 2 lei cea
. de fânaţ, seu 160 lei falcea {56 lei hectarul de cultură şi 112 lei de
fâneaţă) . Acestea sunt arenqile (maxime) pe cari le plătes~ sătenii
proprietarilor cari 'şi desfac nioşiele, pentru &le cultiva, la locuitori.
Un sătean, în judeţul Bacău, munceşte cu femea lui t6tli. vara şi
abia. şi p6te agoui~i existenţa.
Pute1n evalua precum urmezi\ câştigul şi munca lui în cursul a-
nulul. 1° L'a. proprietar:
Prăşitul a 150 prăjinl păpuşoiu,
a. 50 bani 75 lei
O fa.lce secere 16 li
O falce c6să 16 „
Total a.) 107
20 Munca for:
.Arătura porumbuluI · 40 lei
Prăşitul . 75 "
.Arătura orzulul şi ov.6zulul 12 "
Seceratu şi ~trănsnl 12 li
Cositul 12 li
Total 151
 174

30 Găsti,9ul lui :
Din 150 prăjini a.rătu~·ă sc6te 10 kile (43 l1ectolitri
porumb a 40 lei 400.00
. ·Cocenii 12.00
Orzu şi ovezu, 6 kile (25 hectol.)
a 20 lei 120.00
Paele 10.00
F:'lnul cosit 120.0Q
Total 062.00
47 Săteanul mai p6te munci la proprietar cu familia sa:
100 prăjini a1·ătură (1 hect. 79) 24. leI
50 „ praşilă (89 are) 25.00
60 „ secere „ 10.00
Coseşte o !alee 12.00
Ară tomna încă 100 prăjinl 24.00
Face 20 zile la maşină a. 1 leu 20.00
Transporturi pentru 100.00
Total (b) 215.00
Căşitgul săteanulul se resumă a.st-fel :
Din muncă la proprietar (a. şi b) 322
„ recolta luI 662
Total lei 984
Fie pe 7.Î 2 lei 71 banl! Din acestă sumuliţă se îmbracă, plăteşte
dările, se nutreşte şi întreţine familia. De aceea am vezut, că rasa
degenereză şi fecunditatea căsătorielor este mică.
Dupe promulgarea Regnlamentului organic, între anii 1832-1864,
dupe cum raporteză principele Nicolae Şuţu în notiţile Statistice
ale Moldovei" 1 un cultivator câştiga din folosul pământului ce avea
dnpe regulament şi din kirii (fără munca căire proprietar, darea Sta-
tului şi semenţă,)-313 lei 4.2 bani (vechi 846 lei 10 parale). Să­
teanul în acest interval căştiga în lei vechi apr6pe cea ce câştig!
azi în lei noi. · Val6rea lucrurilor azi apr6pe s'a fotreit. Un lucru
care se lindea acum 50 de ani cu 40 bani se cum1>era az\ cu 1
leu nou.
Se vorbim şi de munca unui sătean din Muntenia. pentru a. o com·
par~ cu acea a unul sătean din Moldova. · ·
 1.75

Se considerăm un locuitor din comuna. Otopeni, judeţu Ilfov, pro-

prietatea statului, fără păment, care munceste cu învoială la aren-
. claş 15 pog6ne (7b,5l 77 ro. p.) în anul agricol 1886-87. ; Acestul
cultivator se-'i facem socoteală, se vedem beneficiul cultureI seJe.
Impărţirea economică a terenului de 15 pog6lie (7h,5177 m. p}
închiriat de la arendaş era. : ·
6 pog6ne t3h. 71 m. p.) cu grău.
6 pog6ne (3h, 71 m. p.) cu porumb .
. 3 pog6ne (lh, 3035 m. p.) cu ovez.
învoiala :m a.ren<laşul a fost:
din 3 una.,
2 zile cu caru,
6 zile cu mâ.inele·,
3 kile (26 hectol. 37) transport la Bucureşti
4 pui de găină,
l 1/1 pogon (75 are) lucrat cu desăvîrşire, arat de 2 ori,
semenat, secerat, aclus la arie).
1 1/t pogon (75 are) numai arat.
3 snopi de ·grâu la. pogon pâudăritu.
4 oca fasole (5 kilogr. 87 gr.) ·
Etă ce se obligă se dea un cultivator, arenda ·pâmentului, 11entru.
15 pog6ne loc de muncă. .
Producerea anulul a fost: grâul a dat 6 kile (40 hectol. 74) la .
cele , 6 pogene; porumbu asemenia 6 kile, ovezu a. dat tot· 6 kile
.-(d6ue de pogon. Pr\JrJucere'B. sa a. fost mai mulţumit6re.
Cunoscend învoiala şi producerea, se scotem partea.I arendaşului,
preţuind'o în bani, cu preţurile cari circulă. în comerciu. Avem:.
2 kile grâu din 6, a 75 lei 150 lei · ·
2 kile porumb din 6, a 40 Iel So „
2 kile ovez a. 25 lei 50 "
2 zile cu caru a. 4 lei 8 "
6 zile; cu mâinele a 2 Iei . 12 •
Transportu a· 3 kile Bucureşti,
4 lei k.i!a · -12 "
11 111 pogon lucrat cu desăverşire . 43.50
1 112 pogon numai arat de 2 ori 12.00
4 oca fasole a O.so 1.20
 176

4: pui de găină a 1 leu 4.00

18 snopi de grâ.u din 6 pog6ne a 3
oca grâu din snop face 54 oca
grâu a O 20 . •· 10.80
Total 383,50,
partea proprietăţei pentru 15 pog6ue cultivate ele micul cultiv a-
tor. seu 25 l~i şi 56 bani de pogon.
Se vedem acum partea ce r(\mâue cultivatoi·nlui:
4 Kile grâu a 75 Jel 300. lei
4 ,, -porumb a 40 lei 160 „
4 „ ovez a 2:. lel 100 „
Pae de g1:â.u I · . SO „
. l
din c:\te 6: pog.

Coceni de ponwb 30 „
Pae de ovez tlin 3 pog. 2f> „
. ~~~sole <lupe 6 pog., 60 oca
a 0.3~) 18
Dovleci 10
Remâne locuitorului 675.UO lei
Partea pruprietăţel. 383.50 .
Totalul produsului din 15 hectare 1058.oO lei
Din partea r~masă locnitorulnl ele 675 lei convine să scădem im·
positul ce plăteşte statulul,~comunel şi judeţului ; cheltuelele de pro·
ducere nu le mai scădem ; ele se fac in natvrr. prin" 'brateie ~ale·
Un locuit.or sătean plăteşte obişnuit stb.tt\i.ui anual : contribuţia
personală in care intră şi zecimele, lei 9,00
Prestaţia (în bani, 5 Q.île a 4 lei) 20,00
Cultul° (în Il!ov câte 6 lei ~e cap după mesura
luată de comitet) · 6,00
'·
Deosebita învoială. cu preotu :
De cap 2 lei
O baniţă de grâU, fie 4 „ 7,00
O baniţă de porumb 1 „
Sare (consumă in meziu, 50 oca a 15 bani) 7,50
Tutun (un pachet la 2 zile ele 10 bani pe an) 18,00
 177

Rachiu (acsizul comunei, licente şi patente reparti-

sate) de cap . 9,981)
Total pe
cap, Ier , · 77 ,48
·Suma 77 l. 48 b. o plMeşle anual 1 un om, fără păment, în ·
contributi'l directe şi indirecte pentt•u sus~inerea sarcinilor. Cu alte'
vorbe, din venitul seu, din munca pămentulnI de 675 Je1, scă<;Jend im-
positul anual de lei 77 ,48 b. "1 mal rămâne pentru sustinerPn sa şi a
familiei în cursul anului, Ier 597,52 banI, seu 1 leu şi 63 bani pe
zi~ Erbărilul vitelor plăleşle în plus. Ţeranul. în cesliune " a.vea :
4 bor şi plătea erbărit a 12 Ier 48 le1
1 vacă „ .. 12· #
1o 0Î . " l1 30, 90 I

Total, le'!'. · · · · · 90,90 baril · ·

Se admilem că, deosebit de venitul din· munca câmpului, micul
·cultiv~tor mar câştigă ceva cu transporturile, cu ore-care meserii
!!asnice, cu productele animalelor ş. a. l.; în câ.t sil p6lă ·acoperi
cel putin erbăritul vitelor ; . dar remâne · vădit că .în starea de azi a
prodncerel păinentulul nostru, micul cultivator nu .p6le sc6le mal
mult din sol, beneficiu din. cultură,· ca resplală a bratelor sale. _ ·
De acea locuitori! se plâng, săracii C°'UniI că n'au pămeot; alţii că
n'au alte mijl6ce de traiu; că arenda pămenlulul s'a suiL, că trans-
. portu~ile cu care s~ hrăileau înainte li s'a luat .prin ,căile ferate ;
că, în fine, traiul le este greu şi viata amară. . · ""
Acesle plângeri le am întâln,it ma'î mult în Moldova~
Dăm socolela cullurel aceluiaşi ·cultivator : . · ' >. . . · •. •
.' : grâu ovei. porumb :
Ar~lura (4e, 2. ori la . pogon) „ ,16, .. . 8 ; . 16 arătură
Sementa şi semenalul 16 · ~ · .10 praşila 1,a"·
· Seceratul-· 12 · 10 8 culesul ·
Treeratu Şi · st~·ânşu . . , . s· 5· '.. '".: ' . 8 · strân. cocenilo~
· . . . . . „ Total . „. · „ <- .:
491.„ 29 J.. . . 42 1.
· Dup~ aceste date· chelluelel~ pentru munca: celor 15 pog6ne ex-
primate în bai:il'. ar fi 294 1. pentru 6 pog6ne grâu ; 87 J. pentru 3
pog6ne· ovez ; 25.2 ·ieI pentru '6 pogone porumbi . total 633 le'i; seu
- - - -' - ' _ :·_ ' ţ ' ' ,; ' ' .•. I ,•' ' ~

'} In Otopeni. sunt 240 ~on.lribuaJ>ilT, Şi 11 cârciumi, carT plăle~c pe an li·

cenLe 4:84 ·lei şi 60 .bani, palentţ J 12 lei, ·lolal 5!16 lei 60. pani.„ · . · . .
„ „ „. ' 12 .: "
 178

9i"'G 0/o eheltueli de cullură şi 5,4°/o beneficiu ; atât remâne slitea.

nulul din cultură, când munca sa se pretneşle în banl.
• Co11cl11sie. - Resumând calculele făcute cu ci (rele culese, în dife-
.ritele exploatări ale judetuluf, găsim că capitalul angajat în cultu-
ra mic!\. produce anual o dobândii de 15 !el 34 banl la 0/o (ferma
Fl6reş); cel angajat în cullură mijlocie .dă o dobândli anuală. de
· 1.1 lei 20 ban'f la °Io (ferma . Istrate); în fine, rapitalul angajat în
marea cultură produce anual o dobândă de 24.31 - 25.75 lel la 0 /o
(proprietăţile general Lecca); fie o mijlocie de 19.15 lei Ja 0 / 0 •
Cu drept cnvenl dar s'a exprimat d. Freytag în aceslă privintă:
.când proprietătile dv. raportează 15-20°/o dobândă anuală nn aveLT
nevoe să ve punetr de o cam dală p'e calea îmbnnătătirilor fonciars)"
Fără a împărtăşi opiniunea d-lul Freytag, totuşi dorim ca anche-
tele agricole să lă~urescă acestă cestiune în întrega tară.
. , .
· ·Impositele. ·Partea din productiurie · pe care o ia guver:.
nul .se chfamă imposit. Productul muncel oiriulul se divide
to 4 păr~l: renta solul ul, salariul lucrătoruluf, dobânda
capita1ulul şi im positul pe care 'l percepe statul. Dupe ce
fie-care a luat partea sea, cea ce remâne se chiamă be-
neficiu, profit, venit cu1·at. · , ..
Impositele sunt consuma\iunI publice. O asociatiune
de 6menI nu p6te esista. fără administratorr. O comuni-
tate politică -- Statul - representat prin ,guvernul s~u, nu
p6te trăi fără legl şi poliVe. ·
Statul trebue să procure · membrilor s~î securitate; în
acest scop are nevoe de armată, de tribunale şi functionar~
de diferite ordine: . .
· Slat.ul are şi gestiunea intereselor · sele, carl sunt ale .
tuturor. ·Statul con strueşte linil ferate, face şosele, con-
strueşte şi repară edificil ·publice, docurl, etc. în folosul
tuturor. . · · ,· ·
Pentru t6le acestea, . Slatul .ca şi un antreprenor· ".de· ·
industrie, are nevoe să consume muncă şi capitale. „
Statul are şi datpriI morale„ ca combaterea miserier · şi
propagarea sciintel. Int_rcg.~l acestor functiunl pc care ..
 179

le are guvernul constitL1e serviciele publice, care tl'ebu •

·esc plătite; Statul trebue să plătească munca functionad'tor
·s~l; 'l trebue, prin nrmare, banl.
Nu cel arestat plăteşte jandarmul, nici infirmul din spi-
tale nu p1ăte.~te doctorul, societatea întreagă plăteşte a-
ceste servicii, pentrn că ea profită, prin contribuţiunile
publice.
· Suma cu care or'i-ce individ contrjbue la cbeltuelile ge-
nerale ale stalul ul se chiamă „contributiune." Ea se
chiamă „ _directă" când se percepe direct din venitul con-
tribuabilulul şi pe care el o varsă · direct la tesaur. In
judeţul ' Bacău, contribu~iele directe i:epresintă în . anul
1885-86, 51 la sută din totalul dărilor. „seu 6 lel 10 banI
pe cap de locuitor." ·
Impositele indirecte sunt de preferat pentru că variază
cu prosperitatea publică, stimulâud toate activităţile. · · ·
Se scie că Thiers, în 1870, dup~ desastrul Franciel s'a
-adresat la impositele indirecte pentru a alimeilta tesaurul ·
public. Guvernul lucrând ast-fel oci·oteşte pt·oductiunea îu ·
isvorul el şi nu isbeşte de cât resultatele„ adică produc- · ·
tele. Nimic mal practic. lmpositul indirect urmăreşte pas
cu_pas consumaţiunea~ Dacă consumatiunea este slabă, Ye- "
niturile Statului sunt asemenea slabe. · · .:
Impositul indirect este impositul ţărilor civilisate J?e când ·
cel direct este al ţărilor barbare. · · .-~ · ·· . · ·.
· Regula gener0:lă întru aşezarea impositelor este aceasta:
„ele trebue să lovească cal rna1 puţin fortele productive
ale. navunel." .. . : . .· . .
· Contribuţiunea se chiarriă ~indirectă" când producMorul
o~l negustorul o 'Varsă prealabil la tesaur · proportionu.l cu
valoarea mărfel ce consumă. · Jn judeţul . Bacău ' pe anul
.1885-86, impositele „indirecte" (fără sare) represintă. 4·9
la · sută „seu 5 leI 12 banT pe cap de locuitor." · . ·
· . Impqsitele directe şi indirecte, î~1 judeţul Bacau, în pe.
r1od~l 1870.._1887 au variat ast-fel pe .~ap de. locuitor: .·
· ·. :. · 187Q_:.~lel . . 4.61 · · . · ·
.1871 .- JJ:-· 4.83 ..
„-
 l80

187~-lel 7.32
1873-„ 9.52
1874-„ 11.07
1875-" 10.90
1876-„ 10.43
1877-„ 10.54
' 1878-„ 9.31
1879-·„ 11.23
f880-„ 11.70
1881 -" 12.42
1882-„ ti°.64
1883-. " 11.20
1884-„ 11.65
1885-" 11.22
1886-:--" 11.10 .
1887-„ ţ1.10
Prin urmare un locuitor din judetul -Bacău, plăteşle
Statului, judeţul ul şi comunel pe ·an :
· Directe şi indirecte 11.1 O lel · ·
Sarea 1.23 · „
Chelt. pentru comi-
Jiele comunale · 4.64
"
Total pe cap 16.97 „ .
Această sumă este destul di mare to raport cu gradul
de avuţie al locuitorilor ; în ea intră vămile, carl scun~ _-
pese lucrurile. · . .
Notăm că în aceştl din urmă ani> confributiunile· indi-
recte au ·sporit,· acoperind cea mal mare parte din chel-
tuell. , · , · .· . . .. . . .
Pe lângă aceste contribuţiunl curente, · locuitoril judeţu-
lui Bacău sunt datorl din rămăşiţe şi âncă mult. ·
In .ziua de 30 Septembrie 1886, · el datoreau : · .
Din căl de .comunicntiune ·. . · 153.643,50
„ . : Patente 33.608,64
„ Foncieră 255.314,59
„ \)ecimele de perţepere 40. 955,24
„ 5 .la sută pe salaril p_.~98,87
 181

„ A.rnenzi la licenţe 120,-·

„ Transmitere 570,38
„ J)ecimi judeţene 269.425,66
,. „ pentru drumuri 27.127,58
„ . " „ cam. comer. 1.800,61
„ Insurăţeii 49.598,07
„ Rescumperarea clăcei 800.375,04
Total, lei 1.636.438,18
Mai sunt âncă datorii :
Din arenzi de moşii lei 204.322,42
,, păduri în esploatare. „ 49.451,77
„. lefile paclurru:ilor. „ . 7.985,15
„ chirii de ecarete. „ 185,00
„ tacse de poduri. „ 1.355,00
„ extraordinare. „ 2.894,47
Total „ 265.693,81
Seu uă datorie de lei 1.902.131 ,99 bani, ori 11 lei şi
54 bani pe cap de locuitor din remâşiţe.
Cu alte vorbe un locuitor din judeţul Bacău plă.tesce
anual StatUlui, judeţului şi comunei 28 lei şi 51 bani,
socotind rămăşiţele. · ·
Claca intră în remăşiţă cu 800,375 lei şi 04 bani.
Cu privire la clacă am vezut uă anomalie în judeţul
Bacău. Locuitorii din Răcăciuni făcuseră proces la
tribunal. In adever se pare că perceptorii, după timpuri,
încasând banii din clacă 'i au versat la tesaur drept alte
venituri. ·
Vezendu-se din nou urmăriţi, locuitorii arătară chitan-
ţele de pia.ta clăcei. Agenţii fiscali nevoind a ţine semă.,
lucru a mers la tribunal.· · ·
Decă lucrul va fi stând tot a.st-fel în cele-1-alte judeţe,
apoi este puţin măgulitor.
lnsemnă.m că locuitorii datoreză încă ·din darea po-
rumbului pe 1882 suma de 103,035 lei, 69 bani (debitul
stabi!it era de. 195,946 lei, 86 . ban]). Anul acesta mor
de f6me şi trebue să împrumute încă pentru a se hrăni
 182

(1887). Remăşiţele ·şterse la 30 Septembre 1887 (conform

art. 1 din legea din 24 Marte) sunt :
· a) Remăşiţe şterse de la 1862-1882-83 inclusiv:
Căi de comunicaţie lf>9,765.03
Patente 23,238.4!)
Fonciei·ă 96,479.22
· Transmitere 13,R9G.89
Total 2\:J2,878.o9
, b) Remăşiţe şterse de la 18"82-83-1884-81) (art. 2 din
lege):
Căi de comunicaţie 18,559.75
Patent{t 1,82 1.20
Foncieră. 669.48
5 la sută 42'3.24
Zecimi ·de percepere . 2,348.90
„. jude.ţene .. 7.265.f>3
drumuri 7f>3.n8
" comerciale : .„ 99.72
" . Total 31,941.45
In total remăşiţe şterse, suma de lei 324,820.04 seu pe
cap de locuitor 1 leu .94 bani. · .
· ..Terminăm acest capitol, arătând numerul birnicilor în
judeţul Bacău. .
In 1802, după condica luizilor, el era de 6912 şi birul
anual de 139.810 .lei vechi. In 1852, judeţul avea 2 l.177
birnici cu birul anual de 8_1 9.528 lei vechi; dintre a,ceş- .
tia 16.108 erau săteni muncitor!.
In 1887, judeţul Bacău, socotea 33.J 48 contribuabili
în cru:i intra şi comercianţii, cu uă dare anuală de 97 1. 51 O
lei 56 bani. ·· :
Cea ce plă.teau în lS-52 în lei vechi plătesc azi aprope
în lei noi. Cu drept cuv~~t der zic sătenii : leul ·nou a
luat locul celui vechiu ; · cu alte.vorbe.val6rea obiectelor
s'a .suit, lucru care se explică economiceşte prin estrage-
rea din păment. a metalelor preţiose în mari cantităţi în
acest:e clin urmă timpuri. · ··
 183

In aşezarea şi perceperea impositelor trebue se ob·

servim maximum de <~galitate, adică toţi supuşii statuJui
sunt datori să contri.bue a susţine guvernul în propor·
ţiune cu mijl6cele lor respective şi cu venitul ce câştigă
sub protecţiunea statului.. Fie care trebue să plătescă o
parte proporţională fie din salar, apuntamente şi alte
venittu-i ce primeşte. Este netag{tduit că în judeţul Ba-
cău, personale bogate nu pl~itesc atât cât trebue precum
şi unele profesiuni cărora cu greu li se p6te constata
venitul, cum sunt advMaţi}. Este de dorit să avem şi
noi lncome-tax ori impositul pe venit.
· Avend im.posite diferite; cei cari scapă de .unele sunt
isbiţ1 de altele.
.Se observe maximum de certitudine, adică epoca şi
modul pl~i.ţei să fie cunoscute, sigure şi nu arbitrare;
căci clacă taxa nu ar fi cunoscută, precum de asemenia
timpul percepere], perceptorii oprimă contribuabilii.
. De acesta se plâng locuitorii din judeţul Bacău şi cer
o reformă a legilor financiare, se li se ceră banii, când
şi ei pot plăti.
Se observe maximum de convene,-i.ţă, adică· imposi-
tul să se percepă în momentul ·când i convine mai
bine contribuabilului se 'l plătescă, pentru că guvernul
voeşte binele tuturor. Din, acest punct de vedere impo-
sitele indirecte, vămile şi acsizele, sunt cele. mai bune şi
convin poporului, fiind-că o pers6nă plăteşte dreptul fis.
eului de câte ori cumperă, s. e. o butelie de bere seu
un pachet .de tutun. · Dacă nu vrea să plătescă, nici nu
bea, nici nu fumez:\, · cea ce în tot casul nu este un reu.
A_semenia şi timbrul pentru chitanţe nu este imposit reu,
fiind-că pers6na plăteşte când primeşte banii: · . ·
· Se observe maximum de economie, adică guvernul
·să nu sc6ţă din p1111ga contribuabilului de· cât · cea ce
în realitate tesaurnl are nevoe. Asemenia trebue evitat
un imposit care cere mulţi agenţi pentru a 'l strâno·e
seu care turbură comerciul şi scumpeşte productele 2)~ '.
. .
'J Aceste 4 1·egule sunt prescrise de Aclam Smith.
 184

TABLOU
Cont1·ilnitil.-Dtt,r! constatate
'
DAREA PE CAP PATENTE
.... 11----------ii-~~~:-;-~~".'"".""-llFONCIERA
Personale Sosele Drept fix Drept uro-
_~_ ==L=e=r==r::=u=.1===L=er="i"'B==t.lr==L=e·=,==rl=J."=
11 _ll,=o=rp= IB. F======r=:=J
Le!·o=n=nlr=ll Lei B

1870 403.68S 85 108.304. 9~ 38,663 05 7 :,2:39 49

1871 40=',853 52 134.,261 l~ 40,4.20 48 78,793 57
1872 384,039 7S 129,4.79 28 3G,7H 28 130,498 73
1873 384.089 r;s 129,479 2r 35,666 ~o 130,498 73
1874 88-l 039 78 1 9,479 28 34,333 24. 130,'198° 73
1875 384.053 li 129.483 29 34,382 67 130„198 73
1876 . 893,557 40 132,GSl 6~ 34,554 71 135.187 72
18i7 493.383 51 32 242 li 32,853 89 8,283 81 156,4()8 23
1878 529.686 00 - 32,142 15 10,55! 82 156,840 82
879 5!'9,686 00 l:. 10,554 3~ 158,424. 05
1880 132,<120 50 8,035 54 2,61J8 58 39.412 21
1880 - 81 529,686 00
1- 32,14·~ 15 10,554 $1 157,648 83
1881-82 510,390 00
- 40,292 43 13,35!) so :!88,572 40
188.2-83 342,178 . 50
- 47 977 11 14 U2 31 294,588 :n
188S-84. 173.781 25 - -16,904 . 03 12,!)70 l.i(i 29.i,21:. 10
1884.-85 169.674 00
- 47,376 10 14,24.5 tS~ 302,001 07
1885-8c 173,808 00 - 47,057 1)9 14 138 ~ 2!'15, 158 88
1886-8;] i81,8s1 oo
-I ·13,877 62 17.871 81 3'.ll .876 :!~
1887-8, 1~4.080 00 -1 38.941 72 17,•115 7•1 325.597 2i
 l85

TABLOU
Contributil. - Dcfri constatate
(1s70-1ss 1-ss)

~
Taxa peo- Liceuţc de
Taxa de 5 "Io pe 'l' O t a
tru fabricarea beuturr I
racbiulur transmitere salariT. spireose
Lei ln. Lei IB. L11T Il. Lel B. L c r I n.

~
5,610 629.55l 91

5,545 659,87-l 33
6,004 75 686,7ti6 82

6,004 75 128,587 50 814.2'i6 24

6,004 71> 292,796. 42 977.152 20

2,214 55 255,605 00 980,237 36

2,214 :>5 199,;,85 95 897,7J2 01

2,506 45 13.7 lG sg ll7,000 00 856,448 65

2,!)06 41> 20 065 34 130,000 00 881,795 08

2,506 45 20,5~0 7~ l!>0.290 5i 904,184 80

6~6 Gl 5,011.i 38 33,648 74 221,798 51

2,506 45 20,065 34 139 448 22 892,051 31

S,147 7() 81,142 65 133,176 24 1,020,081 22
1 379 52 2,241 62 85,209 oe 118,941 SE 851,747 97
1.218 00 2,106 85 46,426 23 119,964 64 695,586 2G
684 00 l ,8'i9 9lS 46,02! 72 1~8,100 27 709,485 73
6 ,850 50 1,325 68 44;819 4E 120,709 21 703,862 62
8,812 53 ') 850 53 45,223 14. 18 1,641 9~ 767,514 78

- - 884 8() 5,279 . 94 126,444 52 698,598 99

') l'axa. de 1 leu la pogonul de vie şi 2 Ici pogonu de pruue, înfiinţate prin
l~gea di~ 1882, desfiinţate to 1qs6 şi îulocuite cu taxa de 4 baui, pe grad
~· decalitru de ~uicll.
 186

TABLOU
Gontr~buţi(- Dări constatate 4)
(1870-1887-88)

INDIRECTE
Tota.I
~OTAL GENERAL
.. Pc cap de Io·
cui tor
Tutun.

Lel
I
I u.I
T imbre.

L1:I [n. LcT B„

Directe, md1rectc,
1.ecimT,
Lei H.I L~t B.

856.098 o 23,676
I 4: 379.7.74 5:
756.153
792 !)74
l,2:i5,1i02
21
9-1
4E
4
4
7
61
83
32
501,673 25 106,774 01 608,447 31 1,560 f>69 84 9 52
598,105 20 102,f162 Ol 700,067 21 1,815,393 47 11 07 .•
603,702 60 109,768 10 713,470 70 1,787,200 tll . 10 90
574,ooo 60 95,745 38 669 745 38 1,711,478 62 10 .(3
1348,623 18 81,366 69 724 989 87 1,7 9,328 31 10 54
44 ,186 50 l'.7,370 27 558 506 77 1.538,503 H 9 31
717,824 50 71,145 60 789.979 10 1,842,662 89 ll 28
22,904 75 22,904 75 - -
781,591 57 97,247 SC 878,839 37 1,919,344 l~ 11 70
7G2,901 95 80,246 35 842,248 30 2,0 4,066 42
23 12
724,190 50 76.867 8( 801,058 30 1,906,439 64
9~ 11
789,958 - 89,867 2 879,825 2C 1,888,336 07 i1 20
197,638 75 94,282 80 89i,921 55 .1,908,052 35 65
11
741,619 55 93,910 85 885,530 4( 1,841,147 22
7( 11
686.992 . 76 87,870 9: 774,863 1,820,751
/ţ;4 - 711
I:~li
11
745,1 !4 'i45, 114 64 1,716,625 11:
: 11
I

4
: Populaţia judeţului: 164,000 suflete.
„
 187

TABLOU
Comparativ ele· zecimele percepute cu judeţul Bacdu

~ecimî ele ZECJMI JUDEŢENE

perceper.
:ile sta- Adiţiona.le; Pentru
Zecimi Zecimi Totalul I
.... \·eniturI ordi- !comunale comercial. Zecimelor
z
<I
tulul nare alo jud. drumurr
Lei B. Ler B. Le• ' B Lei R·I · ei I BI Lei I B.
1870 1· 6.077 70
l 528 ·~ I.6,601136
1881 132,153 58 547 o 182, 700,61
1882 137.522 39 538 70 188,061 09
1888 137 307 09 538 7~ 187,845 79
1884 137,040 36 538 70 187,579 06
1885 137,053
·sa 538 7l 187,592 56
1886 1'13 462 53 538 7C ·H4,001 23
1887 146,942 18 9 7 6~ 147,889 80
1888 147,214 14 987 70 148,201 84
1889 147 620 79 987 7( H.8,508 49
18 o 36,866 40 246 93 87,113 38
1880-81 987 7C 148,453 4.(
147,465 74
1881 - 81 170,448 27 1298 44 171 736 71
1882- 88 70,052 25 143,748 79 56,056 O! 12879 81 1897 17 258,683 69
1883-84 64,615 4~ 158;895 12 37,002 Gl 1519. 86 1391 Si 262,924 61
1884- 85 66, 189 41 186,9.51 41 50,448 O! 1523 .(4 1502 71 806,6.(5 07
1885-81 65,057 15 185,150 - 48,387 20 2245 17 1465 H 302,254 68
1886 - 87 58 136 7~ 17 1,261 08 40,541 42 's61s 7l 1817 Sf 277.872 91
. 1887-~ ~6,651 7~ 169,859 53 39,418 24 14561 u 2925 ~I 271,916 58

.. ..
. :
 188

TABLOU
Compamtiv de veniturile şi chelt-uelile judeţului. Bacău

Venituri
IANII C:heltnelilc Esccdent
Observaţi unt
Le I I u. L c1 Iu. L c r IB.
1870 ~ 471,721 14~1 •52,759 1~s 18,96l 151 Veniturile comunelor urba-
1871 647,693 84 552,902 - 94,789 . 84 ne şi rurnle din judeţ pe anul
1872 351.187 Sf 195.569 44 155,509
14 1887 erau de 1.142 821 lei 18
1878 329,888 81 202,289 45 127,089
43 bani.
1874 385,001 -
169,396 48 165,604 52 Comunele aveu tocă fondnrl
1875 300,781 6E 167,452 4! 133.329 2C lcapitarisate la cas11. de depu-
1876 717,5;i 15 174,760 7~ 542,790 39 nerî lei 7 4.274 lei 04 ba.nî. Chel-
1877 288,964 6~ 189,779 8{ 49,184 . 64 tuelele comunelor craii: 7-t.
1878 200,991 77 20.s 873 9! 1,117 7S 1274 lei 04 bau1.
!879 61,5:-9 ;18 210,483 62 51,115 66
1881 37,169 70 257,211 18f79,957 82
1881 382,835 62 298,475 42 89,860
20
1882 472,043 27 846,249 7 125,793
49
188. 431.340 93 418,550 9! 12,789
94
1884 312,571 07 812 571 07 - -
1885 655,049 Hi 578,579 7f 87,06.9 41 ..
1886 ;)72,804 25 554,784 17,579
4E 77
1887 568,774 3( 525,454 43,320
l~ 24

..

I
I
 VIL

Prop„ietatea 1·u1·ală.

Când se discută legea v~nzărel moşielor statulul fn

lolurl la · săteni, cred util s~ public resultatul anchetei
ce tnsu'ml am făcut. asupra proprietăţel rurale din jude-:
tul Bacău. Inainte de a se lua orl-ce mesură î n privinţa··
v~nzăre1 moşie~or statulul, precum şi în privinţa parcelâ-
rel terenulul foşlilor clăcaşT , ~r fi necesar ca guvernul
· se deschidă mal întâ.iu uă. anchetă. asupra proprietăţel
din intrega ţa1:ă. Numal ast-fel s'ar lumina pe deplin
asupra dreptăţel ce s'ar face sătenilor şi asupra îmbună- _ .
lăţirilor temeinice de. introdus. · ·. ·
·. In· judeţul Bacău propr.ietatea mare predomină ; ea
este trăsura caracteristică în agricultura întregel, Moldo:-
ve. Uă întindere de 283,_307 hectore 62 are ,. se stăpâ-
. neşte de 253 proprietarl . marl, · fie 70°/0 di.n inlindere~
totală a tet~torulul judeţulul. Am socotit pro_prjetăţl marl
· 16te cele de 100 hectare în sris. · ·
··vechil rezeşl (moşnenl) to ~1um~~· de .8479 . posed·ă
3 1.184 hectare şi 04 are, a~ia 7. la su,tă. . · . .. ·
Improprietădţil după legea rurală în·. num~r de 23.05 1
. pos'eQă 89.977 hectare şi · 44 are seu 23 la, sută. · ·
. Se _gă~esc În judeţ îi1că ~474 capl ~e familie lipsit'f cu
Q~sE;verş1~e de păment. . . . „ :„
 190

Mico. ·proprietate se consideră causa decisivă a pros-

perilăţcl agricullurel. Proprietatea cea mare predominân·d
in judet, mal cu semă .în circumstai1tele în care se gă-
. se~te ţera nostră, înapoiarea agl'iculturel se esplică. In
jucletul Bacău, considerând 38.257 capl de. familie, din
totalitatea teritol'lllul li s'ar cuveni 11 hectat·e şi 8 are
de cap ori ma1 bine avem - ţiind semă de · cel lipsitl
de pămeut - pentru fie-care din cel -3'l. 783 proprietarI,
cari reţin pămentul, Uă mijlocie de .13 hectare, 38 are,
decă impăr~ire<:' solulul ar fi : egală între totl ·
Recapitularea proprietăţel pe intregnl judet este acesta :

„
„.
Păm~nlul ce au Jn
PROPRIETARU N. propr. la O/o
hecl.
Marl . . . . .
253 283.307.62 70"/0
Vechit rezeşl . .
8.479 31.184.04 1010
~~proprieţăritl . . 23.051 89.977.44(l) ~30/o
. Total. - . 31.783 404.469.tO
~

. Num~rul total al capilor de familie este de 38.258 prin

urmare cel lipsitt ·de p~meat din .juaet, sunt 6474 capl
de familii. / · .
Impărţfre~ solulul cultivabil 'dă resultate diferite. Cea
mal mare parte din acest sol cultivabil 'J posedă marii
. propietarl ; solul productiv în mânele marilor proprietarl
represinta. 70 la sută din · întregul teritoriu,. contrar de
ceia ce a1· trebui se fie, adiou mica proprietate se rep1·esinte
acestă cifră. „ . . -
„ „ ·.
I . ·.. .

..
.'
• ·."~ • • • • • ' 1

( 1) I~ această c.ifră · s'a caiculat şi păm~nlul dal locuitorilo1· ·penfrli casă ~i ·

grădină (2750h.32a.) precum şi 13.H2h. pămQntul rufetaşilor penel, lntind~ri
necoprinse tn · tabelul de ia pag 298: In numerul de !3.051 improprieliil'i~t. m·
tră şi rufeta~ii OcJÎeT. ~11- •
 191

Imp~rtirea el peste m~sură, în câ.t împedică prog1·e-

·sul . agriculture'i, este faptul cel mal însemnat produs în
constituirea proprietăţel jude~1Jlul_ Bacău. Din 8479 r~- .­
zeşl, 952 abi.a stăpânesc · de la 2 are pâ.nă 5.0 are -d~ pămeqt;
236 din e1, din plasa Bj,.;trita de sus, au în posesiune 75
hectare şi 17 are în total; fie pe cap de · fainilie uă mij-
locie numai de 32 m·e. · · . · ~·
Ahia găsim în judeţ 100 de răzesl cu. 10 hectare; 9
posedă de ]a 40 - 50 hectare . Şi numal. 2 au 57 hţctare.
Tabloul următor ne arată recapitulaţiunea rezeşilor din
întreg judeţul Bacău cu clasificarea lor dupe întinderea
pămentulul ce posedă în hectare
· N. i-ez. · Hectare
Dela 5 are p. la 50 are 952 291. 92
„ 50 are p. la 1 hec. · 790 . 634.19
„ 1 bec. p. la 2 ·.„. 1732 · ~275.99
:i • 2 · „ · p. la 3 „ 2482 · 6481.34 .
„ 3 „ p. la 4 „ · · 433 . · 1477.84
n 4 „ p. )a . 5 „ 167 " 784.21'
"· 5 „ p . .la 6 „ s2· ·. . 45'6.53
„ 6 „ p. la 7 „ 375 · 2409.52
„ 7 „ . p. Ia · 8 „ 648 ·: 4898.12
" s· " . p. la . 9 " 81 . 691.11
" 9 " p. la 10 . n . 14 . - 1~9.85
„ . 10 „ p. la 15 „· ·· rno· · 1226.31·
.„ .15 „ p. la 20· · ; : ., . 59 · ' 984.73 .
„ 20 „ p. · la 25 _„ -,. ·-.33 , 723 54
„ 25 „ p. la 30 „ : · :. ~ : , . 256.03
~ 30 n p. la 35 „·:„ .· 6.. ': 188;78 .
" „ ~5 „ p. la 40 „ . ,5 . .176.55 .
" 40 „ .. p. la 50 tt „ . 9.. .' 393.84
. „ 50. „ p. la . 60 „ . 2 · -: 108.81
Oraşul Bacău . ,. ·500.„ . 500..00
Total .. . „. :.: 8479 · "25.179.20
. Stăpânit tri',indivîsiune - " · -." · 6.004.84
Păment~l rezeşilor . · .· .· -.. ; .:-. 31 11.184.04 ll
. . .
 192

· 1mpăr~irea economică a pămentulul din intreg jud. Bacău:

Hectare Are · la •/o .
. . /.
Arătură . . 85.f00.93 20.11 „
Fânetă . . · . 32:095.93 7.57 „
Im aş: 3·4 .188.35 8.08 „
Netrebnic. 10.468.61 . 2.47 ,,-
Vie; . '· 4 370.42 1.0S .„
Livede. • . 690.58 0.16 „
~Pădure . .. ·~ 2~8 . 038. 34 52.85 "
Silişte. · . 8.072.60 1.95 „
Răpit de Austria 1.951.00 0.46 „
Albia rîurilor, drun1urr, cic. · 18.291.53 4.32 „
Total : . 423.468.00 · 100 „
Printre micit proprietarl, propt·ieta..tea s'a divisat Ja es-
trem~ Causa este împărtirea egală între succesorI. lu mijlo-
cie, rezeşi1 posedă 3 hect. 60 are de familie, ~ar îrnproprie-
tăritil dup~' legea rurală posedă. 3 hect. 60 are de familie.
1n spaţiul de 28 aul, pămenlul . foştilm· clăcaşl, s'a di-
visat prin a treia · succesiune. Bucătile . de păment cu
care s'au„ impropietărH săteni\ la 1864 s'au divisatu,. <lup~
cum am constatat, prin 3 succesiunt; în sate, proprietaril
au sporit. Sporirea num~rulul proprietarilm· este un fapt
al secolulul nostru. ~a sătenl gustul propl'ietăte'f devine
din: ce . în c~ mal viu: Totl cer păment cu uă. do!iut~
ferbinte de ~'l poseda. V~n<larea .moşielor statuluf le-a
încuragiat acestă. ambiliune. „ " ·„ ·
~omenul statalul în judeţul' Bacău, · moştenit după ~e­
culisare, a fost de 106.795 h. 82 are; dip · aeestă totlll-
dere statul mal- posedă azl 6·7.4:30 hect. 37, are; restul
s·a înstreinat precum Ul'meză: · · '.
S'a vendut, ta virtutea legilor din 1!368, 1783 ~i 1875
hectare. . . . . . · . : . . : . 2.912.0!
S'a dat foştilor clăcaşl Ja 1864 . .· . . ' ·. 32.287.16l1)
S'a dat' însurăţeilor prin aplicarea ·art. 5'. · ·
şi 6 din legea rurală . .' . /. ; · .. . . · 4.166.09 .
· . Total . . . . .· . . : „ . 39 36511 .29 "
(l) lmpreuoii cu păm~nlul rufetaşilor şi lo~urile de casă . şi gl'ădină.
 193

Cele 67.430 hect. 34 are ce statul mai posedă .în

judeţul Bacău se împart în :
. Locuri libere. . . . 9742h. 03 are.
Păduri. . . ... 57.688„ 31 ;,
Total . 67.430. 34 (1)
1
) Veniturile domeniale:
Mijlocia venitului pe
12 ·a ni (1875- 87
Arenzi de moşii, chiril de ecar~te. ·.
vil ·şi altele. 192. 830.15.
Pădurf, lemne dupu clelimitiM, lemne accc·
11orir şi delicte silvice. 34.677.1!0• .
Taxe ele poduri. S.798.88.
Venitu.·I extrnordiMre · - 2.501.47.
Dărî ·accesoril, plata pltdurarilor ~i confiuisti!or
de la arendasT. · · 18.88'1;85
Rate de moşiÎ dupe legea di~ 1868 . .' 21.020.28.
Rescumpărai-.e de embaticurî. . 91.91.
'Milsuri ~i gl'euttttl ~ecimale. 829.48.
Procente, 7.714.84. .
Total. " . 276.1398.01.
. . .
Ar inai avea, prin. nrm~.re, stat{li .de ·înstrăinaţ în tud.
Bacău, fără păclmi, numai 9742 h. 03 are în lotun la
săteni, ceia ce face pentru cei 64'[4 capi _defa~Uie lipiiţi
de pement abia câte 1 h .. -40 are în .mijlocie.
Ca esemplu de proprietate bine împărţită. voi ci?- co-
muna Delu-Nou. dlli plasa Bistriţa 'de ·sus. Cea ma.i .iru·
m6să . formă a proprietă.ţei săteneşti am. găsit' o în acestă.
comună. ·P lanul economic al proprietăţei ~ste făcut cu
.cheltuiala sătenilor. Proprietatea sătep.ilor din Delu-Nou
este cumperaţă : de .Ia Scarlat. Pruncu~ Ea are întindere
d~ ~5 ~ · h.- 85 are şi apar~in~..la 17 4 i;nic;~_ proprieta~~'. îm-:
parţ1t~ economiceşte precum. mmeză: : ·· „ „

Vatra sat'l.llui. . . „ • • , • : : .151 h. 55 are

Arătura . „ . „ · .„ .:..:~.' : „· '.· 147 . : 35 „.
.Fânete..~· .. :.. . . .. : · „„~ ~ „..:, .:< 39 58 „ :,

13
 .. !.143.h.25 .
Pădure în 3 locuri . 118. · · 62 43 1 45
. :-:: . .. . 1'69. 58
bnaş „ .· .:„'.. . .. . . . ·. . 154 64
Di·umuri,· pâTae. .. . . . 27' 78
Total 951h 85a
Cei 174 mici proprietari posedă ·: ·
1.3. ~uriiai câte" .,7 are, 90 c.a. 2h. 32 c.a. 70
:33 · „ . „ . 4h.43a„ 62 c.a . . 146. ·39_ 46
59 „ · · i ,, 6h.96a., 98 c.a. 411. 21. 23
35 ,, . „ 9h.f>Oa:, ·· 30 332. 64. 00 c.a. .
29 ".p1:opr. de vii la Bacău . · . · . 43. 44. 33
!) .„ cu . . . . . ' . . . 15. 8 3 9 5
fi ' „
Total. ·. .. 951h. 85a. 67

Ac~tă "ptQprietate se împarte economiceşte, pent:ru fie-

c~e .l<?~uitor în .' parte, în m?dul · tirmeto~· : . -·
. . ."Cei cu 9 h. 50 are S-1. Cel cu 6 h. 96 arc 97. Cel cu, 4 h. 44 are 57
Vatra eatulul .. O· bec. 55 are e.6 O- hec. 55 are 82 O hec. 46 are 95 .
· Ar!Hură. • . . . • .t hec„ 98 are 14 I hec. 27' are 68 O bec. 68 are 50 .

· · : lh.12/79 l .
· Fineţă. • ·, · · • ·o bec. ·42 are 00 ·o ·11ec. 31 &r.! 50 o bec. 22 are 5o .
·:lb.53:20 Oh.71.77 \ · " .
. Pllduic { lb.28.33 ·4. bec. 63 are 28.0h.94.53 ab.41.22 Oli.G~.11 j 2b.17.04
,th.81 75 · lh.33.90 . Oh.8<>.16
Imaş . · • . · .„ =1 bec,' 67 . are 48 1 hcc. 2S are 37 O ·hec. 78 are .48
Drumun, ' pîrae" O bec· 23 ·are 134 O hec; 17 are 38 O .bec. 11· ate 1'0
Total • • 9 bec. 50 arc 81 6 bec. 96 are 97 4 bec. 44 are ·57 ·
•.• · 1,• · " :· ... · '

Se scie că -terenUI" împropnetăriţilor la 1864 ară­ de

inas'neparcelat; ·în: COljSecinţă fătă' nicţ uă· împăr~ire e·
·conomic~. Mai îp. t~tă Moldova sătenii ş'au făcut _ei aces~
"bnpărţire. . Comuna ·:Dealu-Nou ·este:·un model de b~a.
împărţiJ:e ~ . proprietăţeL Pentru. islaz fie-care săt~n ~
lăsat în proporţiun:iJ.e de mai sus câte uă bucăţică în md1-
visiune; în C{lre păşuneză vitele în comun. ·D~n a~est p~ct
de vedere proprietatea cole~tivă este supen6ră ·celei m-
dividuală. · ·
 196
~

Starea hypotecarll a proprietlti~ .clin -judeul Baoou, ît~ pe-

t·iodul 1870 - 85 este acesta: .
. a) Rurale.·
571 hipoteci ·În fiinţlJ, şi val6rea ·lor 39. 725 . 993 lei
·42 baru (In acestă cifră.intr'ă.. şi cele 30. QOO. OOO lei în
pilete hipotecare pentru care sui;it hipotecate pro-
. prietăţile statului din judeţ.)
·2 34 hipoteci 1·adiate şi val6rea lor de 4.526.802 lei
5 bani; . · . .
4 bipoteci sc6se în vinzare şi val6tea lor 42.491
lei 25 bani ; . · : . . . . '.
b) Urbane. · ·: ·
589. bipoteci infiinţa şi yal61·ea lor de· 3 .806.~53 lei·
b an.1• 8. ; · · ... .
.. '
... :: . .. . ·... . .. ·
549 hipoteci radiate .Şi v~l6rea lor :1.197.257 lei,il:;iani
so · · ·· · ·· · , ;
3 . . hipoteci ~c6se . În vînzai:~· şi :;3.16~ea)oi: 14,805
lei. . · · · . · .. .·
Totalul general al hipotecelor·::şi pi•in urmare al cre-
ditorilo~· în acest perioc\_este de -1750. Pe~-s6~ele, casele
publice şi băncile la cari imobilele sunt bJ.poţecate în .peiio-
dul 1875 - 87 sunt: .· ,. ~: . _< : • ··
·600 evi·ei. : ; . ; ·. . : . . -~34.29°/0
·922 români. .7 • ;. • ~-. • „:53.00 ;;·
. . . . . . . .. . „ .
3 3 stat ····· --· · · ~ _.:,. ~.. ·-'"·-1··89 ·: ·
43 creditul ftmciar rom~... 2.46 ~
60 · urban laşi ·.' . ~· 3.~3 ,;-'
. 54 . :: , ·: „ Bucm:eştl: : 3.QO »:
. 38 . „ diferite.. . ..·· . : 1 .~3 n.·
Total. .. î75o < · :· · · ··.· -·~: ··-·· -rqn-·,;
Aceste cifre .îns~mneză; că~ <;Iatoţia ~po~cal'ă. (c~ cele
ao mili6ne · înpreună) ce· ·apas~ a~~pra,~propri~~ăţilor ju-
deţulul' rep1:esi11ta ~ 3 ~ / 0 dţn val6reă. prop1:ietăţe.t. funciare.
• f • • ~·• ): " !
• •
 ·B_ecapitulq,ţiă proprietltţifi-pe înţreg~i".juaej B~cău.
-

I
PROPHIETARI PAMEN'l'UL CE AU lN HECTARE:· Cel
.. capif de
lipsiţi-
«. Plfujile, · · lf~milie tx Improprictăriţi
Proprietari
. : .. . . . . VMhi
total. . Mari rezeşi
lmP'o· V~chif rezeşI după legea ru: Ide pi
.. ·. .. . . prietăriţi ipa.ri
·. · ral! ml!nt.

