Portofoliu DIUE

Ciornea Simion , Gr. 1903

Noţiunea, obiectul şi metoda dreptului instituţional european

Noţiune.
Noţiunea dreptului instituţional european este strâns legată şi, în acelaşi timp,
determinată de apariţia, evoluţia şi aplicarea reglementărilor juridice care îşi găsesc
sediul materiei în izvoarele primare, derivate şi complementare ale Uniunii
Europene. Dreptul instituţional european reprezintă totalitatea normelor juridice,
cuprinse în tratatele constitutive şi actele adoptate de către instituţiile europene, în
care se consacră structurile, rolurile şi funcţiile instituţiilor europene, precum şi
raporturile dintre acestea şi instituţiile naţionale ale statelor membre în vederea
realizării misiunii şi obiectivelor Uniunii Europene.
Dreptul instituţional european este format din două categorii de norme juridice: -
norme cu valoare constituţională, cuprinse în tratatele fondatoare; - norme care fac
parte din legislaţia europeană ordinară, cuprinse în actele juridice adoptate de către
instituţiile europene.

Obiect.
Relaţiile europene complexe constituie obiectul juridic în dreptul instituţional
european. Dreptul instituţional european reglementează raporturile juridice din
cadrul Uniunii Europene, precum şi dintre aceasta şi statele membre, raporturile
juridice dintre instituţiile europene şi instituţiile naţionale ale statelor membre,
precizând statutul şi competenţele atribuite instituţiilor europene. Normele juridice
se aplică relaţiilor din cadrul Uniunii Europene ca un drept intern al acesteia, dar
nu şi relaţiilor cu un pronunţat caracter intern al statelor membre2 conform
statuării făcute de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Metoda specifică dreptului instituţional european rezidă în dialogul permanent al

intereselor comune cu interesele naţionale ale statelor membre, promovând
respectarea diversităţii naţionale, dar, simultan, şi afirmarea identităţii proprii a
Uniunii Europene în regiune şi în lume.
Valori.
În funcţionarea sa, Uniunea Europeană este întemeiată pe valorile respectării
demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe
respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin
minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate
caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi
egalitate.

Scop.
Uniunea Europeană urmăreşte organizarea relaţiilor dintre statele membre şi între
popoarele acestora într-un mod coerent, bazându-se pe solidaritate, cu scopul de a
crea o uniune tot mai profundă între popoarele Europei, în cadrul căreia deciziile se
iau cu respectarea deplină a principiului transparenţei şi cât mai aproape cu putinţă
de cetăţeni.

Statele membre ale Uniunii Europene

Dimensiunile construcției europene au variat de la fondare, din 1951, când s-au pus
bazele cooperării economice europene şi până la ultima aderare, din 2013. În
prezent, numărul statelor membre ale Uniunii Europene este de 28: Austria, Belgia,
Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania,
Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie,
Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,
Ungaria.

Drapelul: Un cerc din 12 stele aurii pe fond albastru este drapelul Uniunii
Europene, simbolizând idealurile de unitate, solidaritate şi armonie între popoarele
Europei.

Imnul: Melodia reprezintă un extras din Simfonia a IX-a a lui Ludwig van
Beethoven, simbolizând aspirația spre valorile comune, unitatea în diversitate și
idealurile de libertate, pace și solidaritate ale Uniunii Europene.

Ziua Europei: 9 mai este Ziua Uniunii Europene, amintind că ideile care au dus la
crearea Uniunii Europene au fost prezentate pe data de 09 mai 1950 de către
ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman.

