Igiena, reprezinta stiinta care studiaza conditiile de viata si de munca in vederea asigurarii
sanatatii lor.
Personalul trebuie sa indeplineasca conditiile de sanatate si calificare, sa detina cunostinte
suficiente din domeniul igienei alimentare, igienei muncii si sanatatii publice.
Clasificarea igienei
Igiena mediului ambient : stiinta care se ocupa cu studiul influentei factorilor de mediu (apa,
aer, sol, radiatii) asupra omului si colectivitatii umane, in vederea asigurarii conditiilor favorabile
de mentinere si promovare a starii de sanatate.
Igiena muncii:stiinta care se ocupa cu studiul conditiilor de munca si reflectarea lor asupra starii
de sanatate a oamenilor, in vederea prevenirii si combaterii bolilor profesionale si alte maladii
influentate de mediul de munca.
Igiena alimentara : are ca scop asigurarea producerii alimentelor care sa nu afecteze starea de
sanatate a consumatorilor.
curăța, dezinfecta sau întreține în stare bună in cadrul unitatii si de a fii schimbat la fiecare
iesire din tura de catre angajat.
Să asigure existența mijloacelor de întreținere a igienei individuale precum: vestiare,
dușuri, chiuvete cât și băi, împreună cu produsele profesionale pentru igienizare a toaletei
personale.
Să se asigure ca ca personalul angajat trebuie să fie verificat în mod regulat de către
inspectorii de sănătate , si efectuate analize amanuntite de sânge, teste de parazit și
tuberculină.
Să se asigure ca trebuie să fie supravegheat în timpul funcționării și respectând normele de
igienă.Sa nu prezinte bijutierii sau accesorii permise în hala de productuie.
Personalul ar trebui să fie sprijinit și încurajat în bunele practici de igienă și igienizare.
H.A.C.C.P : Provine din Engleză (Hazard Analysis and Critical Control Point) adica: Analiza
Riscurilor în cadrul Sistemelor de Control al Punctelor Critice.
Dacă fiecare etapă a unui proces este îndeplinită corect și în condiții controlate, rezultatul este
unul sigur atât din punct de vedere al producției cât și al consumului.
Un alt exemplu : Ordinul nr. 976 din 12/16/1998 aprobarea Normelor de igiena privind
productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor
Art. 64.
Vanzatorul ambulant va purta echipamentul de protectie a alimentelor si ecuson.
Art. 83.
In scopul prevenirii bolilor prin nerespectarea normelor de igiena, inspectorii sanitari vor recolta
Ing .GRAMA GABRIELA MARIA Page 3
Liceul Tehn. IERNUT 2020, Sem II
Industrie alimentara ;
Modulul I :Microbiologie si igiena,Cls X prof
periodic din unitatile alimentare care produc, prepara, servesc, depoziteaza, transporta si desfac
alimente teste de salubritate de pe suprafetele de lucru, utilaje, ustensile, ambalaje, de pe maini
si de pe echipamentul de lucru al personalului care manipuleaza alimente si din aerul din ncaperile
de lucru.
Astfel de teste de salubritate se vor recolta in caz de suspiciune de contaminare a unor alimente,
dar mai ales in cazul toxiinfectiilor alimentare.
Art. 86.
In toate unitatile alimentare conducatorii acestora sau persoanele din unitate special desemnate
au obligatia de a verifica zilnic starea de igiena individuala a personalului si de a depista
persoanele care prezinta febra, diaree sau infectii acute ale nasului, gatului sau ale pielii. Aceste
persoane nu vor fi primite in unitate decat cu avizul medical. Toate persoanele care lucreaza la
prelucrarea, manipularea, transportul, servirea sau desfacerea alimentelor sunt obligate sa se
supuna vaccinarilor in conditiile stabilite de Ministerul Sanatatii, sa se prezinte (sau sa anunte) la
unitatea sanitara in cazul in care au febra, tulburari digestive acute sau infectii ale pielii si sa nu isi
reia activitatea decat dupa primirea avizului medical.
Art. 87.
Toate persoanele care lucreaza la manipularea, prepararea, transportul, servirea si desfacerea
alimentelor sunt obligate:
a). sa poarte in timpul lucrului, in raport cu specificul locului de munca si in conformitate cu
actele normative in vigoare, echipamentul de protectie sanitara a alimentelor, alb sau de culoare
deschisa, curat, care sa acopere imbracamintea si parul capului si sa fie impermeabil in partile
care vin in contact cu umezeala; persoanele care executa operatiuni de curatare nu vor purta
echipamentul de protectie sanitara a alimentelor in cursul efectuarii acestor operatiuni;
b). sa nu intre in WC cu echipamentul sanitar de protectie a alimentelor;
c) sa isi spele mainile cu apa si cu sapun inainte de inceperea lucrului si ori de cate ori este
necesar in cursul activitatii, in special dupa folosirea WC.
Art. 88.