..
.. -
. .. . \
'

Taslău 8206
de sus . ., ·4p 1.442 .4168 13'0.730.01. 12.533.55 17.117.50 2556
. . ' '
. . ' . .. .. ., .. :

Taslău·. .d~ jo~-Trotuşu 13.132 88 2943 ,. ·8849 81.59 1.33 :6.272.51 69.38~ . 97 1252
.. .. •'
. „

.. Bistriţ.a . d~ sus. 9781 76 2670 5869 . '40.860.70. .8.40~. 1 0 . f 9 .053.65 i t 66

,. ~

Bistriţa de jos. .. 7138 49 1424 4166 30.l25:78 ·3 .969.88 l f .423.32 1500

.
. -
- „ .. .
;
..
Total · . 88 267 253 8479 23.061 283.307.62 . 3 1.184'. 04 . 89.977.44 ~474
.. „ .. .
....
3 ţ .783
-- - -
· 404.469.ţO
•,
 TABLOU
D e bunurile statulul din judeţul Baâtu; vândute în virtu-
te a legilor diu 31 Ma-rtie 1868, 23 ]februarie 1873, 6 Martie
1 8 75! fi. Zegea din 1881 modificată în· 1883 şi 1884.

. Preţul pe
lu tinderea Estiillaţia . ltnzarea. hectar dupl
NUMIREA MOŞIEI vânzare

Hectare :\r( Lei li LeI n. Let IB.

DunestI 282 02 37.259 2; 41.000 • 00 176 70
Năuesti
27.000 .· ~~
111 71 15.719 SC 24 500 219 30
Leitei1iI 40 10 8.927 5E .G73 . 32
.Rog6zele 121 74 16.461 n 34.700 00 285 04
. Cleja -: 116 01 15.880 l~ 30.440 00 3f4 10
22.936 oe
~~
Basga;~ 143 22 50.700 00 858
Poc~eştii 211 96 56.411- 7f 85.000 0( 400 ..
Poletuciu 126 03 21843 50 46.000 O< 364 " 97
Bărtă~esci (Viforen) 164 '10 21.553 91 39,000 0( 286 78
11 46 2.367 6~ 5.570 0( 451 21 .
Sârbit-Albotesc
·Galianu· 50 12 3.145 69 9.731l 00 194 . 10
P!lncl'stii 67 81 8.5.11 7C 8.560 0( 127 16
2.750' 0(
I~
Hliza cotu Michulu' 20 05 3300 164 58
„hotaru Filipeşt' 15
oo·
75 1l 097„ .. oe
oo
7.620 -493 . 67 .
„dosul Zebcî 15 4.671 15.015 0( 249 68
255 - 90 ..
„
cătun:i. Cernuhu 71 61 s.1Gc· 00 18.337 0(
.„Bereştiî ·. 400 02 49.29l.. oe 96.820 „ o 241 .· 38
Partea is„Jat:'t diJJ
trupul Letea 15 04 1.974 00 5.110 loc 389 77 .
Cotul Trandafiirulu' 98 „ 08 30.421 95 30.550 00 · 309 21
Gur:i. văi din Brătila 82 09 4.958 9! 10.210 loc 810 . 33
Nicotest!I 54 M 6.550 6E . 6.780 . 00 ~ 124 63
Pustia.na 229 07 74 369- 7( . 75.060 0( 826 . 77
·20 · 9.472 0( 15.250 ( 297
• Clllugăr~sca. 51 85
• Costestil 72 . 05 12.098. 0( 29.000 00 8.99 . 17
• Runcu 221 81 5·i.1s9 - 0( 56.00'l 00 258 04
- • Juga '. :. 89 10 16.483 0( 17.000 0( 190 79
"'Wll!dnicu . 85 50 ' 16.228 oe 32.600„ 00 881 . 28
- 04 522.283 45 826 852 00
......
' Total 2.912
„
..
'·
. ' .. ; '

Mijlocia gencrl!olli. -· . . ' .. ,

pe hectai: •• ~·. . 288 „
' ..
l
:
...59
! .. "
• Trupu fi din tncoujurltt6rea Mpnăetireî Bogda.nn. · . '. I ...
-
• .Nttm~rnl locu.itor·iior împr<iprietariţi clUj'ă legea din 1864,-câU~ea de. pl11m.ent ce ll s'a dat şi
1

· suma · despăgu:birilor anuale coprinie in 1·olurile emise în an.ii 1870-1874. · ·

Nmu~rul locuitorilor cu llCÂTJME.! PAlllEN'l'ULUI DAT LOCUlTQRILORI SUMA .ANUALA

. INnwaT
' PLAŞILE : .
.,• bo J1 2 bol I~braţe!. li
'
cu
•cas:i e:
grăd:
--,-=
,cu 4 bor

Hectare are
·
cu 2 boi

Hectare are Hectare

.,A DESPĂGU.lHRRI
cu b raţelo

.
are LEI
~
.
I ·
BanI
I

i------1>--J-i~i- 122s l ' s~ j 1564 / 4s l 7426

1
.·
: Bistriţa · de·. sus 11· 1561183412203 80 1111.840 92
~ ·„ jos jj 1421187l1s06 ,1118'
.
55- . 6671 17 7178 1· 48 96.089 46
Tasli ul de jos
.I .
~: 121 67711056 921 24 3686 76 3593 77 li · 56.130 88
Trotuşul · : 31611487112821" 46611 2084· 28 7955 I ·61 4441 os 98,091 26
Tasleu de sus . 4Hi~1357~i620~ ... 113236 1 05 , 76H 1 86 1 &396 I i
07 107;264 144

Total uos./6o~j~s671 ~ ~-5-8--~·_1·_95_/3_3.-49-~ j 88 ~27.?36 j 20 ~ 469.4?6 j sa /

Total genera] · 15,06,1 I 69.118 - 03
 199

Sit1taţia împroprietţlrire'! însurăţ,eilor în judeţul Bacău,

(aplic<irea art. . 5 şi 6 din legea . rurala)
·...
I ·NUJIIREA i\10,Şll~;r
locui-
şcu c
I"'"' '''
r io U!cr.1Total
tolil locuito· 1sc()Jcr . hcct.
1ilor ·

Cetăţuia
Sârbii
Brătila
I .556117 1
2
1
48.79 I9·~., I
218,40 18·l 5
190,85 . 8 ,94
58,0!J
2SG.65
199,79
Pănce~tii 70 1 250,63 . 10,02 260,65
Letca 141 2 306 25 17,18 313 43
. Uacova 111 4 395,97 36,51 432,48
'l'issa Silvcstri 27 I 78,33 8,:)9 86,92
LuncaniT Pâ1·âul Glodului 31 ., 1 128,89 9,30 138,19
Cas iri11l 7 I 20.05 9,30 29:{5
Moi1astirca Caşiuuluî 307 2 637.2F 80.04 667.32
P illtinata. 55 2 196,91 18,61 215,52
Câmpc1iil-Pârjolu G 1 : 21,48 9,30 80 78
.Bogdana 60 1 214,81 9. o .214,11
Luciicc!lti!-Titc:::tir 96 . 1 392,39 9 30 401.6!1
Prăjeştir · 112 4 390 96 47'.23 lJ'.38 19
H<:l'ZUUţU! 112 3 4.00,99 . 33,94 434,•iS
,
'l'otal l,2v8 28 3SH2,98 .12.73,l_l 4lti6,09
.. :
.

Cu alte cuvinte iu judeţul Bacilu priu a.plicat·ea a1·t 5 şi 6 din legea rurala
· pe _16 moşit ale statuluT s'a tmpro µrietă.rit 1268 locuitorii cu 8892 hectare şi
. 98 arii ; fie o mijlocie de S hectare de locuitor. De asemenea la 28 şcole s'a
dat 2~3 hectare şi 11 aril, ceea ce face pentru fie-care şcolii. o mijlocie de 9
hectare. ·

La 1864 pe propr·ietltţile statulit~ s'a impri>prieUb·it :

cătiruea. şi pă1u~nt: rescuwp\!rai-ra

locuitorl l:lec.tare.
'
:
~ Lei I
- B.

. Cu 4 bor 890 . 2942.47 16.226, 86'

Cu 2 bol 1785 9025,07 . 68 ,80~.64·
Cu brnţele : 1838 . 6236,77 44,864, 34.
. ..
'
18\2.04,81 . 119,M9, 84
. ~
4013
 · lntinde1~ea · Dometliului; statuiut-(Ocolul sylv~ · BaC4u>

.
NUMIREA .llOŞlEI ŞI
.
A P ADUREI
.
k;,.„„
mosiei
Intiuderoa.
pitduret
Intinderea dnl lt lntind"r~a· dat<l
foştiilor clăcaşi îusu răţcilor
To ta 1
I

. . al'e Arc Hcct:u·o Are Hectare A re Hecl.·u-c Arc Hectare Ar

Cetll•ula. (Nad.tşa) : 286 - 882 ' . 90 4::;2 ·. · 2s 57 99 l.!HB

0
· 20 .
SârbiT . 23 !13 551 40 ' 665 39 236 65 'i. 4'17 . 37
Rl'ătila.' .. ' - - 2!16 - .· 888 8L.
„
199 .· 06 . . 587 . 87
Pănecatit
Lettea· - .
.. •
340
262 .
00
00 I -
942 37
..-
717
1,109 .
52
•.7 „
200
827
: 65 .
78
~,260
I.699
. . .54.
00
. Rahova. soo ·oo . 519 22 1,1'15 - ·12 432 . !\I : 2,396 : 8\
Tiesa Silvestrl 250 00 279 I 48 . 211 87 . 85 93 826 ·73
LuncimiI (P!lrîu glodului') · 60 36 1,082 .• . 92 175 . 71 138 20 . 1.457 . . l9
Jlerzunru l (lluntele) ') I · ' · 1,718 00 1,919 00 1,974 ~4 . 4.~9 65 6,041' 59
Scofdcca si Bârl6gele ( · · ·
Prăjeştil ' . · . .
-
1,432 .
-
00
420
2,370
00
70 8,204 70
-
4.28
-
23
420
7,4.95
• 00
G3 .
Herţi6na · . 124 90 - - -- - - - 1·24: 90
AJuntencsca în hotar cu Câm· ( ·
. p eniJ Sncuenil .· (
169 97 .
„- - - - - - 169 . •97
Parte din Călugara
Pustia na
•.
'
15
-
29
- 8S
-
06 . -
32 70
-9'1 -
- --- 47 „ . 99
88 OG:
Poiana . . 60 : ' oo... 4SS . ~· 26 90 - 584 19
Bere stil (D:iniile· Berzunţuluf)' ·. 107 4-1 . 57 00 . 299 „ . ~1S - -· . 463 : 89
Pll.m~nt dat din mo11iile v~ndute, (
Clej:i. Viioreuif, Peletuoiu, ·Na· (
·'
. I
.. ' 359 · I
; · ţl2 ,
-
I ··~· .;
„ neşti, Dasga. . : .· . .
9,797
'
- . 859
10,88~
82
02
' '
r .otal . . 81 2,5!)G 60 ~ ,27.839 ~
•) Bala ba.noi11., Luca, Marino. . . .· '. . ,•
 lntin~erea Dorneniulu"i statului (ocolul sylvic Tg::.:.... O~na)

NUM REA MOŞIEI ŞI A p ADUREl .

·
~Intinde1·ea
. '.. lntinderea lntinderea dată Inti::derea dJ!-tă U
Tot a 1
liloi[!ÎCÎ . .pădureI foştilor clăcaşi însurăţeilor

ctare are Hectar I arc ccJare I ri.rc Hectare li Hectare I.

are are
li . J .oo I I
'
Heltc:u m·are · 245 18 . 1.290 286 55 - - li I.821 73
Helteu mic (Yrănceni) (') - - 100 00 759 51 ·-· - 859 51
Păltinata - - 370 00 151- . 87 215 !)4 737 (1

,„
Bogdana '(tnconjurlltorea)
Giturcana, Râpa babei, B!iltesci (tru-
120 00 . 1.818 88 - - 224 18 2.163 01

· pud di_n Bogdana)

Casin-Crisomu
. 316
438
6'1
00 18
- 77
- -
1.320 93
-· -29 · „ . -53 316
1.807.
69
. 03
· CaŞjuul (M.ănăstire~ ') 1.878 . 11 16.470 24 2.9M 08 657 36 21.939 79
Luc:t.cestil ·
Plo·pul ·cu ~liza Şipoteni . 573
124
61 . I0.578
35 . l.24(i .
08
01
735
301
. 06
59
. . 401
-
~ 72
-
12.288
1.671
. 47
95
Lapoşnl " ··
Schitu Frnm6sa .
. I . 264
217
50' : 94U
12 : 8.550
68
20
239 .. 58
453 40
-·
-
-- .1.450
9,320
76
72
T. Ocnn îl71 61
00 .
5.889 . so
572 . 87
13.442, '). 80
I

-30 - 19.40~ 71
Pârjolu-l ~âmpnuii
- - 243 -
773 77 78 1.620
- 42

-· Total li -4.592 . I ·11 47.851 os 121.899 14 . .,1.559: . 06 75.401 40 I

1) fut1·!i. şi împropiietariţi dup6 Bogdana. . ·. . .. . , ,

i) 1851 hectare din acestă moşie, coprjnse înt.re Clăbuc, Obârşia. Ca.:_ciuul.lli ·şi Runcu fotel 's'au răpit de Auatriacl. •
') Pămenturile ,rufetaşilor, c~re rămân~ tn stăpânirea lor,· şi se co1:1eid111·ă ca împroprietăriţi, .
 202

TABLOU
1) De .starea hipotecara ·a · proprietăţel ·în fudeti~l Bcicău
. (Periodul 1875-87 ·
R u lt A L E
I tu
Hi poteci fiiuţt şi Hipoteci radiate
val6rea lor. vn.I01·ea lor
şi Ripoteci sc6se îu
vlnQare şi valOre lor
.....
z
·: <
.â •a
o.S..E
to. I va16rea ~ ·~ „ 1
i.::: C)
v:1.16rea .·- „
::: C)
- <>
val6 rea
=g_ ; Ler
o-o
IB. =""
o-
Lei
o-'
oo
[B. = c. - Lei · IB.
·1
1875 34 488.781 1J 22 405.333 25 1 . 29~75i00
1876
1877
·so
S8
141.783 46 29
247.870 91 25
914.088 74
. 384.749 94
-·l 11.456125
..
1878 GG 30 608.498 37 21 288.281 25 .1
~601~
1879 29 . 341.757 o~ . 28 880.175 7~ -
1880 31 352.4.(9 99 25 258.304 00 - -
1881 45 981.853 6~ 25· 387.Sil 12 -i - -
1882 1i4 447.089 so 29; 178.611 00 1.200 00
188:3 58 1 475.469 05 D U7.075 00 - - -
1884 55 1.001 069 00 7 585.800 00 - - --
1885 31 1.006.080 00
1.288.248 oe
6 17.300 oa ·- -
- -
1886 57 5 93.5"42 00 -
1887 33 1.34.5.043 05 3 67.970 OtJ - - -
-
S7l Sl:l.725.993 4~ 284 4.526.082 Ol 4 42 491 25

') Pentru 11 mna de 80,000,000 erau hipotecate propriotllple atatuhit di11 judeţ
pentru emiterea biletelor hipotecare.
 2(J3

De starea hipotecara u vroprietăţe~ în judeţul B ac<7it

(perioclul . 1875...:_87
u R B .A N g
I/ ,..
~?.. 2
I
Hipoteci fu fiinţă ~i Hipoteci radiate şi Hipotcci scose fn =
bD ..... <>
:; ;; .s
O)

vnl6re:i. lor . vnloren lor vtnc,lare ~i val6rc 101

--o
.,!.
..::::
·i>
,:,)

O~'
.... v;\Jorea. ·-..=:. ·u
~o-2
Col ....
va.16rea
[11. ~
I.a ·g „,
o.s?
voJ6. ca.
la.
~ ~.e-
·'
c-<
Q)
d
..:::
-
e>
..:..::_ I LeI IB. - p. Lcî - p. ter
" '
6~
40
83
24
12
21

38
96 647 301
94.297 00
62.171 7•J
47.'100 50
153.597 25
43 . 584 663 84
279.5·15 37
4~
34
::5
19
27
85
42
145.646
118.305
86.732
114.170
82.876
20.J.692
105.542
!~
~~
-
-
-

~ol1 --·
so
'1

1
750

-'
-
-
- ·
.13.512
j
SE
141
136
113
119
105
184
151
54 246.015 75 47 IG3.408 751 1 587 . 50 196
47
58
320 265 00
254.561 50
16
23
49.163
!i6.410
50
00 -.,.... ---
-
-
130
143
-
92 1.162.511 33 21 42.876 00 . - 1[·0
67 271.174 oa 13 . 25 670 00 - „
- 142•
60 234.1 8 00 4 1.7133 00
- - - - 100

,„ ........„ HFI··'"·"' 80
' 3 14.805 00 1.750 I
I

·\
\..
 vm
Viaţa · t·urală

Pe lângă conc'Uţilinile fericiţe ale climei şi ale solttlui,

condiţiuni 03:ri dau nascere producerei agricole, trebue
.se ţinem socotelă şi de aptitudinele populaţiunei rw·ale
pentru ocupaţiu:iea agricolă. , precum şi ele predilecţiunea
ce ast-fel de ocupaţiune 'i a inspfrat diD. vechime. Mult
favcrisat d~ natura, ·frumosul păment aljudeţ~tlui Bacău,
trebue să mărturisim, nu este aşa bine îngrijit de cei
care 'l deţin în mâini. Şi ne-am. mirat că. lucrurile le-am
găsit ast-fel înt1~0 localitate in care amorul şi gustul pro-
prietăţei este respân<lit şi înrădăcinat. .
_ Insemnătatea vieţei ru~·ale nu a sporit în -judeţ faţă
cu cea ce era în vechime. -Proprietarii preferă mai bine
~ se grămădi în oraşe, areudend moşiele, in general, la
jidovi, aduşi în Moldova de la 1830 înc6ce, ca consuma-
tori, după cum 'mi spunea răposatul general Lecca.
. Lucru curios ! Proprietarii moldoveni P.espreţuesc jidovii
der se· servesc cu ei în t6te întJ:eprinderile. Nu înţeleg
că trebue se înveţăm a trăi din . propria n6stră vieţă.
Cei cu dare· de mână sunt mândri, sunt gentlemeni, iu5-
tificând şi azi spusele lui Vodă-Cantemir : .
„Nu ·sciu· a se m<?dera tiitru nimic: dacă le merge
„bine să îngâmfă şi sunt superbi ; decă. le merge reu sunt
„debă.laţi şi perd tot curagi~l".
 205

·.Amorul de dreptate ne îndemn~ se recun6ştem ca cea

· mai justă observaţiunea lui Vodă-Cantemir şi ne opreşte
„se lăudăm cea ce merită mustrare." .
. · Cu p1:ivire la jidovi cu di·ept cuvent se exprimă ne-
muritorul O. Negri într'una din scrisorile sele : „jidovii
„sunt cea mai tristă lepră cu care ne a osândit slăbiciunea,
. 11 n~pre:rederea .şi ve~ali~~ea n6stră.". Frin puternjcile lor
legatun financiare, )ldovu . sunt un ·1·eu nu numai pentru
Moldova der pentru întrega. Românie. Faţă cu ei şi cu
inftuenţa ideilor moderne ne învârtim într'un. cerc de ne-
putinţă. Zestrea tardivă. der firescă. a nemulul nostru,
după expresiunea lui. C. Negri, se sperăm că ne va ajuta.
vi·'o da.tă se biruim patimile cari ne ţin în loc şi cari
ocupă la noi le liaut du pave . .. : · .
Organisarea primitivă. a proprietăţel, cum probeză hri-
s6bele glorioşilor domnitori, ci:rcomstanţele istoriei n6stre·
politice şi economice, calităţile preţi6se 'de răbdare şi a-
plicaţiunea spiritului lor, au favorisat- disposiţiunele na-
turale ale locuitorilor se aspire la proprietate şi se se
lege cu munca câmpului. . ., . : · · ·
Printre proprietarii . de azi puţin sunt cari se represinte
· tip"Ltl boerului moldoven bă.tren, · cultivând pământul. .
·Generalul Lecca era modelul îndeplinit al·vieţei rurale. ,
El · şedea: tot-d~-una la ţară, pe proprietăţile sele; le' în-
grijea, le .cultiva, le mărea· val6rea şi · le purta tm interes
vit~. .Am vezu~ şi alte multe escep~iuni onorabile pi:intre
proprietarii · mai mici- ·CU amorul. vieţei rw·ale şi cu·gustul
îmbunătăţirilor. · · · · ' :
La. rezeşi (moşneru), cei mai vechi 6meni liberi ai ţe~
rei, pasilmea proprietăţei este f6rle mare.·Pentru uă palmă
de loc -ei s.e judecă ani . întregi,· de .aceea au şi proverb·:
"un petec. de moşie şi un sac , d~ hârtie". De alt·:fel mo-
ravurile ~or · srint dulci, spiritele locwtori.lor sunt pacifice,
caracte1~e facile. Rezeşii ·au mai·. -mult„spirit . urban şi
sunt .tot-d'a-una inai .bine îmbrăcaţi ca cei alţi săteni, de
acea li : se mai . zice: ·nabea boeri"·. ,. . ... .
Agricultura judeţului ~~fere puţin de absenteism, .plag~
 206

ţărel. Numai · 6 proprietăţi suntînsc1,ise.Ja imposit cu 12°Io·

·Notăm der că afara de aceşti 6 proprietari de frunte,
cari nu locuesc în ţeră . şi · cari· îşi cheltuesc venitm·ile în
străinătate, cei-l•alţi„ cultivatori sllllt indentificaţi ·cu po-
pulaţi~ea rurală. · · · . <• ' ·• • ' ,. ; - .

· M'am c.onvins că în satele-_ rezeşeşti în cari se păstreză.

· elementul româlf cel mai pur, locuitorii sunt mizlocii de s~t!
sănătoşi de· felul lor şi ·vârtoşi cu temperanrentul, la ±aţă ·
sunţ albi seu · l'umEmi, ·au peru:l negru: seu aluniu; sUn.t
i..Steţi şi işcusiţi, generaţiile · tinere~ iubesc a· se instrui,: le.
·place meşteşuguri!~ şi adunările, -limba .lor este şuşuită şi
· · ~noră, cei de . la ·munte vorbesc apr6pe munteneşte, ·pi·o--
. nunţiale este cea rn,ai dulce;· mai cUl'ată.- şi mai frum&ă.
RomâJ.J.ii · cari se ·numesc mocani sunt mai trupeşi,_ mai
. vârtoşi şi mai industrioşi ca cei alţL Toţi, fără escepţiune,
sunt buni ,militari. Luptele vechi şi ·noi adevereză acesta
ca cum i-ar îmbărbăta pămentul întâiu udat cu sângele
eroilor romani. · . . · ·- ·. . ·· :· . . · . · · · . ·
Când să.tenii se adună în cet~ şi .cislt~esc între· ei ser-'
bă.torile despre . arături şi semen~turi · auzi unul zicen~ :
anul cutare ·a fost belşug, .er anul acesta nu a dat Dum-
nezeu-; altul ·respunde :.:;,de tmde·se dea·Dumnezeu·când
vezi tu că„pâmenturile n6stre s'au· învechit - şi noi nu le
mai cărăm gunofo ; ia uite cutal'e dec.ă a gunoit bucata
· lu'i, ce păpuşoiu ·face ·!"· ·· :. .„ „ : .. · · ·. · :·
.. Acesta ne dă -mesura . ca ş_i sătenii sunţesc· necesitatea
·cultuiei raţionale . basată pe îngrăşatul solului: şi ··sucea-
. siunea recoltelor. •; . : ·: · » .„ ·
· · · lnfl.uenţa· evenimentelor.trecute asupra 1ocuitm·ilor este
mare. Ancă nici pene azi· nu au uitat impilă.rile din th:p·
purile boerilor ·vechi, ' sciind unii a'ţi . spune chiar · data
· anilor, · · · · · . ·· ·. ·· . . ·.„<. . „ · · :
hni · povestea tin betrân ;dintr'un sat din ju~eţuţ· :Ba·
~ău că pe· acele timpuri era 'Vai ! şi :amar !. . ; ... '..
1
: ·„
· , ,;Când, decă nu vreai, -zicea-b~trânul,'.să vinzi:de v.ec1
· "ogorul teu, te chema boer.ul la ·curte .şi ..te .·schmgiuia
„ pâne ce strigai .că voesci ; ·iar care ·se. ţinea .în ··putere
„ trecea cu plugurile boeresci peste el şi veneau robii bo-
1;eresci, de'l scăldau în sânge ; asHel îşi măreau proprie·
„ ~ x+:l
111 e acei
ll(;.l, y b oen"" . . . .
Şi apoi zic betrânii către cei mai tineri : .
„Uite aşa mâi nep6te ! am remas noi fără moşii şi fără
;,capetele moşielor n6stre de la Răsă.1·it şi de la Apus,
„că.ci ne au copleşit boerii din vechime. Acum dăm laudă
„lui Dumnezeu că puţinul ce avem ne bucID:·ă.m în linişte
„de densul, beiliC'urile şi birurile grele, vinăritul, porcăritul,
„ceritul şi alte tacse ce ne apă.sau nu mai sunt ; esecu· .
„ţiUnile ce le făceau storăşii pentru banii birului nu mai
„sunt, căci ne băga în beţiu unde era fu.oi de cio~ăiae
„şi câte ! ! şi câte ! !
 .
IX
. . . . "'· : - .„

Fabricatele dvniestice._;_1ndustr-iele

.: Inţelegem prin fab1i.cate cloniesti~e confecţionarea ace-

lor articole iridustriale necesare celor ce le produc · şi
familielor lor; acesta este industr.ia de Ca!lă, industria ·pO·
porului, cea mai veche din t6te, pe care Româ:uii . ·au '
moştenit'o de la; strămoşi:- . .
.. Industria casnică este complimentul vieţei agricole .
puţin desvoltată; ea, cu agricultura, se ajută. şi se sus-.
ţin una pe alta:. Tortmiie şi ţeşătmile. de lână, in şi
.cânepă, şi mai târziu de bumbac, de sec<?le sunt vechea
formă de ocupaţiune a femeelor române. Asemenea pep-
tăna'tul câl~ulm şi dărăcitul lânei; sucitul firelor, depă·
natul, urzitul, năvăditul şi aşezatul firelor.. în resboiu ·
sunt industrii vechi casnice. ·
Cusutul rufelor ,pentru · bărbaţi şi copii, facerea . să­
punului de casă, · facerea ·pâinei în menaj, ; sunt carac:
terile industriei de casă. Din timpuii.le cele mai vechi
înbrăcămintea; l~ bărbaţi şi femei, pentru zile de lucru .
şi de serbăt6re, se co:i;i.fecţioneză de romfulce.·, Poporul
român din Bacău, puţin iubitor de xiovisme. a remas
 209

credincios portului national ; nu vorbim aci de acele

puyine excepţiuni cari p6rtă. haine de modă 1).
1) Reproducem referatul Iul C. A. Rosetti adresat consiliulnT de miniştri, fn
cnlitnte de miuistru de interne, pentru retn'.'ieren industrie! 4e cnsit.
Un illmţiment general astă-zi tn ţară, ue arntlt industria casnică naţionala:
pe nedrept ~i eu marc pagublt ll18atl1 în pltrăsire în folosul inttu&trier străine„
Trebuinţele de astlt·zl ale poporaţiunilor romilnc ~i maT cu s6ru1't a.le popo·
rnţiuoilor de pTil1 oraşe. cer neaplirat a se recurge şi la. produsele industriei
străine. Acest recurs ar fi natural, înttu· cât el a'ar mărgini la acele produae
ce nu a'ar putea gilsi t n indostifa ţi!n1.
Din nefericire, la nor, consumnţiuuca. publică nu s'a. mllrginit aci, ea a pliriL
ait cu totul industria. naţionali\ ~i a'a aruncat asupra. produselor similare stră·
ine, fie ·pentru cit acestea se gilacil tn comerţ mal cu înlesnire, fie. pantru că'f
tnf?lţişau o eftinittate amcgit6re. · ·
Guvernul, pent1 u îndestula ren numer6selor trebuinte ce are de tngrijit, in·
trase şi dânsul în acest văgaş, impor1ând ma11 cantitilţl de marf1t de p1'6ată
fabricaţiune, · pe 'când acceaşT marfit' siar fi putut procura dlll ţl\l'i\ · cu ·tutreitu
folos de a aven furnituri mal solide, de a face să c~tige lucrlito1il 1·umâni
'i de a păstra tu ţar:\ snme f6rte însemnate. : ·.
Un bw1 pas înainte a'a făcut prin fabricaţiuuea. tn ţt'lră a poatavulur trebui-
tor îmbrăcăwinteI oştirel; este toaă timp ai; eşiw cu totul diu calea greşit.'i
urmată tn trecut şi, ca guvern, a1t d!!m o mai puternică mişcare shnţiru~ntu-
luf public acum deşteptat în acestă privinţl· . ·
Ati vl!<lut, domnî m iuişbi, epistola pe cne Majestatea fa Regina 'ml a fă.
cut marea ooore d'a 'ml adresa, tndemuându-mo să iai1 iniţiativa uneT lucrări,
avi!nd de scop a da industriei casnice române o nouă activitate.
Implineac aată-zl cea mal plllcutll. datorie veuind ai\ vlS ' propun adopt.area
unei prime mesurf, menite a pregăti 1 calisarea dorinMor, atât de biue-fi!cet6re
pentru ţa1·:t; arătate ~e graţi6s:' n6stri Regină.
Am o n6re a vi! propune constitnirea unei comisiuni pentru dest1oltarta itidu·
•trid casnice nationale. ·. „
Acbtil comi6iune, p ulll aub patronagiul Majeatltţel Saie Reginer, ae va com·
pune de un delegat al ministerului d~ interne, un delegat al wini.steruluI de
ruboiil, un delegat al ministerului c'ultelor şi inatrucţiunet publice, un delegat
al tninisteruluI agriculturel, comerciului l}Î industriei, un delegat al eforie\ api·
talelor civile din Bucur<:scT 11i unul al eforieI spitalelor din Iaşi.
Cuvintele· pentru cari. pro pun constituirea comieiunel fn aecat mod awit
urmet6rele . . .\
Delegatul miniatemluI de . int~rne va ~opreainta admÎnistraţiunea ţÎ!rel tntregr ·
dat6re . a da pretutindenT tot·concursul ai!il, pentru ca otăririle eomi.eiunel siS
p6tl!. fi propagate şi aplicate. ·
Uiniaterul. de interne are, apoi sarcina lmbrllc!lmintel celor din peniteneia.
rele Statului.
 210

Ministerul do resboiil, neud trebuinţ!l, pen!ru lndeatularea armatei, de

cautitllţ1 fortci mari de ţesitturl de aţil 9i de lioll, precum !fi de alte produse
alo induatrie1 casnice, delegatul 11iSu este firesc de11emnnt 11pre a face parte
diu aua numlts comisiune.
Miuisterl!l cultelor fi instrucpunet publie.e :i.re anb adminiatraţiunea sa un
mare numer de ~ezllmiDte, monaatirl sâu lfCOII,- cari wu ar putea deveru
producctore a6.i conaum~toi:e de obiecte ale indu11triel -uostre c.~snice.
'l'itl~I chiar cel portă ministerul de <:gricultură, comerciu 1i industrie, ar;lt!
locul co trebne 11!1 'I aib~ to comisiune. ·
ln fine, eforiile spitalelor civile din Ducnres!)I i,ii la9I aii trebuinţl!. pentru
a~ezămiutile lor de inar1 eă.tăţimî de rufltrie 9i de ţealllurI de lână, carI tote
p_ot şi trebue all. fie luate din induetrin uuţioualll.
Majestatt>a Sa Uegina e:lro ne-e arlltat atit de bine fericitele aptitudini
ale poporaţiunilor române, tn ceea ce privesce. industria, precum şi fol!>sul ce
pot da ele bunel atln generale a ţ!ref, va. bine-voi a. inauftep lucrările acestei
comi&innl J>rin consiliile {li prin comunicarea simţirilor aale patriotice.
Bine-fltcctor pote fi pentru ţar<\ rolul aceste! comisiunT, dacll ca se va devota
unei aetivitlltl neîncetate şi d:1că va fi ajutatl, .în tote pllsurlle sale, de con·
cursul guveruulut. ·. ·
E:i. va avea tle misiune nu nuroat de· a.reardica iudustriele nl\ţionale ast!l·zt
eaistente, dar şi de a face all reuascl ~i all prospere cele odinioră tnflorinde
9i a.cuU1 păr!laite, de a face, tn fioe, alt se adopte noi inclustril potrivite cu
aptitudinile ~i cu mijlocele pc •poraţiuuilor nostre. ·
Nu mi! pot opri de a. eita. iut.ce a.ceste una, care a.ducea, nu de mult tueă,
venituri forte tnaemc•ate. ţiiret: ereecerea gâ.odacilor· de metaae.
Sunt lncredinţat, d-nI ruiniştrl, că veţt bine-voi a adopta mltsura. ce am
onore st! vil propnn, r6mllind a se deaemua a.pol peraona care se constitue
cominune·1 pentru ckn1Jltarea indusiriel cez;mici rom4ne.

Românii din iudeţul...Bac~u, ·pe." lângă lucrarea pă·

mentului, creşterea vitelor, transporturile,- se mai. des·
voltă ca producetori de lemne şi construcţiune, ·mai cu
semă: şindrilă, ca plutaşi, ca fabricanţi de cobze, ca ex.·
ploatatori .de păcură şi sare dupe nevoile localităţei. . .
. Mai . t6te fabricatele domestice d~ judeţ s~nt ~ µiâi~
nele femeelol', cu deosebire cele ce · privesc menajul. ş1
îmbrăcămintea. Producerea lor se face·în casă prin ·mâi·
nele femei şi. a copiilor familiei. Pe lângă producerea
articolelo;r ţerănesci,. tă?~căria qcupă lo~. ins~mnat prin.-
tre industriele judeţului, în oraşele. Bacau ş1 Ţ_'.:Oc?-a.
In părţile de munte, producel'ea învelit6relor · (cergile)
 211

·şi · a pă.nw·ei albe, precum şi a dimiei, industrie curat

ţeră.nescă, ocupă intrega poporaţiune.
Feluritele cârpe de cap şi ştergare de tot felul, în
bumbac seu borangic, tivite în modul cel mai luxos,
de tot felul de lungimi şi lăţimi, ~e cari ori şi cine se
p6te convinge, mergând în fie-care an la iarmarocul de
la Caşin, (1-15 August), sunt cu drept cuvent fala ţe~
1'8.1lÎlor din Bacău .
.Drâstele sunt pive pentru îngroşatul sariceloi:. Locui-
torii din satele Caşin, M-rea Caşin şi Cw·iţa p6rtă sa-
1:ice. In aceste localităţi, saricele sunt de 3 inăini; a)
sarică ţesută. din 4 oca de lână, cele mai mici; b) sa-
rici ţesute din 6 oca de lână., măi·ime mijlocie ; c) sa-
1ice ţesute din 9 -10 oca. lână, cele mai mari.
. O femee ţese o sarică intr'o zi din lână de 6e bâr-
sană . Pânza saricei este rară. şi destinată..
O ·auce apoi la drăstă. Aci o pune ântâiu la vult6re.
Vult6rea este o cădere de apă artificială făcută cu
scândw·i. Apa, venind pe un sghiab, cade de la 1 m. 60
înălţime pe sarică, curentul apei o inverteşte o zi, apa
'i strânge pânza şi 'i sc6te inele de per. Dupe 24 de ore
sarica se sc6te din vult6re, se usucă. bine, .cel puţin 2
.zile pe timp frumos, la S6re, se trece apoi la pc'fruiakl.
Păruiala este un ax pe care se pune sarica ; axu in-
vertindu-se prin for? apei, sarica trece peste o lesă. de
mărăcini aşternută. pe sol. Mărăcinii 'i ·se6te părul.
Merge apoi iar la vult6re un ceas, după acea la îngro--
şela; aci se pune tn val într'o cameră cu cuptor, eare
p;oduce· aer cald. In val, sarica se ţine 2 c}ile ; în acest
tunp se inm6e de mai multe ori. Când se sc6te de la
tngroşelă: sarica este gata. . .
. Drâstel~ lucreză. de la 1 Iunie pân~ .la 1 Octombrie
·ş1 produc în acest interval 200-300 sari.ce. Pentru
·drâstuitul unei sarice se plăteşte 50--80 · bani bucata.
VSarica o p6rtă câte-va sute de .mocani de la:.· +nunte
ce1 alţi români p6rtă. sucmanu, haină. .veche · inoldova:
nescă„ f6rte. presentabilă.. Ast-fel ţum îl . confec~ioneză.
 212

moldoveni, sucma1iul în Munt.e nia se numeşte ţundrcl

seu zeghe. Sucmanele lucrate. pentru zile· de ~erbăt6re
sunt într'adever frum6se. Ele se fac în familii de către
românce din lână de 6e. De la· un cfu·d de vreme a
uiceput a; se deschide ateliere de fabricare în T.-Neam•
ţul (iud. Neamţu) şi chiai· in Bacău, cari produc şi re-·
pară la sucmane pent1u ţărani. In · atelierile din ţară, ill
adever, se produc pentru ţărani sucmane bune de ţigae.
Der iidanii, care speculeză tot fără ruşine, au luat din
mâna românilor confecţiona.rea sucmanelor. Ei au des-
chis fabrici de Rucmane pe. cari le confecţioneză din
per amestecat cu lână, la Gratz şi Pinkafeld în Aus-·
ti·o-Ungaria. .
Din aceste fabrici se aduc în t6tă' Moldova sucmane·
pentru ţerani făcute mai mult din per de cal şi de bou,
n'au nici o soliditate, ·dar pentru că sunt mai ettine,.
ţeranii le cumperă. In t6te oraşele ·Moldovei se gă.seso­
anume hăinari, cari aduc sucmane falşe din Gratz şi Pin-·
kafeld şi le vând în zile de ermar6ce la ţerani. Ţeră­
nimea românilor din timpuri· vechi şi necurmat până
azi ş'a fabricat imbră.cămintea. Jidovii, aduşi de boeri- ·
în Moldova ca consumatori, au sciut se le falsifice până
şi sucmanele după ei ! Este, în adever, lucru trist dar
este adeverat ! Cu drept cuvent exclama d. Bibicescu
m „Unirea" făcând statistica cc;>mercianţilor streini
din Bucuresci: „Etă. unde am ajuns! Ori-cine p6te spuJ:?-e
unde putem ajunge ? Unde?.
Eu cred că neput.endu-ne sustrage de lş. influenta
ideilor lll.Oderne, vom ajunge mâine acolo unde a.o. ajunS'
t6te naţiunile, adică într'o zi nu vom mai pune înainte
noţiunea de rasă. Sunt în ţeră. Şi Bulgari şi Greci ,şi
~vrei. Nici un romă.n nu s'a făcut nici bulgar, nici
grec, nici· evreu; der în fie-care zi· sµte de streini se·
fac Români '(Hasdeu). . . -. · · · ··
· Cărbunii de păment ce se găses~ în judeţ ar. putea
da nascere unei industrii lucrative. Stratele de cărbuni
după' Comăneşti sunt cunoscute de ·mult. Incă. de· la
 213

1845 Aga Nicu Ghica, proprietarul Comăne.~tilor, con-

·tracta.:;e - după cum spune principele Niculae Şuţu
1n notele statistice asupra Moldovei, cu antreprenorii
de vapore de pe Dunăre . şi cu alţi antreprenori
-el~ mori cu aburi din Iassy să . le. dee cărbuni cu 135
lei mia de oca. Cărbuni pe Comăneşti se afla la Piatra-
.N eagră în costa Luminei. Strat~le au o grosime ·până
la Om. 50. : ·
Pe moşia statului, Lapoşu se află încă strate de căr­
buni. In mai multe locuri direckia generală a căilor fe-
l'ate române a sondat şi sondeză. încă pentru căutarea
-cărbunilor de pă.m~~t pe Lapoş 2) .
Ozocherita este iarăşi o producere a judeţului Bacău,
-care merită studiu şi interes. Incă din 1876, în val~
lui Tudorache (pe Slănic), cu autorisarea .ministerului
de finanţe s'au făcut încercăr~ de. convin,qere pentru ozo-
-0herită. prin d. Colar; se deschiseră pukuri până la 12
m. adâncime ; resultatele au fost slabe şi lucrările pă-
-răsite. ·
Ozocherita din valea lui Tudorache se află coprinsă
intre un strat ele argilă tenace · de cul6re negră: cu mi~
, ·..
1) l'e moşili statului s'a sondat tn 4 locnrT: Buguş, Părănţ, Haraba şi Gropa
.Priaeeel Sonda l la ad:încirue:\ de 14w.35 a găsit un strat de cărbuuT rn gro
slme de Om.'60; la adâncimea de 20m.10 s'a găsit al ~loilea strat fn grosimi
·de 60 ctm.; urmând până la 44 ro. nn s'n mal gllsit de cât u•1 strat de pă·
ml:nt argilos: :· · · · .
Sondo. a doua a mers pânll. la. 15 m. adâ.ticime · rără rţici nn resultat, a-
jungând la stânca. de piatrlt. ·
Sondele a tr.ei:1. şi a patra n'ai1 dat nicT un resnltat ; a trei : la adâncime~
do 9 m. a atins un strat de cărbuni de Om.•SO după car-> 111'U16zlt p!l.m4nt ci!·
-aos; a patra pinlt la 29m.40 a străbi\tut numaT p·ăment clisos forte ·tare
Lucrările de sondare· s'all condus de d. inginer Istrati. ...
Sondele erau -depărtate unn. de alta: l de 2. la 400 m.; 2 de S la 300 m.;
~ de 4 la 500 m. In aflornmente pe. moşia Lapoşul s~ găsesc straturt de căr.-
b unl pe pârîul Piticilor, în fânaţul Iul Nuţă, în fânaţul lui Gheorghe AndreI, şi
·fn pârîul Ţignei. Din aceste locuri a'a trnnsportat la direcţia. cililor ferate 7
. tone ci\rbunr şi s'a pllttit de tonă pânl!. tn gara Tg.-Ocnel leT 7. Puţurl de pl·
.curll. pe ll10Şia Lapoşul nu nu · se află deschise dar se p6te găsi tn cură tura
.Jul Cojocea, tn fânaţn lur Onu~i\ fi · îu acela a lui Gheor·g he Andrei.
 214-

ros de petrol, alternând cu pături de ma1ne compacte·

şi intercalaţiuni de gresii silici6se destul de tari. Direc-
ţiunea generală a stratelor este E.V. cu o înclinare· me-·
clie de !JO grade spre Sud. ·
Grosimea vinei ele ozocherită. abia a fost de Om.005
până la Oro.Ol. S'au găsit strate şi de 10 centimetre
grosime mai cu semă. la Moineşti şi Solonţ. Din valea
lui Tudorache, în 1877, s'a scos 4000 kilogr. ozocheritc<'i...
·Lu9ră.1i.le făcute de d. Colar pe pârîul Cerlfriel se esti-
mase1-ă. de d. Pilicli cu 30.000 lei. ·
La Moineşti şi Solonţ se continuă esploatal·ea ozo-
cheritei. Dintr'o galerie, la Solonţ, d-nu Theiler a scos
3000 kilgp; O societate prin acţiuni este pe drum a se
forma pentru exploatarea ozocheritei tn cât, dacă se.
descopere strate mai gr6se, ea p6te deveni una din in-·
dustii.ele cele mai importante ale judeţului.
Industria lemnului ocupă un loc de on6re în judeţ.
Fabricarea. cherestelei şi a şindrilei, precum şi a but6e-
lor, ocupă o populaţiune întregă.
Vom descrie ferăstraele de la Moineşti şi Solonţ, cele
mai bine instalate.
FeriJ.straele de la Moineşti şi Solonţ (traţii Theiler). Fa-
brica de cherestea de la Moineşti a fraţilor Theiler se
află situată pe prop1i.etatea cu acelaş nume la: 4 kilo-
.metre de târg. .
Clădi.rea principală în care suntaşezate t6te heră.straele·
·este de lemn cu tundamente .d e zidărie; ma.şinele sunt
de modelul ·cel mai perfecţionat şi dispuse 1n mod in-
teligent. In clădire sunt 4 despărţituri cari coprind ca-
zanele, maşina motrice, ferestraele şi ascuţitoria. Suh
solul inferior înlesneşte strângerea· herăstrăiturei.
Cele-l'alte clădiri, parte de zid; parte de lemn, ser-·
'vesc de locuit pentru 6menii de serviciu . şi lucrători;.
în fine grajdurile. ·
Un drum de fer american pe o lungime de 300 ·m.
înlesneşte transportul lemnilor din pădure la fabrică.
Fabii.ca 1 coprinde:
 216

O maşină de aburi, 4 cai putere; două cazane de

aburi; trei ferestrae ve1tica)e a 24 pânze fie-care; două
ferestrae circulare; ·una maşină de ascuţit; una ferărie
pentru reparaţiuilile necesare; în fine, o tâmplărie.
Lemnele lucrate sunt de brad şi molid; ele se tae în
t6te dimensiunele după cerere. Combustibilul întrebuin-
ţat este herăstrăitura de lemn.
Personalul fabricei oopr:inde: 1 administrator, 1 ad-
jutor. 2 comptabili, 2 maşinişti cu ajut6rele lor, 8 mae-
ştri de tăiat la herestrău cu ajut6rele lor; 2 ascuţitori, 2
ferari şi un tâmplar, 2 expeditori de lemne, 84 lucră­
tori în fabrică, 39 lucrători în pă.dme, 107 tânjeli cu
boi pentru aducerea buştenilor, 163 cărăuşi pentru a
transporta cheresteua la T.-Ocna. ·
U sina lucreză în pe1manenţă tot anul, zi şi n6pte,
afară de serbăto1i. Ea produce pe an până la 10 mii
m .c. scândm·i seu lemn de construit cari se desface mai
mult în ţară; o mică. pa1te se exportă în afară.
Tg.-Ocna se află la depărtare de usină 29 kilometre,
aci este staţiune de drum de fier. Şoseaua care legă. Tg.-
Ocna cu Moineşti este în i·ea stare şi are lipsă de po-
duri cea ce face că iransportul se fie greu şi une ori
cu neputinţă, în cât costul transportului pe acestă cale,
de şi scurtă, revine la f>-6 lei pe metiu cub. Acest '
ti·a nsport ar fi compensat, dacă s'ar face şi lemnelor ace-
laşi preţ pe căile ferate care se face pentru cereale.
Pe când, pentru distanţa de 293 k.ilometre, care se- '
pară T.-Ocna de Bucuresci, un vagon . de cereale; 10
tone, plăteşte 87,90 lei, un vagon de lemne plăteşte
122, 6 5 lei. (fie 3 bani pe tonă kilometrică. în castu
ă.ntâiu şi 4,18 ]?a.ni )n casul ._al doileaJ: · .
Capitalul angajat în acestă întreprindere se urcă . la
cifra de 104.206 _lei (68,245 lei 74 bani . maşini şi unelk;
35. 781 lei 17 bani clădiri şi instalarea maşinelor).
Capitalul de exploat~re . întrebuinţat am~al se urcă.
la 15.000 lei. , ·· . , :. ,. . . ,· .
Lemnul ·f iind tmul din marile . avuţii .ale ţerel, ex·
 216

ploata1:ea pri.durilor în mod sistematic trebueş ţe introdusă.

