REPREZENTAREA ÎN INSTANŢA DE JUDECATĂ

Cetăţenii pot să-şi apere interesele şi drepturile ocrotite de lege în instanţa de

judecată personal sau prin reprezentanţi. Participarea personală a cetăţeanului la
proces nu-1 decade din dreptul de a avea în acest proces un reprezentant.
In procesul civil, personale juridice sunt reprezentate în instanţă de către
organele lor, acţionând în limitele împuternicirilor ce le sunt acordate prin lege, statut
sau regulament ori de către reprezentanţi.
Conducătorii de organizaţii, care se prezintă în calitate de organ al persoanei
juridice, prezintă instanţei documentele ce atestă funcţia sau împuternicirile pe
care le deţin.
Necesitatea acestei instituţii este determinată de mai multe temeiuri:
1. unii dintre participanţii la proces pot fi incapabili sau cu pa
citate de exerciţiu limitată, restrânsă şi în aceste cazuri drep
turile şi interesele lor trebuie să le apere părinţii, înfietorii, orga
nele de tutelă şi curatelă;
2. interesele persoanelor juridice sau fizice pot fi apărate de repre
zentanţi;
3. persoanele care nu cunosc legislaţia în vigoare de asemenea pot
fi reprezentaţi.
Reprezentarea juridică este o instituţie procesual civilă, când persoană
numită reprezentant îndeplineşte în instanţa de judecată acte procedurale în baza
împuternicirilor date de către altă persoană numită reprezentat. în dependenţă de
importanţa juridică a voinţei persoanelor reprezentate pentru apariţia reprezentării
judiciare, evidenţiem:
- reprezentare obligatorie legală, pentru apariţia căreia nu se cere
acordul persoanei reprezentate;
- reprezentare neobligatorie, care poate apărea doar la dorinţa
persoanei reprezentate.
 Reprezentarea obligatorie legală se exercită în apărarea drepturilor şi
intereselor cetăţenilor incapabili, cetăţenilor ce nu au capacitate de exerciţiu
deplină şi cetăţenilor declaraţi ca având capacitate de exerciţiu limitată.
Expresia "reprezentare obligatorie legală" se explică prin faptul că
persoana, datorită incapacităţii de exerciţiu totale sau parţiale nu poate, de sine
stătător să-şi aleagă reprezentant, de aceea reprezentantul este stabilit de lege.
Drepturile şi interesele ocrotite prin lege ale cetăţenilor incapabili, ale celor
ce nu au capacitatea deplină de exerciţiu, şi ale celor declaraţi ca având
capacitatea de exerciţiu limitată sunt apărate înaintea instanţei de către părinţi,
înfîetori, tutorii sau curatorii lor. Aceştia vor prezenta instanţei documentele care
certifică împuternicirile lor.
Reprezentanţii legali săvârşesc în numele celor reprezentaţi toate actele
de procedură, pe care are dreptul să le săvârşească cel reprezentat, cu restricţiile
prevăzute de lege (art. 79 C.P.C.).
În procesul în care urmează să participe un cetăţean, declarat absent fără
veste în modul stabilit de lege, acesta va fi reprezentat de custodele sau de tutorele
numit pentru custodia şi administrarea bunurilor celui absent fără veste.
În procesul în care urmează să participe moştenitorul unei persoane
decedate sau al unui cetăţean, declarat mort după procedura stabilită, dacă
succesiunea nu a fost încă acceptată de nimeni, moştenitorul va fi reprezentat de
tutorele numit pentru custodia şi administrarea bunurilor succesorale.
În cazurile prevăzute mai sus, părinţii, înfietorii, tutorii sau curatorii pot
încredinţa ducerea procesului în instanţa de judecată unei alte persoane, alese de
ei în calitate de reprezentant.
Reprezentarea neobligatorie, în dependenţă de caracterul relaţiilor dintre
reprezentant şi reprezentat, poate fi împărţită în: reprezentare contractuală şi
reprezentare obştească.
Reprezentarea contractuală apare în baza contractului juridic-civil de
mandat, conform căruia o persoană numită reprezentat împuterniceşte altă
persoană numită reprezentant pentru a-i apăra drepturile şi interesele în instanţa de
judecată, îndeplinind diferite acte procedurale. Reprezentarea contractuală poate fi
întemeiată şi în baza raporturilor juridice de muncă şi poate fi înfăptuită de către un
colaborator permanent al întreprinderii (de exemplu, juristul întreprinderii). în acest
caz drept temei al reprezentării serveşte contractul de muncă dintre întreprindere şi
muncitor.
Cercul persoanelor care pot fi reprezentanţi contractuali în proces este
destul de larg. Acest cerc îl stabileşte art.76 C.P.C. (de exemplu: avocaţii, lucrătorii
întreprinderilor etc).
Obştească se numeşte reprezentarea înfăptuită în procesul civil de către
membrii organizaţiilor obşteşti, împuterniciţi de organizaţiile lor obşteşti, precum
şi de alţi cetăţeni, ai căror interese şi drepturile sunt ocrotite de aceste organizaţii.