Toate persoanele care lucreaza la manipularea, prelucrarea, transportul, servirea si la desfacerea
alimentelor sunt obligate sa isi insuseasca si sa isi reimprospateze cunostintele de igiena
alimentelor necesare in activitatea lor.
Art. 89.
La nivelul fiecarei unitati de alimentatie va exista o evidenta a controlului medical pentru tot
personalul din subordine.
Diferitele facilități pentru desfășurarea diverselor procese necesită întreținute igienic de către
un îngrijitor separat pentru fiecare încăpere !
Reprezintă cel mai riguros și costisitor proces de producție alimentară din punct de vedere al
igienei. Această etapă necesită o constantă supraveghere și atenție în ceea ce privește eradicarea
oricărui risc de contaminare, deoarece, odată cu finalizarea produsului, acesta riscă să ajungă pe
piață sau la consumator într-o formă care ar putea dăuna sau compromite sănătatea cetățeniilor.
*Odata intrat in productie lucratorul din alimentatia publica este obligat sa
efectueze examene medicale si de laborator periodic, conform legislatiei in vigoare! *
Igiena personală
Reprezintă gradul de sanitizare al fiecărei persoane prezentă într-o facilitate de producție sau
prelucrare a alimentelor. De la angajați până la vizitatori, următoarele lucruri sunt cel mai des
luate în considerare în momentul luării contact cu un spațiu unde se produce hrană.
Igiena corporala.
Igiena pielii. In cursul zilei pe piele se depun substante toxice eliminate o data cu transpiratia,
praf si microorganisme, ceea ce duce la astuparea porilor (prin care pielea transpira, respira etc.).
Aceasta pot determina mancarimi, iar microbii de pe piele patrund in organism prin cea mai
mica zgarietura a pielii, putand produce diferite infectii (abcese, furuncule etc.).
Cel mai recomandabil este dusul zilnic, de preferat seara, cu apa calduta si sapun, incheiat cu
clatirea cu apa din ce in ce mai rece. Reprezentand o mentinere perfecta a curateniei corporale, si
o calire a organismului fata de bolile infectioase.
In anotimpul calduros se pot folosi deodorante care au ca scop reducerea cantitatii de
transpiratie si suprimarea mirosului neplacut. Se folosesc numai pe pielea uscata si curata. Se
recomanda, totusi, sa se evite folosirea abuziva, deoarece pot produce unele afectiuni ale pielii.
Igiena parului. Trebuie ingrijit pentru a mentine un aspect placut si civilizat. Pielea capului are o
serie de glande sebacee si sudoripare care secreta grasime si sudoare. Acestea se amesteca cu
praful depus pe par si pe pielea capului, putand produce mancarimi si infectii ale pielii capului si
unele boli parazitare. Pentru a preveni astfel de neplaceri se recomanda spalarea pe cap
saptamanal. De asemenea, se recomanda folosirea sampoanelor care au avantajul de a curata
bine parul, fara sa-l degreseze mai mult decat este necesar, asa cum se intampla in cazul
sapunurilor prea alcaline sau al detergentilor.
Igiena buco-dentara. Dintele este un organ viu legat de restul corpului prin nervi si vase de
sange. Deci, infectia de la un dinte bolnav poate circula cu usurinta in intreg organismul, putandu-
se localiza la diferite organe (creier,inima,plamani, rinichi ,incheieturi, stomac etc.).
De aceea, este importanta o igiena buco-dentara riguroasa, ce consta in periajul corect al dintilor
seara si dimineata si clatirea dupa fiecare masa .
Foarte des, microbii ajung pe alimente de pe mainile murdare. De aceea, lucratorii din
alimentatia publica trebuie sa acorde o atentie cu totul deosebita igienei mainilor. Cercetarile au
aratat ca pe mainile nespalate ale lucratorilor din sectorul alimenta
alimentarr se pot gasi pana la 2 milioane
de germeni, in timp ce pe mainile curate se gasesc doar cateva sute.
Pentru lucratorul din alimentatia publica, igiena mainilor se realizeaza prin respectarea
urmatoarelor reguli: taierea unghiilor scurt; spalarea mainilor cu apa calda, sapun si periuta de
unghii. Spalarea se face cu apa curenta, minimum 1 min; dezinfectie cu solutii slabe de
bromocet; uscarea cu aer cald, folosirea prosoapelor de hartie; este interzisa stergerea pe
halat, sort sau carpe de bucatari
bucatarie.
e. De asemenea, starea de sanatate a lucratorilor are o mare
importanta, unele boli infecto-contagioase
contagioase putand avea grave implicatii (gripe, hepatite, TBC
etc.).
In conformitate cu legislatia sanitara, toti lucratorii din sectorul alimentar, inclusiv elevii la
practica, trebuie sa poarte in timpul lucrului *echipamentul sanitar de protectie*.