Deviza: „Unitate în diversitate” este deviza Uniunii Europene, simbolizând ideea

de unitate a europenilor în promovarea păcii şi prosperităţii, şi de deschidere către
diverse culturi, tradiţii şi limbi ale Europei.
Obiective.
Obiectivele Uniunii Europene sunt prevăzute expres de către Tratatul de la
Maastricht:
a) promovarea păcii, valorilor comune şi bunăstarea popoarelor statelor membre;
b) asigurarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, fără frontiere interne
pentru cetăţenii Uniunii Europene, în interiorul căruia este asigurată libera
circulaţie a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la
frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, prevenirea şi combaterea
criminalităţii;
c) promovarea progresului economic şi social pentru dezvoltarea durabilă a
Uniunii Europene prin crearea pieţei, uniunii economice şi monetare unice,
combaterea excluziunii sociale şi a discriminări de orice natură, solidarizarea între
generaţii, protejarea drepturilor copilului, respectarea bogăţiei diversităţii culturale
şi lingvistice europene, conservarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european;
d) promovarea valorilor şi intereselor comune privind protecţia cetăţenilor statelor
membre în lume prin instituirea cetăţeniei Uniunii Europene;
e) afirmarea propriei identităţi a Uniunii Europene pe plan internaţional,
contribuind la pacea, securitatea, dezvoltarea durabilă a planetei, solidaritatea şi
respectul reciproc între popoare, comerţul liber şi echitabil, eliminarea sărăciei şi
protecţia drepturilor omului, precum şi la respectarea strictă şi dezvoltarea
dreptului internaţional, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizaţiei
Naţiunilor Unite;
f) dezvoltarea acquis-ului european1. Uniunea Europeană îşi realizează obiectivele
comune prin mijloace corespunzătoare în conformitate cu atribuţiile conferite de
tratatele constitutive.

Consiliul Europei

Consiliul Europei este cea mai mare organizație în materie de drepturi ale omului
de pe continent. Aceasta include 47 de state membre, dintre care 28 sunt state
membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au
aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a
proteja drepturile omului, democrația și statul de drept.
De la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei din data de 13 iulie 1995,
Organizația a susținut Moldova în îndeplinirea obligațiilor sale statutare și a
angajamentelor specifice pentru consolidarea democrației, a drepturilor omului și a
statului de drept.
Valori

Drepturile omului, Democrație, Statul de drept

Consiliul Europei susține libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei,
libertatea de întrunire, egalitatea și protecția minorităților. Acesta a lansat campanii
pe teme precum protecția copilului, discursuri online de instigare la ură și
drepturile persoanelor de etnie romă care reprezintă cea mai răspândită minoritate
din Europa. Consiliul Europei ajută statele membre să lupte împotriva corupției și
a terorismului și întreprinde reformele judiciare necesare. Grupul său de experți
constituționali, cunoscut drept Comisia de la Veneția, oferă consiliere juridică
țărilor din întreaga lume.
Consiliul Europei promovează drepturile omului prin convenții internaționale, cum
ar fi Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a
violenței domestice și Convenția privind criminalitatea informatică. Acesta
monitorizează evoluția statelor membre în aceste domenii și emite recomandări
prin organismele de monitorizare formate din experți independenți. Statele membre
ale Consiliului Europei nu mai aplică pedeapsa cu moartea.
Consiliul European

 Rol: definește direcția politică generală și prioritățile Uniunii Europene

 Membri: șefii de stat și de guvern ai țărilor UE, președintele Consiliului
European, președintele Comisiei Europene
 Președinte: Charles Michel
 Înființare: în 1974 (forum informal), în 1992 (statut oficial), în 2009
(instituție a UE)
 Sediu: Bruxelles (Belgia)

Consiliul European reunește liderii UE pentru a stabili agenda politică a Uniunii.

Acesta reprezintă cel mai înalt nivel de cooperare politică între țările UE.
Consiliul European este una dintre cele 7 instituții oficiale ale Uniunii. El se prezintă
sub formă de summituri (de obicei, trimestriale) ale liderilor statelor membre,
prezidate de un presedinte permanent .
Ce face Consiliul European?