şi în pi'l.durile statnlui Vt1căceşti; şi Schitul Frum6sa.
Lemnul i1ostrn ar deveni un at·ticol de· export. : Popu·
la~hmP-a care stă neocupaM. şi 'pere de f6me ş'ar c⪭
tiga existenta,. To~i locuitorii munteni cer pune_rea în
tăere ·a p{i.durilor statutai. Condi~iunile naturale sunt cele
mai fericite şi înlesnesc modul de exploatare.
Herestrtfal de la S0Zonţ.-Instalaţi1mea se află. în că·
tunul Cucueţii, comuna Solonţu, plasa Tasleu de sus,
pe domenul Solonţu, din cele mai frumose, fosta proprie-
tate a lui StUl'za Pă.străvauul, azi ·proprietatea fraţilor
Theiler. Instalaţiunea ferestraelor este dupe modelul ce-
lor din Moineşti. Şi aci fer~traele sunt puse în mişcare
cu abur. Clădirea principală, care adă.posteşte herestr~ul
este de lemn cu fonda~iuni in· zidărie; cele l'alte clădiri
sunt în paiantă. . · .
Fabrica coprinde : · ' · · ·: · : · 1
o maşină. motrice orizontală. ;
un cazan cu abur ; : · · : •· 1 ·:

ti·ei ferestrae ·verticale a 24 pânze ; ' · .. .

done ferestrae circulare · · · ·· ' ' ·
)

o maşină. de ascuţit; ·· ' ··· .:.: ·. ·

O ferărie pentru reparat maşin~le: ·
Lemnele tă.ete sunt de brad şi · molid. Combustibilul
este herăstrăitura de· lemn ; Fabrica lucreză zi şi n6pte
întrebuinţând : " · =

· 69 lucrători înăuntru ; : "' · :· · · ·:: · ·

· 25 . " la p' ădure ·
)
= ·„. · ·~ · " ·,
··

120 cărute pentru" transportul ·lemnelor lucrate:·"

140 tânjele cu boi pentru adusul lemnelor brute:·· :
Lemnele lucrate sunt ·transportate·· la ·gara· Bacău,
distanţă ·4 7 kilometre de fabrică. Cantitatea de lemne lu-
crate pe an variază între -10 -12.000 m. c. Cea mai mare
parte se consumă îri. ţeră. Dacă tarifele căii . -ferate ar
fi · mai reduse s'ar .putea exporta în. orient.·Azi rin vagon
_de 10 tone lemne plăteşte de la Bacău la· Bucureşti p~
distanţa de 302 kilometri ·s uma de · 124 tei, 40 baru
 217

-{4. i 1 bani pe tonă kilometrică). Petroleul, in aceleaşi

· condiţilmi plăteşte nwnai ·3 bani de tonă kilometrică.
· Capitalul angagiat în instalaţiune, se urcă. la 93,090 lei
·.20 bani, (maşini 80,895 lei,: 20 bani; clădiri 12,195 lei).
Capitalul de exploatare . anual se urcă la 15,000 lei.
Pe lângă brad ş~ molid, pădurea Solonţului are şi
mult fag. Proprietarul 'şi propune a'l debita în · bucă~!
.de 5 <'.m. grosime pentru. mobile.
In aclever scheletul scaunelor de pae se face din lemn
·de fag. Lemnul despicat în bucăti de mărimea necesară
se ferbe în ap~t, se pune in forme, se strânge, i se dă
forma rotundă., pe urmă se intrebuinţ.eză.. ~semenea fa-
·brică infiin~tă în .ţară, câte beneficii n'ar aduce? Ne·
ru.· permite să utilisăm plLdurile n6stre de fag in lemn
ele industrie. Scândurile de fag în grosime de o m.m.
se întrebuinţeză in Sicilia pentru facerea lăzilor în care
se transportă lămâile şi portocalele. Asigurându-ne un
asemenea. târg, am câ§tiga cu industria n6stră. forestieră.
N mnai a vend export putem des volta mai mult acestă
industrie, care merită t6tă băgarea de semă a guvernu-
lui, (3)
Ocnele de Sare.- Ocnele de sare de la T. Ocnei sunt
·Cunoscute din vechime. Niculae Obreja, unul. din vechii
cămăraşi ai ocnelor mărturiseşte că, după cel mai vechiu
·document, ocnele au trecut in aclministra~ia statului pe la
·anul 1580. Tg. Trotuşul afost vechia reşedin~ă a cămăraşi·
lor ocnei. Se mai spune că, până in timpul lui Ştefan Vodă.,
ocnele erau la · Gr9.zeşti ;: aci, în a.dever, se şi ved urme
de ocne părăsite. In timpul lui Ştefan cel·mare, logofe-
tul Trotuşanu a mutat reşedinţa ocnelor de la Grozeşti
•• • I

( ' } lu urma raportulul d. St. C. Hepites .l!i pe temeiul leger pentru incurajn.rea
fodustriel din ţarll s'a acordat fabrice!, de cherestea. de. la Solouţ ~i celet de la
Moineşti cu începere de la 1 Iauua\ie 188:3 urmetorele avantagil :
a.) scutire pe timp de 15 anl de ori-ce imposit direct cll.tre stat, judeţ şi comună;
· b) scutire pe acela~I timp de tote t.uele vamale, pentru tote ma.şinele, părţile
-de maşinl ca. tote accesorlcle ad1ise din străinăta'te pentru trebu.h~ţcle ta.bricelor.
 218

la T. Trotnşului (•). In timpul lui Cantemir Vod~i, ocnele·

se ·văd a fi fost unde sunt astăzi sub administratia a.-
doi cămă1:aşi; unul dintre ei purta titlu: vel- ccimăraş de
ocnă şi ispravnic de Trotuş. Lucrătorii de la Ocnă (rufeta-·.
şi) stau sub ·nemijlocita sa ascultare. Locuitorii Doftia-
nei, Br{iteştilor, Bră.tilei, Caraclâulu!, cei din Grozeşti
şi Tiseşti, formau rnfetul Ocne~.
1
·,·
Rnfe~1şii e1·au îndato1:aţi în fie. care lună se muncescă ·
o săptămână. statului, care le da în schimb pă.men:t de
hrană., lemne de încălzit, apă.rându'i şi de plata c0ntri-
buţiei. . . .
După documentele vechi studiate de d. Zefchide,
inginerul şef al ministerului agriculturei, numărul rufe-
taşilor la ocne .a variat :
Ii1 anttl 1762 se vede de 22~ · lude
" „ 1800 „ „ . 300 ll .·
" li 1802 „ „ 508 ,,
. „ . „ 1834 „ „ 682 indivizi
n n 184Q „ „ 1006 „
li " 1863 " " 941 "
li li 1873 " „ 840 "
1880 709·
„„ : " 1-886 "Îl „" . 294 "„.
„
ll „ 1887 . " ., .. 212 „
Sarea de· la Tg. Ocnei a constituit tot d'auna .un.
monopol în fav6rea ·statului. Până la 1862· ocnele. se,
arendau. De la 1862 s'a înfiinţat regia .de stâ.t.
Salinele de la Tg. Ocna erau arendate .
. .· In -1785 cu 300.000 lei vechi · (~)­
„ ,:1827 ;, 212.000 „ „:
„ 1834_„ 850.000 „ „
„ 1842 „ 1.200.000 „ .. „
" ·1846 " _1.650.000 " . ,,
<')Se 4ice ~:l în timpuÎ luT Can~emir-Vod!l, Ocna a;::i. sodomit, tn ropând 16q'
rafetaşf, iar podul Gârbovnnulut a costat pe Ştefan 'cel Mare un ktrtic domucs!)
Cle 2000 oca sare ce au dat cllpetenilor. · · · ·
' t •) N. ·Şuţu ....,.Notiţe . stalialice, pag. 151 : Acestă cifrll este dată de Raicevic'
 2HI

" 1850 „ 1.700.000 i) (6)„

Cifra de 850.000 lei din anul ·1834 represintă venitul
ocnelor evaluat de regulamentul organic ; dar în anul
1835 s'a vendut numai cu 5'50.000 lei v. 1 asemenea în
1849 ·venitul a scăzut la t.450.000 lei v. din 1.650.000·
Iei v. cât era evaluat în 1846.
Inainte de 1700 sarea se vindea cu 20 parale suta
de oca. Azi se vjnde cu 7 lei suta de kilograme la gura
ocnei; cu 9 lei 40 bani 0/ 0 kilor,:. în deposite; cu 5°/ 0 k.
pentru esport în Rusia şi cu 6 / 0 kilogr. pent1u ·export
.în Bulgaria.
Cămăria ocnelor deosibeştc lucrătorii' în curteni şi
.şalgăi. Existau şi lclturaşi~ desfiin~ţi în 1sqo. Şălgă.ii
tae sarea, curtenii fac difel'ite servicii în ogradă o sep-·
.tăwâ.nă pe lună,
Pe lângă plata de 17 bani 0 / 0 de kilogr. sare tăiată,
şă.lgăii mai sunt scutiţi do bir şi armată; aceste scutiri
se acordă şi curtenilor. ·
După o socotelă. făcută în 1840 de Obreja, cămă.ra~'.
al .ocnelor, un rufetaş (şălgău) câştiga :
Plata tă.erei, 6 drobi pe zi, în 283 zile, lei 167.0S.·
Folosul dintr'un pogon ce i se da (fără
muncă şi semenţă. în val6re de 20 lei, 50 bani) 36.06 .
Preţul fânului ce i se dă 19.07
.Locul de pă:ştme . 4.4&
Scutii-ea de capitaţie şi altele . 14.81
·Cea ce mai câştigă el . cu boii, f ecend chil ·ii_ _l..,..8..,,.5,. ., . 1'
__
Total 258.93
Se scade zeciuiala : 44,5<>
Câştigul i~eta~ului 214 lei 43 b~-

. (') La întrebarea pusă to 1769 de către generalu rus Elem: Ce d.a ~ra:
lb!pl!raţier !i ce da. Domnier? Boieril rilapund, preaentând tabloul vemtun~or.. ·
ln aceot tablou venitul ocnelor tlgur~zn cu 25.000 Ier. Po d'nltlt parte Fotino··
•Pune că venitul ocnelor este de ~ 00.000 Ier, lucru neînţeles d3r care se potc
explica ptin acea că boier ·1 au voit îundins a. micşora. veniturile pentru c~
~~ra ~I! nu fie înpoviîrată in cas de a fi anexată Ia Rusia !vozl lu. ach~ă pn-:_
b~il. interesanta lucrare a d. Petl'U Reşca.nu intitulată: Lefile f' 11m1tur17e
•l0r Moldouef în 1776 pag. CXl şi CXIV.
t • - •
 220

Azi un şălgău tne pitnă la· 1000 kgr. sare pe zi. Tăiatul,
-0 /o de kilograme se plttteşte 17 baru, extrasul şi pusul
·în magazie 4 ;· total 21.
· Transportul. serei până la gară se făcea cu trăsui;i' şi
'-Să plătea 24 bani 0 / 0 de kilograme. De cât va timp s'a
constrnit tm drum telo-dinamic pe .lungimea de 1682 ni.
.SO c. m., care "costă 96.000 lei cu t6te instala~iunile.
Acest. drmn legă Ocna cu gara. Transportul serei pe
acest drum ·se face. f6rte · uşor şi cu mare economie. ·Cal-
:culând lucrul, amortismentul şi întreţinerea sa · anuală,
după cifrele ce d. Iacobini, cămăraşul, mi-a pus la dispo-
siţie, transportul serei în gară pe ·acest drum se ridică.
la· 8 bani 0 /o de kilograme; se realisă., ·prin · ui·mare, o
.economie de 34°/0 · - ~ - .- . · , · · · . :
Pe anul 1886-87 (Aprilie până la Aprilie) socotela
.serei este : . _ , „• ·
: Vendută în gura salinei la ţărani ·
.cu 9 lei 0 10 .• · - 3.697.650 kgr.
. · Bonificaţia (preţul) sacilor la sarea
măruntă. (8) · ' : ·;. ,. 48. 77 4 „
Mila dată. la monastiri 19.462 .,,
Preţul sacilor · " · 248· · „
· '- Expediate la depositele. din ţară 12.550.000 „
„ · ·Total 16.316.134 kgr.
· Avem în ţară o consumaţie de_8. 2 kilogr. pe cap
de locuitor seu un imposit anual de 1 leu 23 bani.
.Consumaţia de· 8 k. 2 pe cap · anual pare mică, însă
m. părţile acelea unde sunt isv6re serate, ori ce s,ar gice,
ilocuitorii nu cumperă. sare. In comuna Luncanii se chemă.
-huscă .s area. scosă prin evaporaţiune din apa isv6relor de
slatină (serate). Huscărie se chiamă. şopronu în care se
face extragerea. Locuitorii din Luncani, din vechime,
-aveu acest_drept în schimbul unei taxe ce plăteu fiscu-
lui: Acesta se practica pretUtindinea ~de sar~a se gă~
:seşte în clisoluţiune în isvorele serate. . . „'.
. (7) 'făraniî pot lua· 25°/. în sare mi!runtă. ..
'('J Era. obiceiu vechiu în salină a se da de cărnărie ţeranilor p~ecum. ~a
monastirilor ai sacii ou sarea mărunt.'!. Prin tr'o mllsurli. a administraţ1el sahne-
Jo.r s'a suprimllt darea sacilor, dându-se în schimb sare.
· C:tmărăşia, la rândul seu, stlscade tot d'auna ,în conturi cu 20; 0 , risipele..
 221

Produc!iunea Salinei
. Snrea viiudut.'l pl'ntcu
consumaţie
Sarea vcndutl pentru
export
AN I I De la gurile De la devo· in Rusia
in
Salincl sit Bulgaria

KILOGRAME

· 1876 11.103.037 - 4.815.050 178.800

65.650 .
1877 16.4J3.050 - 1.847.540
1878 14·477.201: - 1.432.950 83.150
1879
1880
16.862.100
3.017.100 -
- 1.284.100
128.000
-
-
1880-1881 18.970.000 - 1.107.050 -
1881-1882 11.804.250 4·22.576 303.600 IO.OOO ·
1882-1883 2.692.250 118.250 20.000 206.985
1883-1884 6.908.982 5.150 9.3:!7 -
1884=1885 6.523.700 1.333.110 1.160.000 -
1885~1886 7.616.950 5.432.370 2.164.000 -

'
 2~2

P.,.oductiunea SalineJ.
Sumele percep. din v~114aro aă- Porccpcrilo tliu sarea vcud util
r J pentru eonaum. pentru export
De la gurile De la depoait lu R usia ln Bulgaria
salinei

Le l B. L eI B. L ei B. L ei B.

888.246 - - 20.7.047 15 ?.688 50

1.314.644
1.158.176
- -
- ·
79.444 22
. 61.610 85
2.822 95
3.575 45
1.34.8.968 - ~

55.216 30 -
241.!i68 - - ~.504 - -
1.117.600
826.323 50
- -I.176 45 4.7.603 45
20.702 -
-
700 -
.. 18A.457 50
11.238 75 . 1.000 - 13.661 10
483.628 74 489 25 466 85 -
4i56.799 - 126.6!5 4.i) 46.400 - -·
533.186 50 516.075 16 86.560 - - '

'
 223
Âna isn allrel făoull <le dr. Dernardt, ln 1881, ooprinde ·
Calitate:
Superioră ordinară.
Clo~ur de Souium · 99,040 Ofo 96,920 ."/„
„ Potasium
„ n Mngneaiu m 0,003 ·0,006
n „Cnlcium
Sulfat de calce 0,375 1,159
tt tt Potasi\
11 n Sodă 0,48, , . 0,586
· Apă hygroscopicll combinat:'l 0,089 0,120
Corpuri insolubiiti silicoargilose _ _ _ _ ___,,.;....__
1,246
Total 911 11161 "'" 119,lllS7 "/,
lnfllţişarca e~te;ioră este c1istaliuă tuchiaă şi albă fumurie. Pe Hlogil com-
posiţiuuea de mai su~ are şi urme de fer protoxid, atronpan:'l, brom şi hydro·
-carburi bituminose.
S&rea ea te tot aşa de bună oa şi cea din minele Eoglitor :I (&rdwitt-Ch6ater), ··
Prusia (llt:1s11furt), Wurtemberg (fridrich Hale Bavaria (Berchtesgaden), şi din
Galiţia (Wieliczka, Kozow, Stebnio şi Kaluez); adâncimea ocnor este de 82 m

Fabrica d-lu'i Negroponte de la G-rozeşt=i de var hydrau-

lic şi ciment. Fabrica de var hydraulic a d-lui Negro-
..ponte este noue. Când am ajuns acolo, instalaţiunea nu
se terminase. Ea se instaleză. in localitatea numită. lor-
"docat pe apa Oituzului, la 5 kilometre departe de Gro-
,ze§ti pe şoseaua care duce la trecăt6rea Oituzului.
.~: Depărtarea acestei fcbrici până. la gara Oneştii, cea
mai apropiată, este de 19 kilometre. La 50 metre de-
părtare ele usină şi paralel cu clădirile curge apa Oitu-
.zulµi ;· ea nu p6te fi utilisată. pentru transport, nefiind
plutit6re ; imediat la spatele clădirilor vin dealurile a-
coperite cu p9.dui·i seculare de fag şi alte esenţe foi6se;
aceste dealw·i coprind piatra necesară. la fabricarea va-
rµlui. . .
Usina est~ ins~lată comform, cerinţeloi; ·moderne ale
industriei ; ea coprinde ui·măt6rele instalaţiuni ..· .
Un cuptor pentru ars petra de var; O .magazie pen-
tru,..depunerea petrei ·arse; q ~lădire unde sunt ·instalate
maşinele; o magazie ,pentru conservarea v~~lui; dru·
mul de fier interior şi esterior · 1a carieră.
 224

Cuptorul este circular, cu un diametm interior de 3'

metri la basă. construit în cărămidă refractară, piatră.
brută şi cioplită. ; grosimea păreţilor variază de la un
punct la altul al în{tlţimei, mergând · până la 1m. 70. Pen-
tru întreţinerea focului, care se va . face munai cu lemne
şi peuti11 estragerea pietr.elor arse; cupto1ul este încon-
jurat la partea inferi6ră cu o galerie de scânduri, largă.
pe 3 metri, având o secţiune diagonală..
!nălţimea cuptorului, socotita de la suprafaţa terenu-
lui, este de 18 m.. ~ _ . . .
Pent1·u încărcarea . · sa: care se face pe la partea su-
peri6ră, s'a stabilit .o· comunicare printr'un coridor unde
vin dll:ect vag6nele încărcate cu 'piatră din carieră. O-
scară specială pennite urcarea pers6nelor la uşa de în-
cărcare a cuptorului.. .· ·
Volumul cupto1ului este calculat se p6tă arde în 24
ore, 40 tone piatră de var. . . . ,
Costul acestui Quptor, construit dupe t6te regulele
artei, întrece suma de 22 mii lei, '
Mag~ia este. destinată se apere contra illtemperiibr
pietrele arse în cuptor până ce le va veni rândul a fi
băgate în m6ră; costă. 12 ·mii lei.
Clădirea in care sunt instalate maşinale, coprinde 2
părţi : una pentru cazanul ce produce aburul ; cea-
l'altă este m6ra propriu <}isă care conţine aparatele ne- .
cesare a transforma piatra arsă în pulbere fină. Acestă
clădire este de zid şi.are 3 etage 'cu dimensiunile 12
pe 16. .
Costul acestei clădfri ·cu fundamentul maşinelor, în-
trece cifra de 45 mii lei. · · .
Ea conţine un sfărâmător„ o sită. pentru cim·uit pul-
berea şi tm elevator„ t6te ~upe sistemul cel mai nou.
Un drum de fier interior permite a transporta. mate·
ria fabricată în magazia vecină. · .
După ce varul ·este fabricat şi · după ce a trecut prlll
sită, se transportă pe drum de fier în magazie şi şe în·
 226

carcă în saci. .Acestă. clădire are ~ suprafa~ ~e peste

200 m .p. şi costă 18 mii lei: · .,
Pentru aducerea peţrei din cariere la. pup tor se. legă
cuptorul .c:u carierele în drepta şi în stânga cu drumuri
de fi.ei· pe lungimea de 600 m. c~ente cu 200 vagonete.
Acestea <Jise1 funcţionarea. fabricei se · înţe: ege lesne.
Piatra adusă Cli: vagoJ?.etele pe ch·uroul de fier se varsă.
în cuptm· pe la partea superi6ră ; căldura cuptorului,
menţinută. cu le~e pe la partea inferi6ră., transformă
acestă piatră. jn var. Deseărcarea cuptorului se .face pe
la partea inferi6ră în vag6ne, cari depl..lJ?. varul în ma-
gazie. De aci varul trece în sfărâmător de unde un e-
levator 'l ridici't şfl duce într'o sită unde se cerne. Va-
rul transformat în pulbere cade în vagonete care'l trans-
portă în magazie unde se umplu ;sacii. Părţile .de var
cari nu au ajuns în sţare de pulbere se mai tre.~ . odată.
în sfărâmător. . . ,
Transportul vagonetelor se face cu mâinele; cele-l"alte
operaţiuni se fac mecaniceşte cu ajutorul transmisiuni-
lor de la maşina cu aburi. .. .
Costul instalaţiunei d-lui Negroponte de la lordocat
se urcă la 163 mii lei: clădiri 107 mii, maşini 33 mii,
drum de fier şi material rulant 23 mii lei . .
Ca fabrica să p6tă funcţiona regulat, are nevoe de
cel puţin 40 lucrători pe zi. V a:rul produs se. va con-
suma în ţară, se p6te ·e xporta în Tui·cia, Egipt" Grecia
~ Ru~a. . . ·
D. Negr9ponte ar .voi să instaleze şi cupt6re cu ma-
şini speciale pentru producerea cimentului de Portland.
Acestă mărire în instalaţiuni nu o va pi:i.tea realisa
· de cât când guvernul ar lua mesuri pentru· construirea
unei căi ferate de la Oneşti la usină pe lungimea de·
20 kilometre, în unicul scop de a facilita transportul
produselor acestei industrii, lucru ce nu ar fi economic
~e 6re-ce cheltuelele nu s'ar acoperi.
Fabrica ·d-lui N egroponte· va fi dirigiată de d. Inginer
Veil Sinclair din Canada şi de d. doctor chimist Her-
15
 226

mann Frulhing din Berlin 'a ngagiat cu contract pe

10 ani. .
Noi nu dun6ştem bogăţiele minei·ale din ţru·a · n6stră;
d.. Negroponte a adus din Mru·silia 10 mii cărămizi re-
fractare pentru construÎl'ea cuptorului Eeu.
Dar în ţara n6stră. se găseşte argilă. refractară din
cele mai bune. Chiru.· la Teţcani, în apropiere de Gro-
zeşti, d. Rosetti Teţcanu a fabricat cărămizi refractare
· pentru n~cesităţile sele; de asemenea, la Cotroceni, fa-
brica de basalt artificial produce cărămizi refractare
·clin cele mai bune.
Sacii de jută · întrebuinţaţi la transportul cimentului
se pot asemenea produce în ţară de .fabricele de sforăr
rie înfiinţate de curând ; ast-fel sunt industriele; ele se
• lega şi prosperă unele. p1i;n altele. ·
Esploatciţiunelf. de petroleu.·-Esploataţiunele de petroleu
sunt uă ramură de. venit specială a judeţului Badrn. In
timpul clin urmă producerea gropilor de păcură a luat
o mare desvoltare. Cantemir Vodă se esprimă.. „Pe Tas-
leul sărat, nu depru.te de satul Moineşti, cw-ge din tr'un
isvor păcm·ă cu apă amestecată, cu care se servesc ţă­
ranii pentru unsul' ca1:elor."
Cum vedem păcura se curi6şţ,e de mult în iudeţu ~a:
. cău, dar esploatarea ei · mai sistematic ·a prins rădăcm1
în timpul din urmă. · ·
Dupe studiele geologilor noştri se · constată că basinul
salifer şi petroli,fer al judeţului Bacău este . continuarea
;celui · Pin Prahova şi Buzeu. Bacăul are însemnate isvore
de petrole~. Lini~ păcurei începe de la Monăstirea Ca:
şimilui, din · valea Haloşul, trece prin Hâija, T.-Ocne1
. (M6s6rele)., .Doftian~, Comăneştii, Moineşti, Lucăreşti (Tas:
leu), Stăneşti, Solonţ, Pă.rjolu, Câmpeni, Pustiana ş1
Teţcani. " · · · · •" . ·
· Numerul puţurilor îri. exploatare · şi producerea anualii.
.a acestor 19oalităţi ·se soooteş.te · a fi ·cea urmet6re: ·
. .. ' . .
;. ' .
 227

No. putur. Procluc"rea anuala:

lucrătoareheclolilre ki\ogr. l )
1 Monăstirea Caşinulul 11 4.788 406.980
2 Hârja tGrozeştil
Negroponte) 5 2.358 200.005
3 T.-Ocnel (Mos6rele, Păcurl) 32 5.580 474.300
4 Doftiana 9 2.100 178.500
5 Comăneşll 23 .· 1.580 134.30 0
8 Moineşti 43 9.565 8 1 3.0~5
7 Lucăceştl (Tasleu) 42 6.700 569.500
8 Staneştl (Măgireşti) 30 7 .600 646.000
9Solontul 47 35.480 3.015.~00
1O Pârjolu-Câmpeni-Pustiana 26 3. 100 263.500
11 Te~canl 26 1.520 729.200
Total 294 79.966 6.831.110.

lu periodul 1862- 1873 producerea a fost numal de

1.673.000 k.gr; azl avem o producere de 4 orl mal mare,
seu că aprecierile făcute de d. Tocilescu în 1873 sunt
numal aproximative.
In judetul Bacău peh·oleul se găseste in formatiunile
eocene şi miocene. Centrul exploatărilot~ se găseşte. la
Solont. ·"Ca şi în Qaucas, ca şi în Galitia, cum să esprimă
d. inginer Cucu în lucrarea sa asupra petroleuhit, (pag. so)
petroleul se găseşte în România în veci nătatea să1·e1 în-
soţit de gaze hidro-carbon6se, care se îmffamează" . Am
ohservat acest~ la GrozeştI şi la Govora (Vâlcea).
Dăm următoarele cifre, dupe studiul statistico- economic
asupra petroleulul din România publicat . de d. Gr. G!
Tocilescu în columna . Iul Traian, cu privire la produce-
rea anuală a · judetuluI Bl).cău în petroleu în periodul
1862-1873 spre a le compar~ cu cifrele găsite de nol.
Judetul Bacău a produs în : : , · ·
. .. .
· .ţ> ~enlru a lr~nsform~·beclolitrile 'tn kiloanme am lmn;uliit cu 8i, "reu~alea
m1Jloc1e a heclohlrului de păcură. , · ...„. ·
 ·228

•1862 1.513.000 kilograme {1)

i863 1.513.000 „.
1864 · 1.513.000
1865 1.513.000 . "
1866 1.375.000 "
1867 1.375.000 "
n
1868 . t.44t".ooo
1869 . 1.441.000 "
1870 1.436.000. "n
'1871 3.450.000
1872 1.900.000 "
1873' 1.700.000 "„
Producerea mijloci.e în 12 anl este de: 1.673.000 kigr.
, Producerea totală a ţ~rel In acest interval fiind de 13.9.23.
220 kilograme, producerea mijlocie. a judeţulul, Bacău
~epresintă, în 1873, a 8 parte din producerea totală a
ţ~rel. .·
. Incepem cu descrierea exploatărilor din' cele 11 . loca-
lităţl ar~tate mal sus, coprinzend num~rul pnturilor de
păcură; adencimea lor, preţul · să,patuluI pe metru, pro·
ducerea·_an".'ală şi locurile de desfacere. ·.· . .
Puţurile de pe proprietatea statulul M-rea Ca§iaul
sunt ' în num~_r de 11 cu adâncimea coprinsă între 45-
·120 m. ;. săpatul unul puţ în terenul' localităţel costă de
la 1012 _lel, până la 4680 lel, minimum 20 lel pe mell'U,
maximum 1 t6 lel, seu to mijlociu 27 lel 45 bant · Mijlo-
cia pr.oducerel celor 11 puturl este de 4788 hectol. anual.
' La .M-rea . Ca~inu se află'· 9 fabrică de petrol, , care
produce anual până la 4100 . hectolitri gaz. Fal?ri~ fuoc-
ţidneză de la 1 Septembrie pâ.nă la 15 Martie tn ~e- ·
care an, ·câ.t aerul este m~l rece: Kilogramul qe ·gaz se
vinde pe Joc cu 20 b!lnl. .„ . · · . · .,. .

._ Păcur~ extrasă d.e la M-rea· .. CaşiQ.ulul ~şte de calitate

superi6rll.. · · · . · . ·· - 1 " · • : :„ · . ·

. Puturil~ ' se sapă cu bratele d~p~ sistemul vechiu.\ · . ·

~ .· .
') Reproduse şi de d. '.1nginer Cucu ln lucrarea .sa a~upra pelroleull!i :din Ro·
mania. · . . . :, .· .: .• ·' · ·
 „
229

Putem :compara constatările n6stre cu cele date 1 Cle

d. Gr. a: Tocilescu in . studiul său statistico-economic
asupra petroleului din România -publicat în „Colillnna
l~ T~·aiau" ' (anul V, No. 6, 1871)„ ·
In 1861 ·s•a exploatat 15 puţuri, prod. anual 304 hectol.
"„ 1862-65 '' 15 „ . ·,„ „ ·„ 380 "
" 1866-67 . „ 20 " " " 365 "
„ 1868- 69 „ 23 " „ „ 456 „
„ 1870-71 " 23 „ " „ 456 „
°/
Producerea de 4. 788 h. este cu 950 0 mai mare ca
cea indicată. de d. Tocilescu în 1871; puţu1·i deschise
sunt numai 11.
Este adeverat că producerea puţurilor de păcură · va-
1'iază. mult clupă. diferite îrnpreiurări dar diferin~ fiind
prea mare putem conchide că evaluările date de d. To-
cilescu sunt arbitrare, basate pe simple 'informaţiuni de
la 6meni, cari, din causa impositulu'i ce apasă asupra
petroleului, aveau tot interesul să inducă în er6re ; aşa
că producerea puţurilor de păcură de la M-rea Caşinu­
lui în intervalul 1861-1871 a kebuit se fie mult mai
mare ca cea arătată de d. Tocilescu în studitli seu.
La Hâ1ja (Grozeşti) sunt deschise 5 puţuri; ~le ' s'au
săpat cu sonda. Producerea 101· anuală este de 200.000
kilograme seu 2353 hectolitre. Costul săpatului revine la
40 lei metru. Kilogramul de păcm·ă se vinde cu J 8 bani.
A~âncimea puţurilor variază între 100 şi ·165 ·m .
Costul săpatului unui put este coprina între 4 OOO şi
6600 1e1.• . . . .
La Rârja nu este nici o fabrică de petroleu. Pă.curâ
extrasă se transportă la fabrică am M-rea Caşinu. Pen-
tru un butoiu păcură de 580 kilograme se plă.tesce din
Hârja până la M-rea Caşinu 6 ·iei. seu 1.04 lei pe 100
de kilograme. . · · . · · · .
Incer~ările pentru extragerea ·păcm·ei la Hâ1ia sunt
recente ; 'd e. acea puţm·il~ nu se· ved ·menţionate în stu-
diul d-lui Tocilescu. · · ·
Pe moşia Tg.-Ocnei, la Mos6re şi P'ăc~1i, se află az'i
 230

în exploatare 32 puţw·i de păcură mai t6te proprietatea

rufetaşilor. Vre~o patru sunt exploatate dejidanl. Gropi
părăsite sunt 23. Producerea anuală în păClu·ă a gro·
pilor deschise se evalueză. la 6580 hectolitre.
Cea mai mru:e adâ.ncime la cru:e s'a ajuns este 90
in. Cea mai mică de 15 m., la care s'a găsit păcură.
Puţurile de la T.-Ocnei produc puţin ; dupe 3-4 ani
seacă. Producerea gropiloi· este de scurtă durată şi ne-
sigură. . ·
In 1861 s'a exploatat 15 puţ. cu producere de 304 hec.
I " 1862- 65 • l) 15 JI l) • 380 "
" 1866-67 „ 20 „ „ 365 "
„ 1868-69' " 2.3 „ . „ 456 „
„ 1870-71 . „ . 23 . „ „ 456 „
. Pe teritorul comunei Doftiana se află 9 puţuri în ex-
ploatare precum şi fabrici . de gaz. Puţurile deschise
sunt in localitatea Păcuriţa. şi Nineasa pe proprietatea
d. N. Ghica; adâncimea lor este coprinsă intre 40-100
m., produc .anual; în mijloriu, 2100 hectolitre petrol:
6 din aceste puţuri sunt exploata.te de jidani. . .
Fabrica de gaz de la Pă.curiţa luc1·eză cu 2 cazane
şi produce gaz rafinat pană la 1O hectoJ. carce se trans:
portă în gara T.·Ocnei şi de aci în Buclirei;,ii, Foy.~aru
şi laşi; altă. fabrică. există. în pun<'tul Isă.ch6ia instalată
în aceleaşi condiţiuni.
Puţui-ile de la Comăneşti sunt exploatate după siste-
temul vechiu. Păcura se găseşte aci la 11 O m. adâncim~;
D. Tocilescu (în studiul citat) evalua producerea păcm·e1
la Comuneşti până Ia 1871 precum unneză : . .
. In 1861 s'a exploatat 4 puţ. cu producere de 152 hect.
" 1862-6& " 11 " . „ 1216 . „
" 1866-67 " 12 „ " 1216 )
" 1868-69 . „ 13 „ " . 1094 "
„ 1870-71 " 13 .„ . " 1064 "
Azi ·sunt în exploatare 23 pµţuri de · -păcură, care
aparţin la 8 proprietari · şi produ~ anu~l 16~0 hecto~.
seu 134.300 kilogi:ame. Costul sepatulu1 unm put, pâna
 231

. la adâncimea de 78 m ., se urcă la 3200 lei. Păcura

produsă se destace în fabricele de la . Moineşti. · ·
Pe teritorul comunei Moineşti se afla 43 gropr de pă­
cură în exploatare, aparţinând la 66 proprietari. Aci este
.un centru însemnat. pentn1 extragerea păcurei şi a cerei
de păment. Multe braţe trăesc din acestă industrie. Po-
sesorii gropilor de păcură de la Moineşti sunt mai toţi
evrei. Produr.erea gropilor este abondentă ; ea variază
de la 15 până la 4:)(:) hectolitre de fie care gr6pă.
Cea mai mare adâncime la care să găseşte păcura
pe teritorul corn. Moineşti este de 160 m. La Moineşti.
altă dată funcţionau 100 puţuri cu o producere mijlocie
de 11.843 hectolitri (1862-71). Producerea actuală fiind
9565 hectolitrii, avem o scădere de 10° / 9 • In schimb înse
se speră fol6se mai mari din esploatarea ozocheritei care
dă în fabrică 85°/ 0 parafină.
. Puţurile de la Tasleu (Lucăceşti). Producţiunea anu-
ală a, , acestor puţuri este de 67.00 hectolitre. In periodul
1861-l871 producerea, mijlocia anului, a fost numai
de 2328 hectolib:e, prin urm.a re. a sporit, până azi,
cu 65°/0 •
Etă cifrele producerei ~strase din studiul d-lui Tocilescu.

In 1861 s'a exploatat 26 puţuri, producând 1976 'hectol.

" 1862
.„ 1863 " 30 " : "· „
„ 1864
„ 30 „ '' 2087
„ „
33 " .
" 1865 " 46 " . n " „
„ 1866 f ";, 46 „ „ 2728
" 1867 J „ „ "tl
tl 1868 "„ 60 „ . 2736 ·
" "„
„, _ 18691
18iO
„
„ 60
"„
„
„ 3766 ".
" 1871 ., .„ . ." " . li ~~--"
Mijlocia anuală 2328,
: ".T otalul producere!,- în periodul 1861 - . 1871 este de
11.64:3 hectolitre. · '
 232

Astitzi .baia Tasleultt?., dupe propl'ietatea statuh1i· Lti.-

căceştii, are deschise 42 g1·opi, exploatate de 24 proprie··
tari; costul săpatului pe metru revine la 100 iei. Adâncimea
cea mai mare este de · 72 m. La adâncime mare produ-
cerea sporeşte. T6tă păcm·a estrasă se desface în fabrica
din Valea-Arinilor. Hectolitru de petroleu se vinde cu 6
lei 50 bani ·
La Stă.neşti (Măgireşti) se află deschise 98 putm·i (nu-
mai 30 lucrăt6re). Numerul mic de puţtui lucr[l:t6re are
de causă preţul scăzut al păcufoi, Gare abia plăteşte chel-
tuelele de exploatare. Adencimea lor merge de la 66-
170 m. Păcui·a se transportă în fabricelc din Moineşti
unde se destilă. Cele mai multe din puţUl'ile de la Stă­
neşti se ex.plciateză de băiaşi asociaţi cari plătesc dijmă.
La suprafaţă. săpatul unui metru costă. 8-1 O lei ; în
locurile petr6se costul se tucă pene la l 75 lei m .; în ge-
neral se socoteşte în localitate sepatul 90 lei metrul. ·
In :periodul 1876-86 puţtui.le de pficură de la Stă­
neşti produceau :
. ..
1876 12.160 hectolitrii
1877 15.200 . »
1878 15:200 l)

1879 1'2.160
1880 .12.160 " l)
1881 12.160
1882 10.640 ",,
18H3 9.576 l) -
1884 9.272 „
1885 8.360 ))
1886 7.600 . ,,
Seu 125.248 hectolitri. Mijlocia pe 11ani:11.386 he~
tolitrL Scăderea producerei se atribue ajungerei cu se;
pătura la stânca de sare: lnainte hectolitrul de păcUI·~
se vindea la gW'a puţului cu 19.50 lei până.: la 32. :.iei.
De când ne face concW'enţă petroleul aiuencan ş1 cel
rusesc preţurile au scăzut pân~ la 5 lei hectolitrul.
 233

In periodul. 1860-71 Stăneştii ·a u p~od~s, hi rhijlocie,

pe an, .1773 .hecţolitre petrol eu. Maximurp producerei. a
fost în anul 1877 şi 1878 de 15.200 ·4ectolitri.
Puţ~~:ile de petroleu din Solonţ. Solonţul este proprie-
tatea n·aţilor Theiler. Proprietatea este situată în plasa
Tasleul de sus. Puţurile de păC1~ră se găsesc I~ 6 kilo-
metra dep~trtare de comuna Solonţu. S'au sepat până
arum 47 puţuri din care nulţlai ~3 sunt în exploatare. ·
Adâncimea lor este coprinsă înţre 135 m. şi 190 m.
Păcura . ex.trasă din aceste puţuri este cea mai mare
parte ,trimesă la fabrica de petroleu clin Valea Arinilor,
lângă Moineşti, unde se destilă şi se rafineză. O mică
pru:te se vinde ca păcură brută la Bacău şi Tg. Ocnei.
Distanţa între fabrică şi puţuri este· de 20 k. m. îrt cea
mai .mare parte fără §Osea. ' ·
Săpatul puţurilor se tace cu aparate de sondare f6rte
bune p~1se în mişcare cu maşini de abur. Diametrul
sfredelor merge până la 40 c. m. T6te sondele s'au
procurat de la fabrica Schenk Mehsendorf clin Austria.
Puţul 4·4 se sfredeleşte şi azi, care deja a ajuns la 2.01
metre adâncime. Cel mai puţin adânc din puţurile puse în
exploatare este de · 129, m . . 75; un metr~ 6tu·ent de
puţ costă de săpat, în mijlocie, 80 lel.
Pomparea păcurei din puţm·i .şe fa<'e în c;iea mai II1are
parte cu pompe puse în mişcare cu maşinele de aburi ;
sunt însă şi puţuri din <'are extragerea se face cu aju-
torul pompelor de mân~, exti·agerea petroleului _:brut
cosiit apr6pe 4 bani pe vadră seu 40 bani pe suta de
kilograme. · · . · . . '.
.T6te puţurile şi maşinele sunt adăpostite sub barace
de lemn. Pentru fabricarea tubtui.lor de · fer, necesare
la căptuşireci. puţurilor, s'a instalat ·pe lângă : atelierul
de ferărie o maşină specială spre a le fa:brica, de· aceia
alţi lu~răt<?ri s.u nt O<'upaţi cu transporţul lemneler şi
transportu1 ·petroletilui brut la fabrica din Valea Ari-
nilor. . ' · ' ·:
Producţia anuală a Soţonţului
" este
·..
· de s:ooo.ooo
. kilo-
grame petroleu brut care se destilă şi se desface în
ţară.; o parte se exportă şi în Transilvania. In periodul
1862---71 au funcţionat la Solonţ 3o puţurI cu o produ-
cere anuală de 1580 hectolitri. ·
Esploatarea petroleUlui de la Solonţ· este în luptă. cu
lipsa de comunicaţii facile de 6re-ce locul de exploatare
se găseşte la 41 kilometre departe de T. Ocna, cea mai
apropiată gară a drumttlu~ de .fer. Toţi industrialii din
acestă localitate cer construirea. liniei ferate T. Ocna
Moineşti ale cărei studii sunt şi făcute. .
. Dintr'unul din puţurile existente în dealul Baia Solon-
ţulut a · început de curând a se extrage ozocherită seu
ceră minerală. Cantitatea extrasă era de 3000 kilograme.
O sq,cietate prin acţiuni s'a proectat a se face în scopul
ex.tragerei ozocheritei. Stratul de ozocherită este gros
de la O, m 01 - 0, m 50 la adâncimea de 60 · metri; din
ozocherită .se sc6te 90°/ 0 cerisină seu parafină; 10°/o
sunt perdere. Cu parafina şi cerisina se tac lumânări;
costul de producere pe kilogram de ozocherită e de 80
bani. Parafina se vinde cu 2 lei. kilogramul-
Instalaţiunile fraţilor Theiler de la Solonţ pentru ex-
tragerea petroleului, din punctul de vedere al capitalului
~ngajat şi al numărului lucrătorilor intră în categoria
industrielor pentru care s'a creat. legea de incuragiare.
Maşinile principale întrebuiriţate şi instalaţiunile fă.cute
după care putem calcula caipitalul angagiat de d. Theiler
în exploatarea petroleului de la Solonţ, sunt urmet6rele:
3 locomobile de la 10-12 cai putere pentru sepatul
puţurilor şi alte 3 locomobile de la 8- 12 cai putere
pentru extragerea petroleului .cu pompele ;
4 sonde complecte pentru săpat puţurile din ia.brica
Schenk Mebsendorf; . · ·
· 2 ferării complecte cu ciocan de . abur pentru reparat
uneltele de sondare ; . .
. O maşină specială pentru fabricar~a tuburilo:i;. de fer
necesru:e pentru exploatare ; , · ·
1 strung complect ·
1 turnăt6re de aramă şi alam~.
 Dupe bilantul clin 23 Aprilie 1887 ma.şinele şi insta-
laţiunile din Solonţ,cu scăderea amortismentului, se urc~
la 109.986 lei la car~ .adâogând capitalul de exploatare
de ~O.OOO lei, . avem capitalul angagiat în exploatare de
petroleu brut 130.000 lei. fără val6rea solului.
. La ~olonţ, alături cu puţurile d-lui Theiler, se mai
găsesc o multime de puţuri sepate de ţerani şi exploa--
tate de denşii, cu dijmă..
Ţeranii vend păcura lor la tă.rguri seu prin sate şi
se întorc . acasă cu porumb. Transportul păcurei de ţe­
rani in · localităţi depărta.te le asigură. existenţa la mulţi
şi constitue comerciul particular al localită.ţei.
Fraţii Theiler în faiwica ele pefroleu din valea Arinilor.
.duc păcură. . sc6să din puţurile de la Solonţ, o destilă,
o rafină, produc benzină şi petrole~ de diferite calităţi.
Ca succedanee a acestei industrii, fabrica se. mai ocupă
cu producerea parafinei şi a uleiurilor minerale. Valea
Arinilor se găseşte la 6 kilometri de Moineşti pe şoseua
care. duce de la Tg.-Ocna la Bacă~. Fa.brica se ·găseşte
la o mică distanţă. de şosea şi în stânga sa; ea ocupă
o suprafaţă. de un hectar. .
Operaţiunea transfonnărei păcurei în petroleu rafinat
este f6rte simplă
Păcura se pune în cazane cari se încălzesc gradat ;
substanţa cea mai bine volatilisabilă trece pri:atr'un ser-
pentin care se men~ine la. o anumită temperatură; va-
porii se condensă şi produc benzina. Urcând temperatui·a
păcurei, o altă pa.rbe se volatilisă, trecând prin se.rpen-
tină. se lichiface, producând liguri'YI.~; o noue mărire a
tempera.turei dă petroleul propriu zis. ·
Din materiile cari remân nevolatilisate în cazan se
fabrică parafinfl- şi uleiurile minerale.
Fabrica se compune dfo. urmet6rele instalaţiuni.
O .destilerie de zid, destinată a conţine ,8 cazane.
JJ:l.călzirea s~ face printr'.o cameră vecină cu ajutorul droj-
diilordupeces'a scos uleiul. Umple1·eacazanelor se face prin
tubui~ c1:1 ajutorul pompelor cari . scot păcura din reservo-
 236

riile diD. curtea fabricei pttse în păment. ; 'l:.'.MrpE:ip.tm.·~11· este

în afară de clădire j 'el este pus· în comunicaţie cu diferite
i'eservorii unde se strânge benzina ' până la 70° Ba1:1me,
ligl'Oină de la 70°-54°, petroleu. fin · de la 54o..::.....3s 0 şi
petroleu ordinar de la ·3 8 0-28 °. „ : ·

· Fie-caire din cele 8 cazane lucreză ~pr6pe 2000 kil,ogr., .

păcură pe zi. . " . . :·. . . . .. .
Benzina şi ligroina ex.trase se pun în nişte reservorii
mari, băgate în pă.ment ca ·_şi cele de păcură. ·
· Petroleul trebue se fie rafinat ·şi -pentru' acesta ·se du·c e
la rafinărie. ·· ·· · · ··
Spelatul petroleului se fac· cu a;utorul ·a cidului ·sulfuric
şi sodă. Tot aci se face amestecul cu ligroina petro le ului
ordinar de 38°--28° pentru a'i da· o tărie ·mijlocie de 42°.
·o magazie .pentru petroleul rafinat. . . .. .
Un local în paiantă pentru fabricarea parafin'ei. Aci
se găsesc stelage de lemn de.sp~1.rţite în. compartimente cu
fundul ~e pânză. Intr'însele se pune materia nevolatilă
rămasă în cazanele de destilaţiune. Acestă materie se lasă
iarna de crista.liseză. Din pă1ţile necristalisate cari trec
prin pânză. se formeză. oleul minel'al, iar părţile ·cristali·
sate, st6rse la presă, formeză. parafina. Parafina·se Tafineză
cu acid sulfw·ic şi se spală cu sodă. · ·
O clădire ·de zid destinată pentru preparaţiunea
uleiului mineral prin ferbere în· cazane cu adăogire de
acid . sulfw·ic. Pentru · oleul fin se amestecă 1a căldm·ă
cu colofan evaporat.
Un local pentru dogărie. Industria de petrol cere o
mare cantitate de· but6e pentru · transportul· seu. Aci se
construesc multe but6e din lemn de brad îooleite cu cleiu
ordinar. Tot în acestă dogărie se construesc reservoriele
cele mari pentru conservarea păcurei seu pentru depo:.
sitele de petrolfo rafinat. ' ·· · ' · · . '
·Capitalul întrebuinţat în acestă industrie se . urcă la
60.000 lei;· din care· 40.000 lei, ÎI!. clădiri, maşini ·şi dife:.
rite instalaţiuni. · ·.· · " '
Cea mai mare· parte din lucrător! ·sunt ·r'omâni; -coh~
 237
. ;

ductoriI însă sunt evrel ; acesta este casuJ şi la SoJon~.

