Sunteți pe pagina 1din 3

Din timpuri străvechi oamenii au cunoscut proprietățile terapeutice ale strugurilor.

După cum se știe procesul de


îmbătrînire are loc din cauza formării unui surplus de radicali liberi, iar antioxidanții, care se găsesc în sîmburii și coaja
strugurilor împiedică formarea acestora.
Strugurii conţin elemente importante pentru sănătatea omului – vitamine, minerale, celuloză şi chiar proteine, ceea ce
face ca strugurii să fie un dar preţios pentru sănătatea omului şi să-i folosim ca remediu casnic într-o mulţime de boli.
În struguri au fost descoperite circa 300 de substanţe biologic active cu proprietăţi radioprotectoare, bactericide,
antioxidante, neurostimulatoare, de tonifiere şi alte proprietăţi funcţionale. Prin urmare, pe lîngă cunoscutele
bioflavonoide, zaharuri, acizi, pectină şi acizi organici sub pieliţa acestui „fruct regesc” se află un întreg „cocktail” de
vitamine C, A, B1, B2, B5, B6, B9, E, PP, R dar şi natriu, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, mangan, fier, zinc, cupru,
siliciu şi multe altele etc.
Tratarea cu struguri se foloseşte din timpuri străvechi. Medicii din Babilon spre exemplu încă în anul 950 î. Hr., dar şi
Hipocrate, marele medic din Grecia Antică, fondatorul medicinii, foloseau pe larg strugurii şi mustul în tratarea multor boli
interne şi externe. Hipocrate considera proprietățile curative ale sucului de struguri egal cu proprietățile curative ale
laptelui matern, subliniind că strugurii sînt folositori atît pentru cei sănătoşi cît și pentru cei bolnavi.
O serie de savanți afirmă că cel mai vechi „manual de medicină” cunoscut pînă azi este o tăbliță sumeriană (de 4000 ani),
găsită în ruinele de la Nippur. Pentru prepararea medicamentelor „medicul sumerian” folosea de vin, pe care îl amesteca
cu alte plante medicinale. Vechii egipteni recomandau strugurii copți, amestecați cu pastă de grîu, pentru stimularea
poftei de mîncare, tot ei foloseau strugurii dulci în cazurile congestiei pulmonare.
În secolul al XIX-lea, tratarea cu struguri, bazată pe rezultatele obţinute în medicină, biologie, biochimie, se aplica pe larg
în Franţa, Germania, Italia, Elveţia, Rusia etc. Medicina a dat dreptate strămoșilor noștri, care au foloseau strugurii în
alimentaţie pentru a-şi recăpăta forțele, dar şi pentru a-şi întări sănătatea. Componența chimică a strugurilor a fost
studiată amănunțit și tratamentul cu struguri s-a extins în toată lumea.
În Moldova, baştina tratării cu struguri este oraşul Camenca, unde la începutul secolului al XIX-lea contele P.
H. Wittgenstein a folosit locurile sud-vestice ale Nistrului pentru cultivarea soiurilor de struguri de masă cu proprietăţi
curative, aduse din Franţa, Italia, Elveţia. El a deschis pe moşia sa un spital, unde se aplica tratarea cu struguri a
invalizilor de război din 1812. Mai tîrziu în locul acestui mic spital s-a construit un sanatoriu cu peste 500 de locuri.
Bobiţele de poamă exercită asupra organismului acţiuni diferite: diuretice, purgative, ameliorează schimbul de substanţe,
normalizează tensiunea arterială. Strugurii se recomandă la tratarea anemiei, tuberculozei, astmei bronhiale, bolilor de
ficat şi rinichi etc. Poama este contraindicată în cazul ulcerului stomacal şi duodenal, bolilor intestinale, diabetului
zaharat, obezităţii.
Se recomandă să consumăm strugurii, ca orice alt soi de fructe între mesele principale, dar nu mai devreme de 2-3 ore
după mîncare. În caz contrar digestia este pusă în pericol şi apare balonarea nedorită.
Legenda Viței de vie – dătătoare de putere. Se spune că un împărat umblînd prin împărăția sa a văzut cîte pricini
pornesc de la vinul tulburător de minte. A hotărît atunci să stîrpească copăcelul blestemat al viței de vie. Împăratul a murit
și alții i-au luat locul în scaun. Odată, un crai din țara aceea a pornit la vînătoare prin codru pînă a dat de un urs, care s-a
luat după el. Așa a ajuns la un schit unde trăia un călugăr bătrîn. Cum auzi gălăgia, călugărul ieşi din chilie, vede ursul și
pe acel care-l goneşte. Se dezbracă de haina călugărească, își suflecă mînecile, iese înaintea ursului, îl prinse de urechi
de începu să tremure ca un miel. S-a minunat împăratul și l-a întrebat, de unde are atîta putere. Acesta i-a răspuns, că
are un butuc de vie, o tufă dătătoare de puteri, care face struguri la vreme de toamnă. Prisosul îl strînge și îl pune în pod,
de are tot anul. Cînd a venit împăratul de la vînătoare a dat poruncă tare: „De azi înainte tufa de viță de vie să aibă
slobozenie să crească peste tot cuprinsul împărăției, împărtășindu-se oricine din darurile ei, dar numai atît ca să fie
vrednic de a apuca și ține ursul de urechi.
Tratamente cu struguri:
Recomandări fitoterapeutice ‒ intern – strugurii au o influenţă deosebită