 Stabilește orientarea generală și prioritățile politice ale UE, dar nu adoptă

acte legislative.
 Tratează chestiuni complexe și sensibile care nu pot fi soluționate la
niveluri mai joase de cooperare interguvernamentală.
 Definește politica externa si de securitate comuna a UE , ținând cont de
interesele strategice ale Uniunii și de implicațiile în domeniul apărării.
 Desemnează și numește candidați la anumite posturi de importanță majoră la
nivelul UE, cum ar fi BCE și Comisia.
Pentru fiecare chestiune, Consiliul European poate:

 să îi ceară Comisiei Europene să elaboreze o propunere

 să i se adreseze Consiliului UE.

Cum lucrează Consiliul European?

De obicei, se reunește de 4 ori pe an, dar președintele poate convoca reuniuni
suplimentare pentru a soluționa probleme urgente.
Deciziile se iau în general prin consens, cu unanimitate sau cu majoritate
calificata în unele cazuri. Numai șefii de stat sau de guvern pot vota.

TEMA 1.
ISTORICUL CONSTITUIRII UNIUNII EUROPENE.

1. Tratatele de la Roma au instituit:

a) CECO și CEE;
b) CEE și CEEA;
c) CEE și CEA;
d) CEEA și CECO.

2. Când a fost creată Asociația Europeană a Liberului Schimb?

a) 1957; AELS-1960
b) 1959;
c) 1961;
d) 1963.

3. Prin ce act s-a instituit Uniunea Europeană?

a) Tratatul de la Nisa;
b) Tratatul de la Amsterdam;
c) Tratatul de la Maastricht;
d) Tratatul de la Lisabona.
4. Tratatele de la Roma au intrat în vigoare:
a) Pentru 50 de ani;
b) Pentru o durată determinată;
c) Pentru o durată nelimitată.

5. Comunitățile Europene aveau personalitate juridică:

a) Adevărat;
b) Fals;
c) Numai Comunitatea Europeană avea personalitate juridică.

6. Obiectivul principal al Tratatului de la Roma (Tratatul CEE):

a) crearea unei pieţe comune prin instituirea unei uniuni vamale (anularea
barierelor vamale în calea circulaţiei bunurilor şi crearea unui tarif
vamal extern comun); liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera
circulaţie a persoanelor, capitalului şi serviciilor) şi stabilirea unor
politici comune în domenii strategice (agricultură, comerţ, transport şi
concurenţă) întru intensificarea activităţii economice a statelor
membre;
b) doar crearea uniunii vamale;
c) doar intensificarea activităţii economice a statelor membre.

7. Comunitatea Europeană reprezintă:

a) Denumirea generică dată celor trei Comunități Europene prin Tratatul de
la Maastricht (intrat în vigoare în anul 1993);
b) Noua denumire a Comunității Economice Europene, potrivit
Tratatului de la Maastricht (intrat în vigoare în anul 1993);
c) Primul pilon al Uniunii Europene.

8. Ziua Europei este sărbătorită la:

a) 18 aprilie;
b) 09 mai;
c) 10 decembrie.

9. Prin Tratatul de la Paris prin care se instituie Comunitatea Europeană a

Carbunelui si Otelului (C.E.C.O.) s-au creat următoarele organe ale
comunității:
a) înalta  Autoritate,   organ   international,   care  era  insarcinat  sa
favorizeze interesele preponderent comunitare; Consiliul Special de
 Ministri, care era un organ cu caracter intergu-vernamental;
Adunarea Comuna, care se prevedea ca va fi aleasa prin vot
universal direct si care avea sarcina controlului democratic; Curtea
de Justitie, ca organ jurisdictional, a carei sarcina era de a asigura
respectarea normelor juridice instituite in cadrul Comunitatii.
b) doar Consiliul Special de Ministri, care era un organ cu caracter intergu-
vernamental; Adunarea Comuna, care se prevedea ca va fi aleasa prin
vot universal direct si care avea sarcina controlului democratic;
c) doar înalta  Autoritate,   organ   international,   care  era  insarcinat  sa
favorizeze interesele preponderent comunitare; Curtea de Justitie, ca
organ jurisdictional, a carei sarcina era de a asigura respectarea normelor
juridice instituite in cadrul Comunitatii.