Fabrica de petroleu lucreză în tot cm·snl anuluI numaI
în timpul zilel. In timpul · ernel . lucreză mal mult din
causă c~ are loc şi fabricaţiunea parafinei şi a uleiulul
mineral. Ea produce anual:
Petroleu rafinat 1.000:000 kg.
Parafină şi uleiu mineral 200.000 „
Industrii petroleuluI aci are a se Jupta cu lipsa căel
de transport din ca\1sa depărtăreI de 35 kilomelre a
celel mal apropiate g~rI, la T. Ocna. · „.
Din lipsa de pod pe .Trotuş precum şi din causa relel
stărl a soselel până la T. „Ocna, comunicatiunea este ade-
sea grea, une-orl chiar imposibilă Cu constrnctia . liniei
ferate T. Ocna - Moiueşll ar dispare aceste inconveniente ·
şi s'ar putea face conc.ureotă. atât în tară cât şi în străină-
tate produselor ruseştr. · · :„. .•
Dupe obs~rva~iunile făcute, pelroleul mal bogat în
parafină este acela unde. se găseşte ozocherita.·
Dintt"o suta părtl păcură brută se esltage la· Yalea
Arinilor :
.. ..
Benzină . .· 6-8°j0
.Ligroină ·. .: . 10 "
Petrol . . . „„ . „ . • ;.• 55
"
Uleiurl. · 15
. a: "
Reslurl.
"
100 . ,;
Pe moşia .· statulul Câ.mpenil-Pârjol ·:se află deschise
. 120 gropl de păcură. Din acestea vre-o .50 · sunt· stăpâ-­
nite. de usufructuarl şi numal 15 din ele sunt l ucrăt6re;
70 sunt . date în sema. arendaşul ul şi nu mar 16 sunt
..lucrătoare. ·. · · . " .·. - · · ~ ' ·:. ·. '. ·
Restul ,sunt. stricate · şi . vine. .~Pă în ele. · . · . :
·Moşia: statnlul Pustiana s'a:, · v.endul, · iar ~administra~ia
pădurer · s'a legat cu „CâmpenH·Pâ1'.}olu . . ln pădurea Pnstia:-
na se · a.flă deschise încă . 6 . gropl de:· păcură: : . : . _.,
La Campenil-Pârjol şi _Pustiana · producerea·· păcurel
 238

este mică dar caliţatea este superi6ră, Petroleul scos are

grade 34-48 şi cântăreşte · 0,76-0,79. · ,·
In periodul 1861-1871'; dupe d. Gr. G. Tocilescu, pro.:
ducerea la Câmpenl-Pârjol şi Pustiana erş. acesta :
· Câmpct1il ' ' : . · Pustiana ·
Puturî. Hec;lol. · : Putur'i. Heclol.
In 186i 3 76 8 137
„ 186~-:-65 . 5 · 304. s· 131
„„ " 1866-69 7 1064 . ! 8 144
.„ 1870- 71 7 " 1064 . „ 8 137
Froducerea totală .. . . ~508 · . . 555
Mijlocia . 627.1 138
. . Anul acesta pe ·Câmpei1i't Pârjol se · . află" deschise 20 ·
. gropl. de păcură şi 6 în . pădurea Pustiana, în total 26 ..Ele
se exploateză de· evrei. in ·asociaţiune cu arendaşnl. ·
" Adâncimea gropilor este coprinsă între 64-,- 170 m. Pro- .
duc~1~ea totală a gropilor este de 2546 hectol. pe an, la·
care se adaogă 55~ hectol. producerea gropilor de pe Pus-
tiana Păcura de la· Câmpenl s~ vinde~ pe loc 1 O . lel
hectolitrul. · , . . . ·· . „ . "
' La Te~can1 sunt deschise 26 puţuri, în doue locurl :· la
Antal şi Vatra Gropilor. Adâncimea lor . este coprinsă
intre 32 - 102 m. Producerea se ·umi anual la 1520
hectolitre, când se curăţă bine şi se scoate apa din. ele.
Păcura „ de la Teţcanl ·se transportă la târguşorul Moi-
neşU unde . se lucreză în fabricI ca şi . .cea de la Solont.
fo pl':riodul 1851 - 1870, producerea Teţcanilor în pă-
x .· . . . ,
cur,t era : ~ · . ·. · .~ · , ·
I.n 1861 s'a exploatat 14 pu~url, carl au produs anual 304.hectl.
;, 1862-1865 ·„ .15 . ,; . '.' " 556 ~. „
,„ {866-' · 67 . ,„ 16 . „ )I 456 :. ».
"

·,,'1868- 69 · " . 16 .„ .. " " . 578 „

„ 1870- " 71 „ 17 ·» :. . " .· . ~32 " "
Adică în acest period producerea. totală ·Ja· Teţcarii ·a ·
fost nu mal de " 2326 hectolitre, · fie ' o .. mijlocie de 465, 2
· hectolitre. Astă-zl producerea este. apr6pe ·de 3 " or~ :ma.!
inare. ln 1861, . la pârăul . Gropilor, s~a g·ăsit păcură_' ~1
 2B9

la 8 . m. adâncime. La' adâncimea "de 80 m. sporu'! produ:

cerei se datoreşte adâncimeL .
Condiţiunea de viaţă a industriei potroleului ·în jude-
ţul :ţ3~cău este viabilitatea. Se pe1fecţionăm dar ş~ se
desvoltăm căile de comunicaţiune. Am vezut, vorbind
de căile de comunicaţiune, că idealul perfecţiunei drumu-
rilor consistă în a avea l .kilometru drum pe kilometru
pătrat de suprafatţi, Ori, judeţul Bacău-de alt-fel ce~
mai favorisa.t sub acest raport este de parte .de acest
ideal, de 6re-ce el nu are de cât numai 211 m. drum
pe kilometrul pătrat ele suprafaţă. .·.
Dacă transporturile petroleului devin pu9in costisit6re
putem lupta şi cu concurenţa străină, a Rusiei, a Ame-
ric~i, cari ne au luat din. mâna t6te pieţele în. care noi
desfaceam petroleul. Abia mai trimetem petroleu în Tran-
silvania şi la Constantinopol unde concw·ăm cu multă
anevoinţă. · .
Estragerea păcurei · este · o industrie naturală a ţerei:
Locuitorii de la munte, unde agricultw·a este slabă, se
nutresc cu acestă . industrie şi cu transportul produselor,ei.
Fabrica de hâ'ftie de la Le·tea. Iniţiativa formărei unei
societăţi române pentru fabricarea hârtiei s'a luat, în 7
Iunie 1879, sub împresiunea unui proie<'t de lege votat
în 1875 şi în aiunul constituirei unei companii străine
care voia să ia întreprinderea. Câţ-va Români de inimă
pătrunşi de simţiinentul 'desvoltărei industriei· în ţară,
s'~u. întrebat dacă şi noi Românii nu am putea · face m
şinA 1:1ll stabiliment penfru a. produce hârtie. -Atunci se
deschiseră liste, · şi,· primii sub-scritorI în număr de 61;
întrunindu-şe la 23 Iunie şi 16 Decembrie 1879, alesără
o comisiune provisorie Ca.re elaboră statutele ,,prime? so-
cietăţ~ române pentru fabricarea Mrt·iei" votate de ·adun'a:-
re~ generală ·a acţionarilor în 14 Ianuarie '1880 ·şi 6
Sept.. 1881. · .„„ ·.· · ·· · " · ··· \
Legea ·pentru înfiinţarea ·primei fabrice cie hârtie ·îri
România fu promulgată în 17 Ianuarie 1881. „. · <" ·:.
Prin. acestă Jege guvernul , cedă societăţei aprovisiona-
 240

i·e!l 'ţlârt~ei necesară servicielor publice pe t ermen d~ 12

ani, lncepet6re din ziua" când iabtica se va.constata că
este în stare se funcţioneze, garantânchii-se de guvern;
anual o consumaţiune'. de ·2 00.000 k.g):. hârtie (art. 6)
Pe timp de 12 ani pii:h leg~.- fabrica este.scutită de ori-
c.e iniposit «lirect către stat, jude~ şi con:iună. ' · · '. · ·
D~pă statut~ şi · pe ·basa. ţegei pentru înfimţarea fabri-
cei şi a .prerogativelor printr'ânsa acordate s'a constituit
societatea a_n~:>nimă, având de obiect: „fabricarea diferi~
telor felitri de ·hârtie ceruta ·~e · consumaţiune, ' · comerciul ~
hârtie şi materiile prime necesâr'e fabricăre'i„. „ : .
Prin statute capitalul societăţei se fixase la 1.500.000
lei repărţit în: . .
. 240 acţiuni de 500 lei' seu 1.200.000 lei
. 30Q . " „ 100 . " " . .300.000
. . · · · · · ' Total 1.500.000 lei
Dupe avisul 6menilor . oompetinţi s'a luat decisiuo~a
de ş. s~bili fabrica la Băcău, în apropie1·e de râul Bis-
triţa, :a căruia apă adusă la f~brică printr'un canal ~e
dirivaţiune se servescă ca forţa motrice. O porţiune de
teren de 35 ectare din moŞia statului Letea s'a ce.d at
fabricei pentru instalarea clădirilor ş~ . a canalului (1 O
ectare cedate gratuit şi 2_5 ectare cumperâ.te de socie-
tate.) . . · :
Consiliul . de administraţie al societăţeY, în urma unui
concms deschis între fl~.bricele mai însemnate din Europa,
a ales casa .Th. Bell din Elveţia la care, pe .d'oparte,
a comandat maşinele 'principale a căror construire recla-
ma apr6pe un an, iar pe d'alta, a prevezut în contract
~~ aibă. însărcinarea de a elabora planurile şi devisel~
co~pl~cte, -obligată fiind casa a ţrimete şi ingineri cari
se alegă locul instalării: . . . .
Construirea fabricei a început pe · dată. ·. · .
Direcţiunea lucrărilor de către cons~ul de adminstra-
ţ~~ al societăţei fu încredinţată inginerului R. C. Po-
rumbaru.
 24.l

Executarea lucrărilor s'a făcut pi:m sistemul regiei

mixte. . „ .. . :
Suma fixată la în~epu.t, 9e ).PQ0.000 lei, nu a fost
de ajuns pentru 'in~talarea. complectă a fabricei. Lucrul
se explică lesne. Nimeni nu a căutat se 'şi .dea sema,
la început, despre condiţiunile întreprinderei. Locul unde
era se se aşeze fabrica, ·n atura lui geologică, întinderea
şi insemn{itatea stabilimetului; planul şi devisui·ile clă­
dire!, maşinele; turbinile, transmisinnil~· şi t6te amănun­
tele technice s'au lăsat "ii.torului cu simpla presupu-
nere că ·pot ajunge sumele ,destinate la început.
Vedem dar că societatea a procedat ren.
Ea a ficsat capitalul la 1.500.000 Jei fără a cun6şte mai
ântâiu costul real al lucrărilor, fă_ră. ·a avea planurile şi
devisurile dinainte preparate pentru... întrega lucrare. De
aci pânza riJu tesutd şi vreme perdittă !
De aci nece'sitatea societă~ei să sporescă ·capitalul încă
cu 1.000.000 lei spre severşirea fabricei. Pe basa votu-
h~i dat, consiliul de administraţie a împrumutat de la
creditul fonciar ui·ban suma de 350.000 lei, guve1nul n
venit, la Iindul seu, în ajuţo~ul sodetă~i prin legea vo- .
taUt de c01purile legiu.it6re în zilele de 6 şi 13 Mru·tie,
acordândui-se un înprµmut de 600.000 lei. Cu aceste
mijl6ce create, gTeutii.ţile s'~u înlătui-at, asigurându-se
te1minarea lucl'ărilor precum _şi instalarea tui·binei cele~
.mari. Un comisar al guvernului a f0st numit se pri~i:
gheze mersul fabricel. · ·. , .
Ii:;taugurarea fabricei s'~ frtcut la 21 Mai~ 1885; ea s'ar
fi putut face un an mai înainte, d~că societatea ar fi avut
mijl6ce ca turbina cea mare se _fi putut funcţiona din
vi:eme, aducend prin acesta o• economie însemnată. în
costul de fabricare. Fabrica începuse deja se lucreze din
Se~t. 1884 şi până. la· Februari~ 1886 .a funcţionat nu-
mai cu puterea aburului. . , .· .. . . ·. · .
Societaţea nu .a fost prev~zet6re d~ la început ; ea nu
a avut plamu·i şi devisuri ; nici n'a sciut întinderea ce
ti·ebuea dat~ fabricei. Când). · a'a arătat devisnl de
lR
 3.fl00.000 lei (cu esploata:rea· pădui.'ei Tarcau-Vadm·ile îm-
prcunt'i..) ; când i s'a 4ţs 1: că pentru a face se prospere
capitalurile plasate şi ~are' se . vor mai plasa pentru: com-
plecta edificare a fabrice!';"· nu se putea proced'e ·mai
bi.ne la construirea'. ei" de ·c.â t· fâceud'o în climensiunele
şi cu pnterea ce este menită' a dobândi; atunci a în-
ceput ~e se spună pe ici pe : colea, că. risipă de bani este
în intreprinderea de :faţă. ·•:·. ·· · · . ·
·Noi credem că. · s'a îritrebuinţat reu vorba. Singur am
ve<Jut pe Radu Porumbaru lucrând cu lucrătorii la fon-
daţiunele turbinei celei maii ·;· şi am admirat talentele
sale de om practic şi 'muncitor precum şi devotamentul
seu pen~ru reuşita intreprinderei. . . .
Insăşi comisiunea alcăthită." dfo' 6meni competinţl şi
numită. de preşedintele :: consiliului . de miniştri ca se con-
state dacă societatea a'fudeplinit art. 2 din lege, după
o matură cercetare "a· d'e clarat prin raport formal ca a"'
tât clădirea cât· Şi mă.rimele res'pund· pe deplin înclato-
rirei impusă de lege.': .'. ; · ·
Dar intrigde nu· inc·etară de a se urzi. Radu Porurii-
baru nemulţumit 'fu nevoit a:· se ret.rage. Noua direcţiu­
ne care l'a succedat a finit cu distrugerea fabrice!, ne·
greşit clin negligenţă ! Ce ti•ebne să mai zicem acum ?
Cea ce înţelepciunea ·românescă zice : Om.ul vede dnwwl
dupe ce restimul carU;l ! ·'Societarii se· vor fi convins ase-
menia că. este nevoP-.în capul tinei atarl intreprinderi nu cfo
fie-cine ci de 6meru instruiţi cu pătrundere şi cu ene·rgie.
Dupe incendiul care a ·consmnat'o, fabrica s'.a reeclifi-.
cat din nou. Radu Porumbaru a fost iar chemat în
capul direcţiune!. · · . ·
Fabrica construită." de Radu:· Por'lµllbaru se compunea
din terenw·ile conc~date de 'stat şi cwnperate ; .o cUi-
. dire vastă de · 'zidărie· :cri 'temelii s_olide, compusă . clin ~
corpurI principale şi destin.a te fabricărei hârtiei; depe:r;.:.
dinţele şi atenan~ele ' necesare (cantină, rasarmă de lucra.-
tori, etc). „ · . „ " ,· ' ' • · , .'

Canalul de 3160 ni: lungime, · căptuşit în·· pereţi cu

saânduri, cu poduri pe el şi aperărI în contra undelor
· Bistriţei ; diferite sosele şi · o liniei ferată care u~eŞte fa-
brica .cu reţeua statulni; coşul fabricoi, înalt de 36 m.,
cu llll paratoner; pnţnl de 6 m. Utrgime şi 17 m . aclân-
. Cime, pentru extragerea apei necesnră fş.bricărei hârtiei;
· Unelte Şi 'instrumente de iucru pcnt.rn atelierul ele r2-
parat şi mcmtar~; cazane, cilindre, tnburi„înciilz~t6re cu
accesoriile' lor. . . ·
. ~faş'ina principală pentru fabricarea hârtiei, 1) cnlanch:e,
maşina ele tiiiat hârtie şi cârpe, garnitmile cilindrelor
amestecet6re. şi rafin{i.t6re; eazunnl le§ietor şi, 2_ clefibră­
tMe tle lemn ; turbina de 400 cai, cn rotele ~i .ţransmi­
siunele ei ; . ·' · .;
Tni:bina de 25 cai, cn acccsorile ·ei ; doue locomohµe
cu forţă de câte 12 cai 12i alta eu forţă. de S ca_i ; ma-
teriale ele h1cn1, pompe centrifuge §i ele i.ncendiu; ·.-. ·
Un herestreu ca.re, terminând lncrnl lemnăriei ne~e­
sară tabricei, 'p roduce pe zi câte 8 m. c. ele cherestea ~are
cost~ 29 lei şi se vinde cu 34, adică un folos ele 5,lei
pe m.' :c:·; ţn fine
u_n atelier de reparaţiune.. " .
Fabrica de' la Lete.-t· a costat 2.400.691 lei 73.. bani
'care seclivide în urmet6rele cifre : . .: . „
CJ'erennrile' · 32.132AO_.
Lucră.ri de aperare în lungul
Bistriţei ' · 295.382:43.
Canalul de aducere şi scurgei'e 256.298.12
Zidăriile hidraulice 467.218:0'4
Clădirile' fabricei . 504.920.24
MaşiI~i · şi · unelte ele fobrica-
ţiune ·. . 809.519.34
Ljnia· cl.e racordare cu calea
fe1·~tă; şo_sele· cu poduri peste
\I' '

canal··• .4 0.22LS4:
_ _ ___,_ _ ·····. i· ' . 2 ..40.5 .6Q1.78
( ') ltln~ina comandată pentru fabricarea hllrtiel ptit ea da tu 24. or.e 2000
kilog. _hirtiţ; m:uiina a proous şi 3300 kilogr. b:1<tie. ·.
Capitalul augajat în crearea forţei hidrnulice p 1re desproporiionat tn ra-
port cu cantitatea de hârtie ce produce o siogură maşină. cbeltuelele de amor-
tiBmcn~ se urcă aprope la 40 bani pc kilogramul do hârtie produ& Fabrica
cete dispusă ei! conţină S maşini de hârlio şi 10 forltstrne ; tn a.ceete cond.Î-
ţiuDl ar putea produc.o mar avantagios. ··
 2-t-4

Pri11tr'o lege specială s'a concedat de stat .fabricei

6000 ectare din pădurea Tarcllu-Vadurile pe~tru ca. se
aibă la· disposiţia . sa lemnul de brad eftin. Consiliul de·
administraţie încheiase cu statul un contract pe 40 ani
pentru aceste păduri destinate a da fabricei materia
primă neaperată. fabridtrei. Pădurea s'a amenajat de
comisiunea numită de Ministerul agriculturei pentru ~are
societatea a şi plătit 3000 lei. L~mnul de brad pentru
pastă costă. pe fabrică 11- 15 lei in. c. ; din prtdm'ile
Vadm·ile, - Tarcă.u fabrica p6te avea materialul numai
pentru 6.50 lei m. c., cea ce represintă 12 °1 0 economie
în cheltueli. · · . .
Pădurea Tarcăul-Vadurile, dupe lucrarea . comisim1ei
de aţnenagiameb.t, putea da fabricei 700 m. c. material.
pe ectar, adică : . .: '
. 66 m. c. lemn de brad şi molift sub 30 .~/in. D.
· 494 m. c. „ „ „ peste 30 c/~ . D; res-
tul fag şi carpen. · ·. :
Societatea avend a exploata pe . fie-care an ."150 ec-
tare, cantitatea totală de lemn de extras Se ·ur,că· apr6pe·
la 105.000 m. c., din cari: , · .: ·
9900 m. c. lem (ţe brad şi molid sub 30 c/m D.
74.100 m. c. „ „ . „ peste 30 c/m D.
2 l.000 „ „ fag, carpen, paltin. .. .. · ~

100.000 .m. c. total .

Pentru acestă cantitate de lemn so~ietatea . este obli-
gată a plăti' statului anual lei 27 .OOO, d~· unde . resultă.
că preţul lemnului brut în pădure „ este· de ·.2r~: l cen·
time m. c. .Pentru extragerea celor 105.000 m. c. era
~ se crea o cale de comunjcaţiune pe distanţa. de 15 ~·
m .. , care separă gma pă.râului P~cu de malul ~1~·
triţei de unde lemnele se pot transporta in pl~te ta:·~
greutate. Chdtuelile pentru esecutarea acestor lncra.r1
sunt ·evaluate la 760.000 lei, cea ce urcă. totalul .chel··
tuelilor de 3.900.000 lei. · · ·. · · ~ '. · ..
Producerea fabrice~. In 1885, fab1ica„ în'. . to foni, · de
Ia ~ Martie pâ~ă la finele Decemb.rie, a p~·odus. 451.266·
. ..
 .~ogfan;e: ·H~~·tţe ;. ·~tn)~.~re 241.926. .k. gr.· ·s;a· da~. ~~­
torită~iI:o~:. arems h âi:tie; în deposit încă 209.340 k. gr. In
cursul. itnhlui 1 Ş~6, •faprica a produs 615,969 krg. hârtie
-cal-Ei ·a: -c ostat ·stuna de lei 379.020 bani 49: ·val6rea a
fost de lei 5.?0 ..80!. bani 33; resultă der un beneficiu br:1et
de )ei f51 :?.50 ..bani. 84; redus prin dobânzi Şi agio la
tm .ben~fic.iu r,ea~. cJe lei Q4.451 bani 59, orI un divid.e nd
·~ e ~ °1O· , ·· · : · . ·.
'1 ' 8 .
· •· .
·. . ·/ :
· Cosfof Cie · producere al kilogTamului de· hârtie. revine
~a . 6~ . ban~ şi cu trmip~rtul hârtii la autorităţi, socotind
§i ·amortism~nţul 9,apitalulu\, se urcă. la 89. bani. . .
. Fabrica ·1uc.r~ ziua. şi _n6ptea cu 110 lucrători Uµpăr­
ţiţi ip done ateliere : .. unul de la 6 ore d.4nineţa până,
ser~ ;:'altul de la.? 9re. sera până la 6 OFe· . clµnineţa.,
P1:oducerea ll,1HJocie s~ p6te fixa de 2000 kgi·.. : pe zi.
Forţa motrice ·: este dată ele 2 ' turbine: .una . de 400
.c~i putere şi ..a·,.cl.oua, munai de 25 cai. Resistenţa hârti~i:
pr6~1usă'.se . ~ăsui'.ă ..cu · Dasymetni. ; ace~t ~p'arat qostă.,
75. 1ei~ ·,o .peţnd~ . ~1e: ~~rtie avencl lăţime de.v6 .m. m. se~
rupe ~u o greutaţe ,.~e 6 11'/. kgr. Cea mai .r~istentă
"hârtie ~~ .~upe· c:u: ~~ .kgr.. greutate... . . .... .: „'.
. ?~ l~gă h~rtia obişnuită, Ra<ln Porumbaru introdu-:
·sese şi confecţio~awa. plicurilor şi hârtia linia~ de .caete;:
s~b. direcţieţ. .p.o.u~ se , oprise acestă fabricare, probabil
pentru a se ..cuµipera . din afară. . . . . . . . •..
.· 100_. lpl9~~l1~.~! .neţ~ce dau 75 kilgr. hârtie. . .. ..„ !
.100.. ·, .. „ ,. , ..., ~emn .de brad dau 30-~.0 kgi'.. hfut1e .
.: Pei·~~~e· _'~ri~~.)>P~l~i:e, tritm~ţie şi maşină se evalu~~ă
o 0 to pentru hârtia de · calitatea I-a ;· ~2 °10 penku har-
~~ d~ ~µ~ţ~ ;:~-;~ :.şi 9 °/0 pentru hârtia cal. 3-a. Hâr- ·
. ~a 0de. 9~l. }~. · .~~ p~·odtlpe. puind 50 °10 pete.c~ d~ b~bac şi
O Io canepa1 •1 „ . . .. . ·
. v,.:J?e:.ş.?.~~ui}~1;>1:i:d~f':~ostă ~~.600 lei pe al?'„ _Lu~~~-~~ii ;_
·s~ ..pla~s~· .d.~ 1 \ J„!?.P-. ~ l~i. zma. , Plata se face. : din , 15.
în, 15 zile .. . . ·. . .. .· . . . . . '· ..
~ 'Peţec_~~~'.!~~~~··î~~fa~ri6ă se . '" plătesc.·~~. . ·6;:~ ·i(:ba~i· 1
1dlogramur dupe calitate. . . . ·~ .. . . . ·... •. , .·,
 24G .

Fabricarea hâ1·ticr.-:-Fabric..'\ din Letea. s'a. constqtit pentru fabrlca.- ·

i;ea hârtiei din petece şi din pastă de lemn. Ea a prcdus, de e:ârid '·
funcţionez'ă,' t6te soiurile de hârtie cerute pentru trebuinţel,e ţer~l.
ProcedeurHe de fabricare se divid in doue: a) prepararea materia- ·
luiul şi b) fabricarea. bârtiti. . · '. . .. · ·. · · · · ,
··se ne ocupăm mai iutâiu de hârtia fabricată ."din . p'etece. · ._„ ·
Lucratul petecelor pentru a produce pastă, cu care ~e face hâr-
tia mai în urmă, consistă. în următ6rea serie de p'rocedeurl :: alesul,
tăi1;ttul, ventilatul, leşiatul, spelatul, destrămatul, înălbitul, ·rafinatui
şi coloratul. · · · · · -· · ·· · · .
: .AZest1Z.-Petecele, la . aducerrn lor în fabrică, 'sunt brute; adică for- ·
meză O· amestecătură. de diferite pAnze de bumbac; cănepă, in, jută,
Şi l~nă pe care este· necesar se le separăm. Acestă lucrare'se ese- ·
cută P.e mese de ' lemn de 1, m. 25 lungime al căror cap esteacii- ·
perit ·cu o · pânză metelică. Un cuţit seu o c6::ă ·se găsesc bine ţi~
~ât~ pe ac~stă mesă pentru a tăia ·petecele ; în acelaş thiip pulberea
~trinsele trece prin pânza metalică şi cade într' o cutie. Lâna,.
nasturii, etc.!· simt cu îngrijire inlăturaţI în fucrarea separaţiui:ieI
diferitelor felud de petece. Numerui meselor de· âles depinde de la
calitatea petecelor şi de ta. calitatea hârtiei ce voim 'se · fabi-icăm.
Tăiatul, Petecele alese se tae în datăI în.i:i1iCi. bticăţele,-'cu mân&
pentru p~tecele destinate se făcem hâ.•tie de l:fună .calitate se~ cti
maşina · pentru cele-1-alte calităţi. 'Mf\şina tăetor·e · ~e petjce are·
avantagiul că ·ne asiiură economie în cheltueli.: ·«f ·"·': ··· ·. . ·~ ·
Ventilatul. Din maşina de tăiat, petecele trec în ventila toi•: Veil-
tilatorul este un cilindru acoperit cu o pânză metelică, a,;e~~. un
Dupler de dinţi în fer 'proectaţi în năuntru. Pete'cele se pun, îri ci-
lindru prin una' djn estremităţile sele : cilindrul se pune .in )llişcare
şi ·dupe ce petecele suut de mal multe 01{ rosţogoiite ; inăuntrtţ '. ,e$ .
p'e la . cel-alt cap ·şi cad· pe păment. · · i.·_-, i! .; \ , : • · : ; :: ' . ; .·' '.
· Lesiitut"se face într' o căldare sfericl constrliită til : tol de . fer
care ~~ ·învert~şte şi conţine i200 .kgr. .petece'.: Căldafea . este' ea~ .
pabilă se resiste la o presiune de 5 admosfere. Petecele se înţro­
duc înăuntru 'printr'o 'deschizătură ri.riu care sâ P,µ~e'ş(?· ~r?por.~i~n~
de- lapte de 'var seu. sodă caustica; ~apacnl deschizătur~~· : · se . J.?U~~ '
bine la loc iar Iesivorul se pune în mişcare. Leşiatul clureză ~·-:7-;12
ore· 'dup~ ~lităţile petecelor. Pu~em . c~lce_ .s'e~ s-o.~~, c~~~!ţ<i~· ~.~~~ :
. . ; . .,. . ) ' · \.• • '
 247

tru a curăţi petecele tle grăs.ime ,şi. materiele colorante şi peutru

a le putea mai bine elimina pl'in operaţiunele următore:
Splffot·ul, destrămatul, înhlbit1~l.~Petece!e ·încă amestecate cn .
necu1·ăţeniile provenite din ·leşia~ .Je tran.sportăm cu mici vagonete
în 2 i1ile spelăt6re cari sunt nisce putini ovale de. lemn prevezute
fie-<'are cu un tăfâlug orizontal cu lame de oţel' mergend cu 130-150
învirtitnrl pe minut. Pe o platină. ~semeniâ. prevezută cu Jawe de
oţel, petecele sunt puse în mişcar~ pri!l invertirea tafălugului. Un
val de api\ limpede curge neco~1tenit în putină. la un capet pe când
la cel-alt apa tnrbnre provenită di~ spel~t se descarcă afară.
Spelatul H~ urmeză panii c~ p~tecele se fac curate, acum riclicăm
toba spelăt6re şi destrămatul pet~c~lor începe ; el se continue până
ce petecele se reduc în stram,li; t6tă apa curge afară printl''un robinet.
0 <lisoJuţiune de clorur de caice O, versăru În acestă stramă (demi-
pastă) pedru a .o face albă. prin d'eg11ji~rea clorului iu toţi porii
fibrelor. cea ce se înlesneşte · adâogend 'puciu acid sulfuric ; când
petecele s'au albit se mai 'speiă o dată pt>ntl'u a le curăti de clor
Cţi.ri ·fiin<1 acid ar distruge P.ânz~ ţn~t~~ci .·~. ~~şinei „de h.ârtie şi
ar infinenţa şi asupra calităţel hâ.i:ti~i. .. .
Petecele înălbite şi spelate se. devârsă· p1:intr'un tub în 8 putini
construite în ci.ment şi situate în etagiul 1nfe1:io1.:'. . Fundul acestor
puti~i .este perforat pentru .scqrg~re~' ' apeJ~ , ', .· -.· i , .
Ra.Ji.natul. De aci d~mi pa.s ta . ~e îricţ1.~c~)~ y~onete şi se duce
in putinile rnfinătore (În numer ~/" .,4 ): ~~re c.a . construcţiune sunt
în total asemeuia celor- destr~măţ6,r.e,, H~ a((.esti\ · diter:i~tă că tăfă­
lug~11 se învârteşte mai iute; în ac~st~ '. putini deţnţ-pasta se red.uce
îµ ~şa mod dupe calitaţea d~ Jţâ~tie: <1.e· voill\ .se avem I?- maşină.
Pasta · se varsă prin mijlo~u\ · µJJ.uf ~Jfţ~b.· d~· !lra~~ intr'o altă.
P.ntţnă asemen~a celor prec~dimte l'-1se ele pi,mensiuni inai mari DII·
mită putină amestecăt6re. Ac! 'i)astel~'_ ,d~ p·~t~~~· ş.e · pun i.n p~·opor~
ţiui~ele con venabile .cu ..Past~· 4~ .ţe~µ.,, .~e.~tr~~ ~ rrod~~~- h~rt~a ce
dOl'll:'l~· . •1' . „ .•„„. ·„ ~.; !f~;,. ::;„:,. I~:~: ?· ! l ;: ..: .: . ...
Colagiul fi coratul. In putina amestecăt6re se· .face. şi cola- ·
giul_. Ş!· coloraţ~1l.; C<?lagi~l. ~~ ţ~ţţ,. c~ a:\u!l.,'. .cpţ<?f.~n, şi. .carbonat 'el
so~~ mproporţ1~nele de :26 c~rpQ~a.ţ ~~· 1P.O„ cplof~n. Canţitatea de~
aluli, :~_~jl,rnând ~e gr~~uţ col~g'ţ~\~i: 1)1\,·ţ'e~~. µ:~b~e ~d~pgată. în aŞa
proP,orţ1 uni în cât s~ .prod~c~ ,o . r,~~cţi~ll~ „l}U~ţn aţidă ·cu .hârtia de
tnrnosoL · ·· · · ·
 Culorile se adi\ogă tot aici în'' proporţinni ·mai mult seu mai pu-
ţin mari şi pasta din putina. ainestPcăt6re ·aşa prevarată. se ·trece
· in tr'nna clin cele 2' ptitine ·în betol) ip capu maşinei.
l'li.3ta de lemn. Se vedeni modul. cufo se trateză lemnul înainte
de a'l· 'transforma. in' pastă: :• · •· · · ·
Lemnul întrebuinţat' iri fabrica de lâ Letea este cel de bt·a.d tăiat
pr6spăt. Dnpe r.e sejn1J6e ·de s~6rţă ··se tae cu· ferestrău în lungimi de
500 ro; De aci lemnul a.~a' ·tăiat · ·merge Îli defibrator, care consistă în
tr•o peatră de m6ră ,cu 'diametru' de ·noo' ffi; n1. şi larga de 530, m. m.
şi care se inverteşte c'u !o ju ţelă de· :150· invertitnrI pe minut. ln·
vertîrea se tace într' o tntie d~ fontă, · avend 8 pozunare; în fie-care
din aceste pozunare introducem· o b'ucatlî de lemn ; lemnul este a-
păsat pe peatră pn'ntf'o' pre!!ă;·: ,Şi ~te · defibrat prin mişcarea
repede de ' rotaţiune ·a · pi e~r~i ; ~iş'te ·contra greutăţi ale presei lu-
creză continuu pe.ntro .a apăsa lemnut pe piatră până ce numai re·
niâne de cât un ·mic rest.1Lf fie·!care 'p'ozunar:·să adapteză un tub
injector de apă care · ridica du~e "piatră lemnul reclus. în praf ce
printr'nn canal 'l conduce' nişte cilindl'e· iri. care fibrele fine se' se-
par~ de cele mal ordinare. Aceste·;cmna:re în num~r de s· sunt a-
nimate de o mişcare ·de! rotaţiune' şi gamisite eu o pânză metalică.
Lemnnl nedefibrat bine· cad~ intr'd°putin'ă ··cimenta.ta, aci se ames·
tecă cu apă îndestul, se ' rep·omp~ză ' în raih:1ator, . se macină a
doua oră între doue p}eti·e;·. ăpol s.e · ~eîntorce iar în canal.
· ·Pasta. fină se duce p·e 'dată · in · ~aşina de · uscat. ' ·
· Instalaţiunea în cestini1e produce 800-1000 kgr. pastă de lemn .în
24 !)re. Pasta aşa produsă ' ~e in.carcă.' fo vagonete şi se · transportă
se
în "cilindrul amesterător ;i.de '.â'ci •! s'eu' iiitrebuinţeză imediat seu
se conservă pe11tru a 'fl"uti.lisatf:siicc'~siv> ' :„ · ; · , · ··
. 111aCliina âe Mi·ii·e.!·fa.st:â: pr~pafat~ ciuri'·a.m ·aescris'o : e~!e gata
pentru a face clintr'~nsa ' fol 'pe ma'şina' ae 'li'â.rtie. ,,. .. .
·Trausformareâ 'pastei î'n'·hârtie coprind-e· lucrările urrnât6re: cu-
. răţirea, fabricarea propri? ,zisă, satinarea, tăiatul, asortatul şi ~upa-
chetatul. · ,. ··: „ „,.„„ ·. ,,:.'• "~ ·1: • · · · ·

. Mal înteiu s~ cnra~ pa8fa ~e nisip, 'il'a.stiÎiit' şi nodurile ·tormate ·

intr;ensa'; numai pasta"fină: ln. aisolnţiune ::într'o c'~n.tl.tate de. apă'
destulă înaintezi <lătrl . măşină· piiiltr'ci."pâ;iză':fă.1;ă · fine : ~uimati
de o tremnrăturl tran5versală care ·are·:ae·scop . s~ 'pâslCscă' fihrele
.
 249

'inpreună; apa pfoă puţin câte puţin pe ~i.cestă pând şi pasta, care
nu este hi. început de cât o masă de apă albici6să, se face o f6e
udă, ajunge între doue prese acoperite cu pâslă cari extrag apa
ce conţine; foia trece apol între doue perechi ele prese de fontă pe
urmă pe> cilindre încălzite printr'un curent de aburi care o urcă
şi o transformă în hârtie. ·
Dupe acesta, hârtia se satineză prin mijlocul calandrelor. Cala.n·
drele se compun de tăfălugi de fontă. şi de hârtie comprimată. Lus·
trul ce capătă hârtia a.ici dP.pinde de presiune.
Eşită clin calandre cu lustru, hârtia. se ta.e cu tăet6rea Verny în
mărimele cerute. 'l'ăiată hârtia trece în mâinele fetelor pentru a
alege calităţile, puind la o i>arte productele cărora nu li se p6te
face nicl o imputare. o dată acestă lucrare terminată foile de hâr-
tiţi se numeră şi se pun în pachet~ de 500 ; în· acestă stare sunt
gata de expediare: ·: ··: · · •· :-: · ·' „ · ·
Etă in cM.e-va vorbe fabric~rea hâl·ţiel la' 'Letea, a~a cum s.' a
practicat.
 .X
Comerciul interior loeal.~ T<î"U1:t1:ile de desface1·e .

AgTicultura produ~e stimulată: de târguri, . adică de-

locurile unde se ~esfac productel~. A.rgicultnra jqcleţului
Bacău, mai puţin servită de 6menI, mult servitc1. de na-
tură, are târguri cari se deschid înaintea el. Târguri
de clestacere sunt şi industriele din judeţ. Sub acest
raport Bacăul este unul din judeţele cele mai favorisate. In-
dustriele. creeză.. o populaţiune de consumatori, procură
. târguri productelo1· agricole, urcă chiar preţurile.
Situat pe marginele unui mare rîu care pote tra.ns-·
porta i·epP.de şi eftin productele sale~înlesnind schim-
burile-Bacăul se p6te pune în relaţiune cu Europa în-
tregă der înainte de t6te cu popula~iunele ţermurene
din 1W1gul Siretului şi al Dunărei. Calea ferat(t ca.re 'l
· străbate a concurat cu o oră. mai nainte înlesnirea aces-
tor relaţiuni. Grâul, petroleul, petra, lemnul din judeţt­
se espediază pe calea ferată în t6te pţi.r~ile ţerei §Î ale
Europei: Lemnul sub formă de plute merge pe Bistriţa
şi pe Siret penă la Galaţi. Cu aceste producte · judeţul
Bacău face comerciu întins.
In conswnaţiunea pe loc a productelor sale, judeţul
Bacău găseşte un târg întins. ~opula~iunea sn tind~ a .
se desvolta. Inainte de 1860 prm lu·1s6ve domneşti se
formaseră un mare număr de t<ţrguri : Părincea, Glo-:
 251

dw·ile, Valea Rea, Căiut, .Moineş~I, cari şi azi sunt .c en-

tre ~e e<;>nsum~ţiµne. .· .. .. .
' Traficul 'Căilo:r ferate caracterisă comerdt11 local. •
In a.nii 1::84 ş! ţ885 s'a espediat după . teritorul. ju-
detului în cereale, oleigin6se, legumin6se, lerm1e ele foc
şi de construcţie, petră, var şi 'c iment; vin, păcură, făină
I

spirt, lignit, cărbuni de lemn, sare, in şi cânepă ; tone:.

1884 1885
Bacău .. ·. . 27.942 .. ~. .24.492
Ră.căcimu · . . .i~.H6t " . ·. ·. 10.009
Valea-seacă. . " 1.9~1 ' .. '884
Oneşti. · . 1.336 . 6.255
Căiuţ . . . 1.486 1
1.21 n
T.-Ocnei ·. · 4.8?>2
• !
,
1!' .
22.148
· . Gârle'.!:ii ·.„ ... '" „· 13
'
Total 50.408. „: .. 71.5.16
 2f>2

"locale, · jucle~nl Bacafr âre:' debt1Şet~ri \~~d,e , :s~. cÎ~s1a,'c.

lu tot districtul ~unt .31 bâlcim·i seu iru~ar6c~. qip.cru-'0
12 de · viţe şi produs~ h1d ustriale, 19 de ·cerele şi pfoduse
b1dustdale. Uil\.11,' c~l. de fa Caşii1, . se ţine pe . prop1·i~t{l­
tea 15tatuhu :şi"' chfrezri: de la .1~1~ August, ,1q '.se. tip.
pe proprietatea' 'comunelo1; şi, 20 pe agele~:. ~e· part~-
culârilo1". ' · · :· ·:· · : „ ·' · · " •„ ·

BâlciUl'll.e se ţin ~·â'.~rcle6ni de 8 ori pe an, J'p . :Teţ­

.c anL.d e 10 ori pe· ~. · ia· Bacău de· 3 01·1, la :Şoj·dana
de 4. ori, la Oneşti' q.e· 5 ori Şi la C~in ·el~ . ·19 .9rL'Tîr·
guri se :ţin mai d~ .itiulte . Ol;l pe an la ' nfo~n~Şti , şi
Părincea . 1). ~ . , ·. . · . .'. · ·. · ,
· Comerciul petroleului din jilcle~ se gitseş'te · j~bit- · ele
concurenţa celui Rusesc §i Au's tro-Ungar. Esarri}.riând',da-
tele . staţistice...ale .acestui comerciu în Aus kia; · m.·a i „. c\1
~emă. t1i : Bt~covjn~"Şi Galiţia, ne puteîn da semfi " prin
· ce cil·c~tanţ.e_ · petroleul .român. nu se mai p6~ i..mpO'rta
în Austna. . 11 : 1 :·:, ;: „i ... ' ; · •" .· . . .::.'. ;:,; · · l
Peţroleul român, pe
iâ:q.gă cheptul de , 68 . crăiţru{ ·.·pe
100 lplograme mai plăteş te înc~i, la intrarea în· Austria
·O supra:.taxă de :30°/o' -, „ „ . . . · . . · . ;. J
In Ausria p~tţ·o~euJ.,. ~ste isbit .c~ 2. taxe diferite:
. . Up dr :.pt. .~~ ..c<;msum~ţiune de . 7.50 fiorini · p~ : ~. OOki-
logran;iţ petrol. ele· l;µnpă,; . · · : -.!-': ,
.. • · . 1:
') liâlciuriîc judeţului &unt.•l!rmiitorelo :' ~ · ·
In .Comnoa 4rde6nil din pÎas:i. 'l'aslilu de gioa se face bilcill, tnfiintat în
1869, de 8 o~T pe an li\: i Ianua'ri~;· 25 · Ianuarie, 17 Fob1·uarie, 12 Martie; 2o
1

Iulie, ·1.( Septembre, 21 Ni:)enibrid ·şi J2 Decembrie. DurMa bâlciului ·este ·d~ i zi.
I . : co~una : Teţcanif avem ;biJcill de 11 ori pe an: 7 In.nuarie,„~Februă~ie,
.Dumineca I>'loriilor, 21 Maiu,: 24' Junie. 27 Iulie, 29 August 14 OctP,m\?rie, 8
.N<iembre, 9 >Jartie ~i 6 Decemori~. DurM,, este 'tot' o zi. · : ':- .:";
In . BMilu 1e line la 29'foiJie, (3 ·.zile) ~i .29 August (2 zile) creat fii .1~63 •.
La 'Bogdana ee face la 19 Julie (3 zilo) la 7 Septembrie (3 zile),'. 25 Martie,
(o zi) şi .Dumineca floriilor ('O ·zi). · ·· ·t·: , .1 >
· Bâlciul de la ·Casiu"ee "face~Tă' 8' ;August şi dnreză 9 ·zile~· :·
La Onest! •
re fa~e la Dumîneca-'!'o'mît,
I" • ,:
.la i4• Septembr~.
• • • •
'ta. 14, • ••~i 1 126 _,O
" •. •
e-
.tolllbrio ·
 . Drepturi de intra.re cari variază după gradul de pu-
ritate al petroleului. „

;In . t6tă Austro-Ungaria .impositul pe consumaţi unea

pet~·olel,llui a produs fiorini : . : ., . . .
1885 . . . . . . . ,• 4-885.780
1886 . . . . . . . 6.6 12.119 .
.' .Iar numai in Galiţia şi Bucovuia: ·· . . ,
·:!. ' . 1880 1886
::.:·„ Galiţia . . 1.538.050 . 1. 990.465
, · · · Bucovina . f>0.2'12 66_.0_19

:, 9ailtitatea de petrol importatil. din România ş1 înca-

să.rile la Yami'~ au fost acestea: .. , „
'I .
Valori · Quintnl.e V:ilorf

Peti·oleu-' br~t. 2'1 2.953 144.808 129.371 .101.038

„ rafinat 384 501 '·: 592 .688
. Total . 2 .13.337 145.309 -1.29.963. 101.726
Importa~i\iuea din tara n6stră a scăzut.
. Cea din Rusia, d1n potrivă a sporit dela 101.307 quin-
tale metrice în 188f> la 335.0RS quin. lb. în 1886. Austro-
Ungai:ia a încasat la vamă. din importaţiunea. petroleu-
lui fi. 5.872 .879 în 1885 şi 3".96p. ~p0 fi. în 1886.
·· In Bucovina şi Galiţia se rafineză mult petrol brut.
Vinurile produ.se în judeţ _servesc .la consmnaţiunea
locală, nu se trimet in altă parte. · . · ·' ·
· · Prin creaţiunea herestra~lor mecanice şi. prin desvol- -
tarea industriei petroleului, populaţiunea industrială cre-
şte, adică. numărul constunatorilor sporeşte. Desvolta.rea
industrială. şi comercială este semnul desvoltărei bogăţiei
agricole. ·
Industria petroleului 'şi · recru~ză luc1·ătorii · dintre
muncitorii agricoli. Cei maj însemnaţi fabricanţi de pe-
troleu sunt evreii. . .
Mo~eştii şi Solonţu sunt 'c entrele. înse~1nate ale pro-
du'cere~: · P.etroleul şi lemnul ·de la Bacali ad debuşeuri
în t6te oraşele ţerei. Lemnul de construcţie găseşte loc
de desfacere chiar la direcţiunea regală a căilor ferate . .
 254

Piatră ele var se duce multă la fabrica de zachăr de

la Sascut.
·urmând cui:e1itul mărturilor. cliu statistica coinercială
a căilor ±erate. ne convingem · că t6te . oraşel0 ţ1~rei con-
sumă. productele judeţului Bacău. ·
Tergurile deschise desfacerei productelor uniţ.e cu ca-
pitalele şi cu progresul căilor ele comunicaţie . ·înlesnesc
·desvoltarea .agriculturei şi a industriei în j~deţ. Prin
căile ferate 1 judeţul Bacău .este în legătură cu t6ti ţara
ş' cu t6tă. Em·opa pentru traficul direct şi ele transit.
Construirea .liniei T.-Ocna-Moineşti va înmulţi âncă cu
29 kilometri 'calea ferată ce străbate judeţul. Penţru tra~
fi.eul local, construirea şoselelor va fi uă. cestiune de salut 1).
Afară. de transportul plutelor, înlesnirile navigaţiunei
pe Bistriţa şi Sir~.t nu sunt până a;cum utilisate. Sub
.acest raport, 'jude~ul Bacău este mml di~ . cele mai bine
înzestrate ele. natură. . .
Lilliile ferate lasă ·1a o parte un mare numer ele CO·
' .... . .;. . :.
• I
• . I ': .: : ! \ • .·
') Din tablourile întocmite de d. Climescu inginerul jude ţulul I:\ fineţe anu-:
JuT 1887 jude!ul Bacău avea ; .
CfiT judeţene 20G.987 m.
n ·naţionale ·
53.600 n
' · n ruixte. • J 32.200 11
·n , vecino·eomun. liOI.918 „
'l'otiil . 894.%5 ,, •l • • • • •

Ci!ile mixte~unt ; Bacău-riatra, Bac:iu-Ocua, şi Căiuţ-O~neşti-pituz.1 Po·

·dori şi podeţe judeţene erau 329 in tot judeţul, multe nereparate şi îrţ sta~e rea.
Căile judeţene stint; · ' · ·
naeău-.Moine~ti-Ocna " 57.767 m„ ·
Bacău-Parin~ea. „ ,j 30.UO n
Bacău-Bârlad 2U.800 n
Răcăciunr-Botellti 24.425„
ŞcrbănescJ · · · · ""· 3.050„
Teţeanl-Sănduleill . „ .. ; '10.785 n
Vllslleşri-Palanca · 35.795 „·
I rota)• o; · 206.932 n
I '. ., „ •
Şoseaua Moinesti.'Ocna si . V;lsăesti-Palanca. sunt în stare cu ,totuL i:e.a . Po·-
durile I>C T~otuş 1ipaeş!J, ·~ea . ce a.duce marI piedicl comerciulw şj. il:~dustriei
0

locale. · ' · ··
 256

mune care nu sunt servite. Drumurile vecinale, printr'o

.a<lministraţiune bine înţelesă., s'ar putea desvolta şi ar
lega fie-care comun[t cu calea ferată.
Drumurile de fer vecinale, cum s. es. de la Oneşti la
GrozeştI, s'ar putea face de particulari şi societU.ţi în fo-
losul indnstrie'l locale.
Nici un progres nu p6te folosi mai mult agricnlturei
şi industriei, din punctul de vedere al deschiclerei ter-
.gurilor, ca p erfecţionarea căilor de comunicatiune. Căile
·de comunicaţiune imprimă :i;nişdlirei generale a afaceri-
lor om.arc impulsiune. Insă avantagiile ce găsim în tran-
sporturi cn r educerea cheltuelelor s'ar găsi paralisate,
dacă prog resul nu s'ar întinde până la c[Lile de comu-
nicare din ·colţurile cele mai clepă.rtate.
Ceia-ce i trebue judeţuh~i Bad~u, sub acest raport, este
desvoltarea drumurilor vecinale şi comunale şi îmbună­
tkliţirea drmnurilor judeţene · şi naţionale. Acestea din
urm[t s'cir putea planta · şi înfrµmuseţa cu arbori.
Sunt 10 ani ele câncl în cea mai mare parte clin:
·comune 'ţi era cu neputiriţă se pătrunzi pe· timp reu.
Azi mai tote comunele judeţului ai't drumuri vecinale
de mare şi de mică ·comunicare, care terminate şi între-
ţinute ar fi superi6re ·celoi· judeţene ·. ·. ·
Mai tote ·COmmiele iudeţului .au. unul seu mai ·m ulte
ili:mnurI vecinafo care se legă. · cu şosele naţionale, judeţene
sau cu cfaile ferate. · Drnmurile · vecinale şi comunale clin
judeţ împreună,. la finele anului 1887; ·aveau uă. hmginie
de 894.655 m. cea: · ·c e„face'libici 211 metri _şosea pe kilo-
metrn pcîtrnt din suprafaţa fo'· itoruluf. Şi, decă este ade-
verat ceea ce· s'a · Q.is de :un inginer distins: că ·uc& mij:.
locfo de 1 kilom:etru ·curen·t ·de drnm bun public pe kU01hetru
jJ?ltrat ele suprafaţ<t este ţ~nta ce trebue s'.o a.jungem, apo'i nm
pitteni asigura 'cll }udeţul · Bact1u ~te departe de acest ideaC
. Notăm că. judeţt11 Bacău este' acela în . care viabilita:.
tea ~ste cea mai . desvbltată; . ·ce trebue se .fie m cele
-a~te Jl,.tdeţe ?·
 XI.
Apele, _:___irigaţiunile.

