Sunteți pe pagina 1din 3

DREPT CIVIL

La data de  10 mai 2019, A. B în vârstă de 35 de ani a decedat în localitatea Galați. Rudele
acestuia cu vocaţie succesorală legală generală la momentul deschiderii succesiunii sunt
următoarele: mama, soția, un copil din căsătorie F1, un copil din căsătoria anterioară (F2), fiul lui
F2, un frate consagvin (FR), doi nepoți ai altui frate X predecedat în anul 2016 (N1 și N2),  un unchi
pe linie paternă (U1), fiul acestui unchi (V1), bunica maternă (B1), o soră a bunicului patern (B2), un
fiul al fratelui bunicii paterne.
1. a) Stabileşte componenţa claselor de moştenitori legali, indicând gradul de rudenie
cu defunctul pentru fiecare dintre rudele precizate în enunț.
1. Clase de mostenitori legali:
Clasa I
- copil din căsătorie F1 (gradul I de rudenie)
- copil din căsătoria anterioară (F2) (gradul I de rudenie)
- fiul lui F2 (gradul II de rudenie
Clasa II
- un frate consagvin (FR) (gradul II de rudenie)
- doi nepoți ai altui frate X predecedat în anul 2015 (N1 și N2) (gradul III de rudenie)
- mama (gradul I de rudenie)
Clasa III
- bunica maternă (B1) (gradul II de rudenie)
Clasa IV
- un unchi pe linie paternă (U1) (gradul III de rudenie)
- fiul acestui unchi (V1) (gradul IV de rudenie)
- o soră a bunicului patern (B2) (gradul IV de rudenie)
Sotia (fara grad de rudenie) si fiul fratelui bunicii paterne (rudenie de gradul V) nu fac parte din
nicio clasa de mostenitori legali.
b) Enumerați moștenitorii rezervatari din speță și menționați ce se înțelege prin această categorie de
moștenitori
Moştenitorul rezervatar este moştenitorul căruia legea îi recunoaşte un drept asupra unei cote
determinate din moştenire (rezerva succesorală), împotriva voinţei defunctului care ar fi vrut să-l
dezmoştenească.
Moştenitori rezervatari din speta sunt:
- sotia,
- copil din căsătorie F1 (gradul I de rudenie)
- copil din căsătoria anterioară (F2) (gradul I de rudenie)
- fiul lui F2 (gradul II de rudenie)
- un frate consagvin (FR) (gradul II de rudenie)
- doi nepoți ai altui frate X predecedat în anul 2015 (N1 și N2) (gradul III de rudenie)
- mama (gradul I de rudenie)

2. a) În speță, indicați care este locul deschiderii moștenirii, ținând cond că ultimul domiciliu al
defunctului a fost în Bacău, iar certificatul de deces a fost eliberat de Serviciul de stare civilă din
Galați.
Locul deschiderii moştenirii este cel al ultimului domiciliu al defunctului si anume Bacau,
indiferent dacă acesta corespunde sau nu cu locul decesului (art. 954 alin. 2 C. civ.).
Stabilirea ca loc al deschiderii moştenirii a ultimului domiciliu al defunctului are la
bază prezumţia că în acest loc se vor rezolva mai uşor problemele puse de deschiderea moştenirii,
întrucât aici pot fi obţinute date cu privire la moştenitori şi patrimoniul defunctului .
Locul deschiderii mostenirii in speta data, este localitatea de domiciliu, Bacau.

b) Care este importanța juridică a stabilirii locului deschiderii succesiunii


Stabilirea locului deschiderii succesiunii are importanţă pentru determinarea organelor
competente teritorial să  rezolve diferitele probleme juridice legate de moştenire:
- orice persoană  interesată  ori secretarul consiliului local al localităţii în raza căreia se aflau bunurile
principale ale defunctului, pot cere deschiderea procedurii succesorale notariale;  
- procedura succesorală  necontencioasă, reglementată  de Legea nr. 36/1995, este de competenţa
notarului public din biroul notarial situat în circumscripţia teritorială  a judecătoriei în care defunctul 
şi‐a avut ultimul domiciliu (art. 10 lit. a din lege); ca excepţie, în cazul moştenirilor succesive,
moştenitorii pot alege competenţa oricăruia dintre birourile notariale din circumscripţia teritorială a
judecătoriei în care a avut domiciliu cel din urmă autor (art. 10 lit. b din lege);
- instanţa judecătorească competentă a judeca acţiunile privi‐ toare la moştenire se determină   tot în
funcţie de locul deschiderii moştenirii (chiar dacă în masa succesorală se găsesc imobile aflate în
circumscripţia altei instanţe)
Oricare ar fi temeiul prin care se transmite moştenirea (în temeiul legii sau prin dispoziţiile
testamentare), pentru ca o persoană  să poată moşteni, în general, trebuie să  îndeplinească două 
condiţii pozitive, capacitatea de a moşteni şi vocaţia la moştenire, precum şi o condiţie negativă,
nedemnitatea succesorală 
3. Explicaţi care sunt efectele nedemnităţii succesorale, pentru ipoteza în care F2, fiul defunctului din
prima căsătorie, ar fi nedemn succesoral? Definiți nedemnitatea succesorală  și faceți o enumeare a
cazurilor prevăzute de lege.
Nedemnitatea succesorală este o sancţiune civilă care constă în înlăturarea nedemnului atât de la
moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară având în vedere faptul că acesta a săvârşit o faptă
gravă, prevăzută expres de legiuitor, împotriva defunctului sau a unui succesibil al acestuia.
În conformitate cu prevederile legale, nedemnitatea poate fi de drept sau judiciară.