10. Din ce an Comunitățile Europene au dispus de resurse bugetare proprii?

a) 1957;
b) 1965;
c) 1970;
d) 1986.

11. Tratatul de la Paris a fost redactat:

a) Într-o singură limbă (franceză);
b) În două limbi (franceza și engleza);
c) În trei limbi (franceza, engleza și germana).

12. Politica externă și de securitate comună a fost instituită prin:

a) Actul Unic European (1986/1987);
b) Tratatul de la Maastricht (1992/1993);
c) Tratatul de la Amsterdam (1997/1999);
d) Tratatul de la Nisa (2001/2003).

13. Relaţia drept naţional- drept european este guvernată de următoarele

principii:
a) principiul efectului direct;
b) principiul efectului invers;
c) principiul efectului reciproc.

14. Tratatul de la Paris, care asigura în principal:

 a) libera circulație a produselor și accesul liber la sursele de producție;
supravegherea permanentă a pieței pentru a evita denaturările care
pot face necesară introducerea cotelor de producție; respectarea
regulilor concurenței și a transparenței prețurilor; susținerea
modernizării și transformării sectoarelor cărbunelui și oțelului;
b) doar supravegherea permanentă a pieței pentru a evita denaturările care pot
face necesară introducerea cotelor de producție; libera circulație a
produselor și accesul liber la sursele de producție;
c) doar respectarea regulilor concurenței și a transparenței prețurilor;
susținerea modernizării și transformării sectoarelor cărbunelui și oțelului.

15. Tratatul de la Amsterdam:

a) A modificat structura Consiliului European;
b) Nu a modificat structura Consiliului European;
c) A făcut astfel încât Consiliul European să poată constata existența
unei încălcări grave a drepturilor fundamentale de către un stat
membru a UE.

16. Câte categorii de organizații internaționale au apărut în Europa

occidentală după cel de-al doilea război mondial?
a) două;
b) trei;
c) patru.

17. Care este scopul Euroatom?

a) controlul energiei atomice și folosirea ei în scopuri pașnice;
b) doar asigurarea cu programele de cercetare privind utilizarea
pașnică a energiei nucleare;
c) doar elaborarea proiectelor de cercetare în vederea utilizării energiei
nucleare.

18. Tratatul de la Paris prin care se instituie Comunitatea Europeană a

Cărbunelui și Otelului (C.E.C.O.) a fost semnat la:
a) 18 aprilie 1951;
b) 18 aprilie 1961;
c) 18 aprilie 1941.

19. Tipurile integrării pot fi:

a) negativă și pozitivă;
 b) bilaterală și multilaterală;
c) pozitivă și pașnică.

20. Ce viza Planul propus de Robert Schuman, ulterior denumit ”Planul

Schuman”:
a) plasarea producției engleze de cărbune și oțel în mâinile unei autorități
supreme comune de supraveghere (Autoritate Supremă) ... la care se pot
alătura alte state europene;
b) plasarea producției germane și franceze de cărbune și oțel în mâinile
unei autorități supreme comune de supraveghere (Autoritate
Supremă) ... la care se pot alătura alte state europene;
c) plasarea producției americane de cărbune și oțel în mâinile unei autorități
supreme comune de supraveghere (Autoritate Supremă) ... la care se pot
alătura alte state.

NOTĂ: La subiectele în răspunsul cărora varianta aleasă de Dumneavoastră

este adevărat sau fals, argumentați-vă opinia.

TEMA 2.
ARHITECTURA INSTITUŢIONALĂ A UNIUNII EUROPENE.

1. Structura instituțională a Uniunii Europene se completează cu:

a) Organisme ale Uniunii cu funcții consultative sau cu caracter tehnic
sau financiar;
b) Reprezentanțele diplomatice ale statelor membre;
c) Organisme ale Organizației Națiunilor Unite;
d) Organisme ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

2. Agențiile de reglementare ale Uniunii Europene sunt instituite prin:

a) Acordurile guvernamentale ale statelor membre;
b) Tratatele Uniunii Europene;
 c) Regulamente adoptate de Consiliul Uniunii Europene cu
participarea Parlamentului European în procedura legislativă
specială;
d) Decizii ale Comisiei, în baza unui regulament al Consiliului Uniunii
Europene.