Intr'Wl judeţ unde vitele moi· de f6me, cum singur

am ve<Jut în escursiunile . mele pe valea Trotuşului, şi 'în
care producerea c~realelor nu este de ajuns pentru lll'a~
na locuitorilor sei ; un ..district care a~·e, în consecinţă,
· cel mai mare illteres a .desvolta, mai ales cultura .nu-
tre~w·ilor, însemnătateµ. escepţională a amenageriei ape-
lor, care îi ucUi teritoriul, se înţelege fără multă gTeutate;
se nu ne mirăm .dar, dacă cestiunea iligaţitmilor a pre-
ocupat în 1887 întregul gllvern. . ·
·Ministerul lucrărilor publice compusese 9 comisiune
pentrq a elabora un proiect de lege asupra apelor în care
se "intre şi irigaţi~nile . .Prima, lucrare în mate1ie, ca stu-
din jurid.ic, a tă.cut'o ,d. Borş. . · . .
Acum ne grăbiin sa ~· aretăm putinţa irigaţiunilor îu ju-
deţul Bacău, ÎJ;l mod cu tptul escepţional, graţie condi-
ţ~unilor f~ricite · cu cari l'a înzestrat natm·a.
. Fără îndoială, Bacăuţ este .districtul cel mai bine dotat
de patm~ă din . punctul . de vedere al apelor c>e 'l udă.
Străbătut la Est de Siret şi Bist1iţa în t6ti't îritinderea
sa, mărginit în partea . de Vest cu lanţul Carpaţilor, car~
. primesce anual miliarde de metii cubi . apă de. . pl6e ş!
trimite ~n şesuri numer6se cursuri de a.pă, alnnentatii.
şi din izv6re, u<lat în centru de Trotuş şi ambele Taslee,
 257

este h1c111 neîn,doios pentru :nimeni,, că dacă locuitorii

acestui iudeţ ar avea spirit practic şi înteligenţă, fi'tră.
multă ostenel~t, ar găsi în aceste avantage naturale feri-
cirea şi prosperitatea lor agricolă.
Ori câtă secetă. ar ~, ··prin utilisarea apelor, · ar pro-
duce tot-d'a-una nutreţul necesar consnmaţiunei vitelor.
Pentru ca să ajungă aei locuitorii pe lângă inteligenţă
au nevoie şi de mesuri în,ţelepte aclministrativ.e carI se
asigure repru.tiţiunea acestei bogă.ţiI între cei ce a,u drep-
tul se profite de . ea. Prin urmare bine a procedat gu-
vernul când · s'a gândit mai înteiu la legea pentru ape.
. T6te părţile judeţului ~acău au aceiaşi fisionomie hi-
drngmfică. Pretutindenea, îp. tot teritoriul se'Q, gltsim
basine mici tormate de văi încadra;te în regiunea dealu-
rilor şi a muntelui, pe urmă. vin basinele cele mari ale
Tasleelor, Trotuşului. Bistriţei şi · Si,retul~, c~ri primesc.
t6te ape~e ce merg în câmpie. · . . . .
T6te yăile au însemnătate . şi coprind apă de .isv6re.
Afru.·ă. de câţi-va grădinari, cari între}minţeză pi·ocedeul
bine .cunoscut, apa nu, este de loc :utilisată în jude~ la
udatul plantelor, adică la irigaţiune. Ca forţă . mptnce,
apa multol' pârae (Recăteu, Răcăciuni) pe cari se află.
căderi de apă, pune în ~nişcare mori mici cu f'acae. ·
Apa Bistriţei procură forţa .motrice fabricei de postav
a colonelului Alcaz de la Buhuş; asemenea pune în miş­
cai-e puternicele turbine . ale fabricei . de la Letea. Usine
nu. sunt în judeţ. cari se primescă forţa apelor. · .
· Toţi torenţii cari se cob6ră..din inunţi şe opresc şi se
absorb de riuli. . · ~ , . . · , ·.
· Ne lipsesc ·cu desâv~rşire . notele cari. să ne . permită
aprieciere~ volumului mijlociu â.l apelor acesţor torenţi;
nici uă observaţiune, nici uă încercare nu s'a fă.cut prin '.
care se putem evalua volumul apelor cari vin din regiu-
n~~ · munt6să ·· în şesurile judeţului. Nici· penti:u Taslee,
nici penţru Bistriţă, nici pe;lltru Siret nu putem .spune
cu precisiune, în lipsă d~ espe1ienţe, ce volum de apă,
aduc pe secundă .când· plou~ mult şi în timp de secetă.
li
 Bistriţa dt1pă esperienţele fâcrite de Radu Port1mbarn
pote d~ la Bacău, în timpuri· hoi·1nale, 80 m: c~ apă pe
sectindă. .· · -.:: ::· · ·
Debitul Trotuşnlui la ·;ţ ki m . . in amonte de T . ·Ocnei
pentru apele ordina1~e este de lf> m.
c: 326 (iuţela apei o
m„ 683); pentrtl apele mari deoitUl.' este de 367 ·m. „C'.
4_8 -k · (i.utala 1 m. 80) ·1). Clinele rîtl.riloi· sunt vai'iabile i
<?ea mai ~u1~e este a. 'S iretului. Ad~ri.cilnea, iuţela şi se,<>
~i~ne~ fie-c~1.rui rîu nu sunt nici ·~onsfante nici regulate.
. Este rolul ministerului agricult-q.r.e i; ministerul ţerani­
~o'r şi al economiei naţionale; cum· l.' a ·numit :Româ.mtl,
s~ ia în mână' cestiunea irigaţiun:eloi.' şî, în mod practic
.cum ~ făcut ministerul de agricti.ltură imgar, se caute
a P,ucţ lucrul la bun sfârşit. · . · ·'.
Este bun lucru. se. avem uri ·sttţdiu. juridic asupra ape-
lor; ca acela al d-lui Borş, ·este ·b ine · se · avem o lege
pentr.i.1 ape, <ler acesta :p:u tesolvă .imediat cestiunea
U:~gaţiunelor în folosl'il ·agricttltui'ei. · Cliiar art. 2, al. a,
din legea o'rgani.că a mj.nisteni.ltfr agriculturei, pune în.
sarcin~ acestui departament · inkoducerea irigaţiunilor
şi ~ clrenagiuluL . · · ·
Un bP:·ou special al îmbunătăţirilor fonciare ar trebui
creat
„
îil . divisiunea ·ao.dci.1lturet
b .
· ·; ·· . . . ·
. Biroul ~griculturei t1;ebue se înveţe ' pe ţerani a sc6te
cel · mai mare _venit ·ll.4i ·colţ~l lor ·ae ··proprietate.
Lipsa <;Ie . nulireţurl face ţăranilor ··se le m6ră · ·vitele
de f6me, lipsa de păşuni 'pentrn· -vite· îi face să fie robii
părnentului, mai rău ca sub '1;egimul • clăceL · · · ··
Ţer~nii noştri, .mai cu semă. cei din regi:lmeâ mun t6-
să -~ Bacăulni, urip.ez'ă Şi a_ zi s~stemul catonian de acum
~,OQO '_de a'.ni: ·"bene-pa:scei·e". ·Fără · ănimale agricultura
nu· ·peste
se. fB:C~. " ! . I „ .„ ' ,1 "· • '

-----·- - . . ·! ', • , .• .. . ~ ~·. ; -, . . '..

· ') :.Ac~ete ·cifre ne sunt e·omunicate·d'e - i~giue',riî; cari au
stP. liat l,iui,:\- · feraţi
T . . Ocna-Moinestr. Peutru.-compa~~ţi~. :vo~ ~d~~ga . cl1 debit11l Olţului " l,a . Sl,a·
tina ,utt ,de- .2Q4 m„ c. .7~8 ,pe~ti:~ ,.;lP~l.e ·ordl.narc„ ~il~ţc~ a. 1 ~· G3);'. .a~~fa. . al
Jiu.lui, ],a Q~a.iov_a, d~ 2~ m. .c. ne~1t,rp 1~~e.1~ or~it~are_ (il\ţeia: ~ ~· 70) ş1 .de 4.80
rn. c._pe ac~undă pentru apele :Jstrao:d1oare (1uţela 1 m. 501- ·
 Sub raportul îmbunătăţirilor fonciare .a proprietă.ţei;
'lucrările esecutate de ministerul de agricultură ungar,
_pe teritoriul seu, vecin cu al .nostru, le putem lua de
.model.
Ungaria are instituţiunea ..inginerilor agricoH (Kultur-
·mernoki Intezmeny) Prin îngrijirile ·acestor agenţi, solul
Ungariei se înbunătăţeşte 'treptat. .. ·
Tot .teritoriul ţerei este împăr~it în 10 circumscripţi­
uni. In capul fie-căreia se află. un inginer, cu ajutorul
seu. cu însercinare se facă. lucrări de drenare şi irigaţi­
·uni pe proprietăţile Statului şi cu cheltuiala sa pe în-
tinderi de 5, 10 şi 15 hectare. .
Pe d'alUt parte aceşti inginori :prepară planurile pentru
·pa1ticularii ce ar voi se facă · lucrări de asemenea
natură (pe socotela lor, ameliorându'şi proprietăţile 2)
Nimic mai simplu ca ·sistemul ungar. Nimic mai natural
ca spiritul practic al ungurilor.
Noi avem obiceiul di stăm mult pe gânduri ·înainte
-c1e a începe u~i trebă, tot plângenclu-ne că . ne lipsesc
6meni speciali. C1·eclem că este uă. er6re regretabilă.!
Secretul consistă. în a face treba cn 6menii pe cari ii
avem, căci adesea 6menii ·devin utili prin impulsiunea
ce li se. dă. Specialiştii distinşi pe cari îi caută guvernul,
adresându-se la streini, sunt. ca femeile pertecte, îi vom
căuta şi nu-i vom . găsi nici uă dată!
România a fost pâ;o.ă acum considerată grânarul E u-
-ropei. Fertilitatea natu.rală . a pămentului ne a scos tot-d'
.a-una di"n. serăcie. Fără artă şi - industrie~ de acum îna-
·inte .n,u mai putem ·merge nici cu agricultura. De aceia
• • l • •

~I Din ra,portnl preeentat de corpul ingiu4lrilor agricoll despre disposiţiunile

.relative la îmbunătăţirea solului agricol în 1884 .result.'l că Be esecutase Îll
.t6tă Ung arfa lucr'ărI de ' artă agricolă, pânll. în acel an : . . ..
· Terminate ~ ·s2 437 jugăre cadastrate·
"lnaepute · -:-' 9(189 · · „ : · · :„„
Proie.ctate -~20,544 . „,•.: ..:.„ .:
.Studil f.lcute -;-, 15.723 . _ ,. · ,; ..
Ţotal , 262.893 jugăre c_adastrale
 260

încă. ele la 1874, cu drept cuvânt, guvemul s'a preocupat

de frigaţiun~. Ministerul lucrărilor publice a adus un·
distins inginer italian, d. Ed. Gioia se facăi ·studiu:
special. ,. ·
D. G10ia înţelege irigaţilmile în Român.ia p'o scară
întinsă. D-sea propunea construirea unui mare canal,
numit Canalul Traian, începând de la T.-Severin, care·
se derive apele Dună.rei şi ·se cutreere România ele jos,
pe la p6lele delurilor direct la Brăila seu Galaţi. O măr-·
turisim că acest proect s'ar realisa ·cu anevoe ele şi ar ·
fi basinul cel mai puternic de .. udare pentru culturile
n6stre. Şi apoi, când putem noi sc6te apele din cele·
alte reurI, .ne putem dispensa de acest canal pentru
udatul unei mari porţiuni din teritoriul. nostru. ·
· In tot casul rîurile ce strabat judeţul Badtu, cu Sire-
tul şi Bistriţa înpreună, ne pot da minimum 4 mili6ne
m. c. apa pe zi în timpuri normale, prin unnare ne pu-
tem figura fâneţele şi frum6sele păşuni ·ce ar produce
în şesuri pentru vitele lor proprietarii- şi locuitorii iude··
ţului, decă le ar utilisa. In regiunea muntelui şi a dea-
lurilor ar trebui Se nu remenă neutilisat nici un CUl'S·
de apă, fie cât de· mic, pentru ·udat şi producere· de nu-
treţuri mesurat cu regimul legal la cari se vor supune
apele. Nici uă lucrare hidraulică nu am vezut făcută în
scopul 'irigaţiw1elor afară de câte-va ·mici lucrări pentru. ·
punerea în mişcare a ferăstraelor ce .tae lemnul de brad
şi · molid din munţi. " . '. · . . ·
·· Pentru irigatul unui ·hectar de li vede· socotim 4000.~
5000 m. c. apă pe an. ·In practică acest volum sporeşte~
Când disptmem de apă multă îndoim şi întreim volumul
de· mai'. sus. :Când apa ne lipseşte ·udăm nuinai penti'u
fân în Aprile şi Maiu, repetăm udarea în Iulie şi August.
ca se avem otavă. In fi.e-care„din aceste luni'. udăm de
·4_5 ori întrebuinţând . pe hectar 400-500 m. c. în fie.
care rând', seu uă pătură. ap6să de 4-5 centimetre gl'Osim~.
In Egipt, Alsacia_. şi Spania . ..irigaţiunea ·a:e. ~e scop ·
se împedice solul a nu se· usca, a nu se întări ş1 de a.
 261

proct1ra apa necesară vegetaţiunei. Din causa .con cliţiu­

.neler particulare în cari se găseşte solul acestor ţeri, ele
fatrebuinţeză mai puţină apă -la udat, · . ,
Asupra. solului apa lucreză .în .mod fisic, procurând ca-
·lităţile necesare vieţei vegetalului ; . lucreză şi fisiologic
dând plantelor apa ridicată prin evaporaţiune la supra•
.faţa toilor şi prin elaborarea principiilor organici. Lumina
vie şi temperatura· urcată tac planta se ceră. inultă apă,
Apele îngraşă solul prin limonul ce depun şi prin nitratele
ce conţin. Crez şi eu, ca cei mai inulţi cultivatori, că ploile
·sunt ele ajnns pentru a procura apa necesară vitalităţei
viilor, cerealelor, şi cele alte culturi; :mnt de ajuns chiar
.pentr1:1 fâneţe în unii · ani . .Dar seceta ce am stăbătutin
1877, care adesea ne loveşte, ne îndemnă cu bărbăţie se
întroducem irigaţiunele în scopul producerei fâneţurilor
·şi păşunelor pentru vite nu numai în judeţul Bacă.u ci
în t6tă ţera . unde circumstanţele hidraulice permit. Pe
:fâneţele şi păşunele naturale, în multe pârţi, nu ne mai
·putem bizui. · · · · . ·
Observaţi unele făcute la Letea şi Slămc ·au probat că
ele la 1 Ianuarie 1886 până la 1 Ianuarie 1887 au că.­
·.zut 494.16 m.m. apă de pl6e. fie 494 m. c . .·pe hectar.
: ·· Făcencl studii economice asupra· judeţului Bacău, din
·ordinul chiar -al minist;mlui agricultureL - şi studiincl ba-
sinele sale hid:ro()'rafice,
0 · ruo·ăm
o ministerul
. să ia inil-ia-
li
tiva. inttodt1cerei · irigaţiunilor în ţară după sistemul un·
.gar, _cel mai practic şi în armonie cu trebuinţele · agri-
-0ulturilor, înfiinţând şi ,biuroul îmbunătăţirilor- foneiare
.în divisiunea agriculturei ·cum prescrie . art. 3 din legea
.organică a creaţiunei . sale. ' , · „. , ' • : ' : · '
. „ Solul prin -irigaţiune ;se .recoreşte~ profi.U~ şi cu ·ele-
»mente ·de· feconditate. ·Dacă este; reu:îi trebuie apă multă
Dacă este . sărac trebue cu atât, mai · multă apă · cu cât
-nu . va fi avut'. în. limon şi săruri' solubile. ·: ._. ·
··Legea ·p6te· autorisa ..irigaţiunile,. d1:1pă împrejurări, de
.2 ori pe ·săptămână, în· -24 ·ore, ·Îll tot anul seu în lunile
.A,prilie. şi Iulie; -Ea previne abusurile, ·determinând vo-·
lumul de apă strict necesar şi limitând întrebuinţarea.·
 262

apei m timpul când irigaţiunile sunt necesare. Privând.

agricultura ţerei nostre de. irigaţiuni îi micşorăm bogă.-­
ţia, neglijăm fertilitatea solului şi scădem recolta în loc
s'o sporim în timpui·I a§a de grele ca cele ce străbatem.
Apele curget6re ale ţei·ei se se dirijeze într'un scop
de interes general, §i dnpe p1:inci:piile irigaţiunei, nu
numai apele judeţului_ Bacău, dar t6te apele ţerei sunt-
perdute şi, pentru agricultură şi pentru industi;ie.
Spiritul de asoeiaţiune este puţin desvoltat în clasele
n6stre rurale.
Nu putem spera <:ţar în organisaţiw1ea aso ciaţim1ilor
penţru a esecuta lucrările de :irigaţiune cum fac sindi-·
cate!e din -Francia:. Acest tapt nu numai la noi der ~~
în alte .ţe1:i este legat cu circomstanţe locale.
Avem obiceiul de a nu voi se comptăm pe .noi în-
şine, ci se' ·ne sprijinim tot-d!auna pe ::otat, n'avem obi-
cei ul sa facem un . sacrificiu jmediat şi uă cbeltueală
utilă pentru a ne asigura un venit în viitor. In· multe
ţeri, s. e. în sudul Franciei, irigaţiunile sunt opera aso-
ciaţiunilor sindicale a căro1: acţiune se întinde în multe
districte. : - · : : ·
Lucrările acestea au : uă ·însemnăta:te care n'are tre-
buinţă a ·fi demonstrată. Agricult1u·a judeţului Bacău.
are interesul cel mai grăbit să utiliseze pentru udatul
şesurilor sale t6te isv6rele ae . apă cu care natura a în-
zestrat terit.oriul" seu: . '· · ., · · -
Circumstanţele economice de azi- tind să scază preţul
cerealelor;· Numai sporind .nutreţ~rile şi vitele, cultiva-
torul p6te găsi pmfituri. mai mru•i; ave~d nutreţUl·i va
produce şi gunoiul necesar menţirierei fertilităţei solului.
Pentru a crea! şi a desvolta irigaţiunile în · judeţ,
intervenirea statului este · necesară·, în· ·modul ! cum· •a
cooperat şi guvernul ·u ngar.. .Asemenea ducrări'. solic~tă.
şi iniţiativa privată, sp~rit~ d~ întreprindere cu aso?1a.-
rea capital~lor; .. numai dii1 concursul ·. tutm·or P?t ~·?­
V V

sulta îmbunătăţirile de ·Cart ·se, găsesce· :legată• -~tm~

prosperitatea agricultur~i judeţului ca· · şi aceea · a -.· tere1
ntregi.
 XII.
Populaţiunea

Studiul popttlaţiunei este istoria particulară a fie-că­

ruia din noi, consid~raţi ca fiipţe fi.sic~; în· el trebuie
~ă găsim începutul :no.sţru, desvolti;trea ~i :finele (natali-
tatea, .nupţialitatea .şi moiJalitatea). „Omul esţe instp~­
me:ntul producerei p1jn e~c~lenţă. , pril1cipiul avuţiei, e~~.­
mentul şi materia p~imă 9.S:P~bjlă . să luc1·ez~ şi s.ă .t ran·
sfor~e pe t6te ~ele-f·alte'. . . · . .
. Din acest punc,t : de .yeq~re înţelegem c~t .d e i:uare est~
yaloreş. . pop~.aţiup.E:i în.t r'un sţat ; ~u ·<4·ept ~u:ve:p.t ~ar ·
îpseJ,nnă.t;.ttea·:p~:9.dµceţei ~gricole .~ţr.'un ju.deţ s~ j:ii··
decă d~~ .nu;1.w~rn~ ·~~yicJilqr c~r~ şe . ~·ă1~es.c cu agT;i·
cultur~. . „ . ,:,; .„'. · : .. ·: . . . .. . , . .. . · '·
. JJ.?.t.epsiţate~ prodţ1cer.e(-pe 9ft~~e nu ;tr.ebpie. s'o con.fu~·
d~ni .tiici. c~ yalpt,ea : e~ ~ici · ,cu bogăţia absqlu~ a ţer~i,
este tot-d'a-una pr.op91jion~~ Cţl densi~te~. populaţiaunel
pe 41ţre&h1!e„ ; . · .:: .· ·: .. „: . . . . . .. ·
Făr~„ ~~; fără 1-ll'.Wl-C~ ,şi' .indu$hie, ,petr~~e xem~ ,iJ;l
..~~i.e:re, ):l;l~til1-li. ~n ajnp,: :1,â,n~. ,şi „p,e~·ul ·xemâl,l pe spatele
~m~mai~l~;n;, vegetfile).,~ .P~ ~ţ .4a µim~9 :uţiJ.; :,Qin .pQtl~Y.~
lucrul şi industria ~mulul' combin~~ .c:u.fo$..p.roduc:tivă
~ · ·~olµ~p.i şi , .9t~ ;PlJ9im~~tţţ~i).~ ~otµ).~i .c~ n,e .~n~ongi6r;l ,pro-- .
P,.,uP, m~i;P.,69e~ .4~ . „tqn:q . ~f3.· care ~(pµqu.ră1;u ţn societat~.··
 264

Convinşi de ·însemnătatea populaţiunei din punct de

vedere al desvoltărei avL1ţiei naţionale; convinşi d, avu-
ţia ţărei S~t mes6ră CU p::>pulaţiunea; noi, ocupaţi CU stu-
diul judeţului Bac~tu, am fâcut un esamen minuţios a-
supra populaţiunei sale. Datele le am cules din docu-
mente oficiale. Asupra: natalităţei, nupţialităţeI şi . mo1-
talit.ăţei ni.meni nu se p6te îndoi de esactitatea cifrelor;
ele sunt culese din l'.egi.strele stărei civile.
După recensimentul clin is49 judeţul Bacău avea o
populaţiune de 140.450 suflete. Ea se împărţea în trei :
populaţiunea rezeşilor de 40.85f suflete seu 29.1 la sută;
clăcaşii monastirilor 21.828 suflete seu 15.5 la sută; clăr
caşii particularilor 77.832 suflete seu 56.4 la sută. ·
Recensimentul din 1859 a dat populaţiuuei judeţul~i .
Bacău, cifra de 139.141 suflete; acestă cifră s'a mărit
·m mod arbitrar cu 28 la sută de serviciul statistic după
vreme în cât populaţiunea· judeţului s'a presupus a fi
·d~ 192.250 suflete pe anul ·1859 'şi s'a înregistrat ast:
·fel în analele statistice· ale ţerei de d. Petrescu, pe atunci
'îndeplinitor de di.rector ·al ·· serviciului central . statisti~. ·
·Ţiind semă îils-d. de arbitrarul 28 la ~ută, ~ontra căruia
la timp s'a ridicat însuşi d. Ionescu ·de la Brad în stu-
diile sale asupra judeţelor Putna şi Dorohoiu, populaţ~u-
"nea judeţului Bacău nu a putut fi mai . ma1·e în 18o9
·~a 140.000 suflete. ·Recensimentele postei16re şi calculul
-populaţiunei după creşterea naturală; (escedentuI · nasce-
rilor asupra morţilor), confirmă aceştă. idee. In adever
·espunerea situaţiunei judeţului' pe 188 t · a'tribti.e popula-
ţi unei cifra de· 157.191 suflete, iar 'cea·'pe 1886 ~ sue po-
pulaţiunea judeţului la 159.145 suflefie. · -'. · ;. · V

Admiţând că în 1859, populaţiunea judeţului '_· Ba~u

nu a fost mai mare ca 140 mii suflete (în cifre·rotunde)
şi adăogend e~cedentul nascieril.o r asupra rho~o.r? ·~ cu
an, ·populaţiunea sa ·Ia finel~ ~nului 1886 ·a~ -ga:s~~ce a
fr ·de · 163,672 suflete. 1 : , ." . : • • • : · • • • • ··•ii · • · •· • .
· Recensementul ce însu-mi am făcut ·cu ·admini.Str~ţJa.
pe 1887 mi-a dat cifra de ~64.6~2 suflete, care, ţund
 265

semă. de imigraţiuni, se apropie .de cifra calculată după

·creşterea. nattu·ală... , .. . . : .
Resultă de aci că reu a făcut serviciul statistic în
-1865 . mărind populaţia judeţelor Moldovei în mod ar-
bitrar cu 28 la sutii peste cifra dată de . recensiment.
" Populaţia de 164.682 ·sttllete constâtată în 1887 de
.subscrisul se împarte . precm:p. ·. urmeză : · .„ · : . ,
Ortocloxi, 30.127 capi, .J23.5.92'·suflete..
Catolici, 7.595 „ . 29.064 ;„ .„ , :
Israeliţi, 2.413 „ ~2.026 „
Total 40.287 1) 164.682 srfl.ete
Acestii populaţiune se-împarte în urbană (17.610 su-
flete seu 10.7 la sută) şi rurală . 147.072 suflete orI 89.3
la sutkt). , · ·· ·
Populaţitme specifică, adică riumerul· locuitorilor pe
·s uta de · hectare, din întinderea · totală; avem 38 lo-
cuitori'.. „.-. . ·,-.„„ „„ :,,· •: ' " ·
Faptul carecteristic · a:l natalitiiţei judeţului Bacău· ~ste
că. de la· 1 g66-1886 în. .fie - care : an ' s'au· · născut mai
mulţi băeţi şi mai puţine · fete. La: ·: 100 născuţi · avem :
48.50 •băeţi şi 44.70 fete; ·copii legitimi·; ·3.58 . băeţi şi
3.17 fete, copii naturali; 0.04 băeţi şi O.Ol fete, copii
găsiţi. · " .; „,„ · ,
Dupe religiune; :o.ase 71..98 la sută ·ortodoxi; •· 19.73 ·
la sută catolici, 1.93 israeliţi. ~ 0.34 la sută armeni, O.Ol
la aută --protestanţi. ln oraŞe. nascerile israelite. i·epre-
·sută 42.87· }a-.sută, . in. sate :.i;i;u mai 3.93 .la sută„ · ;. ·
· .· După protecţiune; - sµpuşii; :·streini . represintă. . 2,83 · la
sută; iar restul sunt români. . ·'.. "· -·„ · : -. :;· .· „· . : ·
. · Cu priv.ire .1a nupţialitate, . în- .judeţul Bacău se · căsă­
toresc 79.04 la .sută :flă~i . cu fete, .3.87· la 0 sută fl.ăcăi
.cu . văduve. ,8. 72 văduvi cu f~te. ; 8 :37 la : sută vedu vi cu
văduve. · .„ • .; , . . • · :'ii . : , , ! ·· · ;.~ " ·
·:- ._.Dup~ religiune se„căs~toresc. 7,7 .80 " ortodoxi, .17 :30 la
· sută.catolici, .4.29 ţa .sută. jsraeliţi în. întreg jude~ul. · · In
;0raşe :că.s,ătouiile.·intre israeliţi. ·represintă 25:7 4 la sută..
. !' .
.
1
) Jn acestă snmil intri şi 152 capl de (amilic_ armcnl şi alte na(iunf.
 După. gradul instrucţiune!, la cmrnnie, 13.60 'la sută,
bă.rbaţi şi femei, au sciut a iscăli. Aceste cifre ·n e a.rată
îndestul gradul 'instrucţiune\ în judeţ. " · · ·
In periodul 1860.:._ 1886 (27 a.nl) s'au născut, în .mij·
lociu, 6658 copii (cu morţi născuţi) din 182_8 «.:ăsătorii
(mijlocia periodului) ; avem prin urmare: 4.3G copil de
uă. căsătorie ceea ce se chiamă fecon(litatea mij?ocie a· că-
sătoriilor în judetul Bacău. ·
La românii ortodox! feconditatea clisatoriilor este cea mau
mică, la israeliţi cea mai mare. In anul 1886 s'ai
născut: „ • · · -

5~12 copii ortodoxi din li07 căs~i.torii.

14;56 „ catolici .„ · 246 · „
58 5 „ isra~li ţi „ 61 ::
Cu ş.lte vorbe, considerând aceste cifre, feconditatea
. cltsător#lor se exprimă la ortodox! prin 4. 7, la · ·catolici
prin 5.9 şi la israeliţi prin 9.5. Evreii sunt cei mai- fe-
cunzi. Uă. căsători~ între israeliţi.· produce 9.5 c'opii.
Mijlocia . fecondită.ţei. pentru întreg judeţul este de 6, 7
copii de nă căsătorie .în .1886.- · . . ·· ·
Se co~parăm. nas.cerile, morţile şi 'căsătoriile în 1886
la mia d~ lo~uitori . . · · · ... ·· · . · . .
născuţi ruorţr căslttoriT

: · Ortodoxi · =· 43.26' " 27.12 · ·: 8.99 ·

Catolici. ,. ' " 50;09 „ 29.89 · · 8.49 ··
. Israeliţi · ~ ·' · 48.64 21 :53 :· · 5·.os
Din acest 'tablou: rees li11llăt6rele fapte: , · ··
· Căsătorîi · se ·f~c ma{ multe printre ortodox.I . (8.99 · la
mie), der sunt infecunde. .· · · . ·· · . ·.'.
Printi·e israeliţi, de ·şi căsătoriile sunt ·în rhai mie nu-
mer . dar ·ele . sunt ;de 2 ori' mai fecunde. . . : . ' .·, . ·:·'· .. ..
Priritre catolic'i căsătoriile se fac în m1me1· api·6pe ·c a
la or::Odoxi şi sunt m~it mai fecunde ; · : ·· "
In. fine la· 'Ortodoxi nasc·enle coverş~sc 'morţile cu 16-.08
la mie, la.. oatolici'. oti 20.40 la · inie, ·:Ja israeliţi cu 29 .11
la mie; Şi diJi: acest punct ·d e ' vedere 1iorlod.oxii 'SUDt-
inferiori. ·
 267

Infeconditatea (stârpiciunea) · căsătoriilor la rumânff

ortodoxi r~idă în demoralisarea epocei în care vieţt;tim
Toţi tinerii şe îns6ră. azi după ce 'şi sfârşesc J,JUterile ·
şi adesea plini de b6le sifilitice cari i fac cu totul im-·
proprii lareproducer~. Sifilisul ~ste f6rte re.':!pândit la sate
printre români. Nutrimentul reu şi locuinţele infecte, în
cari trăesc sătenii, le scm·teză viaţa.
In periodul 1875-86 s'au pronunţat de tribunal 332 divorţuri
din care 98 cerute de bărbaţi şi 234 cerute de femei. (31°/0 în primul~
cas si 69°/0 in al doilea} Femeile sunt mai rele în 7.iua de azi ca.
bărbaţii ! Legile nostre civile defectase le deschide calea dem orali-
sărei ; liniştea nu pOte domni în familie. ln t6tă. ziua vedem la
tribunale bărbaţi şi femei divorţându-se, - plagă care s'a întins mult
şi printre populaţiunile rurale.
Comparând mijlocia. divorţurilor pronunţate cu mijlocia căsătorii-­
lor perio·dului găsim la °Io de căsătorii 3 divorţuri.
Am v~zut că populaţiunea judeţului ·Bacău abia atinge cifra de·
38 locuitori pe suta. de hectare; ceva. mai _mult ca. 2 1/• hectare de ·
locuitor. Cu tote acestea populaţiuaea rurală a judeţului este mise.-
rabilă şi sunt âni când m6re de f6me ! Din darea. porumbului pe··
1882, ţeranii mai d~toresc Statului încă 103.035 Jei 69 bani până.
la 30 Septembrie 1887. .
Anul acesta porumbul s'a semenat ·pe întinderea de 58.702 hec-
tare; recolta a fost compromisă pe întinderea de 35.981 hectare,
a remas în stare buni\" numa.I 22. 72.1- " tec~re., (al propriete.rilor. }•
Săteni vor suferi de f6me. Producerea recoltei s'a estimat. 90.SSA-·
hectolitre, fie 72 Jitii p·e Ci\p de · 1ocnitor. .rural. Ea· nu va fi snfici- ·
entă. .Unele comnne sunt lipsite· de· brad chiar de acum.. Insemnăm
ci cele 90.88!, hectolitre porumb din recolta .anului acesta aparţin.
proprietarilor care vend p0rumbul ipentr.n .esport. Ţeranil noştri
remăn muriton .de lome: Mij16ce· de · ·credit nu ati în de~juns,•.
pămentul lor de· ·cultură riu «li se·ajunge, :proprietarii au urcat arenda
locurilor până la ·şo - .Iel falcea• a:e :arătură şi"160 lei falcea de iş.foă'„
pămentul cultinbil este petro's, ·sţrâ.inpt: Şi produce pucin :;· in.aceste
condiţiuni po.pulaţjunea rurali are t~aiul greu;: şi, . in"regiunea mun-
. .
tel.ul, fără industrie pastorală, · ţără tăerea pădu~·ilor şi. , exţra·gerea
petroleulul, ar fi condamnată se moră Q.e f6me. ,
Ţara nostră· esp6rtă în Englitţ1:a: (mai .~u· sem.ă .· Molclo.v~) ceâ
mai mare parte din cerealele sele; . Etă. esportu~ în .Anglia pe anii :

1882. ' •• .· 1883 .

•; ·.;·
Kilogr. : ' Lel ' Kilogr. Ler
.Orz 413.665:510 3'1.230.000 241.129-.311 21.702.000
. Porumb· 63'6831.707 63.683.000 .696.128.039 60.613.00()
~ecară · 7.8.111.885. 9.373.000 .71.,166.417 . 8.540.000 ..
Grâu · ·40·0.035,379 12.006.000· 401.572.807 72.283.000
: . . : ' '·

'Tota.I lei : ·; 182292.000 ;.·i . . „ ' ' 163.138.000 , .

. .
. " .:• .. :i :.-
" .." „.tsş11 . . . . „ :„,,1 „ . rn85· . ,.
Kilo~-.·. '. .„ " , Lei' _, · Kflogr,';: ·" LeI
~. . .~ „ . . .' •• . . : . . . . : :. ' : .;. .. \ .~ „

116.983.651' 10 529'. 000 ·237 91·7 .706 21413.000.

571:'176.315 :57 .178.000 ~ 668·„026 . 6:J5 „66;803.000:
. 79.738.470 : ~l.569 .000 85.574.918, 10.269.000
26~.908.386 47 .86.4 ,000 383.5:34.4i7 69.036.000 .
I • Io . • : ' • • • ,' • ' •

121.160.000 .·; .· .167.621.000"·

; ' ·: .. : ·· l. f ~ · ·! .:„·.: •. ;::· .
r,: :.1.: ·· :· r'.-, j ·•Î Hf' ;;il ·-: •; ;„. ;i'' i. : ~ '::1)•,. '.·. • ~ •, , <' ..,· ·
·Asupra ·numerulni .popula(iuriei:judeţului. Bacău facem o.bservaţiu·
nele urmet6re -:.. · „ : „.:. :;·!': ,, '!"·": '. -. „; . „„:.i .1, .„ <'"" . :· ·J: ·
ResultatuJ . recensimentuluI 'din · 1859 . s'a - mărit ~ în. 1865, în mod
·arbitrar.. de· d. ·Petrescu, îndeplliiitor· d~ dire~tor al •.serviciului. sta·
tistic dupe m6rtea;:lu1 Martianu,· cil„ 28Q/0• .r! ·:. : n-. : . ;. :·· . ·: ' ·
. Populaţia urbană :a judeţulqi Bacău . de la.. 17.184 suflete ·date de
recensiment s!au mărit la 23.7.96,. adăogând . 6662 suflete. (arbitrarul
.28.0fo); asemenia. ·cea ·rnral~ .de 1 la :12L99~. sufiete _s 'a .sporit ; la . 169
454 ,; în . total popnlaţia. judeţului ·Bacău· s'a: urcş.t .: de : d; Petl'escu
la, -19.2.250 sufiete (adă.ogând.- 28°/o) .de-la- 140.000· cât:· dedese re·
,censimentul,.; Populaţiunea târgurilor Moineşti; ,. Pă'rincea,. ·. Căiuţu1
Valea-Rea, şi Glodnrile fu numer de 4794 suflete s'a considerat ur·
 269

bană la. 1859. . Fiind că azl aceste tărgurl rnnt comune rurale po-
pulaţiunea lor trebue socotită în nurnerul ceJei rurale. · • ·
Comparând resultatele req.ensimentnlui din ·1859. (<lupe .ce scădem
arbitrarul 280/o) cu ·acelea găsite în , 1885 avem: . ·, :·. ; "
Populaţia. judeţului clupe .• :: ,urbană: · ·. ·· rurală · · „ unite ,
recensimP.ntul din -1885 " ·.: ..-_: : 16.578··„!· 142.582 . 159.160 ·
Populaţia. dupe recensimen- . „ ;· -. . • · •·
tul din 1859 · ·" · . · . · , 17.134 :. 121.997 139.141 ·
· · · Diferinţa. . . -556 +20.585 +HUH9
Crescerea: naturală a populaţiunei unite, prin esceclentul nasceri-
lo1· asupra morţilor în periodul 1860-1885 este de+IS.283 suflete
diferinţ.a. ele 1636 suflete (până la 19.919) dată ele recensiment se
explică prin venirea străinilor ; lucru este natural.
Crescere<i naturală. a populaţiunel urbane în periodul 1866- 85
est~ cle-1255 suftete iar dupe recrnsimentul din 1885 de-556
suflete, n.dica diferinţ.a de 699 s'a umplut cu străini. .
In cifra ele 17.134 suflete poporaţiune urbană găsită in 1859
intră şi 4794 suflete poporaţiunea tărguş6relor menţionate mai susr
care în 1865 s'a ocotit rurală. Se nu ne mirăm nar dacă recen-
cimemul din 1885 ne aă o cifră mai mică a popula~iunei urbane-
Recensimentul din 1885, ori cât de in complect ar fi fost, ne a do-
vedit că d. Petr~scu a s~verşit o marejer6re, umftâ.nd cifrelE: statis-
tice! cu ISOJo, de acea d. I6n Ionescu de la Brad în studiul s~u a-
supra jucJ,eţului Dorohoiu zice : nîn faţa acestor dres10·{ Îll resulta-
„tele statisticei dobândite prin metoda experimentală cea mal sigură
„el. Ion Petrescu a adus uu · defavor atât d& mare asupra statisticei
„că unul din miniştiii . noştri a şi suprimat în 1867 cbeltnt-lele ce
„facea statul cu oficiul s.tatisticei". Cei ce nu s'au gândit la 1nbitra-
rul 280Jo al d-lui Petrescu au conchis cA recensimentul populaţiunei.
nu a fost de loc -serios.
In 1802, dupe condica liuzilor se a.fia în judeţul Bacău stabiliţi
prin sate numai 15 . evrel. Numernl lor se vede a fi îµ 1849 de
638 şi în 1852 de 883; a~l aveam 12.026 suftete. Evrei\ s'au adus
n Moldova de boeri ca consumatori: ·B.ris6bele domneşti pentru ter-
gm·Ue CiUuţ, Valea Rea, Măineşti, Gloduri şi Părincea probeiă a-
cesta. Jn totă România ar fi. 200.000 e:vrei şi in t-Otă lumea 6.
s90.ooo suflete. Ungurii din Moldova au fost aduşl tot de boeri in
. .
 270

.secolele trecute ca muncitori .. In vechime ţara n6stră fiind pustiită

in mai multe rîndurI, prin băjenia -locuitorilor, boeriI,. pentr.u ă. ~şI
1>rocilra. braţele necesare culturei ·moşie lor, .:stâruiau la domni case
le învoiască aducere. de străini pe moşii, „cari nu ph'i.teu, ··seu !plă­
: teu dărl mai uş6re, dar dau .dijmă din pâine ·şi fân. l n modul ·a-
cesta s'au instalat toţi ungurii din Moldova, Chiar în tomna .anului
1879 peste 70 familii s'au instalat în Tg.-Ocnei. In t6te părţile, ei
vin să. caute lilcrn în ţara nostră. Dupe aplicaraa tarifului autonom
-0 mulţime de cismafi u·ngurl. s'aU: stabilit în satele Hârja, Grozeşti,
Oneşti şi Brustur6sa . . Fiind că aceşti -µngui;l, aduşi în ţară, plă­
.:teu birul numai.pe jumătate, el se mai chemau si ?'up.taşi ~r vistierie~.
 POPULA TIDîJE, 1gTl
®Tua,ţal-i,-kite-, - ~)'t9·wp·ţ~at~tu.i-~ tivţa

NATALITAT E DUPE SEX MORTUPE SE:

,_
Poii. u\'l>nnă P op. rnrarn Iulreg j 11c1Gţ 111 l'01l. orbnn1t ~ i Inti

~ Căr\l l Fete ITola! Băe\1 Felo Tola! I l

Bitei! Felo 'rotaI Barba\11Vemel IT~ lbl CBarb;
·1860 )
'1&H
, · 2!~2512'160 450·L }
2500 2<2-IG 4725
_"
··
- l,1%~
~ I~
1862 In aceşli ani 2473 2-1-1·8 462·L · ln at'1 [20~
·L863 Statistica nu s'a tinut separat 24-'~9 2·J95 ~~lj.4 Stntislica nu s·~ ţ~~i
·J864 . 299!) 2694 0693 I i ·[81(
1865 .• 2887 %75 5302 ~ ! 23;~(
·1866 'E57 I 233 • 490 2'fll,0,1069 4'109 2397 2202 4f>9Q 753 59'L 1·13ir !JU·tO~
·J867 290 259 549 2341 228'1 4622 263'1 2510 5•J7·l 28'1 29...8 5fl') 11 21-H
·190 47~. 13"1Dt>~

1
1868 34'1 25'1 592 253 . - 3 2'155 4U88 2874 24-0G 5280 275
1009 390 339 729 211'50 123'17 4767 2..o/1:0 2G56 51:00 ti-03 329 'i3'!i, I ·IOO<
389 265 654 2539 12250 825 'îî~/!.I 231.>i
·1870
1lffl
'1872
I
399 '197 696 2f..o5 2'195
4660
3110 30-3 61~5 2379 2074
4453
4789 299...8 25·15 51JJ.J
2864 21-92 5.356
2719 2379 5008
4-1'7
307
4·16
255 b~' !;)) :·152(
29-'t 110·*!i1·~><i:
·1873 340 3H 651 239212'125 45'17 2732 2436 5·[(38 47l:i 368 8\.l.ill;29(X
1874 3U 290 6'14 2M312'>-36 4749 2&17 252G 5303 538 462 ·J~~~4.13i
·1875 332 297 629 2004 2642 5305 2996 2939 5935 400 32.3 · !~: I,370( .
·J876 372 298 1370 j2872 26085480 3244 2906 ()'150 362 2'261 ~~ ~!~249t
1877 34.5 293 638 ·2480123064786 2825 2500 51-24 392 270 Gll~,î / .(H5;
'1878 348 280 62812559 2324 4883 2907 2604 55H 465 277 1~:; ~~~~71, 1
'1879 3118 332 680 ;1 2762 25'19
528·1 3'110 2851 5961 328 279 ~\·, ' ~:t56:
1:? 34~ 303 ~4? [ 2546 25215067 .2890 2824
36::> 3110 !Oo , 2981 2764
5745 3316 3104
57·14
6l50
355 265 ~I ~12.39~
3·19 214 SIQ . 13jf3.:
428 ${ n;]:~· !9:
000
100 ~ 371 3/J:() ~'1~ 2881 2679
1m 5560 3252 301!)
36'1 · 3M t2o 3347 3172 6519 3708 3536
•j O\l:< 397 823 2~0 9'180 2892 6072 3577 32·15
6271
7241-
6792
34·1 296 rfft: ~11~
385 3'12 :ffi: ~ 9t. ~
oov 387 364 li.>1 3438 3133 6571 3825 3497 7322 . 306 290 ,~ ~ ~
1886 405 ~ 758 3lf41 3181 6622 384613534 7380 307 ~ '--' ~
N.B . In anul 1866 holera a secerat populatiunea.
8i srVLUI BACAU
~~·~ "~ţa,.Ct,-ţa,.ţe,,, - m'opufaua to·ţ~i,fa,.

La 1000 de Jo,uilorl fep1fa!i1111

)flMPE ~EX F.SCEDENTUL NASCERILOR ld1!1l1T
asupra ......
>-'
;... -= calnlali 41pt
1 . 1 Intreg j11 <leţul m orţilo t• şi viee-versl\ o
.p
I „ ~
c.rmma ni•·
-~
«>
rall (ad•i!ied
~

3--~
-~ „
erbnaii
I
ropul•jinca ro,.,.,Îlltl
rurali
I ,,,ng
Judelui
~
o
(/)

<"
;;;,::;
-~
=-
z""
~
o
=
ti Îl 1~9
rra de 110,000
ultfe).