Împuternicirile reprezentantului

Împuternicirile reprezentantului trebuie să fie formulate într-o procură

întocmită şi eliberată în conformitate cu legea.Procurile date de cetăţeni se
certifică pe cale notarială. Procurile cetăţenilor care trăiesc în centre populate,
unde nu sunt birouri de notariat, se certifică de către primăriile satelor
(comunelor). Procurile, date de cetăţeni, pot fi certificate şi de întreprinderile,
instituţiile sau organizaţiile, în care lucrează sau învaţă mandatarul, de organizaţiile
de exploatare a locuinţelor de la domiciliul lui, de administraţia instituţiei curativo-
pro-filactice staţionare, în care cetăţeanul se află pentru tratament, de unitatea
militară respectivă, dacă procura este dată de către un militar.

Procura dată de un cetăţean care se află într-un loc de detenţiune se

certifică de către şeful locului de detenţiune.Procura din partea unei persoane
juridice se eliberează de conducătorul organizaţiei respective.

Instanţa de judecată nu trebuie să admită participarea la proces a

reprezentantului ce nu are procură, eliberată în conformitate cu prevederile legii.
împuternicirea de reprezentare în justiţie dă reprezentantului dreptul de a face în
numele celui reprezentat toate actele de procedură, cu excepţia strămutării procesului
la arbitrii aleşi, a renunţării totale sau parţiale la pretenţiile din acţiune, modificării
temeiului şi obiectului acţiunii, recunoaşterii acţiunii, încheierii unei tranzacţii de
împăcare, transmiterii împuternicirilor unei alte persoane, atacării hotărârii
instanţei, prezentării titlului executor spre urmărire, primirii bunurilor sau banilor
în baza hotărârii instanţei de judecată. împuternicirea de a săvârşi oricare din actele
enumerate mai sus trebuie să fie indicată special în procura dată reprezentantului în
cazul în care reprezentantului i se acordă dreptul de a efectua toate acţiunile
prevăzute de art.81.P.C., în procură se face trimitere la art.81.P.C. fără a numi toate
acţiunile enumerate în articol. însă, dacă reprezentantul este împuternicit să
efectueze doar una sau câteva acţiuni, ele se arată concret în procură.

Persoanele care nu pot fi reprezentanţi în justiţie

Conform art. 78 C.P.C, nu pot fi reprezentanţi injustiţie:

1) persoanele care nu au atins majoratul;
2) persoanele care se află sub tutelă sau curatelă.
3) Altele prevăzute de art 78 C.P.C
Nu pot fi admişi ca reprezentanţi în justiţie avocaţii care au acceptat
misiunea de acordare a asistenţei juridice, încălcând regulile stabilite prin
legislaţia cu privire la avocatură.
De asemenea nu pot fi reprezentanţi în justiţie judecătorii, ofiţerii de urmărire
penală şi procurorii, cu excepţia cazurilor în care ei apar în calitate de
reprezentanţi legali (părinţi, înfietori, tutori, curatori), precum şi în calitate de
reprezentanţi ai instanţei de judecată sau ai procuraturii.
Ca reprezentant în instanţa judecătorească persoana nu poate figura, dacă ea
acordă în cauza dată sau a acordat mai înainte asistenţă juridică unor persoane, ale
căror interese sunt în contradicţie cu interesele celui pe care îl reprezintă, sau dacă a
participat în calitate de judecător, de procuror, de anchetator, de persoană, care a
efectuat cercetarea penală, de expert, de specialist, de traducător, de martor sau
martor asistent, precum şi dacă se află în raporturi de rudenie cu persoana cu
funcţii de răspundere, care participă la examinarea cauzei.