3. Fiecare instituție a Uniunii Europene acționează în limitele atribuțiilor care îi

sunt conferite prin:
a) Legislația națională a statelor membre;
b) Constituția Uniunii Europene;
c) Tratatele Uniunii Europene;
d) Recomandările Consiliului Uniunii Europene.

4. Structura organizatorică specifică Uniunii Monetare a Uniunii Europene,

statuată prin Tratatul de la Maastricht, este:
a) Banca Centrală Europeană;
b) Sistemul European al Băncilor Centrale SEBC;
c) Fondul Monetar Internațional;
d) Banca Europeană de Investiții.

5. Principiul ”echilibrului instituțional” presupune, conform Curții de Justiție a

Uniunii Europene:
a) Separarea puterilor între instituțiile Uniunii;
b) Ca fiecare instituție a Uniunii Europene să-și elaboreze propriul
regulament de funcționare;
c) Obligația de cooperare loială între instituțiile Uniunii;
d) Ca fiecare instituție să exercite competențele celorlalte instituții.

6. Agențiile executive ale Uniunii sunt instituite:

a) Prin regulamente adoptate de Consiliu;
b) Prin decizii ale Comisiei Europene;
c) Prin regulamente adoptate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii
Europene, în procedura legislativă ordinară;
d) Prin tratatele Uniunii Europene.

7. Referindu-se la atribuțiile instituțiilor Uniunii Europene, tratatele utilizează

noțiunea de:
a) Competențe;
b) Funcții;
 c) Puteri;
d) Responsabilități.

8. Din categoria organelor interinstituționale ale Uniunii Europene face parte:

a) Comitetul Reprezentanților Permanenți, COREPER;
b) Comitetul regiunilor;
c) Oficiul de Selecție a Personalului Uniunii Europene;
d) Comitetul Tehnic Euratom.

9. Potrivit principiului echilibrului instituțional, competențele instituțiilor

Uniunii Europene sunt:
a) Limitate și exclusive;
b) Nelimitate și exclusive;
c) În conformitate cu principiul separației puterilor în dreptul național,
respectiv legislativă, executivă și judecătorească;
d) Exclusiv consultative.

10. Diferența dintre instituțiile și organismele Uniunii Europene constă în

faptul că:
a) Angajații instituțiilor sunt cetățeni europeni, în exclusivitate, în timp
ce angajații organismelor Uniunii pot fi cetățeni extracomunitari;
b) Instituțiile adoptă decizii obligatorii pentru statele membre, pentru ele
însele și pentru persoanele fizice și/sau juridice, în timp ce organismele
Uniunii adoptă decizii care nu sunt obligatorii;
c) Nu există nici o diferență;
d) Membrii instituțiilor au un mandat permanent, neputând fi revocați, în
timp ce membrii organismelor pot fi revocați de guvernele naționale care
i-au desemnat.

11.Stabiliți statele, care sunt membre fondatoare ale Uniunii europene:

a) Marea Britanie şi Danemarca;
b) Italia, Germania şi Luxemburg;
c) Franţa.

12.Norvegia este:
a) Stat membru al Uniunii Europene;
b) Stat non-membru al Uniunii Europene;
c) Stat pentru care procedura de integrare în Uniunea europeană a
eşuat în mod repetat.
 13.Consiliul European se întrunește la convocarea președintelui său:
a) de două ori pe semestru;
b) de două ori pe an;
c) de patru ori pe semestru;
d) o dată pe an.

14. Fiecare reuniune ordinară a Consiliului European se desfășoară pe o

perioadă de:
a) minim două zile;
b) maxim două zile;
c) o zi;
d) trei zile.