- 2232 1342 32,28!· 9,43110,59 'L42,iJ21

- '13,14 '1086 32,901 7,56123,51- HJ,570
- 832 775 3·J,99j 5,36,26,23 'l.14,408
- - 368 1645 32,241·H,42 34,72 ·IM,010
22'17 17CH 38,92 ·1'1,63,2.3,76 •1.-rn.2:;7
·1095 ·1505 36,38'.·10,2·1 28,93 '147,3.32
- &"51: - 2-125' - 2970 869 3·!,85 6,0-1 52/"8 -144,373
~.o H78 ·12'!8 ·1270 35,5·1 8,72127,·15 -14.U,50-J
'118 •1575 •1693 '1259 35,85 8,:54:21~,35 '14·7,281-
- :3 -1836 ·1833 ·127G 36,801 8,56; 21~,5(i ·149,'1'17
- H$ ·L205 Hl~7 H53 36,221 7,67128,59 ·150,251-
7/k 21-00 2474 980 35,091 6,3!)1·18,87 ·J02,728
- fi5 - 2H - 276 ·1165 33,M1 7,61- 34,58 ·1G2,152 :
- 'L03 - z.21~ - 4-17 1003 33,98 7,oo:s6,74 ·132,035
- 386 - 2830 - Hm 1002 36,04 6,73·l57,62 -118,813
- 91 - '1028 - 'lt22 '141~ 40;l9 9,75 47,78 '147,691
82 ·lfi.39 '152'~ •1229 ~..i,:1 8,241,3·1,0~ '1~9,2'12 .
- 21' 849 89--o '108'2 36,15 7,2'1 30,60 fo0,037
- 1'14 323 209 ·1412 36,68 9,40,35,95 ·J50,2i6
73 953 ··t0g6 1654 39,41 ·10,~3i 3-t,30 •15·1 ,27~
27 ·1026 1053116'12137,5110,58130,591 ·152,325
'172 2005 21.77 1768 4'1,75 H,44 27,66 ·154,502
- '101' '117 16 1467 40,581~ 9,491/f0,48 154,518
88 9.197 228.5 ·1664 46;1910,61 3'1,63 -156,803
23 145'1 1474 163·1 42,28i1·10,30,33,60 ·158,277
155 2349 2504 1496 45,53 9,30,29,96 ·160,78·1
166 2725 289·1 1422 45,09 8,68127,42 '163,672
 XIII
Instrucţiunea 1>uulică şi cultul.

· lnveţăment·ul rural.-In anul scalar 1885-86 judeţul

Baqău avea 70 scoli rurale; 18 comune erau lipsite de

lu.i J~nf Skinenii„ Berbincernil„ Ohărşia, Săcuenii „1 Bogdă.­

şc6lă şi înveţător : Dealu-Nou, Luizii Călugăra Valea

neştii şi O~leştii. din plasa· Bistriţa de sus ; Răcateu,.

Lecca,. comună care p6rtă numele fostului ministru de
:finanţe G. Le<'ca, Boteştii. şi Fundul Răcaciunii . din
plasa Bistriţa ele jos; Jevrenii, Să.ndulenii, Boşotenii din
,Plăşile întrunite Trotuşul-Tasleul de jos; în fine,.comu-
uele Schitul Fnunosa din plasa Tasleul de sus.
Patru. comune au şc6lele întreţinute în parte cu
donaţiunele principesei Pulcheria Wittgenstein (8300 lei
pen~ru ş96la din Fântânele, 7300 lei pentru cea din
Gârleni, 3300 pentru Ciumaşi şi 7300 pentru Valea Secă.;
tOta:l 26.~00 lei.) · .
: Dintre 'înveţători . 48 au cursul normal, 13 seminarişti,
7. eh .4 ~)ase „.g imnasiale; numai l,lnul cu cursul primar.
Localurile de 'Şc6lă: 2 sunt construite de stat, 48 de
c9mune, 17 închiriate, 3 oferite de particulari i 19 din .
ele sunt cu primăria sub acelaşi acoperiş. .
. Tabloul următor ne arată numărul şc6lelor clin judeţ
cu populaţitmea lor la finele anului 1887 :
 272

CI
;s I $COLAH I I
.
s~ lo"rifi in mul C.l ce ai arul
c o M u N E L E -""
.., :::s
:o a
111l1i 1<4111
138,-ISSl fetia rtgalal
<> o
..,. <>
o
z Dăetr Fete Băeţ.T I Fete
PLASA BXSTRXŢA DE su s
Dubociu 2 82 4 53 4
Călugărn-Mare
1'"ilntâncle
Gârlenii
I
I
85
26
2
9
I 20
18
2
7
1 35 4 lS 1
Prăjeşti
Secucnî
1 G5 5 so 5
FilipeniI
1 41 3 so 3
1 sz 1 20 1
Liuzif·CălJg:lra
Săuccstiî
1
1
89
41
1
5
20
26
-5
Ciumasil 0
1 Sl 5 17 3
Valea luT Ion
~lărgincniI·Muntonit
'l'. Glodurile
1
1
86
62
- s· 25
12 . ·s
1 4f> I6 31 . . ·9
Şerbeştir 6
BcresciT
1 49 48 2G
1 25 5 20 3
lllăgeştl 1 6
32. 6 25
::Uărăstiî
Racova ·
l
1
38
48
-
5
15
35
:
-·3
Lunca oI 1 35 8 20 3
OdobeştiT 1 27 18 s
8

PLASA BIS".['J.UŢA DE .ros :

Răclfoinnir 1 5I G
9 48
Părincea 1 42 30 2
5
Valea-Secă 1 14 1 24 1
Letea l 26 4 20 4
P:locestil I 56 4 26 4
GiosăniI 1 56 IO : 28 1
NanestiT .1 28 1 20 1
Cleja.. 1 22 . . 2 12 2
RaşiT 1 SB 4 . 80 4
faraoni
Tamaşif
1
..I
17
30
-2 iO
20
-2
Valea-~Uaro , 1 22 2 IO 2
PPtrestiT 1 2.( 5 lQ 4
)fileştir 1 40 7 20 ; 2
 273

ŞCOL A R II
""o... "'
~ l11i.ri1i ia mnl Cei ce ai ar•al
analai 1c•lar
c O 'M u N E L E Q;::
:ooo!3 ISS,-1881
11il1 rtg;lat
<r:•O
o Bl!eţl Fete Blîelf / Fete
z

PL.AS.A TASLĂU DE s us .
Solon ţu 42 87 .(
Dărmitnesti
Bllsesct ·
1
1
1
58
50
"
IS
7
51
30
13
1
Mllgircştt 1 48 8 40 3
Leon tine.şti 1 52 5 S9 4
V!!sltestt
Comit1iestî
1
I
67.
61
-.9 19
41
-7
ll:ihnitsiti1r
Brustur6~a.
1
1
35
3G
-
14
20
27
-6
Poduri 1 GS 8 52 8
Dofti:ma l 48 8 87 6
Vnlea Arinilor
Bucşeşti
1
1
47
100
-
12
82
49 3

PLASA TASLĂU DE JOS-TROTUŞUL

ArdionîJ 1 56 8 37 3
Gropile
'l'eţcauir ·
1
1
41
.25
1
8
18
20
-6
Vn!('a-Rea 1 36 s 29 s
Nadisa " 1 63 s 40 s
Berzunţu 1 38 8 29 6
BârşAneştiI 1 44 3 23 3
Bcrestil 1 52 so 21 4
Drltgugeşti 1 46 2 29 2
Oneştlt 3 86 86 54 23
Casinul 1 47 5 87 5
llogdltne~til · 1 48 7 24 5
1'rotuau 1 48 11 38 5
Bogdana 1 46 s 24 3
Gro7.estiJ 1 51 8 40 7
Scorţe.nil 1 56 ll 85 10
Râpile. 1 41 7 15 7
M-rea. Ca@inu 1 so 8 20 5
Hârja · 1 36 9 30 4
Br/ltila. 1 .to 1 24 1
Cllint.11 1 84 16 21 10

18
 2i4

Estimaţia aproxi1uativă a iociihii'iloi· ae §c6la hii'ală .

s'a fixat la 72.110 lei iar estimaţia restam·~irei şi com-
plecUtrei .lor la 58.470 lei; 28 ele rşcole s'au inzestrat cu
273 hectare pă.rneut p~ntru grădina înveţătorului.
: Totalul copiilor, în etate de · a urma şc6la (7 -12 ani)
din comunele rurale, se urcă. ·la ·1-4:0~n adică 8.3°/'0 din
totalul populaţi.unei de 164:.0QO.suflete. .
Pentru plata servito1'.ilor, procurarea lemnelor, che1tn-.
eli mărunte de şc6lă, chirie, îutreţinerea localului. şi
mobilierUlui, consilie.le comunale au contribuit cu suma
qe 29.907 lei 50 bani seu 427 lei 25 bani de şcolă rurală;
statul a contribuit cu 70.046 lei; particularii cu 1191
lei; total 101:144 lei 50 bani.
JudeţtH vine în ajutorul instrucţiunei cu 19. 052 le!
anual: burse în ţară ~i în str{iinătate 6652 lei ; 200 lei
premii şi ajut6re pentru copii clin şc6lele rurale; în fine,
2.000 lei, btu'Se tinerilor în diferite şcoli ele meserii. Pentru
· anul acesta, bugetul insfaucţiim~i .judeţului Bacău s'a
redus la 3116, lei. ·
lnveţ<L>nântdl 11ri1iiar u:rban. In judeţul Bac{m surit 11
şcoli ui:bane : 6 de băeţi şi 5 ele fete : 3 de bii,eţi în
Bacă, 2 în 1'.-0cn~ şi 1 în Moineşti; tot..'11 6; 2 cle .fet~
în Bacău, 2. în T.~Ocna şi 1 în Moine~ti; total 5 : :M.01-
neştii, comună rnrală. ; ins~ sc6lele primare s'au c1ecla·
rat, în 1885, urbane.
Membli.i COll,Jului didactic sunt în nwner de 3 3 : ins-
titutori 20; institut6re 13. Toţi sunt plătiţi ·de Stat,
numai 1 de comuiffi.. . · · · „
Localurile de sc6lă : 5 sunt dăruite de comrine ; 4
închiriete; 2 llă.ruite comunelor de particulari ; total.11.
Totalul copiilor în vârstă a urma sc6la 3589 clin car~
băe~i 1796, f~te 1793 ; .s'au înscris la începutul ~n~tu
scolar 1479 din ,care băeţi 1016, fete 463; ··
, S'au presentat la esamenele generale 1060 din care
.băeţi 703, fete 357 ; . ·
S'au promovat 700 din care băeţi 493, fete 207.
Din totalul înscrierilor în sc6lele primare urbane 42°/o
au fost ne ortodoxi.
 275

Costul înveţământulni primar w·han pe anul scolar

1885-1886 a fost de 115.774 lei 65 bani din care
105.111 leI de la stat şi 10.111, bani 25 de la co-
mune. .
Sumele trecute ·în b.u getele .comunelor urbane pentru
°
înveţăment absorb 6.73 /o până la 9.8.2 /o din ve- °
nitm·i. . . .
Jnv~ţăniântul seconcl(W. In Bacău există un gimnasiu
clasic căruia statul voeşte a 'i construi un local din
fondul construcţiunelor scolare pe locul oferit de jud~ţ.
Gimnasiul func~ioneză cu 1 l catedre şi 11 profesori
din 1875
Populaţiunea scolară a ginmasiului în periodul 1875- ·
'76-1886-87 a fost: ·
Elevi înscrişi 12-82
„ promovaţi ' 808
. „ evrei 286
Din ceI promovaţi clin clasţi, îll clasă numai 117 au
·absolvit Clu·sul ele 4 clase: Numerul elevilor de con-
fesiune ebraică.
.
mente
D
crescend. Jidanii sunt lepra cu
care s6rta a pedepsit vanitatea fraJilor moldoveni. .
..·
Notă. In auul 18136, consiliul comunal din Bac~u. inspirat do idea rilspân-
dlreT instrucţiuoei, esprimă dodnf,a de a se îofiinţa ·un gimnaziu lu urbea B~­
·c:'lu. Cu ocasiunea votărer bndgetuluT pe 1867 se şi previizu suma ~c 5000 Ici.
vechi anu~! pentru retl'ibuţia. personaluluT şi îuchiorierea locnlulut Ministţiru
Intrucţiunel publice avisat Juli. act ,1 publici\ concurs pentru ocuparea· a 3
posturi de profesori cu începere de la 1 Septembl'ie 1867 ; giuinasiul s~ înau-
, gurlt la 1 Deceu1brie 1867: ncl!stă zi ail serMză în fie.care an ca a.ni>ersare.
Primit profesori fură <Id. Niculae Coriv:ui si Iou K.iru, absolvenţi al liceu~
Iul din. Iassy. lu 1868 consiliul judeţ:1.n prcvi$~u. şi el ·o subvenţiune pelitm
m!irirc!\ foudulur gimnasiuluf. In 1869 prin stllrninţ lui George 1:-ccc:l, fost
m~istru de; finauţ , gimnasiul din Bacău fu trecut în budgetul statului cu suma
do 1104.0 lol. Nomt:rul membrilor co.rpuluI didactic crescu treptat cu înfiinţarea.
claselor. O lege. specială din 1882 do'tlt ou .fouµurile necesn1·lt $1mnasiul clin
lla.cltu tnpreună C':l .cel~ <lin Pitcştf şi Focşani ca şi pe 9ele din 'i\ucnreşfi Şi
Iassy. ln fine, în · 1886 ·ministerul foatruoţiuuel publice destinase 8uma de 200
·OOO lol. din fondul . co.nstrucţi.unelor scolMe pentru a construi localul gimua:
aiuluT pe locul zis· nUusuiocu cedat de comunlt. · · · · . · ..
Gim.nasiu' .diu Bacău · are o mică. bibliotecă, .un mic cabinet .de fiaic:t ,r ~
-co!ecţ1uue pentru chimie, ~cinţe natura\e !fÎ cosmografie.
 276

Cultul.-In judeţul Bacău majoritatea locuitorilor sunt.

ortodox! (70 la sută). Uă mare parte clin populaţiune­
profeseză cultul catolic (17 .6 la sută). Cultul ebraic este
representat prin 7 .3 la sută din totalul populaţiunei.
Cultul ortodox. Populaţiunea totală ortodoxă - dupe
statistica ce mi-a înt~cmit părintele Athanasiu protoe-·
reul judeţului-este de 26,632 familii seu 23,425 suflete,
împărţită în 132 pa.rochii.
Cultul ortodox este representat" precum unueză =
urb:i.uT rurall total
Preoţi 18 130 148
Diaconi 7· 1 8
Cantăreti 19 308 327
Paraclis~ri 9 44 53
Biserici 18 208 226
Salariul acestor servitori ai bisericei dupe budget este
de 46,97q lei 90 bani şi după angagiamentele contrac-
~te cu locuiţorii de 54,013 lei : total lei 100,983·
ham 90. ·· .. .
Cheltuiala ce se · fac~. cu biserica ortodoxă dupe bud- .
get se UI'Că la cifra de 21,947 lei bani. . 96. La trata-
mentul servitorijor cultu).ui se mai adaogă şi sum~ de
1690 hectare teren cu care s'a inzestrat bisericele dupe
legea rurală, ·
Patru din bisericele urbane se întreţin de stat, una
de Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi, (schitul Măgură), 4
prin comunele rurale se întreţin tot de stat, între cari
intră şi M-rea Bogdana, 2 se întreţin de judeţ (Petrişu şi
Ilieşti), una (Băile Slănicului) se întreţine de epitropia
sf. Spfridon, iar restul de 216 se întreţin de enori~i
ajutaţi cu câte-ceva şi de comunele rurale ; cele clin
oraşe se întreţin mai mult din propriele lor venitw·i,
ajutate prea putin din budgetele comnnelor Bacău şi
T.-Ocna. · . . .
Repartisând numerul de 26.632 faillilii . la suma de.
!48 preoţi cade câte 179 familii de preot·; un preot
 277

·der în judeţul Bacău deserveşte 179 ortodoxi capi de

familie. . . .
Examinând apoi cheltuelile ce se fac ·c u clerul şi cu
bisericile din tabelele statistice înaintate de · · preoţi la
protoerie şi din raportul protoerului adresat episcopului,
P. S. Melchisedec pe 1886 se vede:
Statul cheltueşte cu clerul lei 21.020
Epitropia sf. Spll:idon din Iaşi „ 1.456
Judeţul Bacău „ 520
Comunele urbane şi rurale
cu poporan.i li 58.188
· Total 81.1841.
Cheltuelele ·cu bise1icele erau ;
De la Stat lei 1710
Epitropia sf. Spiridon „ 600
Judeţul Bacău · · „ · 180
Comunele urbane şi rw·ale „ 8348
Total 7658 1.
Aceste cifre ne arată posiţia materială a clerului d.i.Il;
judeţ, ca in t6tă ţara, lasa de dorit. Esceptând preoţii
de la bisericele întreţinute de Stat, ale căror salare va·
riază între 600-809 lei anual, celor · de la comunele
rurale în termen mediu le -yine 116 lAi 84 bani pe an,"
·cifra în care intră şi salariul celo1' alţi clerici inferior~.
Lucrul este netăgăduit că; preoţii ortodoxi· sunt ;reu
plătiţi in t6tă ţera de acea sunt· săraci. Sărăcia clerului
·nostru . a adus ·dupe ·sine şi scăderea ··simţului i:eligios'în
popor şi prin urmare ·a. moralului. Este destul se oferim
ca. esemplu concubinagele ce am constatat in judeţ pentru
ţ>.. • •
.a spnJlru. aserţiunea ac'esta. · · · · . . · · ·· ·.. ·
:. In aceste clin urmă '<}ile· s'a discutat îmbunătăţirea
-s6i·te1 preoţilor: Un proect de leg~, m ~cest scop, stă de-·
pus · pe .biroul ·c9rpurilor legiuit6re. : Sf. Silioâ ·a·discutat
cesthinea ·c u insemnăta:tea ce· merita. ·· Şideoă pâne acum
n': s'a.adtis vre· uă îmbunătăţire, cauga stă, p6te; în nu-~
me~ prea m:ai'e ·a1 preoţilor· .ortodocşi Î:ll ·l'aport cu !pa-·
Toohiele ce ·deservesc. Uă.· comparaţiune cu creştinii ro·
 278

m'ano·catolici este de ajm1s pentru a · ne lumina ~upra:.

acestui punct. In adevăr creştinii romano catolici au 11
preoţi cu 56 biserici la 7033· familii , ceia ce face 1
preot Ia 639 C!'\-pi de familie pe când 26,632 familii'
oi'iiodocs·e au 148 preoţi seu ' 1 la 179 familii ; ap~i'
decă. num~i îp. jude~til Bacău snnt 148 preoţi iar· fu
t-Otă ~ara 'peste 6500' (vezi ziarul „Biserica ·ortodocsă.
română) la· -~are. trebue· adâogat âncă 9n00 cântăreţi, este·
cu putinţă· 6re ca Sţatul ~e îmb\mătaţescă s·6rta unui
număr de 16.000 fonct,ionari fără a face· sacrificii?
Cu g1:~l!. Şţ~ţu). va ·putea sala1;ia atc'tţia Clerici. ·
S'a vo1;bit a:· se armi'ca dări pe popor, anume pentru
cler. Consili_ul jud·e ţ ului Ilfov chiar impusese comunelor·
uă. tacsă de 6 lei de familie pentiu salariul preoţilor.
Ideia iarăşi· :nu p6te fi practică, căci religia n6stră nu se-
impune cu forţa ci numai prin convingerilerepresentan-·
ţil or ei, [rin p~~~}e' de viaţă morală ce trebuie se· dea
1
cerul. .
Religiu:r;iea fiind u~ cestj.une cl,e conscinţă, nu s.~ p6te·
impUD,e nj.ci .uµui . credincios . .4ări forţate pentru .a . plăM
preoţiii ţţ .a;r <}ic~ popm;anu). _c~.d îi v~ vi:µd~ ne'"·
ces~·ul la m~zat pentru înd~tuJa:rea p1·eotului ? l Sta~ul,.
~ crea preotu:lu~ uă · posiţiune . falşă. „ . . .
. S'ş.r da dl:ept şi· tuturor poµ(esiunelpJ.· 9-in ţer~ a pp~­
tin4e ş~ s~ plă~esc~ de. Sţat şi clericţi 101· pe ·yâţ ~trop
ş! · ~o~l~ po:pfesiuni pl~t~<; .darea; cl~rului. . " '. ·
. ·Es~ d~ <lmit .d,er _ş~ tindem l~ înpu~ţnare~ ,clş1ului §.~-
~ µ;iă.ri.i;ne~„ p~o~~lQ~ p.r~GWP şi l~ redtţ~rea nµm.~-·
J!1J:lui se~w.ilo~·. . singura. soluţiup~ pract~~ .p.~in car.~
guvernul va putea îmbunătăţi şqr.ta . p.~9ţ;b.ii;Lo:i;. . · · ·:·
I~ a~.~rne;i; .S ş~~~e ş~n.t ·preş. m_~lt~. în ţ6tă . ,ţerEi: ş1
~ chelt:iiială zad11r1;ri9~ .ş~ f~c~ c~ ~l~şi, C'lfID ~sţe .C~7·
sţtl la eia;ţo}ici, =~ce · ~a.l~:r;it;i .ffP ~a\ ţr~hui ·pr~o~ulu1 câl;I.~
~ _Ş.V,~ . ~. ~. îp. 1 j>a1;oqhi~· SŞ. . uŞ. ..pop,O~:~ţi,uµe ~e qQQ. fa--
~~);ii ·?t ~~Ji4 i:\C.~ p~:r;o,cl;rie ~ "~Y.e~ se , ~es~:rV~!:iC~ 5.-~.6
bj~~tjci cq. .t~.i:en~~ lo:r .cuţti~a,.te ~e· pai:Qţhi~;n,i .?. ••~
~şt-feţ mcs~dq-:s~ P:~ărul paţ0chiilor la 60,0. f~tW,.li.1 :,
 2J~.

obligându-se poporanii a întregi pi't.mentul bisericelor

penă la.· 6· hectare de fie; care ;
- ·obligând~:-se popoiarîi~· ·~e le cu~ţive aceste hectare şi
. recolta s'o ducă la casa preotului ;
iD; fine, ~~-care 001J1~1J:?.~ . se fl_e dat6re a însene cel pu~in
20 la S\.l~~t ~nn~l djn ,pugeţW!· seu pentru cult.· . , · ,·;
Cu modul acest(\. pr~oţul ar st.-1-; bhw u~aţe1:iali~esce ş~
nu.·ar mai- fi silit se i~1~0nbi:eprinză ·ocnpa,ţiuni)Jwom­
patibij·e cu lll!'3nit.:ea. Sl:l:i nuinai ast-teL arq. a'~~ d.repti
a
se pretindem . vedea în pfe.ot ade~er~tuLapostol al n,10:.
ralei. creştine şi- pe c~~ţ~ljlµl, d~~Ţtll d~ imit~t. .
A~ vezut comp,n.e în judeţu~ l3a~~Llt· un.d.~ · că.1}ţăreţi.l:
aveau lefii câte 83:bţLn~ pe lu~ăl (Dărmăi;ieştiî), 1ie: 9 lei şi;
9~. bani pe an! nici c1~ g~r~a de n6pte n.u suut scu,tiţi,
fUnd că. nu permite l~g~a. . „. . . ·: ., .
Bisericile din jude~. le-~nn vezt;1.t r eu într~ţi,ntJte,.. · ser-.
viţo~·~ I.o~· Teu plăţţţi, î~ţ.i;'.µµ. quv~nt i.n,dif~ren~ă · pentru
religie.. .„ „ · , ..
~P.qj se: ne ~i.~u;i1.~ ~fi.· <XJ_r1t<;u,~i·riau.e.le-un rihl' care
r6d~ îD: temelie ~.qcietat~~ no~t~:;i. -:; ş'as lăţ~t de oâţ.,V:a::
timp în populaţia ~:ural~. ţf un~t~~ ~e. q~t p~rb.atul 'şi l~-:
păd~ f~111.eia fă.1:~ ~·~ \1~ :r~ul~·i· fe11~~iş. l~pădaţă. :şi i.ş,,
~~ţ b~~·~at iar fără. i;~u~f!., îp.; toq~~i.ca l~ uµele. popqi;e;
la .~ari v.i~W.: so~i~.l~. 1:1-i (>~"Qe;i;t~lqr. gifer~ pµţjn d~ ~ceE;ia ai.
~„1;U:ipaleh;>r.. . . . . .. . ·: : . ·: · :: .. '.
. pe~ l~.A ac~~- ~)?-~t~~·e , .4~ I.~· l?gil~ · Q~?ne.sp~ _şi_ ~<ţ· Q};-:
~e~1.c~~; c~ţ~ · rel,~ ~1J.t.· ~~sW~ 2'!ţl.n}c,-!i? Q~ţţ;- QQpl~; fa~~ ~-.
patern nu ._umblă pe drumuri? . \-:;· r ' • : . I' '· .. : ,

, J?,~ipă :$~ţ;ţşti~~ v~ . îruşiµn.li .Ş;W:, înţppIP,.i~ ·PliÎ!l· a~.ţp~:ită­

t~~ 19caJe n'-1:!-µ~i'\J.i~ .9.0IJRuhl.n.~g~lm~ şi!~} qo_pijlp);.nă{><;~ţ~
~ ~l'Ef 1~ 1 ~qemJ?;i:~ ;V~ţ36)l ~l f:P.~. jµd~ţW, B~~µ,: f}s,te,
unnetorul .:.

. .. ~lăşi!~ ·:· ", . .;.. Corţcµp~,a_ge c;<!PIJ. n~~Ctjţl .· :

Bistriţa de jos . . . .. , 396 399
„ " sus .. .Q40 4:âs'.
Tasleul d~' s\is „ "" 442 . : „435-
.. „
• • ' 1 \
 280

Tasleul de
jos-Trotuşnl 782 793
Total 2260 2110

Acest numer tinde a creşte necontenit.; la acestă stare

de lucruri regretabilă conduc legile civile. Dacă compa-
răm numerul concubinagelor cu acela al căsătoriilor con-
tractate iil anul 1885-86 · (Iulie până la Iulie) găsim,
tăce;nd proporţia, ~ă concubinagele represintă 42 la sută
din totalul însoţirilor.
Ne putem dar pune întrebarea: cu 2110 copii, născuţi
din concubinage în judeţul Bacău şi constataţi la 1 No-
embre 1878, ce posiţie ~u ei în lume? . .
Dacă legile n6stre ci-vile n'au nici uă putere pentru
a înfrânge acest. reu, apalţine preotului se sfătuiască e-
noriaşîl sei a'şi legitima · căsă.toriele. . . .. .
Importă. dar . că ţara sa ridice demnitatea acestui ser-
vitor al bisericei. Religia bine-făcăt6re s' o respectăm.
Cultul Catolic.-· Catolicii d.iri Bacău ne .au atras aten-
ţiunea~ Cultul lor este -repres~nta,t înjudeţ prin 11 preoţi
cu 63 biserici ·. şi. paraclise. Preoţii au reşedinţele în .co·
munele -: Grozeşti, Târgu-Trotuşiu, Pustiâ.na, Cleja, Dăr­
măneşti, Bacau, ·Luizi-Că.lugă.ra, · Pră.jeşti1, · V alea-Secă.:
Fara6ni şi Văleni. Preoţii sunt · ajutaţi de' 51 dascăli.
Populaţiunea totală a acestor parochii este de . 7033
familii cu 29.064 suflete. ~a era·m 1852, .d upe statistica
principelui N. Şuţu. de 26.98-1 s~ete: un spor· der d~
2083 suflete în 1887. " :. ,. „; · '„ ·
-· Dăm ~- tabl~ui comparativ· de . eatolicii din Bacău:, . a-
retând sufletele Ee parocbii şi ·desluşind ~ă în l852 y~
tolicii'. din 'Bacău ·făceu parte' din vicariatul Bistrite1 ş1
al Trotuşului. l) · .. . · · :· · ; · ·
1) In 1885 catolidl din ~ol do va erau îuplirţiţI în 4 vicarillturl, . precum
urmczll:
Jasi'
Siretn
Bistriţa
Cil
"
" .
6115 suflete :
12.925
.. 18 612
. "
"
!' ..
„ -t~.ţ20
'frotuşiu „ 8.869 " . .
 281

1852 1887
Parochii Sufie te

Bacău 1019 2906

Prăjeşti 3620 2005
Vţl.leni . 3087 2399
Cleja 3626 3886
Fara6ni 2790 3009
Valea-Secă. 1827 2425
Luizi-Călug. 2642 2712
Pustiana 2954 2027
Dărmăneşti 2626 ·
T. Trotuşu 1725 2478
Grozeşti 2801 2592 .
Total 26.981 29.064

Spor în 1887 2083 suflete. .

Statistica detaliată. a parochielor catolice din iudeţul
Bacău pe anul 1887 mi-a procmat-o Eminenţa Sea Ni-
colae Iosef Camili, Episcopul catolic din Iaşi, alcătuită.
dupe întrebă.ril~ ce am avut on6rea a'i face. Eminenţa
Sa, în scris6rea prin care 'mi înainteză sciinţele cerute,
z~e: · ·
· · „La alcătuirea sus numitei statisce m'am ţinu.t de în-
~·trebările ce mi-aţi făcut !n adresa d-v. cu data de 1 Sep-
" ţembre. Decă veţi rămâne mulţumit de acestă lucrare
;,eu voiu putea fi bucuros că v'am făcut ceva plăcut".
Mulţmnirile mele Părintelui Episcop catolic de lucrarea
statistică esactă ce a bine-voit a'mi trimete.
· Dăm numerul ratolicilor pe sate (cătune) în cari intră.
şi oraşul Bacău, aşa cum ei se află răspândiţi în judeţ,
şi cum ni s'a comunicat de Eminenţa Sea Episcopul Jo-
sef Camili.
 282

Familii Suflate.
1 Bacău · 105 725
Isv6re 21 62
Baraţi 52 193
Cujbicu 15 64
Mărg. Munteni 201 791
Gherăeşti 5 31
Hemeiuşu 8 38
Lespezii~ 183 . 719
Costeiu 6 26
Blăgeşti .4 16
Berghila
(Gura·Văei) 8 39
Schinenii 39 147
Peletuciu 7 R5
Să.u('e~ti · · .... 2· 10
"
Total în Parochia Bacău 746 ~C06
.2. P,-cijeşt?. 295 U66
Buhociu 41 153
Satul-Nou 119 490
Bogdăneşti ' 36 · .. iii
B~rtăşeşti .. 8 .. 30-
Totalul P atochiei . 499 . ·200&.
4. Văleni 66 32.o·
. Valea-Drob. :
2 10
Pă..rincea 6 ~4 ·
· Ungureni (Lec.ca) I .4 17
Va.iniţa .8 . 21·
Gioseni. 1.62 f>.56
Horgeşti ;13~ 6.59
Oteşti 9 3Z
Recea 7 ..~ţ) ·
Tamaşi .33 .1 11
Chetrişu 66 : 2.32·
Raho,•a 12 41
· Nă.neşti 9· 29'
Vladnir 72 297
 283

Mă.ră.şti 2 8"
Pă.nceşti 14 63:
Răcii.teu 6 20·
.
Basga
Totalul Parochiei
7
617
23
2399-
4, Gleja 360 1511
Somuşca 162 686-
Valea-Rea 45 208
Fundu-Ră.căciuni 186 748
.Ciocanii 49 ·196
Berendeştii 15 . 63-
Curmă.tura 12 48
Ră.căci unii 36 141
Satul-Nou 44 115·
Gâşteni 15 60·
Orbenii 3 12
Capota 20 . 7&
Păltinata 4 23
Ţotalul Parochiei 931 . 388&
5. Faraoni 313 1:34$
Valea-Mare 399 i661
Totalul Parochiei 712 .„ • . 3009·
6. Valea-Seaca 554 199&
Săndulenii 96 ·s44-
:ţiărguţa 26 8[),
Ţotalul pai·ochinei 675 24~5·
1· Luizi- Oalugara 401 î738·
Secătura 45 154-
Trebeşu ·36 153
Saca 12 48
Găidaru 34 157
Corn.anu 12 ·49
Petricica 30 .12f>
Talpa. 65 - ~80
·Ketrosu 1 „, .. . . . s,
Totalul Parochiei ' 636 ~7.1~
 284:

8. Pustiana 157 657

Poiana 9 33
Râpa Epei 12 50
·Solonţu 22 76
Tărâţa 31 134
Ai·dioni 8 23
Teţcanii 5 16
.Serbii 45 196
Boşotenii 20 71
Strugarii 28 102
· Cetăţuia 6 .33
Răchitişu 21 . 79
Valea-Rea 12 57
. Bălănesa .35 133
.Stufu 36 149
· Vidraşcu 40 151
Prisaca 3 10
·Turluianu ~1 57
Totalul Pa.rochiei 501 2027
9. Dcl.rmăneştl 01
.j 454
. Porcăreşti 1 1
.Păgubeni 4 .1~
.Plopu 1 9
Poiana 1 6
La.r ga 1 6
D6ftiana 60 309
Bogata 25 110
Berzunţu 58 232
Prei6ia 4 20
Sariga 2 12
Moreni 5 . 32
„Moineşti 20 88
~unea-Moineşti 8 ·44
.Podurile 1 6
Valea-Arinilor 8 47
14 „ 53
:Tasleu-Serat„ „

· Lncăceştii 10 ' 48
 286

Şesurile 2 6-
Leontineştii 4 16
Comăneşti 24· 135
Podu 15 50
A seu 1 8
Văsăeşti 2 12
Glodm·I 24 9(}
Venneştii 5 20
Brustlll'6sa 31 170·
Ciughieşu 69 349
Gutinişu 27 137
Btufanisec 7 .36·
Surdu 6 · 35
Preluciu 3 18-
Sâmbrea 1 9
Sultza 3 13
Camânca 3 17
Goiasa 1 .7
Totalul Parochiei 652 262&
1O. T .• Trotuşu 75 . 349
Viiş6ra 10 44·
Slănicn 158 746
Glodosu .8 37
Caraclă.u 6 21.
T.-Ocna 56 265
Păctu·ile 13 54-
Tuta 82 345-
Oneştii 120 562
Slobozia Melului 12 62:
Totalul Parochei 540 247S
11. Groz~ti 280 1144·
Bahna 40 180·
Satu:-Nou 43 179
Sitaşu 40 165
Pârgăreştii 83 394.r ·
.Hârja 12 4(}
.Gutinaşu 28 11&
 286

Valea·Secă. 34 132
.Borzeşti şi Crucea de
Piatră. 20 64
Pralea '.44 178
Totalu Parochiei 6~4 ~o92
Recapitulând . resultatele avem pentru anul 1887 :
Pal'ochii Fâmilli Suflete
Bacău 746 2906
Prăjeşti 499 2.005
·Văleni 617 2399
·Cleja 931 3886
Faraoni 712 3009
Valea·Secă 675 2425
Luizii·Călugăra 636 2712
Pustiana 501 2027
Dărmăneşti 552 2625
Târgu· Trotuşu 540 2478
Groze~ti 624 2592
: Total 7033 '. · 29064
Estedenotatcă.pal'ochiele Bacău, Prăjeşti, Văleni„ Cleja
Pustiana, au enoriaşi şi· în alte iude~e altiturate : N emţ,
Roman, Tecuciu şi Putna, necoprinşi în statistica de faţă.
. Cei 11 preoţi catolici deserves<' parochiele in modul
urm~itor : ·· ·
t. Preotul din Grozeşti · deserveşte comuuel~ ; . Hârja,
Grozeşti, Bogdăneşti (fără. cătuna Tuta) pre<'um şi cătn·
nele Gutinaşu cu Valea- Secă din comuna Bogdana;
Borzeştii cu Crucea de Petra din comtma Râpele şi
cătqn~ )?r~~~..d~ . C.<?~~a .Căiuţ ; îri 'total 7 .·biserici
cu 624 familii. ~ .. „.:' „ . · ._ .
1. Preotul din T.·Trotuşului deservBŞte com\.u}ele .Ope·
şti, · Târgnl-Ti·otuşului, T.-O~na, Bârsăneşti, cătuna Tnţ.a
din Bogdăneşti şi Slobozia-Melului pendinte de comuna
Râpele cu 5 biserici şi 540 familii. · : · '.v
i 3. Preotul din Pustiana deserveşte Scor~e~ii, ~m~<;:a.Illl·
"l'eţ.canii, Boşotenii, Nadişa; . Valea-Rea, Ardi6nii,_.Solqn:
· ţu1; Bâhnăşenii, Bucşeştii şi cătunele Vidraşc:u, Stufu ~1
 287

Prisaca din co1nuna S[mduleni cli 501 familii şi 9 bise-

1·ici.
· 4. Preotul clin Cleja deserveşte Gropile, Cleja, Sornuşca,
Răcăciunil şi Fundu-Răcăciuuii cu 93f familii şi 6
biserici. : ·
5. Preotul din Dărmăneşti deserveşte Berzunţu, Brns-
tnr6sa, Comăneştii, Doftiana, Moineştii, Văsăeşti, Valea-
Arinilor şi Podurile cu f>°o2 familii şi 7 biserici.
6. Preotul din Bacău deserveşte Bacău, Ruşii, Mărgi­
nenii-Munteni, Gârlenii: Osebi~ii Mărgineni, Oă.tuna He-
meişu din Fântânele, . Skinenii, Buhociu,. Blăgeştii, Ra-
hova ~i Senceştii cu 5 bise.rici şi 746 familii.
7. Preotul din Luizii-Călugăra deserveşte parte din
Fântânele, Delu-Nou şi Luizii-Călugara cu 6 biserici'. şi
636 familii.
8. Preotul din Prăjeşti deserveşte· că.tuna Satu-Nou
din Buliociu, Bogdăneşti i, ·Prăjeştii şi· cătuna Bărtăşeştii
pel;ldinte de Boteşti ·cu 4 biserici şi 499 familii, · ·
9. Cel din Valea-Secă deserveşte numai Valea-Secă
cu cătuna Lărgu~ penclinte de Sănduleni cu· 4 biserici
şi 6 78 familii. .
10. Preotul din Famoni. deserveşte Yalea-Mare şi
Faraonii cu 3· biserici şi 712 familii.
11. In fine; preotul clin Văleill deserveşte cumunele
Tamaşu, Giosenii, Ră.cătău, Părinc.ea:, Lecca.. Mileştii,
Nă.ne§tii şi Pănceştii cu 6 biserici şi 617 familii.
Poporaţiunea catolică din Moldova a fost adusă în
-secole!~ trecute clin Transilvania · de către boed, proprie-
taii.i marelor domenii, pentru a'şi procura braţele nece-
sare· ct1lţurei pă.mentuluL . · '· · · · ·, ·,
· Prin rnsbele şi alte diferite .cause1 ţera se despopula
lesne în acele timpm;i. ~oe1i.i proprietari alergau peste·
~utiţi şi iclfrc~'u fa~ ca: se'§i populeze moşiele, mizlo~
c'll.1d şi la d~irini~ .câ se'~ scutescă de dări pe timp mer-
gini ţ, seu se le. 1;e'du9ă daiile; acestia din urmă. se numeu
Şi ~·t1 ptaşii' ·"V:ţsteriei: · : · . · ·: · : · · · ·: · . · '· .. :
Ct1 modU:l ac'e sk avem · uă · i)(>poi·aţiune„ catolica în
Moldova.
 288

~r~oţii cari. păstoresc a.cestă poporaţiune nu sunt năs­

cuţi ş1 crescuţi în ţeră-sunt străini - uno·m·i şi italieni!
Pr~oţii de. or~g~nă italiană sunt cu purt~ri'. mai bune.
Cei ~mgur~ mta respe<>tul ce datoresc ţerei, cari îi ţine
în senul e1! fac predici în ungureşte şi împiJeză enoriaşii.
. Decla~·aţr~mele ce mi-au făcut 6meni cu greutate şi
?bserva~nmile me~e făcute uă vară întregă, parcm·ând
~tre.~ Judeţul, ne autorisă se vorbim mai' pe larg despre
denşn.
. ~minenţ~ sea Episcopul Iosif Camilli, în notiţele sta-
tist1C'e ce mi-a procu1·at asupra catolicilor din Bacău, zice:
„~!1 preo: catolic ca să p6tă trăi într'uă stare convena-
bila,
. . dupe demnitatea sea ' fiind nevoit se aibă trăsură
~ cai, pentru că servesce la mai multe comtme şi căttme,
1 se cere un venit de cel puţin 2500 lei anual".
Am constatat însă că, preoţii catolici îşi procură multe
mizl6ce de la enoriaşi, combinând lucrurile cerului cu
a.le pămentului.
Se scie că jocurile sunt serios condamnate de biserica
catolică, . apostolică şi romană; cu t6te acestea preoţii
catolici din Moldova aprobă acest lucru reputat profan,
· îl proteg, 'l conduc, trag şi un profit frumuşel nepreve.
zut de ev~nghelie; · ei îndoctrineză junimea minoră,
înveţând-o că jocmile sunt în a.dever păcate de m6rte
dar ele se vor sterge de Ia aceia cari vor juca sub pri·
vegherea preotu.lui şi cari vor juca în folosul bisericei.
Pentru ajungerea scopului, preotu au ol'ganisat turma
lor în congregaţiune laică, în care t6tă junimea minor~
este înglobată se esecute lucră'ri:e agricole ale biserice1
Ast·fel se petre~ luci'illile ID: ~atele . din judeţul Bacă~,
populate esclus1v cu catolici: Valea-Mare, Faraoni,
Cleja, Somuşca şi Fundul Răcăciunii. ·
Este obiceiu de când nu se ţine minte, în aceste sate,
pâne ce copii ajung versta, când ei pot lucra folosi~r
pentru familie, se fie ~ustraşi'. de bi~eri~ă. ~e la . au~ri:
tatea părinţilor, înrolaţi ":1 co~gregaţmru ş11?gen~chiaţ1
la gleba popescă. · T6tă tmenmea satelor vme ş1 se în-
 289

rolezt'i. din prnpria ei voinţă în faim6sele congregaţiuni,

inhă.mându-se cu acestă ocasiune la lucrările agricole
ale. bisericei ca animale care tind gâtul la jug. .
ID.dată ce un adolescent, de. unul seu alt secs, . s'a
îm·olat în congTegaţiuni devine servul bisericei; din a·
cest moment nu mai ascultă pe părinţi, preotul este şeful
.lui superior; când a terminat munca.impusă pentru bi-
serică merge cu pe11nisia preotului la jocm·i, pe wniă vin~
în casa părinţilor se se nutrescă şi se se. odihnescă;
decă 'i mai remâne timp lucreză. seu nu pEmtru familie
fără ca părinţii se cuteze a'i face vre o mustrare ; p6te
'şi aduc aminte că şi ei au făcut tot aşa fiind copii.
Şi la noi ortodoxii, enoriaşii fac clăci preoţilor fără
amestecul bisericei ; dar clăcile pe cari le fac · copii de
poporani preoţilor catolici din Moldova intre.c limitele,
avenddefectul că se găsesc puse sub scutul bisericei. Esteade-
verat că recun6scem, împreună cu· Eminenţa Sa· Epis- .
copul Camilli, că un preot catolic din Moldova ca se
p6tă trăi convenabil a.re nevoe de 2500 lei anual ; der,
o rnpetăm, religiunea este uă afacere de consc~inţă şi
nu se imptme. Şi apoi pentru ce 6re preoţii catolici din
Moldova ş'a.r crea singuri o posiţiune falşă ?
Cong1'egaţiunile se compun în· fie-care .sat din doue
divisiuni : una de băeţi, şi alta de fete. Fie-care din
aceste două divisiuni alege din senul ei şefii cari tre·
buesc agreaţi dinainte de · preot ; aceşti şefi sunt însăr·
cinaţi cu multă fudul.ie se dfrigeze şi să privigheze. jo- .
eurile, se facă întl:'un cuveni poliţia balului ; der cea ce
trebue. se facă înainte de t6te, şi f6rte ·sever, trebue să.
esecute cu divisiunea lor respectivă lucrările agricole ale
bisericei. · ·
P1·eoţii , noştri .ortodocşi nici nu opresc mei un proteg
iocurile ·; nici uă dată nu s'a gândit ei a face pe tinerime
să le ,lucreze păm~nturile bisericei ; părinţii de familie
(când. fac clăci popei) din propria lor voinţă vin se lu·
creze preot~?i· Ţăranii no~tiu ortodoc~i merg la petre·
y

cere ·m familie ş1 numai <}ileie de. serbet6re; bătrânii se

lll
 290

puu la mast'i se manance ceva seu se bea un pahar de

vin, privind cu mulţumire Clll'J'.l j6că în horit copii lor ;
b~i.eţii şi fetele tinere se amestec{t clupe afinităţile lor
natm·ale pentru a iuca în horă sub privigherea părinţi­
lor. Adesea popa vine, ca un simplu particular, se ocupe
un loc în horă., unde se află câte u{1. dată temeia şi co·
pii săi. Când a înoptat, hora inceteză ; nici uă dată hora
nu se prelungeşte mai mult clupe apusul S6relui. ·
. Fie-care famile se retrage cu copii sei, separându-se
cu părerea ele ren, pentru a se reuni Duminica viit6re . .
· Ecă în ce. consistă, pene la căsătorie, la românii or-
todocşi, petrecerile tinerimei; totul se petrece sub. ochii
p~trinţilor far~ ca biserica se se amestece într'un mod
seu altul.
La catolicii din Moldova· vedem biserica întervenind
pretutindenea, jocurile tinerirne.i nu sunt libere, ridicân-
du-le cu totul caracterul nostru naţional. Mai cu semă.
jocurile de n6ptea ale catolicilor· sunt <'Ontrare moralei,
căci nu mai sunt părinţii care, ca la ortodocşi, vegheză. a-
supra · copiilor în timpul jocului ; este preotul care res-
punde de t6te, dar fi.inel că'l ia somnul, el se desercineză.
de supraveghe1·e, lăsând grija şefilor de congregaţiuni.
Ori, cum aceşti şefi sunt de· aceia.~i verstă ca subordi·
naţii lor, înţelegem .b ine că sunt puţini severi în câtres- ·
ponsabilitatea preotului est~ ilusorie. ·
Acestă directiune clericală dată tinerimei catolice clin
0

Moldova noi o g{tsim rea. · ·· · ·

Jocurile de n6pte se fac sub şopr6ne închfriete· de
congregaţiuni in acest scop: Invitaţinnile la jocurile de
n6pte se fac în mod cam selbăticos. Flăcăii şueră in
mod convenţional; la acest semnal. băeţii şi fetele, .m~rg
în sala de bal ; · acest local .este lin simplu: şopron, .c um
am· Qis, cu uă mică curte, închiriete·de la un locuitor,din
sat. In tavan se atărnă; o· lampă,· care J.umineză ; · .set1 o
lumânare <le ceră ;· pe· laturI se :pun :lemne cari"sel'v:es~
de bănet Şi pe Care: Se. Odihnesc I flăcăii, lltl.„ fet.el~1. ,CăC1
aşa. · este· la: ţerani 1obiceinl·i· '·Omukeste tot· ·~',; ' ~enieur, ·:pic.„
 291 ·