Efectele nedemnităţii:
- F2 este înlăturat atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară.
- posesia exercitată de F2 asupra bunurilor moştenirii este considerată posesie de rea-credinţă.
- actele de conservare, precum şi actele de administrare, în măsura în care profită moştenitorilor,
încheiate între F2 şi terţi, sunt valabile.
- se menţin şi actele de dispoziţie cu titlu oneros încheiate între F2 şi terţii dobânditori de bună-
credinţă, regulile din materia cărţii funciare fiind însă aplicabile.
- venirea la succesiune a reprezentanţilor este posibilă dacă persoana reprezentată este nedemnă, chiar
dacă nedemnul se află în viaţă la data deschiderii moştenirii şi chiar dacă renunţă la moştenire;
reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat sau a renunţat la
moştenirea lăsată de acesta ori a fost dezmoştenit.
Efectele nedemnităţii de drept sau judiciare pot fi înlăturate expres prin testament sau printr-un
act autentic notarial de către cel care lasă moştenirea. Fără o declaraţie expresă, nu constituie
înlăturare a efectelor nedemnităţii legatul lăsat nedemnului după săvârşirea faptei care atrage
nedemnitatea.
Efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după
condamnare, graţiere sau prin prescripţia executării pedepsei penale.

4. La data de 2 decembrie 2019, soţia supravieţuitoare dă naștere unei fiice. Are aceasta drept la
moștenirea lui de cujus ? Justificați răspunsul
Fiica nascuta la data de 2 decembrie 2019 are drept la mostenire deoarece este născuta anterior
decesului de cujus-ului şi care se află în viaţă la data deschiderii moştenirii.
Copiii nedemnului concepuți înainte de deschiderea moștenirii de la care nedemnul a fost exclus
vor raporta la moștenirea acestuia din urmă bunurile pe care le-au moștenit prin reprezentarea
nedemnului, dacă vin la moștenirea lui în concurs cu alți copii ai săi, concepuți după deschiderea
moștenirii de la care a fost înlăturat nedemnul.

5. Aplicaţi principiul priorităţii claselor de moştenitori, astfel încât să explicaţi în ce ipoteze


moştenirea este culeasă de rudele lui de cujus din clasa a III-a de moştenitori legali din prezenta speţă.
Moştenirea este culeasă de rudele lui de cujus din clasa a III-a de moştenitori legali numai daca
nu exista mostenitori din primele doua clase, sau daca mostenitorii existenti nu vor sau nu pot ajunge
la mostenire.
Din clasa a treia de mostenitori fac parte ascendentii, conform art. 982 cod civil, dreptul la
mostenire al ascendentilor ordinari (1) ascendentii ordinari sunt rudele in linie dreapta ascendenta ale
defunctului, cu exceptia parintilor acestuia.
Ascendetii ordinari vin la mostenire in ordinea gradelor de rudenie cu defunctul daca
descendentii, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru
a mosteni. Dispozitiile art. 964 alin. 2, se aplica in mod corespunzator (daca in urma dezmostenirii
rudele defunctului din clasa cea mai apropiata nu pot culege intreaga mostenire, atunci partea ramasa
se atribuie rudelor din clasa subsecventa care indeplinesc conditiile pentru a mosteni).
Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascendentilor ordinari de acelasi grad se imparte
intre acestia in mod egal.
Aplicand principiul prioritatii claselor de mosteniri, in speta la mostenire va face parte doar sotia
supravietuitoare in concurs cu descendentii defunctului.
Sotia supravietuitoare va mosteni o cota de un sfert din mostenire iar restul de trei sferturi
impartindu-se descendentilor defunctului, conform art. 972 alin.1 litera a, coroborat cu art. 975 alin.1,
2 si 3.
Astfel in speta, mostenitorii din clasa a treia pot culege mostenirea lasata de cujus numai daca
descendentii, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru
a mosteni sau renunta la mostenire
Insa in speta nefacandu-se precizarea cum ca descendentii, ascendentii privilegiati si colateralii
privilegiati nu indeplinesc conditile necesare pentru a mosteni, sau ca renunta la mostenire, se vor
aplica dispozitiile art. 972 alin.1, lit. a, coroborat cu art. 975.

6. Care sunt drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor, dacă acesta are un imobil bun propriu?
Daca sotul supravietuitor detine un imobil bun propriu, acesta nu are dreptul de abitatie asupra
casei de locuit (soţul care locuieşte în locuinţa proprietate exclusivă a celuilalt se bucură de un drept
de folosinţă asupra acesteia), deoarece una dintre conditiile dreptului de abitatie este ca sotul
supravietuitor sa nu aiba o alta locuinta proprie, celelalte drepturi nefiind afectate.