15.Banca Centrală Europeană are:

a) putere de a decide care stat poate utiliza moneda euro ca
monedă naţională;
b) iniţiativa legislativă în domeniul politicii monetare;
c) posibilitatea de a retrage unui stat dreptul de a folosi moneda euro.

16. Moneda euro reprezintă:

a) moneda unică a Uniunii Monetare Europene;
b) moneda unică a statelor membre ale Uniunii europene;
c) monedă de schimb pentru statele europene în relaţie cu
celelalte state ale lumii.

17. Primul Consiliu European a avut loc:

a) Paris 1974;
b) Haga 1969;
c) Dublin 1975;
d) Maastricht 1992.

18. Comisarii europeni pot fi revocați de:

a) Parlamentul European;
b) Curtea de Justiție a UE;
c) Consiliul European;
d) Consiliul UE.

19. Consiliul se întruneşte în şedinţă publică atunci când:

 a) examinează orice chestiune pusă pe ordinea de zi;
b) examinează proiectul bugetului UE;
c) deliberează şi votează un proiect de act legislativ.

20. Curtea de Justiție a Uniunii Europene este formată din:

a) Curtea de Justiție și Tribunal;
b) Curtea de Apel și Tribunalul Militar;
c) Curtea Supremă de Justiție.

TEMA 4.
PROCEDURILE DE ADOPTARE A ACTELOR JURIDICE ALE UNIUNII
EUROPENE. COMPETENȚELE ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENE.

1. Numiți momentele distincte ale procedurii legislative ordinare (art.294

TFUE):
a) Prima lectură;
b) A doua lectură;
c) Concilierea;
d) A treia lectură.

2. În ce termen poziția Consiliului European este transmisă în prima lectură

Parlamentului European?
a) În termen de 1 lună;
b) În termen de 2 luni;
c) În termen de 3 luni.

3. Care este componența Comitetului de Conciliere?

a) Comitetul de Conciliere este compus din ”membrii Consiliului sau
reprezentanții acestora și tot atâția membri din partea
Parlamentului”;
b) Comitetul de Conciliere este compus din ”membrii Consiliului sau
reprezentanții acestora și 2/3 membri din partea Parlamentului”;
c) Comitetul de Conciliere este compus din ”membrii Consiliului sau
reprezentanții acestora și 1/3 membri din partea Parlamentului”.

4. În procesul de luare a deciziei Comitetul Regiunilor are:

a) Inițiativa legislativă;
b) Funcție consultativă;
 c) Rol de conciliere.

5. Obligația de a consulta Parlamentul European, în cadrul procedurii

legislative s-a intensificat după intrarea în vigoare a Actului Unic European,
prin introducerea procedurii:
a) Consultării;
b) Cooperării;
c) Codeciziei.

6. Comisia Europeană poate sancționa Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei

de Nord dacă acesta nu respectă Pactul de stabilitate și de creștere:
a) Adevărat;
b) Fals.

7. Ca instituție executivă, Comisia Europeană se ocupă de:

a) Punerea în aplicare a deciziilor adoptate în domeniul politicii externe
și de securitate comună;
b) Punerea în aplicare a deciziilor adoptate în cadrul cooperării
polițienească și judiciară în materie penală;
c) Implementarea bugetului Uniunii Europene.

8. Care este termenul de declanșare a procedurii legislative ordinare, în cazul

când comitetul de conciliere aprobă proiectul comun:
a) În termen de 4 săptămâni;
b) În termen de 6 săptămâni;
c) În termen de 8 săptămâni.

9. Procedura codeciziei (procedura legislativă ordinară) presupune adoptarea

unui act legislativ de către Parlamentul European împreună cu:
a) Consiliului European;
b) Consiliul Uniunii Europene;
c) Comisia Europeană;
d) Comitetul Reprezentanților Permanenți.