:ţin lucru. In curte, dinaintea şopronului, la lumina lu-

·.nei şi a stelelor, începe jocul. La fie-care repaos, fetele
re~ân în locul joculni vorbind, iar· fli'11căii trec sub şo­
·pron ~i întrebuinţeză forma, când voesc se aibă o fată,
·care ne amintesce pe aceia de care s'au servit primii
Romani pentru a'şi procura soţii ·
Invitaţiunile la jocurile de ziuă. se fac verbal la eşi·
1·ea din biserică.
Preotul n'a isprăvit încă slujba înaintea altarului,
deja flăcăii şi fetele impacienţi, fă.ră îndoială ele a merge
la joc, bat cu călcâele cismelor lor potcovite parchetul
sonor al biseri.cei, pe urmă es clin biserică şuguind unii
cu alţii pe drum, până la ioc.
Flăcăii cari nu s'au legat încă cu nici o fată p6rtă
la păUtrie încolăcit un lan~ ele alamă galbenă. Din par·
tea lor, fetele, cari sw1t libere, p6rtă la gut uă panglică
·de mătase, de lână seu câte uă dată de per. Oferind
inima sa unei fete, în jocurile de n6pte, ftă.căul ia cu
mâna sa lanţnl de alamă galbenă şi îl pune la gutul
fetei, ea îi dă în schimb panglica ce o p6rtă la gftt pe
·Ca.re o încolăceşte singură la pălăria ftăcăului în Io-
. eul lanţului. De acum ei sunt logodiţi ; cei alţi flăcăi ~
:se abţin a face ori-ce compliment unei fete ce p6rtă la
.gut un lant de alamă galbenă. Se întâmplă însă, după
cât-va timp, că legătunle ce au format fetele cu flăcăii
.aleşi bărbaţii lor, se nu le corespundă cu idealul ; în a-
cest cas fata 'şi ia gagiul înapoi. Aceste rnptm·I de voe
nu aduc nici · un prejudiciu nici ·fetei nici flăcăuluJ.
Am îru·egistrat aceste observaţiuni de ·<latine asupra
-populaţiunei catolice din Moldova, ·Cre<jend că vor :fi de
-vre un folos. Ca.racterile acestea ale · populaţiunei ca- ·
talice din Molclov.a sunt imprimate ele religie într'uă
·limbă : străină! -:·: ; 1 • ; , · • • • r·. • :·· :, . .. " •
·„pus .
,_ ; Dacă ·ain â:n .evidenţă :modul· cum .preoţil. e~tolici
~ - Mol(l~va~ 'ş! muncesc păme-?tu1·i~~: prin congregaţiu.­
.rulo ~e baeţ1 ş1 fete nu am voit pnn acesta să :li incri·
minez·; •am v1ut · munai să·· aret<-că. : religiunea· .fiind . e>
 292

cestiune de consciintA nu se p6te impune nimenui. Re··,

cunosc că preoţii, ori-cari ar fi ei, trebuesc plătiţi în ra- ·
port cu demnitatea lor, nu voesc · mse (cred că.· acesta .
nu o vor face nici preoţii catolici) ca preoţii, .ori-cari ar
fi ei, se 'şi creeze singw:i situaţiuni grele prin impunere
poporanilor. ·:
· Fără îndoială că românii catolici şi românii · ortodoxi
din judeţele Bacău şi clin t6tă Moldova au uă singură .
naţionalitate. Naţionalitate~ este independentă· de guvern
cult, teritoriu şi moravud. Acelaşi lucru putem gice
şi de românii catolici de peste munţi. Admis este aqi
că. numai uniformitatea limbei este primul, adevăratul
şi unicul element esenţial al naţionalită.ţei, în cât s'a g.is:
limba şi naţiunea sunt tot una. O naţiune care 'şi schimbă
limba comite un act de sinucidere (Vegezzi Ruscala.) Cu .
t6te acestea noi 1)e11nitem popilor catolici din Moldova
se predice şi se oficieze în limba unguxescă, în bisericele
dupe teritoriul nostru, ·prin acesta consimţim de .voe la
sinuciderea naţionalităţei din acele părţi de teritoriu.
Am vezut ·sate întregi catolice nesciind o b6bă ·rO·
mânesce şi refusând a'şi trimete copii la sc6lă; (popii
snnt causa). Ar trebui, din .potrivă., ca preoţii catolici,
cari trăesc aci, cu bi.sericele la cari servesc, înzestrate
cu pământ de Stat, şi cari din timpurile vechi s'au bu·
curat de mila domnitorilor ţărei n6stre, se inspire po·
pulaţiunel~i.· ce păstoresc consciinţa naţională, înde~­
nându-le să mergă la şc6lă. Este în adever lucru trist
să vezi comunele Valea-?Yiare şi Fara6ni, unde temei.le
şi copii nu sciu se'ţi zică bună-ziua în limba româ.hă..
Cestiunea preoţilor catolici clin Bacău, ca şi în 't6tă
Moldova, este gravă şi merită seri6sa · atenţiune a gu-
vernului. Cu voia lor, cu sciinţă seu nesciinţă, este ·p~
tent pentiu ori şi cine i-a practicat de apr6pe că preo~1
catolici au fo~t cu deos.ebire agenţii maghlarismul1:11 ' în
Moldova şi în · legaturi · cu societăţile d~ ~aghiansa_i·~··
din Ungaria. · · · · „
Ei nu numai că predică în limba ungară, cum mai
 293

·sus am. arătat, clar învaţă pe copii a face rngă.ciunile

în limba maghiară; îi faC'e să creză că rugăciunile ro-
mânesc! · llU· sunt ·ascultate de D-q.eu ; '. şi . când vr'odată
·vei întreba pe · un ţeran catolic din· Bacău de ce reli·
giune este·;. el . îti va respunde tot-d'a-una: ;. de ·religiune
ungurescă· ! !. Vorba „religiune catolică..'' . ·este mai necu-
noscută ·între denşii. Se găsesc în ţera ungure;scă. socie·
tă.ţi ad-lioc menite a pFotegia elementul · catolic din ţe­
rile române. Preoţii catolici din ţerăi„ dupe t6te aparen·
ţele, sunt· în strânsă leg~~tură cu ·a:cele· societăţi; şi de
multe ori s'an veg.ut preoţi ungl.iresci venind .ca . simpli
.ivisitatori din ţera ungm·escă, cutreerând parochiele ca-
tolice clin Moldova, pentru a menţine sp~ritul ·unguresc,
·Şi • achicend chiar bani, ic6ne şi · a lte · scule bisericesci.
Unii din vlădicii lor, . precum defunctul într:µ :pomenire,
episcopul Sărindar (îngropat · chiar în. la§i) s'a incellcat
în anii din unnă. să combată acestă ' ~urmare; · espulsând
chiar din ţeră asemenea visitatori Şi opr.ind .pe preoţii
·catolici a'i ·primi pe la bisericele lor. Succesontl .acestui
episcop. (nen'l.~ de la ·Wied) · au procedat; tot asemenea.
·Grntie însă ·intrigelor unguresci la· 1Rom~ .el- a fost ne-
:voit s~1: părăsescă episcopia, înlocuit fiind ·cu .act.u alul e-
·pi_scop, · Eminenţa sa · Niculae·;fosif Camilli.„ ca~·e .a bine-
voit. se~ini ·procure statistica catolicilor icţe .sub păstoria sa.
: ·. Nu ciµuosc :ideile Einin~n.ţei ·sele ·episcopul·Camili, dei·
·a.om„•v.egut ;în .mai· multe· ,biserici·' catolice : din.: eparchia
Sa, ·prechim ;.la Skiuenii, Prăjeşti, Bacău, : Fara6ni, Valea-
:S~că, :fil cari se s~rvea; dupe.·eum ·nii s'a. spus; diri tlln.
·pul episcopUiui Sarendar CU· ~ăr~i .de rugăci~i scrise .în
'liinba . română;-;--ani ve<;}.ut, <}ic,-- căr~i bisericesci . acrise ·în
·unguresce. · Este . adeverati· că am·; ve<}u,t şi uă. carte de
.rugădium compusă, ·eotnbinată·r şi scrisă. ·într'uă. limbă ro·
mânesea : f6rte · .frum6să ',de :: Eminenţa „ Sar:.~pisc0pul ·ca...
·milli; dax:·mai: multe1ani . vezut'.d.e·•cele. unguresci. Cel
·ln!l~ ' ma.J10.• pro~etor . al' limbei I ŞÎ• filQl'a:Vllr.ilOr : ''ţll). O'l)r'esci
e.St.e:-parochuh bisericei Fara6ni1 · "părintele ·· .Domutlc Me-
iliorattj~1r · ·· · i · · .
 294

Veniturile pa.rochielor ca.toliceşti ale ortodoxilor sunt-

.f6rte mari. . . . .
Chiar din luna lui' August s'au constatat oficial la
prefectura judeţului Bacău de către comisirmea de apel
pentru imposite că parochul din Fara6ni are un venit-
de 30,000 lei de la. enoriaşi. Dările pe cari enoriaşii ca-·
tolici le plătesc preoţil0r cu voe seu fară voe, sunt..
f6rte încărcate şi dau loc la reclama~iuni <}ilnice. Pe·
lângă că fie ca.re pa.rochie are pămentul bisericei, mun-
cit în total de locuitori, apoi fie-care cap de familie·
plăte.~te înCă. câte 6 lei pe an ; mai dă câte 2 dubli
decalitri de porumb; plăteşte de mort câte . 40 de lei
când ingr6pă p1·eotul, · 20 de lei când îngr6pă dascălul ;.
la cununie plă.tesce 40 lei şi la botez 6 lei ; aceşti bani
trebuesc plătiţi şi se platesc munai de cât, ori-care ar
fi starea de sărăcie a locuitorilor.
T6t.e astea se. petrec sub influen~ preotului fără ca
autorităţile civile să aibă vr'un amestec.
In general imoralitatea în satele catolice, cum am v&·
zut, este mai mare ca in cele ortodoxe. Greşelile caii
le fac enoriaşi catolici, sunt pedepsite de preo~ii lor a-·
desea prin amen<}i băneşti în . folosu-le seu prin munci
· către biserică. ·Unii din aceşti p1·eoţi au făcut chiar a-·
veri însemnate, p1in asemenea metod ; putem cita chiar
fapte. Predecesorul actualului paroch. de la Prăjeşti, (cu
numele de · Meiu) în 10 ani de pa.rochie, în dispreţul .
jurămintelor. celor mai sacre . al ordinului Sf. Francesco·
d'Asisa, clin care făcea. parte, (toţi preoţii · catolici din.
Moldo~a aparţin acestui ordin), .au agonisit uă. avere:
suficientă ·p entru · a cumpera moşie · care a vencţut'o ·
în urmă cu preţ de 66,000 lei, pe .c ând se· ştie că. ace-·
şti călugări- la .hirotonisire, fac : jurement· de obedientăr
-castitate şi ·-paupertate- ;·· şi dupe -regulele ordinului n~
pot poseda de cât hainele cari ·sunti;pe denşii.· , -: ' „ L.
Acest pătinte, Meiu, este azi ·mare. pr.oprietar ·în Rom~„
;Fapte: de · acestă natură se repetă. pentru ·mai -.m~lţ1 •.
De sigur asemenea lucruri scandal6se, cari se repetă de~
multe ori, nu sunt bine cunoscute la Roma.
 295

Se sus~ine că misiunea catolică din Moldova este bă­

nuită de rele purtări chiar la propaganda. catolică din
Roma şi în mai multe renduri generalul Francisca-
nilor din Roma s'a încercat să pună capăt acestor de-
sordine.
Aducend aneste fapte la cunoscint.a guvernului, ar fi
dar de dorit ca guvernul precum s'a cerut chiar în Ca-
meră. în 1873 de către reposatul C. A. Rosetti să se facă
un concordat cu sf. Scaun pentru regularea legală a
clerului catolic în ţeră precum s'a încercat de Eminenţa
Sa Monseniorele Palma în Bucuresci ; toti preoţii
catolici din România să fie i·ecrutaţi din cei născuţi şi
crescuţi în ~ră cu sentimente române.~ti. In tot casul
preoţii cablici venetici, trebuesc înlăturaţi din Moldova
în înţelegere cu sf. Scaun ca fiind cu totul inutili şi
primejdioşi chiar religiunei catolice .
. Deja în Bucureşti se află înfiint-at un seminar catolic,
la Cioplea, de unde clerul catolic, care ese, dă. esemple
de uă înaltă cultură şi de t6te virtuţile evangelice, · a-
trăgeDd chiar simpatia şi stima tuturor românilor.
· Sper că. însuşi Eminenţa Sa episcopul Camilli DU va
fi contra acestor idei, le va admite şi nu se va teme
de a fi pus sub obedienţa Eminenţei Sale Monseniorele
Palma. De ce dar DU s'ar recruta din seminarul de la
Cioplea tot ·clerul catolic din Moldova? .
In pri~ţa tipărfrei cărţilor bisericeşti în limba ro-
mână şi mai cu semă in privinţa inlocuirei în leturghie
a limbei latine-idiom· mort-cu cea română., ar trebui
ca guvernul nostru să facă ceia ce a făcut cel munte-
negren : · să ceră şi să. · obţiună de la Papa înlocuirea
limbei latine' · şi să. stăruiască. ca 'populaţiunile . catolice
din Moldova să auză cuventul lui Dumne<}eu în limba
patriei. · · · · · ' · · · '
 XIV. ·
]luncile. agricok.
~.:._ ! . ..
, .• • • i ~ •, • • • ~ •, Î' I , • • '' , , , • ,

Muil.?ile agricole î~ti:e · săteni .§i propriet~ri ş~u~1t ·regu:..

la~ prm iegea .votată în 1882._ Legea ·veche era prea
„proprie~~·icescă'.' : în r~u penti-µ: .,să.teiii. L~gea de a<µ
ocroţesce d.e uă P.oti-ivă p~ săten Şi pe proprieta1:ul ~a.r.e,
dar priri aplicare .a devenit ~·ea. < • • • • „ . .
Sunt. prop1;ietari cari acuză sătenii noştri ca fiind cu
totul înapoiaţi „neavând nici noţiunea binelui ni<'.i aceia
a reului ; ~ctualmente ~a şi · în.,i~rec~t nu au con:sciinţa
a nici ~~r datoiji de împlinit fără înboldire seu esec..mtare".
Credem 'că să .„esagereză mulţ pe. socotela bieţi1<;>1" sa-
teµ]! .Trai~ 101: modest .şi intim n~ este 'bi.ne „c~oscut
de toţi. Sătenii. sunt blânQ.i,. ş~ţ 'dul~i ş'i răpdătorl, sunt
înţelepţi„ şi., ~u .P.:w:itea se_l:let6sa,.··~unt chiar esa<?ţ~ ~ ,ll;l. .l~.:
găt~iţe . lor. P6te' , pă mise~'ia silesce pe mulţi , a s~„ ne:.
păsători .faţă ci~ sarcinele ce ~~· Dar câţi ~meni Cll; )1ltă.
crescere ~u'i vedem l~~ţi, fără. consciinţa datOriei :~?~­
tre denşii, către . ţa1·ă şi ~hiar către . familiale. lor?-!, „
Ecă. ce se.
p6te respunde celor ce acusă sătenii:.'. ;ş~ra
de speculaţiune a unor arendaşi şi proprietari, ajimsă _în
stadiul mortal, din puctul de vedere al binelui, împie-
dică pentru tOt-d'a-una îmbunătăţirea s6rtei de jelit a
sătenilor noştri ! l'

Proprietarii se plâng că sătenii sunt nedegroşiţi şi nu

 297

sUn.t de ajuns garantaţi de banii 'ce dau sătenilo1· pe munci.

' Actuala: ·lege· însă. apără. d'o:·potrivă ambele păr~i:
Au fost timpuri .când sătenii de buna. lor ·voie se vin-
deau · vecinic la · pi·0prietari, cu copii şi cu ··:t6te păqile
de moşie; aQ.i îşi vend .:munca pe · şir de · ani întregi; de
aceia ·s e · mtemplă · că în.cursul anului. sătenul 1:iiostru nu
ai·e ce mânca"; ·· · „ , ;: .· · . • .,: .;' .-•;; „: ·1 ••
. · . Fie· ca pă1nentul nu ·produce în de ajuns ; :fie ·că .pro-
ducţiunea. se strînge de marea proprietate·r :Şe; · în -fine,
că. muncitorii sunt leneşi şi· nepăsători l' acest fenomen este
general şi pare că se intemplă pe întrega suprafaţa.· a. ·păr
mentului. Economistul · american Hem·i George: ne dă
esplicarea faptului: " · •'. :,:i · ·: . „ · · " :·'; i:· '·" .
• ;Nu departe · de· fel'estra la . care '. ·sc11.u:, . ·iJ.ice·· .i lustml
1
ecol."lomist, un taur pute1nic se găsesce· ă~gat prin · mij-
locul :un.ni pelciug, c~rţ:i îi trec~ prin nări. Păscend iarbă
prin pregiur, el a încolă.Cit aşa de bine priponul seu în
giurul ţăru.~ulw de eare_esţe -legat ,fil ·cât se găses~ ca
un prisonier; o iarbă îmbelşugată ·ai·e.înainte'i, d&r noul
T~tal •nu . p6te s'o pască ; .el .este:-phiar , fi?. : neputin~ă
se 'şi scuture capul pentru .a . goni .muştele. ce .'l ,superă.
Din timp:·în: timp desvalue . câte o :forţă. ; deşartă şi, pe
urmă., dupe un sbieret plângetor,.re:i;nane tăcut şi· ne:i;nişcaţ!
·11 „Acest taur, :.m0delul :isprăvit al p\ltei;eL .materiale,
1

lâ.ncezesce· alătru·i: ·CU· Jmbelşugarea şi-; ..:în ,. lipsă.-. d~. : .a

·aci să : îb.J.ătm·e .piedicele .ce i ~se · P\11?-~ · devine prada .erea:-
tur'e lor ·ma:i "slabe. :-El mi s.e .pa:re; ~adă.ogă Henri.George,
.emblema: . esa.ctă a··mesei muncitorilor'~.·- ·, ·,·i · J l;, ..... :
, ·!. Nimic :imu :admirabil ca.. acestă , comparaţi,une, 1 ·care
zugră;~esee· .situaţ.iunea · sătenilor. S'a/ dat libertate' ;·.săte­
nilo~ n0şb1. :,pentru~ a':i. 1face'.foricivi; i.· ei„·s'all . ·făcut ~în pa.ţ_­
te: şi; .proprietai:if Qăci; sta qis1:; mica- prqprietat~ ·e ste- :te-
melia .prop1ietăţei .:i;nai~; .dai: .•,•. ca şi. taurul- de'spr~ care
ivoroesce ,, ţI~i.: ·:Georg~, .i ~i .. ,m~: · po.t uti,1.isa.,i!iir.l;>~ înbel-
şugatăr ipe ~c.are":~ p1:odude geJile:r;0sul ;nostru 1:păment" nu
·P?~ : ~cbsă,„~e scuture. de_ Jil).Us.ce~·; tOu; „al~ :rorbe pân~
I c.e
.satenn noştri nu . vor înveţa sa se servescă de i:aţiunea
 298

.c e au, cunoscend modul cum sunt legaţi şi mizlOcele prin

cari s'ar putea elibera, nu ·vor putea până atunci să se
folosescă. de. fecunditatea pămentului. . „
Sunt cause hotărâte cari fac ca sătenii noştri să fie
tot-d'a-una in legătură cu m.iseria. .
Revenim însă la muncile agricole din judeţul Bacău,
contractate de locuitori dupe noua lege, de la 1882 în-
c6ce. Pentru a ne da sema; de câtă întindere munceşte
un să.ten proprietăţei, dintre :cei . cari fac angajamente
de munci, câte Q.ile lucreză cu braţ.ele şi cu carul pre-
cum şi ce plată primeşte în schimbul muncilor esecutatei am
·copiat registrele de .tocmeli agricole de la fie care co-
mună în parte pe periodul 1882-87 şi , din datele ce-
am cules, am întocmit un tablou general pe judeţ. Etă
datele ce coprinde . a~est tablou.: . . .: ·
No. Aug:tglnment<'!or No: locuitorilor copriuijl ·
din cursul anuluî tn anga~i:lmentc

Anii 1882, 83, 84 85 şi 86. 2603 20.162

" 1883, 84, 85 86 şi 87 . . '1878 16.640
" 1884, 85, 86 şi . 87. : . 1943 16.964
" 1885, 86, şi 87. . . 2190 20.329
" 1886, 87, şi 88. . . . 1786 . ! • 17.071
" 1887, şi 88 ~ · ..„. . . . 965 8.544
Din acest tablou se vede ·că sistemul ·vechiu se ur-
meză încă în judeţul Bacău, adică. sătenii, iau bani pe
munci prin anticipaţie şi pe 5 ani ' din 1882 se·
plătescă tocmai ni: 1886, contra legei din 1882; acesta
face că. ei lucreză eftin·. In anul 1882 sătenii din ·Bacău
au· luat de la proprietari ·bani pe'. munci să le esecute
în 1883, 1884, 1886, şi „1886. fu. 1883 au luat bani, an-
gajâ.n d munca. lor şi· pe 1887. 1 fu ..•1885 au ·luat şi j>e
·1886 §i pe 188.7;-· ast-fel ei' se încarcă de dato1ii- ,din an
ţJi an; . ;,a.jungand să muncescă -proprietarului ··hectarul
„de . păment· CU'. ·deseverşire, · de -·@:'âU 'seu !de· 'pOllUill~t'în
„mijlociu,. numai :rpe ··pi'et "do ·1ei 11 11·- „20 pe cât.~. t:µnp
„plătit ' cu· bani -în · mână :a.r ·eosta: •,· hectarul ·minunum
.so 'lei" ~ ·
 299

Cifrele ce dăm sunt esacte; ele· sunt culese din regis-

trele de tocmeli agricole şi ne arată capitalul angajat
în · exploatarea moşielor şi datoriele sătenilor către pro-
prietari şi · arendaşi. Etă. „muncile contractate'' către
proprietari ·în hectare de locuitori judeţul Dacă.u, în ·pe-
riodul 1881-87. .
.Anii . 1882 1883 1884 ·· 1885 . 1886 ·1887
"
Hectare
AJ:ătw·ă 3730 2863 2437 2G43 2267 18il;J
Praşilă 8090 5175 6101 8388 6236 3259
Secere 6278 2937 2914 4303 3474 1541
C6să. 3179 2086 2198 3261 ,. 2821 714
Vie 167 146 215 116 90 62
Totalisând aceste resultate pe ani, adăogân.d şi nu-
mărul gilelor, cu mâinele· şi cu· carul pe cari săteni.I sunt
obligaţi a le face, precum şi- sumele · de bani ce conţin.
angagiamentele, ajungem la următorul resultat:

Totalul muncilor. D I L E L E Sum. de bani cecou-

contr. în Bectaro cu brafele[ cu carul . ţiu angajam. fn Ier.
18s2 20.446 · rno.322 &803 ·. 411.425.41
I 1883 13.209 108.701 .. 255.7 .· 28°3.825.38
1884 13.868 . "·.73.459 ·. . i201' „. 251.036.44
1885 18.713 72.864 . ' 2663 3.26.376.46
.1886 !.:13:s90 . 63.463 · .. 1 • s76 ,269.105.62
1887 ·. .7.402 = . ţs ..4os· ·:· : ~H3_: 12.3.699.57
Considerând aceste date ·găsim că fie'care cap de locui-
tor din cei cari au contractat ·angagiamente agricole a
muncit' proprietă.ţei !"
• ••• , •• l , • . •• • ; • • • '1• • • ••• • •. • -. :. •

1 bect. · 140 m. p fi G ••,, 4ile pentru 20 lei· 40 bauî tu 1882

o .n ·· -.793g m. p. Şi 6 'I• '.n 1 • ;, ' ·· 11 '. 1J ·· n. · ~.„ · · · ~ · 1sas :
··O · ~ ·11·s t75 m!· p. ~i ::t"f• "" .: · : ~ ·'14'· ,;· i79 :·, r · ·~· 1S;4· .·
O.·!h : 9205 ·m: p; :,1 a'/•· ';; .. ; •i. ._.: l6 :n,:: 50.' ·;, :: .";; 188{)
l· nq ,2229. m. P~ . fi 8 · '/• tn ·:·'l••n .i··!S n.: -77., n '-•n 188G :
O n 8668 m:,P•...fi .2 '/•;· '\• (, . o· , ~"··~ ·„4?,!· ",>' ;n .~~~ ·
 so:>
In ·1886 fie-care săten. .din· cei ·cari au · contra0tat an-
. gajamente : agricole în jude~i.11 Bacău, ·a . lucrat pentru 15
lei; 77 ·bani · proprietiiţei l hect. · 'ŞÎ · 2 22 9 m. , p .. şi . 3 şi
·un sfo1:t g.ile de ·l ucru. ·Muncă destul .de eftin~, nici um·
bră. de îndoială ntlmai remâne! Un •om ajutat de .fami-
lie p6te lucra pe lângă. ogorul seu şi 1 hect. 2229 m. p.
proprietarului, dai~ . altul singur . c~ greu va în~eplini o·
bliga~iunea· în cât se expune a peri de f6me. Munca
proprietarilor se face înteiu, ·a · să.ţ~nilor pe urmă, cea
ce spw·eşte mi.seria lor, a:verţdu-~e. în vedere că., în . ge·
ner~, :1·ecoltele târzii ·sunt tot-d'a~utia slabe. . ". . "
Vom demonstra .in alt ar.ticol că· de la .înfiinţare~ ca-
sei de -credit agrico.l ·în jude~, sumele îillprumutate delo·
. cuito~i, de. ,la proprietari. pe munci, au scă.<J.ut cu 3 păr~i,
învederând utilitatea şi înlesnfrile· ce 'găsesc săteni' la
:acestă. b;istituţiune.. pentru a'şi .procura: instrumentµl. prin·
cipal de. producere, şi . conchicJ.end la d1·eptul.- =comun în
:tapt de exploata.rea .fil0şiilor. p1:0pri~tă1·foeşti . . ;rn;. ori-~e ·
lucru, v.oind:·o soluţiuner · trebue. ?şă : .clµ+tcim;adeu~n-'J, me~ia
·fi mesura Zuf. „ ·
': , ' I ~ • • \

Nenorocire!' r~u stăm ~u le,g~a.. in~oelelor ! destiµată,„aşa dis, să

·reguleze. raporturile dintre cultivaţo.ri şi p1:~P.rietar. Ministerul a
voit in 18s2··să •moaifice' I numai
d~u~· disposiţiuni· dln legea veche şi
.Pe loc po!Jesorii ·solului. transformaţi · îti jupitei', ..:cu =braţele. 'armate
·de trăsnet;'â.u început să ·arunce ) chintei fiăclrânde: In loc de a-
.cord, de~a.cordul..ia.' şi azi p.roporţiunI : î~gi.·ozit6re~ '.,i;,~gea· esţe bol-
navă, să· ~ic~. ~i, . aşa c;um există,< perturpaţiune D;l&.~e pro~l~c~;în t~te
interesele ~conomice ale ţ~1~eI. Pentru "acesta""nteeting de ' proprie·
tari. s'aµ constitu~t în Moldova„-in .car~; oratQri di~ţin~\. au. vo,rbit
;,recunoscend cu .toţiI reforma .tpcµieleloi: agricole,;· da.r făr~: :·.spirit
.de partidă şi în mod cn totul obiectiv şi ~odera.t .au d~:v:edit, ,ci,ţe­
lnl necugetat. în care guvernul să încerci. a le rea.lisa, tinde 111- an-
-:tagonism, Ja. ~uşmănfe, 1 iar n~ la ~olidarit~tea. clasel~~ ~cole:" !(?)
Ca şi meetingnl din Moldova, <lin 1$.82, nol ·voţm să· concl)idem,
.(lin aceste observ.aţiu11i, nu„antagonismul ci' solidaritatea; nu duşmă·
11ia ci amiciţia Intre intelegenţă, capital şi · muncă~ ·factoţil produc·
ţiunei, ar~tând, fără imparţ.ialltate, drumul de mers: ' . .
 301

Este forte tristă, lamentabilă şi pllnă de lact·ămi istoria. claselor:·

rurale din ţerilf1 române. ..
Vorbind azi de im:oelile a,9ricole; nu este. nici de cum inutil să ..
aruncăm · o i)rivire înapoi. :· . .. .
Şi începend 1 . nu ne vom urca niai departe de cât până la. Mihai
Viteazul. .· ; · ·
In constituţiunea societăţilor esistă pedici cari ţin în suspensiune
progrt:sul. Ast-fel a fost în Francia. pedica. contra. libertăt.ei muncel ·
şi, respinsă fiind de justiţie şi interesele sociale, a permis desvol-
ţarea f<>rţelor · productive, paralisate da vechile regimw·t. Acelaş e-·
fect a produs şi abolirea ,·obie'i din Americi şi emanciparea servi-
lor din Rusia : c~cl nedemn este ca oclasă a societă.ţei să aservescă
altă clasă. Persistenţa unor asemint!a restricţiuni puse liberei ac--·
tivităţi nu se mal putea pricepe în secolul de justiţie în care
trăim. Tot ast-fel a fost şi emanciparea ţăranilor din Româ-
nia, puuenu faţă în faţă veritatea principielor cu realitatea. .
Cu privire la ţerile române, atât în Moldova cât şi. în Muntenia.~
au existat doue clase de ţi!rani; m.oimenil şi clăcaşii. Cei d'entăiu
grupaţi mai cu semă în parţile muutose, au fost adevăraţi proprie-
tari p'o bucată ore-care de păment, . liberi în mişcarea lor, şi ne
supuşi la nici o dare către uim~ni, afară de Stat. Posesiunele lor~
au constitnit mica nostră proprietate rW"ală. Cel d'al doilea, sU\- ·
biliţi pe moşii diverse • .ocupând câte o porţiune, au avut drepturi
asupra proprieteţei, drepturl de :usufruct, de cooproprietate şi ,am-
ftteosă, t6te cu caracter juridic, consacrate prin tradiţiuni şi prin legI.
· Oamenii erau liberi şi atunci, :. dar pedicele puse în drepturile lor
de proprietari, posesoril ai solului i obliga la sen.rituţi pe1:s.onale
Olăcafii·l noştrii : se găseau · intr~o ·stare ·apr6pe de robie, condiţiune
miserabilă pentru ţerile române · ;o causă. de decadenţă, de slăbi­
ciune şi o pedică la. ·ori-ce progres serios. De acea spiritele luµii-
nate şi · 011este dintre români an căutat mijl6ce d" înbunătăţire se .
remedieze reul. ·Alexandru .Ghica intre 1834: şi 1842 avu astă. pre-
ocupa.re; dar, · ori~că nu putu, orI că nu sciu se pună· destulă ener-
gie ·pentru triumfa-r ea bunelor sale intenţiuni, nu făcu . nimic. De la
1842~48, snb·.:domnia Iul ·Bibescn,··nn articol din-.constituţiune .pro- ··
clan~~ l!rincipiul conv.ersinnel .dreptului _siitenului clăca?. în drept
 302

<de proprietate in schimbul unei indemnităţi către posesorul solului.

·O comisiune, compusă jumetate din boer1, şi jumetate din ţeranI, se
institui spre a organisa acest principiu. Bătră.nul nostru agronom,
-d. I6n Ionescu, lucră mult pentru triumful acestei cause. Dar eve·
~imentele politice întrerup~eră deliberaţiunile comisiunei şî o lege
·.din 1851, plecată din iniţiativă lui Vodă Ştirbei, făcu posiţia clăca­
şilor şi mal rea. Cu t6te astea, deşteptarea ·era dată, cansa apă­
·sătorilor ' găsi apărători energici în cât convenţiunea încheiată la
Paris în 19 August 185B de puterile semnătare ale tr.actatulul de
1a 1856 a pus oficial la ordinea zilei revisuirea imediat a legi-
lor destinate a regula raporturite dintre muncitot·l şi proprietarul
-solului în vederea înbunătăţirei s6rtel lor.
Principatele se unesc, o altă comisiune centrală. se organisă spre
-a elabora un proect ele lege in materie, ce trebuia supus corpurilor
legiui.t6re, proect ce a .clat nascere la critice ferbinţi. In momentul
când discuţiunea era clesrhisă, d. Constantin Boerescu publică la
Paris o broşură în care resuma desbaterile afacere!. .
-. · Solidaritatea intereselor se stabilesce duc~nd o viaţă ser-ios a-
.s ricolă. ca aristocraţia britanică; şi constituindu-ne în organul inte-
resat, neobosit,- puternic, convins şi ·1uminat al tribuinţelor popula-
ţiunilor. nostre r·urale. A.tunel nimic nu va remânea slab în ţara
..asta şi totul se v·a fortifica. ·.
Pe când aiurea, cultivatorii transformă. nisipul în anr, ai noşt1:i
-s:iferă de tome în mijlocul deluviului negru .cu 2 010 humus. Apoi
" dacă proprietarii n.' an confienţă în: viitor şi nu voesc independE}nţa
muncitorilor,- cum vor avea ei astă confienţă? Pentru aceea nu ve-
dem inbunătăţiri fonciare la noi„.şi cultivatorul aservit, fără inde-
.Pendenţă şi fără forţă morală, secerat de .maladii : rasa lui · · deg~-
.nerez-ă, moravurile lui se slăbesc, populaţiunea descresce· şi v;~to~·~l
. esploataţiunilor model nu p6te fi asigm·at. . ·. . . .
· ÂSt-fel „dacă voim soliclaritatea între : O clasă Şi alta, iar nu dlţŞ­
-mănia. cum s'a r;ti:s, le trebue · proprietarilor . şi cu
-.deosebire : aren-.
-~aşilor..un ciment rnoral; adică. trăsura :de unire intre ei şţ muncb
.tor.· Fără; acest. ciment .t111ioral;:.ilu ·pote fi prog.res, : nicJ · soliclfJ,riţat,e.
· ·Agricultura. .fiind · o meserie, proprietarul. ·alege. coa.so.c iatul se_n;cu
-eare• execută t6te imbuoătă.ţirile. Prin ·colonat, (.părtăşia) ·propdetăţile.
·sunt mult mai bine cultivate, pămentnl nu perele forţa lui .prodnctivă,
;inbnnătăţirile car1 'l măre~c. renta se fac.
 303

Nu este acesta cea. mal superbă, cea mai magnifică şi mai les-
niciosă realisare de asociaţiune între factorii productivi: muncă,
capital şi inteligenţă? care pretutindenea merg in trunte spre a
~nceri pacea., unirea, independenţa absolută, bună starea materială
şi civilisaţiuhea ? .
Reforma legei învoelilor din '1882 era. o oportunitate economică.
Şi să ne găndim la cea r.e zicea 'l'hiers la trihună în 22 Ianua-
rie 1870.
„Trei- mari afaceri trebne să far.ă preocupările ori cării naţiuni:
libertatea sa în teiu, mărirP.a sa pe urmă şi în fine prosperitatea sa.
materială .
„Libertatea nu consistă numal în a critica guvernul pe drept seu
pe strâmb, dar ca naţiunea să se guverneze singură şi după cu-
getările ei.
„Mărirea nu consi stă a. supune vecinii cu forta brutală dar
.a'i menaja în cât nici o chestiune în lume să nu se resolve contra
.intereselor sale.
„Prosperitatea~ în fine, care consistă tn a scote din pămentul s~n
~ din geniul locuitorilor ce'l populeză cea mai mare producţiune
posibilă. Şi păziţi-v~ de-a crede {'.ă, bogăţia publică are vre-o le-
gătură cu pasiunea intereselor materiale: Nu este lucru mal moral
în lume ca de a micŞora suma relelor ce· apasă asupra omului în
societăţile chiar cele .mai civilisate. A face 011-cul mar piiţin neno-
rocit r.s·tc a'l face mar bun; căcI este a'l face mai drept către cei
ca.ri 'I stăpânesc, către semenii. sel şi către Provedinţă. · · ·
Ei bine, pătrundeţi-ve de ceea ce a zis d. 'l'biers intr'o circum-·
stanţă solemnă ; stăruiţi a face ·muheitorul nost1·u ma~ ·· bun· şi ·. :ve
Ta servi mai bine ; interesaţi-l la produc'ţiurie, · · căci îl veţl f!).ce
sincer · către' cei carl'l guverneză şi din neîncre~etor ·va. deveni în.
crE!~etor în· p1:oprietarnl s~u,= in ·sine. şi în Provediuţă. · ;·: · ·. ,.
-Ştim cu toţil;: că robia ··fu îuti:odusă ·în ţăr.ile române· ·de ;Miliaiii.
Viteazul şi Mateiu Basarab şi în Moldova de Vasile Lupu. Pe ·când-
a.cestă"urîtă' 8'erVitute persondlă· se. înti:odticea în. ţările: române,· ."e a
-se ·supriiri&. îll ·Francia. i .. · r1• 1·; 1 . ~:. :. ·.'·=.' ., ·;··· '· 1 1-. .·, , .
,:·n•acut1{ ·înainte:· ţeranii' " Off tnuocitorii ··âg~ÎCO\i, :;fură: Veudutl :ca
dobit6cele 1:Cit ·rmoŞia „pe ···eare·· ti'ăiai'r = şi: num·a1e lor. figmia în· :~ctul
de1 venz;are! :foi'· tiillpuri!e ' acefea··· era'- tfistă: :l•S6rta·.;claselor.·. rurale .1
 304

Posesorul solului singur determina numărul zilelol' ce bietul ţ~ran­

trebuia sa lucl'eze· la eJ, şi, "în cas de opunere, u· putea aplica ba-
swne pe spate şi wte pedep:ele .cele mai atroce. · După mort~a.
muncitoruiul agricol, proprietarul n moştenea ·succesiunea..
Să mărturisim, că acestă mare injustiţie a lul Mihd.I avu de e,.. ·
fect uă profundă decadenţă în naţiune, forţele ei vitale se ,.slăbiră..
ca nici uă-datâ şi nui.sa poporaţ.iunilol' lucrăt6re emigra din z.i în zi.
Dar 6re trebue să acusăm pe MihaiU, pe Ma.teiu şi Lupu pentru
acestă iildobito.cire a claselor rurale 'il Nu; a.r fi să ne înşelăm a-
mar. Boeri~ea timpului este de vină; şi uă boerime străină, ah !
căc'i boerimea. naţională cădea, descedenţil lor ce confandan cu
mulţim:ea, înlocuiţi. fiind din ce in ce cu streinii. Da~· fiind-că es-
cesnl în tote este· un reu, trebuia uă îndulcire, uă· amăgire mai
bine. Interesele Statului şi ale proprietăţei găsindu-se r~u compro·
mise, plin estrema mizerie şi emigraţiune a muncitorilor, C. Ma-
vrocordat în 1746 le dete promisiuni de libertate şi în acelaş an
ţăranii cari nu fugiseră, fuxă declaraţl liberl, obligaţi numai să piă- .
tescă ceva proprietarului solului, condiţiune ce flt regula.tă printr'-
un urbi:u-ium, orl · lege de învoială. Sătenii noştrii îşi .reluară ve-.
chile tradiţiuni de prop1·ieta.rt cultivatori. Insă urbariul lui Ma-
vrocordat nu determina nici de cum întinderea ce se cuvenea fie-·
că.ruI ţăran, dar punea îndatorire proprietarului să 'i dea păment
îndestulător; ·precum şi lemne de foc: Cultivâtorul, la rendul lnl,
trebuia să <J,ea. dijmă din recolte, să . plătescă ceva pentru păşuna­
tul vitelor şi, .dupe averea lui, să. lucreze 8-12 zile pe an, prin
învoială. . ·· · .~
Nenorocire! Peste puţin timp monopol01·i· se · creară în fav.6rea.
proprietarilor şi. pdvilegii în fav6rea unor din ţ~rani, cari sub nu-·
mele de scutelnici şi posluşnici, erau scutiţi de tot, numai pentrll
& face serviciul boerilor şi monastirilor: aşa în cât în Ioc să. uşu-;
reze, Ma.vro.cordat apesă mai mult, p9siţiunea rµuncitorilor ss
înăspri mai tare. „ . ·; . ' . : .. · . .
Daci ne· întorcem în Moldova, cu trei anl mai în urmă, la 1749·
se făcu aceiaşi reformă dup~ care, Românii muncito:i;i nu se ·mal
confundau cu ţiganii ca . în trecut. şi nu s~ mai. puteau . vinde sepa-
rat nici nu se mal putea.ii transporta dupe uă proprietate ~e ·alta.
Actul din 17 {9 fixa nu merul zilelor de lucru·, ce un munci.tor tre;
 305

buia să facă _boeruluî, la 24, ţifră ce fu redusă la 12 de Grigorie

Ghica în 1777, puindu-I~ îndatorirea să .face transporturi gratuite.
Dar cum, de Ja Mihaiii, boerimea n6stră, cu şânge strein într'·
insa, s'a a.rătat lacoµiă şi fără inimă, fără sentimentul uman şi a-
dem.oităţii, nemulţumită cu zilele fixate, că.ci nu putea 11ă st6rcă toţl
bureţi!t ·ce'~ · ave<' ~a . di11posiţie, încurca lucrurile ; şi acestă încur-
cătnr~ ayu de re;Sultat un alt :urba1-ittm dat în 1790 de .. Moruz,
prin care cele 14 zile, fixate de Gr. Ghica, se transformară în Ju-
cl'ăl'i cu . 1·upu!, cn totnl exagerate şi ne sfârşite, în cât bietul cul-
tivator muncea mai tot anul să le facă , ne mai r~mânându -i nici
50 zile din an să Jucrez& pe sema sa. Modificarea adusă de Mo-
rtiz: pennise bot-rilor să st6rcă cu tot.ul clasele muncit6re: Urba-
riul din 177Î făcea patru categorii de muncitori : fruntaşi, mij-
Zoca1i, codaşi şi cei din iwmă. 12 fălci de păm8nt se da celor d'in·
t8iu şi 3 celor din urmă, feră ca pămentu_l cedat s~ trecă peste a.
treia. parte din întinderea domeniului.
Ca.rag·ea la 1816 fiico ceva analog în Muntenia
Şi acestă_ chibzuire duri\ pâua la. 1832 in ţă;:ile române, c~ud
cond.i\iunea. 11iuncitorilo1· ag1·icoli fu din nou t•egulată. apr6pe . în
acelaşi mod in amândou~ principatele. ·
Influenţa rusă şi turcă domnea. în ţările române. P61:ta învinsă.
Ja 1828, rolul ei de Suverană fu înlăturat şi Ţa.rul, amic şi sub
nume de protector, comanda iu Bucureşci şi Iaşi. Sub preşedinţa
trimesului seu Minziaki, adtmări de boeri reunite l~ Bucuresci şi
laşi votară, sub numele de 1·e,g1Llament 01·.qa.nic, proecte ele legi
venite din Petersbnr~.,. · .' . . .
Dacă în Moldova, urbariul lui Moruz determinase . întinderea <Je
teren, cuvenită fie-cărui muncito1·, în Muntenia se determina tocmai
acuma., transformându-se zilele de lucru tot în lttc1·ifrt cit ruptu ca.
şi în Moldova. Partea cea bună a re9ula11u~ntulu_i 01",qanic fu nu-
mal suprima.re!). scutelnicilor şi & poslu~niciloi:. .
. In 1~5. 1,, Ştirbey prin legP-a din 23 Aprilie, înăspri şi mai un~t,
cum um zis, condiţiunea,.muncitorilor agricoli,. Dre.Pturile reale aţe
cultivatorilor ful'ă absorbite de proprietar. V9dă Ştirbey, ~u boerii
ce votau sub 'ordinele lui, a mers şi mai departe : .el a denat\rr~t
cn totul şi .n.wnele ·cultivatorilor; chem~du!i .~hi-i-ia,t şi ·declarând
proprietarul stăpân . absolut. După legea lui Ştirbey, 1 p~~pyietarul
20
 SOo
avea dreptul ·să espulseze ad-Zibitun~ orl-se cultiva.tor dacă îl pre-
venea pe el şi administraţia cu un un înainte. ·
In acelaşi timp nuw6rul · zilelor se urcară la 22, 1ii·Ysurate C1'
·„1,pttt, ceia. ce făceau in realitate SB, cum observă un scriitor, căci
trebuia bietul.ui cultivator 4 zile ca să lucreze ceia ce preţuia o-
mul fără suflet o zi ! lu acela.şi timp să supusară la dijmă şi
gt·Adinile de legumi fe până la Măria Sa Vodă Ştirbey fuseseră.
·scutite:
Prinţul Ştirbey proclama cu ironie pe cultivator stăpân absolut
pe sine, pe averea lui şi de a putea să· se stabilesc& unde va voi
pe d'oparte; iar pe d'alta, restrângea dreptul de circulaţie sub
pedepsa d'a.şi perde ca.sa şi t6te clădirile şi sădirile lui.
Cu alte vorbe, cultivatorul era liber da.că voia proprietarul şi
legat de nu 'foia.
Regulamentul din 1832 şi legea din 1851 regulară posiţiunea
clăcaşilor din ţerile române, 1·eJiu.nţt cu sila pe moşia boe1·nlu't
de ·uoiatl să plece şi goniţr tot cu sila când auear, ,gust să nu plece.
Consecinţele acestor legislaţiuni aii fost desastr6se pentru agrkul-
tura n6stri şi toţl cultivatorii r~dnşi la o profundă miserie. Tot
timpul lor era. absorbit Vl\ra în cât peste iarni. se găsiau reduşi se
m6ră de f6me. Descuragiare pretutindenea ! omul descuragiat este cel
mal reu instrument de p1·o'ducţiune. Nimic nu este mai dP.fectos
de cât a lucra cu trăndăvia.
In agricultură, ca în t6te artele omenişci, omul nu prosperă de
cât cu condiţinnea d'a fi liber şi inteligP-nt. ·
· In zadar s'o d'a cu ruptu s!tenilor să lucreze ; dacă nu vor fi
interesaţi la. producţiune nici odată. nu vor munci bine. .
S'a scris mult p~ntru agricultori, căci a scrie pentru ·ei este a
face pomană cu seracii, dar ~i se pare că tot impreju,rul rocei Jnî
Zizif ne înv~rtim, fără a ne 8Ui d'asupra !
Nu se p6te ~ice, prin ~rmare, nici de· cum solut.iune impăciuitO­
·re. Legea este numai dreasă şi mai bine să lucrezi de Cât să dregi.
S'a 'vorbit. de dreptul comun titră a se înţelege calea cum · să. re·
venim' Ia dreptul ·comun. S'a 'vorbit d'un· regim 11grar special, ·dar
să înţelege re·1. ' · · · · · . · ' · ' · · ·
Şi, în a.dever, 'prop~~tatea ag1:icolă' nu 'se p6te esploata de· cât
in treI moduri : ·
 307

1. Exploatare directă prin proprietar, esecntâ.ndu-şi lucrările a-

·gricole cu maşinl, cu lucrătorl cu ruptu, cu ~liua ori prin argaţl.
Acest mod de exploatare oferă cea mai mare garanţie pentru
viitorul agricol al României: Marii industria.II din străinătate nu
:sunt ele cât marl proprietarI şi sunt ei cari fondeză industria şi des-
clud debuşeuri braţeior.
2. Exploatarea prin arendaşI, persone căror·a. proprietarul 1e
·cedeză solul spre a'l exploata îu ~n pă1·inte de f amile, în schim- ,
bui valorei sele locative plătiU. mai tot·d'a·una. în banI, rar
şi in alte obiecte. Acest mod de amodiţiune al bnnnrilor ru-
·l'ale este cel µiai respâ.ndit în ţara. u6stră şi este de dorit ea pro-
prietarii să se silescă a face dintr'enşîi clasa cea. mal utilă a so-
cietăţei. Eu găsesc arendaşilor numai nn defect, că n'au capitale, nu
·se pun la şc6la s ~iinţei şi nu ţin comptabilitate regalată.. 'l'rebne
să se convingă însă arendaşiI noştri că numerile stăpânesc 11zi lu·
mea. iliundum n1ww·i ·rugunt. Ei recolteză numai o datâ · pe a.n
dar nevoe de bani au in t6te 4ilele şi trebue prin urmare să în-
registreze cu grijă speculaţiunele cele mai avantagi6se spre a se
ocupa de ele în particular. ·
Arendaşii, la rândul lor, esecută lucrările cu maşini, cu ruptu,
·Cu ziua şi prin argaţi.
3. In fine, cel mai din urmă sistem de esploatare, cel mal perfect
pus Ia disposiţia atât a arendaşului cât şi & proprietarului, este
colonatul 01·i rneteia,9iul, părta,ia seu. tovărăşia pe p1·oducte. A·
cest sistem este perfecţionat pentru r.ă raporteză cu 3°}0 în mezie,
mai multă rentă celui care posedă. Colonatul consistă în a'şi ale,ge
proprietarul IO, 20 ori 30 colonişti, ale ceda la fie-care o întinde·
re de păment, în . raport cu mijl6cP.le de cari dispun ca s•o cultive
şi cu condiţiune de a împărţi productele în natură. '
De sigur că succesele în Agriculturi sunt fondate pc rap6rtele
11ecesue ce se stabilesc între propuîetarii soluluI şi muncitorii .ce'l
procură ajutorul industriei lor, precum şi de la .munca şi serviciile
·C.e 'i aduc spre aface pămentul să produ~in de ajuns. Aceste raporturi
sunt mult mai întinse de cA.t ale proprietarilor. intre aenşiL Cu cât
ele sunt mai .numer6S'e, cu atâta rammcările lor ~e multipiică mai
:mult şi cu atâta legislaţi1JJ1ea le imbrăţişeză pe t6te. Pentru ~
~estă, negreşit, legea învoelelor agricole, destinată a r~gula r~,I>OJ.'1"
 308

turile dintre proprietaril soluhii-ifo'strti "şi micii cu\tivator1, cari° le

a
aduc serviciile industriei lor, i'ntâinpinat şi în tâmpină atâtea difi- .
cu\tăţi. Pentru aceea, la v'otai•ea legii," 's'a l)ropus · soluţiunile cele
mai naive, proposiţiuuile ·cele · mai e~a-gerate. Pentru- a.ceia, dupe
atâta timp camera legiuit6râ. abia: a.cutii este în ajun a o vota. :inainte
d'a ajunge la ceea ce Camera voteză,. voi aminti' că proiectul p-ri- ·
mitiv era, î~tru cât-va; în "rapol't ·cu trebuinţele civilisaţ.iunei actu-
ale; căcl adeverata civi°li8aţiune constă în a reforma, i)e ' ori-ce
teren ·caracte1ile din trecut, repri!llând tendinţele cari ne permit să
trăim cu toţii în legătură şi · aduc simpatir. Modificarea legei tnvo-
elilul' agricole voia să pună hn frîu · dorinţelor egoiste şi voia să
ne deprindem a exercit:& p'acelea ·c e nu sunt egoiste. Intr'un cnvent ·
legea vroia ca te>ţI cultiv:atoni · să ; mănănce pâine mai bună, mai elul ce
şi mal eftină. · ' . „ .. · · · ·