Echipamentul sanitar de protectie are rolul de a proteja produsele alimentare de poluari
microbiene sau mecanice (praf, noroi) provenite de la imbracamintea proprie a muncitorilor cu
care circula pe strada.
Acest echipament trebuie sa fie de culoare alba si sa cuprinda, dupa specificul muncii,
urmatoarele: halat , sort, pantaloni, jachete, bonete, basmale, cizme de cauciuc, manusi etc.
Obiectivul igienizarii este eliminarea de pe toate suprafetele care vin în contact cu produsele, a
reziduurilor organice de provenienta alimentara, ce înglobeaza numeroase microorganisme.
1. Personalul trebuie să acorde o atenție deosebită curățeniei, să-și protejeze sănătatea și să aibă
grijă să mențină această situație, folosind hrană adecvată.
2. Personalul trebuie să depună eforturi pentru a evita infecțiile respiratorii, tulburările
gastrointestinale și, în special, bolile fizice.
3. Toate tipurile de răni, cum ar fi tăieturi, arsuri, febră și erupții cutanate, trebuie raportate
angajatorului.
4. Personalul trebuie să se străduiască să respecte regulile de igienă și să le transforme în obicei.
5. Dacă personalul contactează o boală, cum ar fi răceala sau bronșita, el trebuie să anunțe
managerii despre situația lor.
6. Personalul trebuie să respecte regulile de igienă;
a) Faceți un duș în fiecare zi
b) Spalati parul cel putin de doua ori pe saptamana
c) schimbați lenjeria de corp în fiecare zi
d) Fiti atenti la curatarea unghiilor
e) Îmbrăcați hainele de lucru înainte de a începe să lucrați în fiecare zi
f) Folosiți boneta în timpul muncii
g) Nu purtați bijutieri sau inele care ar putea cădea în mâncare sau recipiente.
7. Dacă sapunurile și prosoapele din toalete au fost epuizate, angajatorul trebuie să
anunțe managerul pentru aprovizionare.
8. Dacă există obiceiuri cum ar fi scărpinatul capului și a altor părți ale corpului,
curățatul nasului, ar trebui să renunțați la aceste obiceiuri.
9. Gura trebuie acoperită în timpul tusei și strănutului
10. În mod normal, un lucrător care lucrează în producție trebuie să-și spele mâinile cel puțin o dată
în fiecare 2 ore.
În plus, la locul de muncă;
● Când merge la toaletă,
● Când atinge gunoiul sau materialele contaminate,
● Când atinge banii,
● Când atinge mâncarea neîncălzită,
● După perioada de pauză,
● Dupa fumat,
● După tuse și strănut,
● După utilizarea batistei
personalul trebuie să-și spele mâinile cu un săpun dezinfectant
11. Personalul nu trebuie să atingă alimentele brute cu mâinile goale
12. Interdicțiile privind fumatul, guma de mestecat trebuie respectate cu strictețe
13. Trebuie interzis accesul persoanelor neautorizate.
BIBLIOGRAFIE
Adams, M.R.; Moss, M.O.; “Food Microbiology. The Royal Society of Chemistry”; Guildford, UK; 1995
Banwart, G.J.; “Basic Food Microbiology” 2 ed.; Chapman & Hall; New York; 1989
Eley, A.R.; “Microbial Food Poisoning”; 2 ed.; Chapman & Hall; London; 1996
International Commission on Microbiological Specifications for Foods (ICMSF); “Microbial Ecology of Foods Vol I - Factors
affecting life and death of microorganisms”; Academic Press, Inc.; San Diego; 1990
Jay, J. M.; “Modern Food Microbiology”; 5 ed.; “Chapman & Hall”; New York; 1996
Lacasse; D.; “Introdução à Microbiologia Alimentar”; Instituto Piaget; Lisboa; 1995
Mader, S. S.; “Biology”; 8 ed.; McGraw-Hill; New York; 2004
Mead, P.S.; Slutske, R. L.; Dietz, V.; McCaig, L. F.; Bresee, J. S.; Shapiro, C.; Griffin, P. M.; Tauxe, R. V.; “Food-
related illness and death in the
United States Volume 5 - Emerging Infectious Diseases”; Centers for Disease Control and Prevention (CDC); Atlanta;
1999; pag.607-625
Rocourt, J; Cossart P.; “Food Microbiology – Fundamentals and Frontiers”; A S M Press; Washinghton; 1997
On-line:
http://www.cdc.gov/; Julho 2006
http://www.cfsan.fda.gov/~mow/intro.html; Julho 2006
http://www.cfsan.fda.gov/~mow/foodborn.html; Julho 2006
http://www.nzfsa.govt.nz/science-technology/data-sheets/bacillus-cereus.pdf; Julho 2006
http://edis.ifas.ufl.edu/FS127; Julho 2006
http://pt.wikipedia.org/; Julho 2006
http://www.fsis.usda.gov/Fact_Sheets/Foodborne_Illness_&_Disease_Fact_Sheets/index.asp;Julho2006