10. Regatul Unit, care nu face parte din zona euro, trebuie să respecte Pactul
de stabilitate și de creștere ca și celelalte țări membre ale UE. Totuși,
Comisia Europeană nu poate să îi impună o sancțiune financiară dacă
depășește limita autorizată. Argumentați.
11. Consiliul European:
a) Este principala instituție legislativă a Uniunii Europene;
b) Are drept de inițiativă legislativă;
c) Nu participă la procesul de luare a deciziilor.

12. Parlamentul European adoptă un act legislativ prin procedura codeciziei

(împreună cu Consiliul):
a) La inițiativa unui grup de state membre;
b) La recomandarea Băncii Centrale Europene;
c) La propunerea Comisiei Europene;
d) La solicitarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

13. Stabiliți domeniile politice ale competențelor de sprijinire:

a) stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței
interne; conservarea resurselor biologice ale mării în cadrul politicii
comune privind pescuitul; încheierea unor acorduri internaționale
în anumite condiții;
b) protecția și îmbunătățirea sănătății umane; industria; cultura; turismul;
educația, formarea profesională, tineretul și sportul; protecția civilă;
cooperarea administrativă;
c) doar protecția și îmbunătățirea sănătății umane și industria.

14. Un stat membru nu poate, în numele unui interes pe care îl consideră

foarte important, să blocheze o decizie:
a) Adevărat;
b) Fals.

15. Orice stat membru poate invoca dreptul sau de veto din momentul în care
consideră că interesele sale vitale sunt amenințate. Este principiul
„compromisului de la Luxembourg” din 1966, care a fost invocat de Franța
și Regatul Unit. Argumentați.

16. Determinați, ce include procedura legislativă?

a) procedura consultării, procedura cooperării, procedura codeciziei şi
procedura avizului conform;
b) procedura consultării, procedura cooperării, procedura deciziei;
c) doar procedura codeciziei şi procedura avizului conform.
17. În câte etape se desfășoară procedura codeciziei?
a) Două etape;
b) Trei etape;
c) Cinci etape.

18. Stabiliți fazele desfășurării procedurii consultării:

a) faza elaborării unei propuneri; faza consultării; faza deciziei; faza
de publicare;
b) faza consultării; faza deciziei; faza de publicare;
c) faza consultării; faza codeciziei; faza de publicare.

19. Detrminați categoriile principale ale competențelor la nivelul Uniunii

Europene potrivit Tratatului de la Lisabona:
a) competențe exclusive; competențe partajate; competențe de
sprijinire;
b) competențe exclusive; competențe nepartajate; competențe de stabilitate;
c) competențe speciale; competențe partajate; competențe de
colaborare.

20. Stabiliți domeniile în care competența Uniunii Europene este exclusivă:

a) uniunea vamală; stabilirea normelor privind concurența necesare
funcționării pieței interne; politica monetară pentru țările din zona
euro; conservarea resurselor biologice ale mării în cadrul politicii
comune privind pescuitul; politica comercială comună; încheierea
unor acorduri internaționale în anumite condiții;
b) doar uniunea vamală și politica monetară pentru țările din zona euro;
c) doar stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței
interne și politica comercială comună.

TEMA 6.
EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE ŞI
PROCESUL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ.

1. Ultima extindere a Uniunii Europene a avut loc în anul:

a) 1986;
b) 1995;
c) 2004;
d) 2013.
2. În anul 1995 au devenit membre ale Comunităților Europene:
a) Austria;
b) Norvegia;
c) Suedia;
d) Finlanda;
e) Grecia;
f) Spania.

3. Stabiliți, care sunt beneficiile extinderii UE:

a) O prosperitate crescută pentru toate statele membre;
b) O mai mare stabilitate în Europa;
c) Un rol mai important al UE pe scena mondială.

4. Marea Britanie a devenit membră a Comunităților Europene în anul:

a) 1961;
b) 1963;
c) 1973.

5. Care sunt criteriile de aderare la Uniunea Europeană?

a) Politic;
b) Economic;
c) Juridic;
d) Cultural.