Eu unul găsiam acel pi'oiect .favorabil progresul ul nostru agri~ol

căci avea aerul, ·se zică de· Şi nu cu francheţă, posesorilor solulu.l
nostru: d'acum înainte ·nu mai merge . cnm a mers; începeţi a ve
constitui capitalele de exploata1·e de =care aveţi trebuinţă şi comp- ·
taţi mai pnţin pe învoeli_; reformaţi tenclinţele - cari fac din noi an-
tagonişti, acomodând natura nostră" la &ltă vieţă agi'icolă, ale că­
reia efecte nu le putP-~ aprecia acuma în de ajuns, da.re care, în ·
tot cazul, vor tinde a· ii.ltlca nivelul progresului nostru agricol, des-
voltând între toţi relaţiuni 'simp'atice;"'··· ·
. . ~

Agricultura este ·o lhese1i.~ · ; eZecta industria şi tr ebue să.

al~gem pers6na cu · caTe rie ··î_ n voim; Meteerul orI .•colonul
nu pote ·vune altul în lo<:1tl lul"eu or~·ce ckip:-:Proprietarul
ia în seri6să consideraţiune „alegerea: omului cu care se·
învoeşte pentru că mult 'p~ţmul venit ·ce i se cuvine·v a
fi în raport cu 'aibăCia colonului seu. Cu totul ast-fel--.se
întâmplă la noi;· atât ·îri. Moldova. '~ât şi în · MtU1tema.
Nimeni nu 'se 'ocupă · să'şi ia.legă p-~rs6nele cu care ·se în-
voeşte . din potrivă s'a'·vezut proprietari şi arendaşi ·d ând,
vedre de vin. ţerani:lqr . ca :să ·s.e mvoiască ·toţi, în . mas~
spre a avea câF·'mai mulţ~ '1~: '-înd_emănă; . Aici ·stă t6tă.
, ' ' ' , , • , , , ' , o I ~ 'r ' ' ' '
 309

-dificultatea ! Ţeranii învoiţi as-fel se pomenesc cu sar-

cina în spinare tocmai mai târziu, la seceră ! merg, lu-
creză, dar li se pretinde prea mult, fug, dorobanţii 'i
prind pe la respăntii, 'i duc la curtea boerului, remăn
aci n6pt-ea şi dimineţa 'i pornesce la lucru! Acastă. a-
gricultUI"ă. nu este nici democratică, nici modernă.
Noi avem convicţiunea profundă. că legiuitorul in Ro-
mânia, fără mari nemulţumiri şi nenorociri, nu va putea
stabili de loc un regim agrar special pentru agiicul~ura
·n6stră, şi bine ar fi se rectn·gem la dreptul comun.
Legiuitorul trebuie să. se gândescă la· acesta odată ce
a: votat creditul agricol, micii cultivatori au la disposiţie
mijl6ce spre a cultiva.
 ' xv.
Creditul agricol

Cultivato1ii pentru a'şi crea capitalul de esploatai·e-

recurg la împrumuturi. Cei mai mulţi nu 'şi proporţio­
neză . necesităţile cu mijl6cele 'în cât cu un capital de
esploatare insuficient nu pot realisa nici uă îmbunătăţire
solului.
Mijl6cele de credit de cari dispune populaţiunea ru--
ral ă. a judeţului-în. afară de angajamentele pe munci
-consistă. numai în banca agricolă de la Bacău. Stu-
diul mijl6celor de credit ne oferă. un interes part.icul~··
în aprecierea situaţiunei agricole a judeţului.
Cultivato1ii mari pentru a 'şi p1·ocura mijl6cele nece--
sare recurg la împrumutul ipotecar, dupe circumstanţe,.
seu la creditul agricol, ori la împrumutul chirografar.
In anul 1886 cei cari au împrumutat de la casa credi-·
tului agricol de Bacău de la 1,000 penă la 6,000 lei au
fost în numer de 08 proprietari, iar în 1887 de. 47. In
tot jude.t ul dacă. împrumutatul oferă în de ajuns garanţii
de solvabilitate găsesce se împrumute fără greutate cu .
dobândă macsimum 12 la sută de la particulari. Imprumu-·
tul ipotecar pentru i;>roprietari ~ste .singura. înl~s~e ce
au cu t6te demersunle, cbeltuelile ş1 comphcaţ1unile ce:
întempină pentru a 'l obţine. · .
Israeliţii sunt tot-d'una gata se facă înl~nili proprie-
 311

tarilor cultivatori la trebuinţă lu condiţiuni câte uă dată

usurare, este adevărat, dar cari le oferă conditiunile de
~lată .cele mai lesnici6se, promptitudine, tennene . lungi
ş1 mai presus .de t6te, discreţiunea celor ce au nevoe
de ea.
Intervenirea israeliţilor în constituirea capitalului cas~­
lor de credit agricol p6te va fi . necesară. într'uă zi nu
numai în judeţul Bacău der îu t6tă ţera. Vedem, cu re-
gret, că capitalul caselor, prin · escepţiune, când este vorba
de înlesnirile micilor. cultivatori, nu se subscrie de pro-
prietarii români. .
Se scie că din 10,585,000 lei capitalul versat în ca·
sele creditelor agiicole clin ţeră. p~ne acum numai 1 mi-
lion aparţine acţionarilor pa.rticul.ru·I (7 IJ.1Îli6ne sunt date
de Stat, 2 mili6ne şi jumetate de judeţe). In judeţul Ba- .
cău pene la 31 Decembre 188~ abia se subscriseseră 564
acţiuni a 100 lei fie care în socot;ela cărora . se versase
numai 42,550 lei. .. „
Eu nu pot admite ceea ce susţin unii : „Se nu credeţi
că băncile agrirole sunt ·uă fericire pentru· tera.ni ; din
contră, azi, dupe yum .se fac împrumut~ile, nu e mai
ma.re sărăcie pentru ei de cât banca agricolă." (Românul, 1
Septembre 1887). . . .· ·
·P6te că împrumuturile. ~e se facă r.eu . dar săt~nii plă­
tesv creditul ce obţin; ..„ . . .. ,·- . · · .- · . . .„ .. .- •
Nu este destul se esclamăm und~ am . aJ.nns, caci nu
putem spune unde vom . ajungEl. Trebue. se ~.usţinem ca-
sele de credit agricol ca cele mai necesa.r e . . instituţiuni
pentru agricultw·ă . şi p1in: ·~tudiu. să. ,căutăm ale da or-.
ganisare reală şi practică.. „ :« „ . .·:· . . . · ·
.· J;>1·oprieţarii .din Meldova. au pe.israelit µn intermediar
necesar şi ·obligat ;. ·pe :. israelit :1 .găsim .. pretutindenea,.
·el cunosce .tot şi rolul s~u se. -întinde .la .t 6te transacţil~-·
),lele. . '. .: .. r. . ; ;- ... -. . . " ' ' . . ; • : . " . : .
· :Evreul :în l;foldova se ,Însărcfueză . c-q.. .t6te comenZile-
pentru 6-10 la . sută din yal6re; el face ve~ări, a.ren;
dez~ moşii, încaseză. : bani,. co~ţ1trueşte clădiri, fie-car~. gă-„
 312

sind; lnai COlUO~ ~ ~~ll S~'mai ·n:e-căjfcu amăntm0le acestor

lucră1·i. . „ .. •: : , ... • . . : •' • . · r:. „.,

: · Cu timpul israeliţii 'Voi· fi stă.pârlii: · creditulw " în :Ro~

mânia. · : 1 • ·' • • ' • " " " ·: • " • „ · 1• • •
= :· · ·

In Alsacia. şl alte . ţeri aceste ef'.ecte s'au produs de bi

1764 inc6ce . . · · • ,; ·„.:.-1. · ·, · „ ; ·:;·:~ • ; „ „ : ,., / .i: :
·· In ''Moldova n6stră · de la · 1830 'multele fauiilii israelite
stabilite m· ~ră fac t.Ot ceinerciul. Şi·trriph1inută cu lisură.
In ·a~estă. · privinţă. aptitudinele evreul~i· ţin locul ge-
niului. ·notat cu simţ'ul practic! .f6rtei· rar, ·;activ pes.t e
mesură şi paci~nt fâră m~rgini, dibac~u ~ 1 ghici cele mai
secrete disposiţiuni ale . să.tenului şi :ale: 'proprietarului,
ti·ă.iµd mai cu nimic, ·c~lătoi'.ind . eftin,' mergend îii t6te
iru:mar6cele, · tot-d'a-una: gata să venză, · să . cumpere seu
să ·. schimbe, : hedespreţuin~ nici' uă. afac·e re ori câtr de ·ne-
msem.i:i.ată, · bperând ori-ce 'trafic; israelitul ·este un model
particular de come1•ciant <'are a ·copleşit 1 ; t6tă Moldova.
Procedeurile sale sunţ variate şi le modifică'· dup e lucră-­
rile cu cari" ~e ocupă'. „ „.. ' ; „;· : ::•1 · 11: . r .„. . .
·. Mulţi israeliţi posedă · pământuri :întiJlse·în judeţul Ba- ·
cău; case; vii, păduri în explbatare, moşii: Îll' arendă; câr•
I

cimele' 'd in ·=sate, sunt în majorita~ espI9·atat0 de· evrei·

cu dr.e pturi. „ 1- ~ •
cu
„ • • •. · · ·

.. Comerciul vite,· cu producfu;!16u ·lemne, cu creanţe

etc., 'l fac e'Vl'eii. 34 la sută din inseripţi:u0:ile ipotecare
înregistrate::ia; trib~nlţl~l de Bacău îirperiodul 1870- " 8&
S~ găsesc· ~ mâinele israeli~ilor. "" '' • ; !), j • 1• •I ' ,· · .
' ..

"Proprietarii ·c ari mai : ~u propriet:ăţiie.iţ>otecate şi cari,

prm ·urmare/ găsesc ·c u ·greu se ·împruniu~e· . aiurea .ţa e•'
-yrei găsesc înle~.µiril~„ c:e vor. ·:·: ''" „ " ; =.~ . ~, : • ~" :.~; ·~· ~
. llistifaiţil.niile de ·ered1ţ s\lnt ·un·frâu"PO..s l1:5Ul'Cn„tiw·
0

sindu-ne înainte mij~6~ei~ de ·credţt i bme· dtganis~te, ··IB-

i'â:eliţii •au oferit' proprietarilor ajutor~ 11a;-ti.iripul oportun.
I

. Fără îndoială că mulţi proprietari din Moldova · ·au

f6st· vietimele· ·op~raţiunelor evreilor;„ dar : riiulţi :a:u :făeut
ăveii în: ;asociaţiune: cu ·e vreii Şi; ' ~u: ·' capitâ.lele ··lor. Un
fOmân . esact şi energie· ID' aBC1Ciaţiune:· :e tii I 8W0Ul' p'6 te
 313'

profita . de inles~ile creditrilui seui pentru a; spori. pros.

0

peritatea sa. · : ·:1-:·.·,:· , . · , .·

Toţi ne plângem de evrei ca de un rău mare, de
existenţa acestui ·reu suntem cu toţi convinşi. Ţera este
în adevăl' ebreisată se tânguia· d; Bibi~cu în "Unirea".
In adevei: şi noi a~.. ·văzut în . :.Moldova :comer,ciul în
mâinele ;evreilor şi.. moşiele. cu: expl<~tar~a- solului. Intre-
barea este; ne putem1 noi sustrage ·de·'Ja113.ces.tit. :-reu şi
de la influenţa ideilor· moderne'R,!: '.· 1•'.· 1}:': „ ..-:-;;
Ţeranii carI nu -pot lua ,bani ::~e · „}ai .= ·banQa: .·. agricolă
găsesc în proprietari şi arendaşi bancherii lor naturali,
de la euri iau .bani pe munci ag1icple. :Dj.n ;tabloul mun-
cilor agricole ce aqi întocmit,. am· văzut că ţăranii din
iudeţttl Bacău iau bani pe munci îp. ,con:diţii s~ le facă în
4 ani. Este ·un credit personal ce 1i :.~e acordă garantat
cu munca lor. . · „', · ·· „· • •
:.. .f'.:r9prietarii se plâng pentru .mulţi · dintre d~nşii că
nu sunt esacţi cu plata:, adică în esecuta.rea muncilor.
ln· intervalul de la 1882-87, ţăranii din judeţul Ba-
cău, au. luat pe munci agrieole ·ere 'lâ marii ·; biltivatori
st1mele .~~~ă.t?1·~ . : · · ·„' · · · ·· · '·
In 1'882" ; 41i.'425' iei•'4f '·bficl"'
~ ,, · 1883 · '·'~83 825 ;: · 13·g' r ,;,
• , n, . " .
" . "1884 251.oaa:
u · n
· w 44i '"ln „
n ·,1885.. 326.375 ·~ . ·ţ6 .. „~ :
: " "1886 269.195 ; ~ · ;521· ··: ,;
" 1'887 128.699!:; , ;I '67 l)r:
. .„, „ " ·"
· Tota1 în ~ .'ani " . L665.557;' Iei 78'bani.' "··. -
,·_' Acest cr~clit P,eŢson~l l'au ob1lli~t .' ;'.tii{bj.i'.. ~uitJ.\r~tori
~.~: ~.a ~~?-cherii: i8r. ~atu~ali ~proprie~.rr '. ~i ~„eiid·~şi; cu
mdatoiu·e se 'se achite în 2, 3 şi '4 . ahi 'prin: inuncţ· ';
~st-fel a fost ~echea, organisare1 a creditului în Moldo:Va:
9~~~1~~f?ryi;,~v~~ :'.~c~u: ~vâp~~~ .'.~)#.ţ' m,1?µqf h~tiva:·
tor1 pe munci agncole ; ace§tia plateu cre~tµl Q~ li' ·se
.acorda cu braţele lor, cultivându-le .P+.9,Eriet:ăţi).~~ - · .1. : ••
Casa de credit agricol a judeţului " Bacău ··s'â 'creat
 314-

în virtutea. legei din 1882. Mişcarea ei în periodul 1882·-

87 a fost acesta:
.Ani! Cap. lucr. No. tmpr. Sumele impr. No. c. urmăriţi

·18s2 150.000 918 119.480.oo 49

1883 150.000 1878 239.325.00 152
1884 160.000 2155 439.206.25 293
1885 240.000 3499 578.529.95 418
1886 330.000 4456- . 671.890.19 590
1887 340.000 4987 642.120.29 433

Clnsiftca.ţia i1n1n·lm11itaţilor:
1882 1883 1884 . 1885 18136 1,887"
De la 50 lei până la 100 Ier 573 . ' 1001 . 1213 2106 2941 361S
100 250 266 51~ 64.9 903 971 . 1229
" 250 " " 500 "n 61 301 196 . 284 855 60
„" 5 o n" "n 1000 20 53 78 174 131 3~
" 1000 n n 5000 " 2 9 . 19 ~2 58 4.S
Total. " 918 . 1876 , ·2155 34119 445(; 4987
•, • • . „

Observăm că numerul împn1m~taţilor a crescut din

an în an. La 31 Octombre 1886 cei urmăriţi daţorau
· sumiţ de lei 70.46~ bani 29. Dividendele reali.sate de
casa „creditului agricol ~in, Bacău" al:!- fost : .
7.77°/0 în 1885; 6°/0 .în 1886 şi 7.969/o, în 1887.
Lipsa de ·capitale destinate a· servi intei·esele cultiva-
torilor şi a permite la toţi aceea cari expl6t~ză pămentul,
proprietar, arendaşi or mfo ~ultivator-:;-se . facă culturei
îmbunătăţirile reclamate. ·. de practica agricolă a îndem-
nat ··g uvernul .se studieze · .cestiunea creditului agricol,
s'o adu~ă uiamtea 'ac;iunărei naţionale . şi s'~'i . dea uă solu- ·
ţiune. definitivă. Banc~ ~Bacău,· adJ,niilistrată de d-nul
Jurâ.~cu, ţlmcţio~~ză . ul ~ b~:me. co.n~ţ~Uiii -~~ bine ~?.~~
dusă. ..' · '. . · · . · . ' ·· · · ·· : · · · . '· .
Puterii_ compib.~~ '. sume!~.· împrumuta~-„ ~e seteru de ·~a:
creditul agricol cu ~~el.~ ~~a~'. pe .·lţlu.i;i.Ci,'_',ţJ:l ~,Pa.ţiul de·
fa 1882...,-87. . . . „ ... . . _, .„ ..

Ele ~~t- ~~este~: :

 315

Sumele fmprum. Suro. împr. de J:r,.

pe munci . , banca agl'ieollt

In 1882 . . 411,425.41 .. ·119 ~ 480.00

" 1883 . . • . 283.825.38 . 239.325.00
" 1884 . . 251.036.44 . 439.206.25
" 1885 . . . . 326.375.46 578.529.95
'' 1886. .. 269.195.52 . 671.890.19
" . 1887 . • 123.699.57 642.120.29
Total. . . . 1.665.557.78 2.690.551 .68
4.3F>6.109 ,46
Cu alte vorbe creditul setenilor din judeţttl Bacăl.I:'
obţinut de munci şi de la casa agricolă în · timp · .de &.
ani se urcă la 4 .356 .109 lei 46 bani.
· De la înfiinţarea băncei de credit agricol sumele .Juatet-
de seteru de la proprietari pe munci au scăzut din atţ­
în an, în acelaşi timp sumele im.prumutate de la ci·edit„
a-q sporit. ·
: Comparaţiunea <'e facem "ne dă mesura :
- : . . ' 1882:· . '1887 .
Swn: luate· de la credit 119480 · 642120.29
·„ ' „ · ·pe munci· 411425,41 123699,57... ,
· Aceste cifre ·demonstră. · că banca agricol~ . es.te . utilă. .
sătenilor; că ei găsesc mai avantagios a. se · împrumuta-
la casa creditului ~o-ricol de cât 1a proprietari pe munci.
Insă capitalul lucrător al băricei este f6rte mic ;: ..abia.
era de 340.000 lei ·în 188·7 ·c u care· au ; fă.cut împrumu:-·
twi · de lei 642.120· bani · 29. Proprietaiir cultivatori: nu.
vor .se subscrie acţiunile, „ au· neîncredere în banca· agri~
colă · şi ·o ~cred · ruinăt6re ·'.pentru să.teni. „ :. ·". „ ;:„.;. .
·.. Cu· t6te:acesteă ei însuşi şi mai . CU; samă „ a1~endaşii
au ·n~voe de: capitale, inulţi :dintr'~nşii · . ·respirând ·:greu..
sub ·sarcina uzw·ei ! . Cei ·eare ·au împrumutat. de· la casa
creditului ;agricol- în· 1887 8ume deda;;· 10,0o- : 50QQ .}ej
sunt ·47._ • Ac~~tea: ·~unt arend~ii şi proprieta?I judeţului
cu · l?-evoe d;e i .c.ap1tale :~.·'au· pnn ' u\mş.re. tot ·mteresuL , s&.
·&ubscrie 'bapitalul ,case~ d~ credit .agricol ;.•:chiar oei cari'
 816

critică casele de credit ··agricol au nevo~ de credit, adică

de putere spre a se servi cu capitalele altora.
O . si.ngură. imputare s~ p6te face caselor de cre~t agri·
·col din J3acău : distanţ.ele sUri.~ prea mari pe1}tru .săteni
până ,in capitala judeţul~ . pi ..cât cheltuelele c~ fac pen·
tru a . o.bţine creditul µrcă (\o bânda ce plătesq ; cu t6te
acestea eredittu obţin~t ~e. la ·bancă ·este mai, pu~m o-
neros ~- c~l obţinut de la ,p1:op11.etc'l.ri. In anul 1882 s.
ex. un numer· de ·20 ~1~2 ·· săteni · ·au· obţinut credit de la
proprietariv.. m.·„val~:r.e„ .1~ lei 4t1,425 41 hani, ~ea ce I

face 20 lei 40 baru. de. fie.care, pentn1 care suma sau

î?datorat ··să. lucrez'e cu deseverşir~ de. cap .1 hect. O140
m. p. -şi 6 81.i ·:·gile de .lucru .. ·Cu alte „.vor: e pen-
tru a obţine un credit· de 20 lei . .40 ~ .b ani . fie-care să.­
ten, ·în mijlociu, din . cei 20.162 rs'a îndato1:at :către pro-
prietate, luând bani prin anticipaţie,. s~ lucreze 1 hect.
0140 m. p. şi ·6 şi treisfertm~J..c}ile, "" · . , : ··:. . ·
A lucra proprietă.ţei acestă întindere pentru. a obţine·
un credit de·lei· -20 . bani· 40:. ' este .r în. adevăr
' . ...•
, un credit
-0neros, considerând că munca severşită în realitate costă -
minimum so-~100 ·iei. In-:1886 ·:ci.:editul obţinut de . să~
teni pe munci este. şi : mai· oneros, cea·..ce .;ne esplică. de
~· împrumuturile fă.cute de..sătenUa.casa creditului sunt
mai numer6se în 1887: : . 1: :i :i;i ·>r.·.:. ,„ .. , 1:·• . . . ·
··· Proprietarii juţieţului :Bacău ;şi: :.tQti 'â.oea carI se· ocupă
eU. ' industria agricolă..· · trebue sR. ·1înţelegă ·: că·;; .f6rte cu ·
.greu este a· trăi într'o societate ifâră. ,credit;. •că lipsa de
~pital este : cel··ma1 ·~arâ obs.~eol 'al·\pi:ogresului. agri~
ool; ·că, ·pentru a lupta ;cll! crlsel~ : şi :reua ., recQltă, care
paraliză cu deseverşir.e 1. progu:esuli: au 1 1 nevo13 . , de capi:-
tale" abondente -; prin ·urmar&,aU: .to.t . interesul, . a nu per·
.de ·nici " un· „ '110ment, :a : căuţ8i ; 1JÎ a ..găsi1:· mijl6cele .. cele
mai . nemerite spre.-;.a • atrage.·capitalele.'. lai agricµltură.,
~să subacriem ·capitalul .caselor rd6 credit .;agi!icol'~. şi. · cu
tirhpul să · putem:•a:v~a·..su.cursa.le: în· ·fi.e-ca.1:~ · plasă ·spre-a
-suprima : distanţ~le . şi: 1 a ·p.un~ eI!editul ·la1:disposiFa ţ,utu­
.Tor . micifoj ,cultivatori. Daoă pr.oprietarii:din; judeţul Ba:-
 317

cău s'ai· pătrunde de acest· adevăr, ar putea avea· ,încă.

o casă de "credit agricol . în Tg.-Ocna. · „ " :
· Cultivatorii din judeţ cari au· fondw·i disponibile şi
nu subscriu acţiunele casei fac.·f6rte · rău. Sistemul în-
cercat de guvern este : forte bun,· lipseşte numai consti-
tuirea capitalului, cari·. depinde·· de concw·sul celor ce au
bani de plasat. AgTirultura întregă ar găsi . un ajutor ·
real în casele de. credit agricol. Guvernul a dat impul-
siunea. Apar~ine iniţiativei private să susţină. acţiunea
guvernului şi să contribue la creaţiunea altor instituţi­
uni ele interes local. Este regretabil dacă nu vedem cu
o or{i mai înainte organisate casele de credit agricol;
ele ar contribui mult să pună. să.tenul nostru, adesea
ignorent, nescrind în majo1itate nici a 'şi iscăli numele,
la adăpost de usm·ă şi cămătari.
, Nu ascundem nimic! Principalul obstacol ce întâm-
pină în acest moment stăruinţele depuse pentiu Îlll bu-
nătăţi rea caselor de credit agricol în judeţe consistă în
aprecierea ce ele inspiră spiritelor luminate. După păre- ·
rea acestei opiniuni sunt de regretat aceste instituţiuni
cu înlesnirile de credit cari să dau cultivatorului să.ten !
Casa de economie a judeţului, instituţiune de cruţare
şi prevedere, în care se conservâ micele economii ~ce ·
de la cei ce cruţă. .
Dăm un tablou de situaţiunea tdmestrială a serviciu-
lui casei de economie a judeţului, comparativ pe două
simestre din 1886 şi 1887 (Iulie până la Septembre):

18.86 1887
No. dep11năt. suwa No. depunăt. suma

Depune1i până la 200 lei -719-12453-767-14018-

„ de la 201 -500 - 41-11999- 58-18803 ·
" „ " 501- 1000 - 20-14708- 31-32076
)) „ ,, 1001- 2000 - 16-21167- 13-17507'
„ " „ 2001- 3000 _. 4-11260- 4-10940
Casele de economie oferă cultivatorilor t6tă înlesnirea
 318

:şi sigm·an~ pentru a'şi păstra economiile agonisite din

munca lor, care le va servi la · îmbunătăţfrea culţurei..
Directorul casei de depuneri şi economie a luat. me·
suri că m
fie·care comună. rurală să funcţioneze n~ape·
·7at şi
intr'un chip regulat serviciul casei de economie a-
.JJ.ătm·i
cu şc6la comunală., şi să ajungem a vedea pla.s~t
-cel mai mare numer de librete ale acestei case în mâ1-
nele cultivatorilor agricoli cari formeză partea cea mai
1nsemnată. a populaţiunei.
(Circulară 30.447, 8 Ianuaiie 1888)
 XVI
Poştele

In judeţul Bacău avem trei o:fficii teJegTafo-poştale:

Bacău, Tg.-Ocnei şi Moineşti. Bacăul şi Tg.-Ocnei sunt
cele mai vechi o:fficii. Officiul Moineşti s'a înfiin~at în
1871 Feclruarie 8 cu linia Moineşti la Tg.-Ocnei, dis-
tan~ 27 k. m. In acest din urm.ă o:fliciu poşta de · me-
sagerii s'a înfiinţat la 1/ 13 August 1875 între Moineşti
şi Bacău cu 3 curse pe septămână. Poşta de valori zil-
nică între Moineşti şi Tg.-Ocnei a început se funcţio­
neze de la l Octombre 1884; intreprinderea se plăteşte
.anul 6479 lei. · · · ·
liinia Moineşti Bacău s'a îajiinţat la / 31 Iulie 1880,
19
pe distanţa de 47 k. m., care serveşte pentru corespon-
·denţa cu străinătate.
Tablourile A. B. C: ne ..,arată mişcarea officiului tele-
.g1·afo-postal în Bacău pe anii 1882-1886. ·
 A.
TELEGRAFUL
..

STRĂINĂTATE
. .· 1882 1883 1884 1885 1886
-·

Telegr~me private espediate . . . . . ' 941 1166 1198 974 726

primite .. ·. . . . 923 1227 1221 . 785 620
" " especliate. .
oficiale . . >• 4 - :- -- ...._

„" primite·. . . ·. , . 7 · - - · 4 1
„ " în transit .
primite . . ·:. . . - . -.. - '- - -
Total . . . . ' . -_; . : . 1875 2393 241 !): 1763 1347
. . INTERIOR - ' ' ..
' .
..
~·-,

.
~

„
. .. ' ..
...
Telegrame private. . . . . . . . „. . 12105 . 13620 12740" 11867 11819
„ oficiale. . . . . . . ··: . ~~ 2965 " 3015 . 2817 1777 1206
Total. . . • . ~ : · 11 lf>070. 16634 15657 13644 13025
'rot.al general. . . . . . . 16945 19028 17976 J5407 14372
 321

Transportur.ile postale la oficiul BacU.u în P?riodul

1882 - 86:
1882 188l 1884 1885 I88G
fmprimnte de tot felul 28.404 19.065 l.!3.158 39.G97. 14.810
Probe de mărlurr 3.192 1.217 2 612 7.1G4 14.820
Cărţi poştale '44.649 33.643 50.259 1'.S 163 121;.G60
Documente oft'ieinle 19.%8 18.276 21.924 4:3.206 5?,.378
I francate 96 015 68 190 80.795 1:37.943 144.511!
I
Seriso1·i nefrancate
recournudnte
7 580 6.::126 6.!5li2 11.'157 10.(i30
7.812 6.501 U.723 13.225 7.G05

11'.1 aceste cifre se coprind transporturile u1terior ex·

pediate şi clin str{tinătate primite. .
In acelaş period, coresponde.l.lţa .9fficiali~ (gropurile şi
pachetele officiale) interne espediatP., externe expediate
şi primite a fost acesta :

GropurT
şi seri-
11orl cu
I Uucllţt
GrcuLate 1kilogr.)
V nlorea declarată în
. 1882
4:H6
2023
1883
·1046
li33
1884 · 1.885
4164·
1150
3730
1708
188G
3418
7•14
banl lei. 5.069408 5.782646 7.662304 3.871405 5.378021
Pachete ( Bncăţr . . 1778 1990 2224 1579 1413
cu vnlo· 1 Greutate (kilogr.) 9t180 10.268 15.3!!8 7712 G811 .
re de-
elarată
!
Vni o rea. declarată îu
leI. 148.120 .135 82! 82.925 2.961.658 2.1()4 909

Debitul c{ir~ilor poştale şî al mărcilor postale pe anii

1882-86 inclusiv a :tost:
De l1/2 bani, .bucăţi . 90-000
„ 3 . " 27.77'·5
" 5 " 56. 786
10 38.541
" 15 " 343:772
,," 20 „" 07.501
„ 50 " 10.298
Cărţ1 ele · poştă: de 5 bani 284.968.
„ ,„ „ „ 10 . " 29.435
Val6rea totală . 97.1f>8 lei30 ban
21
 B.
SITUATIUNEA~

Manclatelor poştale interne şi externe achitate şi sosite în cursul anilor 1882--1886

INTERNE EXTERNE
LIIIERA'l'E SOSITE LIBERATE SOSITE
ANII Val6rea de-
puaă
Taxa de
1 010
Val6rea de-
pusă
Val6roa. de-
pusă 1 .,„ .
Taxa de Va'6rea de-
· pusă
L el I H. . L c r I B. L e r I B. J, e ( ln. L e r B. Lc i IB.
1882 121108 02 1738 o 107702 91 57911 63 636 75 .4 122 40 .
-
1883 181499 19 254:5 o 194192 37 67394 03 683 25 3761 48
-
1884 222657 81 3100 65 191503 96 58768 06 79 1 50 .3253 21
1885 212740 14 2897 25 189650 27 548~.7 07 -· .622 75 . 5650 89
·- ·-
·- ;
1 ·. .. :
1886 -
 c.
tho1rnril" şi serisodle cu ban'i (188 ·~ --- 1886)
Corespondenta internaţională privata presintată:

ANll
- I
l BUCĂ'fl I GREU'l'ATEA. VAL6REA DECLAR.

l == =
.. =11 • No. Kilogr. Gr. Lei B.
1882 : Esterne espediate . . . • . . . · . . . 1"1·29 262 679 890840 15
·: .· . -. I
1883 „ .„ . . . . . . . . .. 1370 900 076 866639 21

1884 . " _„. .. . . • . . . . .. 1364 147 762 934168 38

1885 . . „ „ · . . . . . · · · ·· 1095 160 704 613798 SG

'1886 „ „ . . .. - .... . 1052 96

516 107154 • 70
Total general 6310' 1oG7 737 3.412.GOl 30
 324

Pentru officiele telegrafe-postale, Târgul Ocnei şi Me-

neşti, în periodul 1880-86 inclusiv, tabloul telegrame-
lor, scrisorilor şi imprimatelor este m·metorul :
..
A ·Telegrame. T-.Ocnei Moineşti

a) Telegramele interne
presentate :
Private 21.670 20.760
Cuvintele 333.130 250.772
Officiale . 9.677 4.656
Cuvintele 209.984 166.410
Taxele . .. 17.5821.21b. 14.766lei
b) Telegrame internaţionale
presentate :
Depeşi 745 . 1.380
Cuvinte 11.614 31.212
c) Telegrame internaţion.ii.le
sosite:
Depeşi 617 1.004
Cuvinte 10.406 12.118
B. Inprimate şi scrisori-
Bucăţi . .
a) Interne presentate :
Imprimatedetot felul 4.368
Probe de mărfuri 1.314
l · franca te . 151.397 53.9~7
Scrisori ) nefrancate 32.409 3.406
I recomandate 11.748 5.549
Căiţi de poştă · 61.157 24.74.·0
Plicrui oficiale
(externe). 94.253 15.792
·Taxa ces1ar cuveni
în cas de francare 57.8801. 42 b. 7.140lei
b) Internaţj.onaţe presen~te:
Inpri.mate qe tot'·fel. 226
Probe de mărfuri 314
 3!6
I •

francate 10.234 J ! .t3 1 !)

Scrisort · j nefrancate
, recomandate
· 786
979
150
j ,536
Ci.\! V de poştă 834 1.869
Plicurl oficiale
(externe).
Taxa ce s'ar cuveoi
în cas de francare
c). Iuternationale sosite: T-Ocnel Moineşti
Imprim~te de tot felu l . 12.481
Probe de mărfuri 648
9.336 14.05 1 ·.

l
francate
ScrisorI nefrancate 642 5~8
recomandate 915 1.629
Căr~l de poştă ~.031 2.31<:2
Plicurl oficiale
Taxa ce s'ar cu'\'eui in
cas de francare
C).-Mandatele poştale:
T.-Ocnel Moineşti
No. Mandat. Va16rea No. ·:ifandat. Val6rea.
1882-83 669 33.134.15 425 19.062.30
1883 . 84 955 40.355.65 •654 36.420 - .
1884:.-85 1236 60.215".66 836 38.360.:.-
1885--86 146.'.2 67.806.~3 10{ 2 42.5Q2.62
1886--'·87 1797 85.616.89
Po*ta ruralii. - Serviciul poştel rurale se face d~ ~J
:urierl : 6 în plasa Trotuşul-Tasleul de jos, 5 in plasa .
rasl~ul de sus, 5 to Bistrita de jos şi 5 tn Bistrita . de
us. ·c orespondenta se ia de 3 orl pe sl!ptămână din
lacău, '.fârgul Ocnei şi ·Moineşti, reşedinţ~le plăşilor : res-
u~ctive · ~i se dislribue în comune. Un curier face servi-
iul la 4-5 comune, cea ce pe1·m'ite a fi bine plătit.
lislemul acest.a, de a avea un curie'r post.al to mal multe
omune. est~. huo şi se p6te -respândi cu succes tn .t6te
ude ţele ţ~rel. . . - · .
Veniturile telegrafo-postale în judeţul 'Bacău :
 3~6

_(Anil -1880 :- .1886)

· l. - . Oficiul Bacău ·

Totalul veniturilor Totalul' veniturilor Totalul genernl al venitu.

telegrafice ' posta ie rilor telegrnfo·poslale.-
1882 16·.832.27 . 32.802.44 49.n34 11
1883 1 S.34'i-.oo 39.~60.10 57 .601.10
1884 16.645 05 4;0.839 .65 57.484.70
1885 . 15.378.80 35.415.09 . 50.79:{.89
1886 15.956.40 39.083.96 !)5.040.36

II. ~ Oficiul Moineştl.

1880 3.861 .:_ ' 4.427.45 8.~88.45
. 1881 .. 4.347.78 4-.640.17 8.987.95
1882 •. 4.413.5~ 4 578 . .12 8.991.66
1843 4 353.29 5.371.13 97 :! 4.42 .
1884 4.059.79· 6.19775 10.lf2 57.54
1885 4.099:93 . 6.322.85 10.422.78
1886 5.267 .13 7.819.05
..13.086.18

III. - Oficiul T.-Ocna.

. ..
-1880 4.068.42 .. 5 ~977_.55 •
I 10.04-5.~7
1881 . 4.283.24 . . 6.356.84 ·_ . 10.640.08
-1882 4.270.68 7.035.48 . 11.306.16
1883 5.601.63 .. . . 7 ..714.67 ,·.· 13.316:3(1
1884 ·6.162.37· ' . 9„481.51 15.673 88
1885 - 5 240.36 . 9.926.86. . .. t5. tn7:22
1886 .. 5:369.oo 1 t .429.39 . - 16.748.97·
Tot~Iul veniturilor telegrafo-post~le pe '1S86 l~l 84. 92;
ban\ 51 penti·~ c:âte trelc .officiile. _·.
 Xvll
Dcscrierna pl<'işilo1· şi a comunelor:~ Plasa :
Bist,riţa ele jos

Plasa Bistriţa de· jos este copriusă ni ·:~:egiuuea dea-

lurilor şi şe'sul Siretului. Terenul ei este cel mai pro-
ductiv 111 gl'ân', ·orz, ovez, cânepă, cartofi, Jasple şi ~o­
rumb. Plasa îutregă. coprinele 18 comt~e: .i: n?au sc6la:
Răcăteu, Lecca, Boteştii cu Fundul Ră.căciun~ i 8 sunt
lipsite de focale· de sc6Ht. ..: ·.
. Biserici ili plasă snut 24 ortodoxe şi ..t 7 ·catolice. ·
Locahu·~l~ de primărie sunt în stare buµă · _afa1·ă de
Boteşt1 şi N ţu1eşti.' · · . - · . . 1•
.Populaţiunea plăşei este de 27.961 suflete seu 56 lo-
cuitori pe su„ta de hecta1•e: . ; : 1 J;
; „.. :i •

Sosele vecinale are 78948 m. ; ·comunal~ , 53.89_4 . m.j

r •• " ;

total 132.842 111. In 1887 s'au mai pus în circulaţie

încă 12.765 m. lungime.:. Căile jucleţene Bacău-Părincea
pe. lungi.me_a ţle 26..._6f>O_:J n: şi Ră.căciulli-Boteşti pe lun-
gimea 4e i18.025 m . .s'i:p~ pus în cii:~\lfa.tie în 1887. Pen-
tru a se . termina aceste căi remâne' 'încă a se construi
·10160 n:i:,-lungime. „ . _·;,- , '. ~. , ·: .: : 1 • .„ · : :

in ac~stă pl~să h~1p{tr~i~ea ac[~4J.istrativă este din cele

mai i·ele. De la comuna ~~1şii fu.:ebue _~ se deslipi· ·-că­
tuna Bălţata şi alipirea ei· la comuna; Valea-Seacă de
cru:e este forte .apropi~tă şi f6rt-e depa~·te · de i·eşedinţa
 328

actualei comune ; iar la comuna Ruşii alipirea dttunei

Cotcn'i ele la comuna Tarnaşii fiind mai aprop.iată ele
Ruş'i. Sectia Horgeştii de la comuna Giosenii are nevoe
de local de scoală, afiându-se la 1O k. m. departare de
reşedinţi'.t; în timpul ernei este imposibil mersul copiilor
la sc6lă. din Horge.~ti la Gioseni.
La comuna Răcii.tău este necesar facerea unui pod
peste Racă.tău pentru înlesnirea trecetorilor.
In fine, comuna Fundu Răcăciuni neavend miil6ce
suficiente este necesitate se .se alipescă la comuna Ră-
căciunii. ·
Terenul plăşei se împarte economiceşte precum unueză:
lleclarc

Ară.tură. 20,106,29 .
Fâne~ 3,7241,32
.
I.rilaş 5,932,49
Netrebnic 2,876,28
Vie 1,660,80
Li'vade . 123,61
Pă.dure 13,419,91
Silisce 1,158,48
Total . . 48,518,98
Din acestă sumă s'au cultivat în anul agricol 1886-87,
auprafe~le următ6re :

Producti:t. în lfrc- ~Iijlocia.prodnc(fol

Hectare
to litri îu flcctolitrî
-.
Grâu 2,359,00 15,097,00 . ·6,40
Porumb 13,973,00 31,738,00 2,27
Orz : 808,00 4,274,00 5,29
Ovez ... 838,00 4,01~,oo 4,79
. 11,91s,ool 65,128,00

Apr6pe a treia parte din întinderea plăşei este pusă

n· cultură..
 Populciţie-case de locuit-şcoli-bisericl--cârcimni.

COMUNEl,E
CAPI DE !•'A~JILIE

:;~I IUngul'll Evrei I

.

Total Români
SUFL.l!:TELI·;

Unguri I
Evrei I 'l'ot.'ll
~ .~
„
C)

_, 2
~~
:J
<.>
o<.>
~
'ti
·.:
...
C)

iil
~ .
:J

~
I
I
Botestl
Cleja
Faraoni
Geoaenl
Lecca. .
841
8
263
411
7
8
558
397
309
lS
. 5
15
•8
7
. .I
580
;•49
5::>0
•lSl
1190
70
40
1218
1455
27
2S.:l0
137·•
1177
4G
28
101
7
36
~8
12·1!i
:t501
1417
2•11H
1529
~154
G09
33!)
584
391
-

-
1
1
1
3
9
1
5
3
3
5
3
5
3
I

I
Letea.
Mii eşti
4r,5
149
-G5 lG
1
48
209
2199
&97
-
285
103
2
2!102
884
444
224
. 1
l
. 1
2
17
3
NtînestI 270 80 2 352 1119 315 !l 14'13 350 l s 2
PănccstT 312 11 4 327 1286 62 20 1377 373 1 2 s
l'ăriuc.ea. 181 G 48 23;) 62·1 23 223 8'10 2~1 l 2 6
Petrestl so:, - G Sll 1243 - 27 1270 aos 1 2 2
Răcăciunr 392 115 33 540 1199 4G3 183 1845 4!19 1 3 . 12
Fundu Rltcăciuni ~3 255 6 284 98 921 24 1043 272 - s l
Răca.tcu 215 17 7 239 805 67 33 905 242 . - a s
Rus!T
T:im:işii
247
283
28 ..
121 5
- 275
409
•76
112:; 413
81 -
28
957
156F\
311
410
l
l
!i
l
u
a
Valea Ma.rea 2 463
651
4 469
299
3 1G92 28 1723 •1'10 1 l s
Va1e:i. Seacli 59 3 713 23·10 14 ?G53 69•1 l 4 s
T otal 3927 SOS? -m 71~ 1!>446 lllil2 903 2WG1 708·1 14 S!I

. . .
li 47
 H30

Animalele domestice.
li C:ii li Vito bov.11 Bh·oli li Oi ii C:tpl'o ..
Jl 1Vim11torill

Boteşti 78 673 - 768 12 359

Cleja 48~ - 599 - 535 265 98.4
Fara6ni 164 482 - 642 105 942
Gioseni 206 1307 - 'l 59!: 27 800
Leeca 98 813 - 1085 . : 31 n21
Letea 67 637 - 990 - 372
Mileşti . 75 92 - ·.·37:3 - 369
Năne~ti ' . 52 822 - . 807 19 : 462
Pă.nceşti · 91 802 - 862 77 534
Părincea ;- 15 : 574. ·- 203 36 302
Petreşti · 32 468 - 720 50 310
Răcăciuni· 135 639 7 740 55 720
Fundu Răe. 120 347 3 :386 ·12~ 338
Răcă.teu 73 514 632 . 36
2 182
Ruşii . = 811 . 629-- 501 - 382
Tamaşiu· " . ·3 81 . 450
- · . ·'560 47 320
Valea Mare 1791 765 - f 78 214 : 1211
Valea Seacă 100t 11 0~ 8 696 77 963
2162111,731 ~1 j 12,276 1174 9971

Vite mari 13,904

mici 23,421
 fro prietatea.

~ PROPRl]!:TARll P.Ă.MENTUL CE AlJ fN HECTARE

"â
~- <> •
„ "Q
COMUNELE
"' Veqhl reze~!
lmproprittA- proprietarii nchl împropl'ietă·
riţl dupA. Ie- -=
- „
-~·e
....„
>;::
„
"ii.
o
--
I<! ..
riţ1 mari ·rezefl gea rurală
-" ""
;=.""
<>

Bot~tl
C1~ja
Fara6nl
,
354
580
349
3
2
1 .
I 155 .
425
-
. 145
75
258
1406.00
203.00
11879.65 .
I 994.44
474.62
-
I 3~3.66
. 48.38
875.27
51
78
90
Giosenii
L~cca
580
431
„ 2
1
-
89
551
. 201
354/i.OO
1575.21
-
562.80
1751.30
711.75
27
140
LetteA 481 4 5 451 1750.08 68.21 ' 1271.51 21.
?trne,ti 209 2 107 85 277.49 2'1~.62 195.69 15
Nănesci 352 1 167 • 131 90.00 3i0.79 . . 387.27 53
P•111ceeci 327 4 104 . 215 1667.22 157.30 . 10'tlt.55 8
P!rlncco. 235 1 - . 140 2032.74 - 558.32 94
P1:trE-eci 311 1 - 256 1368.67 - t 1103.06 Soi
. RAc.A ciuni 540 7 33 21.iO • 4853.42 . 29.67 952.00 260
RAciciuoi (Fundu) 284 2 . 184 . 29 . . 521.48 3'10.00 83.69 69
Rică.tău · 239 4 115 114 777.50 331.00 256.36 6
Ruf ii 275 11 18 116 -1199.54 2115.20 6·H.28 80
Tnrua~llJ 409 2 . 22 241· 1926.87 201.24 790.74 Ht\
Vlllt1A mare 469 o - 321 27 1.80 - 1095.00 148
V ailea seac'
Totatl
713
-7138 -;-1 1 -
. 1.424 . I
546
4.165 · I
1781.00
30.125.58 I
-
3.969.88 I
2303.63
H .423.32
I166
150-l
 Comuna Bot~tir, situată pe pârâul Răcăteu {Fundu R ă·
căteu), .are 3 cătune: Vifo1·e11i'i pe Fundu Răcăt~u, . Bote~ti1,
pe ·oealul mare şi Bli.t•tli*e~til pe Dealul RacoveL
Se mărgi neşte la R. cu teritoriu~ comunel Năneşti( prin
zarea dealulul, la Apus cu teritoriul corn. Buhociu, la.
Nord cu teritoriul Săcuenil, la Bud cu · teritoriul comuoel
Lecca prin. zarea U ngurenil.,
Are local de primăde tn. stare cu totul rea, şc6lă n'are,
miserie mare !
Comuna are 300 contribuabill .pe"ntru căl şi 4 corner·
cian\1 (2 str~iol).
Dări.le:

Căl de comunica\ie _lel 1.800

Patente „ 52
Fonciera ·: ~.894.39 banl
Zecimele "
2.207.79 . "
"
Total lel o.954.18 baol

'' ANIMALE DOMESTICE

I
i
I
i
CĂTUNELE
,„~~

,_. 'C . r.
o
,..Q Q)
·-......o
s-.
·~
<
II ,. s-. >Q
f-c
I
....cO ·~ •t';I Q)
·-= c ,_
Q)
o. E o
' iii
o ;:>- ·;; o
CIS C'CS ~
.
'I
'
:
ViforăniI
. o

40
'
~

.
- - 349