asupra aparatului digestiv, în special proprietăți tonice, fiind utili în dispepsii, astenii gastro-intenstinale. Strugurii sînt
benefici în hepatite, avînd totodată și proprietăți coleretice.
Prioritățile diuretice și depurative marcante fac din struguri un adjutant de neprețuit în afecțiunile renale inclusiv litiaze, în
boli de piele, reumatism, gută. Asupra aparatului cardio-vascular are acțiune hipotensivă şi de scădere a colesterolului,
se mai folosesc şi în artroze.
Contraindicaţii pentru tratamentul cu struguri: Există o serie de contraindicaţii pentru folosirea strugurilor în
tratamente, de care trebuie să ţinem cont şi să nu ne riscăm sănătatea, de dragul unor experienţe.
Nu se recomandă bolnavilor de diabet, obezilor, inclusiv acelora de tip endocrin şi hipofizar, acelora cu ulcer stomacal şi
a celui duodenal,  cu ciroză la ficat, în cazul hepatitelor, empiemei vezicii biliare a altor boli cronice ale rinichilor, colitei,
însoţite de diaree, cariei şi stomatitei. Iar despre faptul că femeile însărcinate şi cele care alăptează nu ar fi de dorit să
consume struguri sau dacă consumă în cantităţi reduse şi după consultarea cu medicul ştiu mulţi dintre dvs., printre
motive se numără: sînt foarte hrănitori, pot mări glucoza în sînge, pot duce la creşterea fătului în exces, unele soiuri de
poamă neagră pot coborî hemoglobina.
Mai trebuie să ţineţi cont de următorul lucru, dacă urmaţi cura cu struguri, atunci cînd consumaţi mulţi struguri, trebuie să
evitaţi alimentele ce au multe grăsimi, laptele crud, berea, alte băuturi alcoolice, apele minerale, legumele crude şi o
cantitate mare de fructe (altfel riscaţi o diaree).
Cît n-ar fi de plăcut tratamentul cu struguri, înainte să-l faceţi, ar trebui, totuşi, să consultaţi medicul. Trebuie să mai ştiţi,
că strugurii sînt un produs cu o cantitate sporită de calorii. Tratîndu-vă cu struguri puteţi adăuga în greutate, dacă nu
renunţaţi la alte produse bogate în calorii şi nu veţi începe activ să ardeţi caloriile, mişcîndu-vă intens şi lucrînd fizic.
Ce-i drept fiecare, chiar şi acei care suferă de diabet zaharat pot savura periodic struguri: în prezent medicii vor să scoată
interdicţia pentru struguri bolnavilor de diabet zaharat (cum s-a întîmplat şi cu mierea). Iar smalţul dinţilor poate fi protejat
de distrugere, clătind gura cu soluţie slabă de bicarbonat de sodiu după consumul de struguri.
Remedii din struguri pentru anumite boli:
 Sucul de struguri verzi (necopţi) ajuta la tratarea anginelor, stomatitelor, îndepărtarea stărilor febrile.
 Ca uz extern, sucul de struguri verzi poate fi utilizat sub forma de loţiune pentru faţă.
 Cura cu struguri. Dacă se consumă zilnic 1-2 kg de struguri сopţi se vor trata: constipaţia, hemoroizii, anemia,
litiazele biliare şi urinare, obezitatea (în acest caz se recomandă a se consuma numai struguri pe parcursul a 14
zile), dermatozele. Acest tratament are un efect laxativ, eliminator de acid uric, diuretic. Dacă aţi hotărît să
urmaţi o cură cu struguri, înainte de începerea curei propriu-zise, este de dorit să începeţi cu înlocuirea micului
dejun cu struguri în felul următor: să se suprime orice alt aliment la micul dejun şi să se consume progresiv, pîna
la 400 g de struguri. Se recomandă ca prînzul şi cina să înceapă cu consumarea a 200-300 g de struguri, astfel
încît cantitatea consumata zilnic să fie de aproximativ 1 kg. Atenţie! în acelaşi timp, trebuie redus treptat
consumul alimentelor bogate în glucide şi alimentele grele (carne de porc, cartofi prăjiți, făinoase, tocături etc.).
Dacă problemele dvs. de sănătate sînt minore, vă puteţi limita la acest tratament simplu, făcut trei sau patru
săptămîni. Daca aveţi afecţiuni mai grave, după cîteva zile, puteţi opta pentru cura exclusivă: de la 2 pîna la 3
kilograme pe zi ‒ în mai multe reprize ‒ timp de şase zile, fără altă hrană şi fără a consuma alcool. Datorită marii
sale puteri energizante, strugurii fac să dispară complet senzaţia de foame. Atunci cînd cura de struguri este
urmată cu regularitate, rezultatele sînt excelente.
 Cei care suferă de gută, reumatism şi artroză simt o uşurare evidentă, deoarece acest fruct debarasează
ţesuturile de reziduurile alimentare incomplet arse. Persoanele anemice prind putere. Regulator al tensiunii,
strugurele este util pentru hipertensivi, dar şi pentru hipotensivi. Cura de struguri curăță rinichii (mai ales în caz
de nefrită), diminuează aciditatea urinară, scade cantitatea de acid uric, are o acţiune benefică asupra ficatului.
În bolile de nutriţie, cura de struguri este o terapie des recomandată.
 Nu putem omite aparatul cardiovascular, asupra căruia cura cu struguri are o acţiune tonică vizibilă.
 Diabeticii nu sînt excluşi de la aceasta cură, deoarece strugurii conţin zaharuri cu ardere lentă, care se
asimilează uşor. În plus, zaharul din struguri îngraşă mai puţin decît glucidele altor alimente.