6. Condițiile înaintate Uniunii Europene cu privire la capacitatea UE de a

absoarbe noii membri şi de a menţine, în acelaşi timp, procesul de integrare:
a) Extinderea nu trebuie să fie mai costisitoare decât procesul de integrare;
b) Extinderea nu trebuie să pericliteze realizările Comunităţii şi
procesul de integrare convenit la Maastricht;
c) Extinderea poate să fie mai costisitoare decât procesul de integrare.

7. Criteriile de la Copenhaga, definite de Consiliul European (Copenhaga, iunie

1993) sunt:
a) stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile
omului și respectarea și protejarea minorităților;
b) o economie de piață funcțională și capacitatea de a face față concurenței și
forțelor pieței din cadrul UE;
 c) abilitatea de a-și asuma și de a pune în aplicare în mod eficace obligațiile
asociate calității de stat membru, inclusiv obiectivele uniunii
politice, economice și monetare.

8. În ce an Uniunii Europene i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace?

a) 2007;
b) 2012;
c) 2016.

9. Procesul de extindere a Uniunii Europene implică următoarele instituţii:

a) Comisia Europeană;
b) Consiliul European;
c) Parlamentul European;
d) Consiliul Europei.

10. Consiliul European (Madrid, decembrie 1995) a adăugat la criteriile de la

Copenhaga faptul că țara candidată trebuie să:
a) poată aplica dreptul UE;
b) poată asigura că dreptul UE transpus în legislația națională este pus în
aplicare în mod eficace prin intermediul structurilor administrative și
judiciare corespunzătoare;
c) nu a adăugat alte condiții.

11. Programul de extindere al UE a fost lansat la:

a) 30 martie 1998;
b) 09 mai 1998;
c) 01 ianuarie 1998.

12. Stabiliți actorii fondatori ai Uniunii Europene din anul 1951:

a) Franța, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg;
b) Franța, Italia, Germania, Norvegia, Luxemburg;
c) Franța, Italia, Olanda, Belgia, Marea Britanie.

13. Numiți statul care a aderat la Uniunea Europeană în anul 2013:

a) România;
b) Croația;
c) Bulgaria.

14. Pe ce valori este bazată activitatea Uniunii Europene?

 a) colaborare economică și culturală;
b) demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, stat de drept şi
respectarea drepturilor omului, inclusiv a minorităţilor;
c) colaborare politică.

15. Când Uniunea Europeană a căpătat personalitate juridică internațională

și poate încheia tratate?
a) 1 decembrie 1969;
b) 1 decembrie 2009;
c) 1 decembrie 2013.

16. Care a fost criteriul de decernare Uniunii Europene a Premiului Nobel

pentru Pace?
a) pentru că peste șase decenii a contribuit la progresul păcii și
reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa;
b) pentru că peste patru decenii a contribuit la progresul păcii și
reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa;
c) pentru că a contribuit la progresul păcii și reconcilierii, democrației și
drepturilor omului la nivel global.

17. Stabiliți, care sunt statele care pot adera la Uniunea Europeană:
a) Actualmente, nu mai pot adera state noi în cadrul Uniunii Europene;
b) statele Europei care practică democrația pluralistă și economia de
piață;
c) orice stat, indiferent de amplasarea geografică.

18. Încheierea acordului de retragere din Uniunea Europeană se face de

către:
a) Consiliul European;
b) Parlamentul European;
c) Comisia Europeană.

19. Tratatul de la Lisabona, care stabilește temeiul juridic și instituțional

pentru Uniunea Europeană, face clar că Uniunea trebuie să fie ghidată de
următoarele principii:
a) democrație, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea
drepturilor omului, demnitate, principiile egalității și solidarității,
 precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor
Unite și a dreptului internațional;
b) doar democrație, respectarea drepturilor omului, demnitate, principiile
egalității și solidarității;
c) doar pe statul de drept și respectarea drepturilor omului.

20. Statul poate adera la Uniunea Europeană prin vot:

a) unanim;
b) majoritar;
c) fără vot, dacă întrunește toate condițiile necesare pentru a adera la
Uniunea Europeană.